Procedură : 2007/2268(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0059/2008

Texte depuse :

A6-0059/2008

Dezbateri :

PV 09/04/2008 - 19
CRE 09/04/2008 - 19

Voturi :

PV 10/04/2008 - 9.13
CRE 10/04/2008 - 9.13
PV 23/04/2008 - 4.9
CRE 23/04/2008 - 4.9
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0172

RAPORT     
PDF 183kWORD 123k
4 martie 2008
PE 398.675v02-00 A6-0059/2008

referitor la Raportul intermediar 2007 privind situaţia Fostei Republici Iugoslave Macedonia

(2007/2268(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Erik Meijer

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la Raportul intermediar 2007 privind situaţia Fostei Republici Iugoslave Macedonia

(2007/2268(INI))

Parlamentul European,

 având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, la care tuturor statelor din Balcanii de Vest li s-a promis că vor deveni membre ale Uniunii Europene,

 având în vedere Rezoluţiile 817 şi 845 din 1993 ale Consiliului de Securitate al ONU,

 având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei statutul de ţară candidată la aderarea la UE şi concluziile Preşedinţiei Consiliilor Europene din 15-16 iunie 2006 şi din 14-15 decembrie 2006,

 având în vedere Acordul interimar din 1995 între Republica Elenă şi Fosta Republică Yugoslavă Macedonia,

 având în vedere concluziile celei de-a patra reuniuni a Consiliului de Stabilizare şi Asociere UE - Fosta Republică Iugoslavă Macedonia din 24 iulie 2007,

 având în vedere Decizia 2006/57/CE a Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind principiile, priorităţile şi condiţiile cuprinse în Parteneriatul european cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei(1),

 având în vedere Raportul intermediar de activitate 2007 al Comisiei privind Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (SEC(2007)1432),

 având în vedere Rezoluţia sa din 13 decembrie 2006 privind Comunicarea Comisiei cu privire la strategia de extindere şi principalele provocări 2006-2007(2),

 având în vedere Rezoluţia sa din 12 iulie 2007 privind raportul intermediar de activitate 2006 al Fostei Republici Iugoslave Macedonia(3),

 având în vedere recomandările Comisiei parlamentare mixte UE - Fosta Republică Iugoslavă Macedonia din 29-30 ianuarie 2007 şi 26-27 noiembrie 2007,

 având în vedere Rezoluţia sa din 24 octombrie 2007 privind propunerea de decizie a Consiliului cu privire la încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia referitor la facilitarea eliberării vizelor de scurtă şedere(4),

 având în vedere Rezoluţia sa din 24 octombrie 2007 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului cu privire la încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia privind readmisia(5),

 având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0059/2008),

A. întrucât Fostei Republice Yugoslave Macedonia i s-a acordat, încă din 2005, statutul de ţară candidată la aderarea la UE, dar până acum nu s-a stabilit o dată pentru începerea negocierilor de aderare; întrucât prelungirea acestei situaţii creşte starea de frustrare şi nesiguranţă, dat fiind ritmul susţinut al reformelor din ultima vreme impus de autorităţile de la Skopje;

B.  având în vedere faptul că Declaraţia UE/Balcanii de Vest, care a fost unanim aprobată, la Salzburg, la 11 martie 2006, de toţi miniştrii afacerilor externe din Uniunea Europeană şi de omologii lor din statele Balcanilor de Vest; reiterează importanţa unor bune relaţii de vecinătate şi a găsirii unor soluţii reciproc acceptabile la problemele majore cu ţările vecine;

C. având în vedere faptul că un stat membru, Grecia, şi Fosta Republică Yugoslavă Macedonia sunt în cursul unui proces de negociere, care are loc sub egida ONU, pentru a ajunge la o soluţie reciproc acceptabilă cu privire la problema denumirii acestei ţări candidate,

1.  salută reînnoirea consensului politic cu privire la aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană şi progresul considerabil realizat de la ultimul raport intermediar, publicat de către Comisie în noiembrie 2007;

2.  salută în mod special adoptarea legii privind procurorii, a legii privind Consiliul procurorilor şi a legii privind Comisia pentru relaţii intercomunitare, în care sunt enumerate legile ce urmează a fi adoptate prin dublă majoritate (principiul Badinter), precum şi decizia privind numirea ultimului membru restant din Consiliul Judiciar;

3.  salută crearea Consiliului Naţional pentru Integrare Europeană - al cărui scop este obţinerea unei susţineri interpartinice pentru reformele legate de integrarea în UE şi care este condus de către liderul opoziţiei - ca forţă motrice a procesului de aderare la UE; observă că acest Consiliu Naţional stabileşte priorităţile instituţionale ale ţării în faza pregătitoare a negocierilor, alocând exact structurile instituţionale, resursele umane şi fondurile de la buget necesare; încurajează guvernul şi parlamentul să menţină ritmul reformelor şi să continue dialogul, în mod susţinut, periodic şi constructiv, cu toţi actorii implicaţi, în spiritul cooperării şi al consensului, cu privire la chestiunile esenţiale de pe agenda europeană a ţării;

4.  salută eforturile susţinute şi realizările guvernului şi parlamentului în implementarea Acordului-cadru de la Ohrid, precum şi recunoaşterea din ce în ce mai clară a caracterului multietnic al statului; salută angajamentul guvernului şi parlamentului de a continua promovarea relaţiilor interetnice, care a avut drept rezultat adoptarea de texte legislative, precum amendamentele la legea sărbătorilor legale, adoptate pe 8 februarie 2007, care enumeră diverse zile de sărbătoare etnice şi religioase, precum şi mărirea creditelor bugetare destinate promovării valorilor culturale şi a tradiţiilor comunităţilor nemajoritare; subliniază necesitatea de a ameliora reprezentarea - echitabilă - a membrilor grupurilor nemajoritare, mai ales în administraţia publică, poliţie şi armată şi salută acordul la care s-a ajuns în ceea ce priveşte alegerea celor 45 de proiecte de lege care pot fi adoptate doar cu majoritate Badinter;

5.  salută elanul politic reînnoit cu privire la integrarea europeană a Fostei Republici Yugoslave Macedonia, generat de un puternic angajament afirmat de către toate forţele politice; salută dialogul periodic constructiv dintre liderii celor patru partide principale de opoziţie (VMRO-DPMNE, SDSM, DPA şi DUI), care a dus la adoptarea unei serii de legi, precum şi a unor măsuri importante pentru viitoarea integrare în UE;

6.  salută faptul că, în conformitate cu Acordul-cadru de la Ohrid, sunt angajaţi mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor etnice în serviciile publice şi speră ca Acordul-cadru de la Ohrid va continua să fie implementat într-un mod coerent;

7.  recomandă liderilor principalelor partide de opoziţie reprezentate în parlament să-şi continue eforturile pentru a progresa în chestiunile cu privire la care nu au ajuns încă la un acord, cum ar fi folosirea limbilor şi planurile sociale pentru victimele conflictului din 2001;

8.  salută faptul că în 2007 s-au realizat progrese semnificative în combaterea crimei organizate şi a corupţiei, a traficului de fiinţe umane şi a celui de droguri; solicită guvernului să continue implementarea legislaţiei anti-corupţie şi a reformei sistemului judiciar, urmărind consolidarea independenţei şi a ansamblului capacităţilor acestuia din urmă;

9.  apreciază guvernul pentru progresele realizate în domeniul economic, menţinând stabilitatea macroeconomică; salută politica fiscală şi consolidarea disciplinei fiscale, care a dus la creşterea veniturilor în bugetul statului; salută ameliorarea mediului de afaceri şi acţiunile vizând înlăturarea obstacolelor juridice şi administrative pentru firmele nou înfiinţate;

10. se aşteaptă la adoptarea unei noi legislaţii bancare, conformă cu acqui-ul comunitar, subliniază importanţa adoptării unei noi legi privind Banca Naţională, care să consolideze independenţa acesteia, precum şi capacităţile administrative de supervizare;

11. îşi exprimă îngrijorarea faţă de rata încă ridicată a şomajului şi solicită insistent guvernului să remedieze această situaţie; atrage atenţia în special asupra situaţiei din satele de la frontiera cu Kosovo, unde găsirea unei soluţii la problema şomajului este esenţială pentru a oferi populaţiei şansa de a obţine venituri legale;

12. reaminteşte necesitatea implementării neîntrerupte a Acordului-cadru de la Ohrid, acesta fiind un instrument de promovare a instaurării încrederii între naţiuni, care constituie cheia stabilităţii în regiune;

13 reaminteşte că Legea din 2005 privind folosirea drapelelor permite ca o comunitate minoritară care este majoritară în cadrul unei municipalităţi să folosească drapelul său; ia act cu reţinere de faptul că decizia din 24 octombrie 2007 a Curţii Constituţionale a confirmat dreptul unei comunităţi de a arbora drapelul său alături de cel al drapelului de stat, că a extins dreptul de a arbora drapelul etnic la toate comunităţile etnice dintr-o municipalitate şi că a recunoscut dreptul etnicilor albanezi de a utiliza drapelul naţional albanez ca simbol al apartenenţei lor etnice; subliniază necesitatea unei clarificări din partea Curţii, a limitelor acestui drept, întrucât ea a considerat că drapelul comunităţii şi cel naţional au sensuri diferite, hotărând că drapelul unei comunităţi nu poate fi arborat permanent, de exemplu nu poate fi arborat în timpul vizitelor oficiale de stat şi nici pe clădirile statului; solicită părţilor să discute această problemă în spiritul Acordului-cadru de la Ohrid şi a normelor internaţionale;

14. salută măsurile luate de guvern pentru a urma recomandările Comisiei Europene din Raportul 2007 privind progresele acestei ţări şi pentru a adopta planul naţional revizuit de adoptare a acquis-ului, în conformitate cu priorităţile propuse în parteneriatul de aderare 2008;

15. salută eforturile depuse de către administraţia publică pentru pregătirea negocierilor de aderare la UE; solicită autorităţilor să continue reforma administraţiei publice pentru a realiza depolitizarea acesteia, pentru a-i garanta profesionalismul, competenţa şi eficienţa şi să se abţină de la orice acţiune care ar putea pune în pericol capacitatea administrativă deja creată;

16. consideră că una dintre încercările căreia trebuie să-i facă faţă toate forţele politice şi comunităţile etnice din Fosta Republică Iugoslavă Macedonia este necesitatea de a demonstra că ţara s-a eliberat de conflictele care erau văzute într-un mod negativ atât pe plan intern cât şi extern şi care depăşeau limitele normale ale diferenţelor politice, inclusiv boicotarea instituţiilor guvernului ales în mod democratic, precum şi că ţara este pregătită pentru procesul de integrare în Uniunea Europeană;

17. sprijină iniţiativa Centrului pentru Democraţie şi Reconciliere în Sud-Estul Europei, cu sediul la Salonic, şi a Fundaţiei Soros de a publica manuale de istorie a Balcanilor, atât în albaneză, cât şi în macedoneană, destinate profesorilor de istorie şi elevilor de gimnaziu, manuale care prezintă diferite perspective asupra trecutului comun, oferind o viziune echilibrată şi promovând reconcilierea;

18. ia act de faptul că proiectul de lege privind revizuirea codului electoral, care prevede mărirea numărului de locuri în parlament cu 13, în interesul reprezentării minorităţilor etnice mici şi a resortisanţilor domiciliaţi în străinătate, a fost examinat la 27 septembrie 2007; îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că proiectul de lege ar putea avea drept efect eludarea aplicării principiului majorităţii Badinter, avută în vedere în Acordul-cadru de la Ohrid; subliniază faptul că respectarea principiului „pacta sunt servanda” este esenţial pentru consolidarea încrederii reciproce; consideră, de aceea, că ar fi de dorit să se ajungă la un larg consens, care să includă şi reprezentanţi albanezi, cu privire la revizuirea codului electoral şi speră că vor continua consultările pentru a-l obţine;

19. atrage atenţia asupra discriminării continue împotriva comunităţii rome, în special în domeniile educaţiei, protecţiei sociale, sănătăţii, locuinţelor şi ocupării forţei de muncă; speră că strategia naţională referitoare la romi va fi implementată curând, respectând obiectivele declarate;

20. salută intrarea în vigoare a acordurilor cu Fosta Republică Yugoslavă Macedonia privind facilitarea vizelor şi readmisia; observă, cu toate acestea, că accesul pe teritoriul ţărilor UE reprezintă o problemă majoră pentru cetăţenii macedoneni şi pentru cetăţenii ţărilor din Balcanii de Vest, în general; subliniază faptul că în privinţa acestei ţări trebuie să existe norme de acces echivalente cu cele aplicate Croaţiei; este favorabil, de aceea, lansării de către Comisia Europeană, la 20 februarie 2008, a unui dialog pe tema eliberării vizelor, cu scopul de a stabili o foaie de parcurs în vederea eliminării acestora şi invită Comisia să facă tot posibilul să finalizeze acest dialog cât mai curând;

21. salută, în această privinţă, introducerea de către guvern a paşapoartelor cu elemente biometrice de securitate, crearea sistemului naţional de informare privind vizele şi a Centrului pentru vize, precum şi implementarea sistemului integrat de gestionare a frontierelor;

22. salută adoptarea noii legi privind statutul juridic al bisericilor, comunităţilor şi grupurilor religioase, care urmează să fie pusă în aplicare începând cu luna mai a anului 2008, care va permite să se pună capăt, odată pentru totdeauna, reclamaţiilor din partea micilor comunităţi religioase, în special a acelora care au apărut şi s-au dezvoltat în ultimele decenii, ca urmare a activităţilor de prozelitism din străinătate sau prin separarea de bisericile existente, potrivit cărora nu li se permite construirea, deţinerea sau utilizarea de clădiri ca lăcaşuri de cult;

23. salută iniţierea reuşită a celei de-a doua faze a descentralizării fiscale în iulie 2007, când 42 din cele 84 municipalităţi au intrat în acest proces, urmate apoi de încă nouă;

24. subliniază necesitatea luării unor măsuri suplimentare pentru a promova drepturile femeilor, în special în ceea ce priveşte egalitatea de şanse; insistă, cu toate acestea, asupra faptului că protecţia femeilor împotriva tuturor formelor de violenţă trebuie crescută;

25. subliniază faptul că este de dorit, conform legii privitoare la activităţile de radiodifuziune şi televiziune, adoptată în noiembrie 2005, să se menţină independenţa radioteleviziunii publice faţă de instituţiile statului, să se încurajeze dezvoltarea diversităţii de opinie şi, în acelaşi timp, să se împiedice obstrucţionarea altor mijloace de informare în masă de către autorităţile guvernamentale; îndeamnă autorităţile să asigure conformitatea, la nivel public, cu normele UE şi cu cele ale Consiliului Europei, combătând proliferarea discursurilor impregnate de ură, în special în mass-media, îndreptate împotriva statelor vecine;

26. observă că sprijinul unilateral pentru anumite produse media, de exemplu prin campanii guvernamentale şi publicitate realizată de firme subvenţionate de stat, conduce la o denaturare a concurenţei în domeniu, cauzând prejudicii altor mass-media, inclusiv a celor care au o atitudine critică faţă de guvern;

27. salută începerea pregătirilor pentru implementarea legii poliţiei, a cărei aplicare integrală şi efectivă reprezintă o provocare de maximă importanţă şi o prioritate majoră a Asociaţiei Europene;

28. constată că ar trebui intensificate eforturile în materie de protejare a calităţii apei, în temeiul noii legi privind apa; atrage atenţia în mod special asupra necesităţii imperioase de a proteja calitatea apelor şi a controlului poluării râului Vardar, care traversează aproape întreaga ţară şi continuă, sub numele de Axíos, pe teritoriul Greciei, unde aduce reziduuri periculoase, precum şi a lacurilor transfrontaliere Ohrid, Prespa şi Dojran, şi subliniază necesitatea încheierii unor acorduri cu privire la acest aspect - şi de a asigura aplicarea lor efectivă - cu ţările vecine Albania şi Grecia;

29. ia act de adoptarea legii privind gestionarea deşeurilor, care a dus la realizarea unor progrese în gestionarea azbestului, în colectarea gunoaielor, precum şi a deşeurilor de bifenili policloruraţi (PCB) şi de materii prime;

30. atrage atenţia asupra necesităţii de a îmbunătăţi atitudinea generală faţă de mediu şi invită autorităţile Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei să-şi continue eforturile de armonizare a legislaţiei sale în materie de mediu cu standardele UE;

31. ia act de faptul că, la 7 noiembrie 2007, a avut loc o operaţiune de amploare a poliţiei în împrejurimile satului Brodec, la nord de Tetovo, cu scopul de a captura un număr de presupuşi criminali, în care şase membri ai aşa-numitei bande Brodec au fost ucişi, iar 13 persoane din sat au fost reţinute de Ministerul de Interne; constată că a fost găsit în Brodec armament uşor şi greu, inclusiv mitraliere şi rachete antiaeriene; subliniază că, conform informaţiilor furnizate de Misiunea de monitorizare a UE şi de OSCE, operaţiunea s-a desfăşurat în mod profesionist şi eficient, fără victime din rândurile civililor sau ale poliţiei; salută faptul că guvernul a declarat public că va reconstrui moscheea şi infrastructurile afectate; îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că, conform unor mărturii, deţinuţii ar fi fost maltrataţi în momentul arestării; solicită, în acest context, Ombudsmanului să ancheteze cu privire la aceste evenimente şi subliniază că toate problemele importante legate de operaţiunea de poliţie din Brodec ar trebui abordate de o manieră deschisă, transparentă şi coerentă din punct de vedere juridic;

32. salută progresele realizate în ceea ce priveşte legislaţia din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, dar subliniază necesitatea unor eforturi mai susţinute în vederea aplicării legislaţiei adoptate;

33. salută participarea activă a Fostei Republici Yugoslave Macedonia în cadrul procesului de cooperare din Europa de Sud-Est şi contribuţia sa la crearea Consiliului de cooperare regională; salută, de asemenea, poziţia sa constructivă cu privire la statutul Kosovo; cu toate acestea, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierea demarcării tehnice a frontierei cu Kosovo şi consideră că aceasta ar trebui să se realizeze conform propunerii dlui Martti Ahtisaari, fost Trimis Special al ONU pentru statutul Kosovo; salută cooperarea activă cu Kosovo în chestiuni legate de comerţ, de frontiere şi de poliţie şi faptul că, în acelaşi timp, menţine relaţii bune cu Serbia; salută semnarea unor acorduri de liber schimb cu aceste două ţări vecine şi recomandă o politică similară în relaţiile cu Albania, Bulgaria şi Grecia, în special în domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor;

34. salută contribuţia acestei ţări la misiunea UE Althea din Bosnia - Herzegovina, recunoaşte rolul său în stabilitatea regională şi îşi exprimă sincerele condoleanţe ţării şi familiilor celor 11 membri ai forţelor de menţinere a păcii, care şi-au găsit un sfârşit tragic în urma prăbuşirii unui elicopter militar macedonean, la 12 ianuarie 2008;

35. regretă semnarea şi ratificarea de către Fosta Republică Yugoslavă Macedonia a Acordului bilateral privind imunitatea cu autorităţile SUA, care acordă cetăţenilor săi dreptul de a nu se supune jurisdicţiei Tribunalului Penal Internaţional de la Haga; subliniază faptul că acest act contravine normelor şi politicilor UE, care vizează în totalitate susţinerea Tribunalului Penal Internaţional, precum şi principiilor directoare ale UE în privinţa acordurilor bilaterale privind imunitatea; solicită guvernului şi parlamentului macedonean să modifice legislaţia ţării astfel încât aceasta să fie conformă cu principiile şi normele statelor membre UE;

36. constată că sunt necesare mai multe investiţii pentru dezvoltarea infrastructurilor de legătură cu ţările vecine, ceea ce ar contribui la dezvoltarea economică şi stabilitatea întregii regiuni, şi solicită guvernului să finalizeze cât mai repede legătura feroviară dintre Skopje şi Sofia;

37. salută cooperarea bilaterală tot mai strânsă, precum şi contactele interpersonale, dintre Fosta Republică Yugoslavă Macedonia şi Grecia; constată cu satisfacţie că, de la adoptarea susmenţionatei rezoluţii a Parlamentului din 12 iulie 2007, în regiune au continuat discuţiile bilaterale sub egida ONU, cu participarea Trimisului Special Matthew Nimitz, a cărui misiune a fost găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi la problema legată de denumirea ţării; ia act de propunerea Trimisului Special din 19 februarie 2008 şi salută faptul că ambele ţări au acceptat-o ca un cadru pentru discuţiile ulterioare; solicită ambelor părţi să-şi intensifice eforturile pentru rezolvarea acestei probleme, care nu trebuie nicicum să devină un obstacol în calea primirii Fostei Republici Yugoslave Macedonia ca membru în organizaţiile internaţionale, conform dispoziţiilor Acordului interimar din 1995, care este încă în vigoare;

38. amintind concluziile Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe din decembrie 2007, subliniază importanţa cooperării regionale, a bunelor relaţii de vecinătate şi necesitatea de a găsi soluţii reciproc acceptabile la problemele majore, în vederea apropierii de UE;

39. apreciază eforturile guvernului Fostei Republici Yugoslave Macedonia de a crea comisii mixte pentru educaţie şi istorie, împreună cu statele membre UE vecine, pentru a identifica şi remedia eventualele discrepanţe şi interpretări eronate ale istoriei, care ar putea provoca neînţelegeri, şi îndeamnă autorităţile să încurajeze sărbătorirea împreună cu ţările vecine a evenimentelor culturale şi istorice legate de trecutul comun;

40. constată că, deşi această ţară a realizat progrese semnificative din 2005, când a devenit ţară candidată, rămâne singura dintre cele trei ţări candidate care nu a început încă negocierile de aderare; consideră că această situaţie ar trebui să ia sfârşit; invită Fosta Republică Yugoslavă Macedonia să întreprindă reformele necesare; invită insistent Comisia Europeană să stabilească, ca o continuare a comunicării sale privind Balcanii de Vest, o serie de repere, de a căror urmărire va depinde deschiderea negocierilor de aderare cu această ţară înainte de sfârşitul anului 2008, ceea ce va contribui la creşterea stabilităţii şi la conturarea mai clară a perspectivelor europene a Balcanilor de Vest;

41. salută pregătirile guvernului pentru implementarea instrumentului de preaderare (IPA), care au facilitat semnarea acordului de finanţare pentru IPA 2007 şi a Acordului-cadru pentru 2007-2013; reafirmă importanţa instrumentului pentru aderarea la UE; solicită atât guvernului, cât şi Comisiei să accelereze pregătirile pentru a permite implementarea rapidă a unui sistem de gestionare a IPA, în vederea unei mai mari eficienţe şi a aproprierii procesului la nivel local;

42. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi guvernului şi parlamentului Fostei Republici Iugoslave Macedonia.

(1)

JO L 35, 7.2.2006, p. 57.

(2)

JO C 317 E, 23.12.2006, p. 480.

(3)

Texte adoptate, P6_TA(2007)0352

(4)

Texte adoptate, P6_TA(2007)0454

(5)

Texte adoptate, P6_TA(2007)0453


EXPUNERE DE MOTIVE

1.        Priorities in the second annual report

On 12 July 2007, plenary endorsed the first annual report on the candidate Member State designated by the European Union, and most of its Member States, as the ‘Former Yugoslav Republic of Macedonia’, which, in its own constitution, is called the ‘Republic of Macedonia’.

That report addressed a host of issues, such as environmental problems, employer-worker relations and public broadcasting. More than on these and other questions, the focus then was on three main issues: on the position of the large Albanian community, relations with the southern neighbouring country, Greece, and the starting date for negotiations on EU accession. In the last year, these three issues have attracted even greater attention. Furthermore, the first two issues exert considerable influence over the third. In the second annual report, priority is given to the search for progress on each of these three issues.

2.        Links between former Yugoslavia and the EU

Between 1957 and 1991 the European Communities (the European Union’s predecessor) and the Member States maintained good relations at all times with the former Federative Socialist Republic of Yugoslavia. To a significant extent, relations were different from those with other states in central and eastern Europe which were governed by parties calling themselves Communist and separated from western and southern Europe by an ‘Iron Curtain’. No-one expected a military threat from Yugoslavia. The country remained outside the ‘cold war’, developed intensive contacts with the Third World, and attracted international attention by actively involving workers in industrial democracy. Between firms in western and southern of Europe and firms in Yugoslavia, cross-border cooperation took place on a large scale. A comparatively large number of Yugoslavia’s inhabitants were in a position to visit states in western and southern Europe or work there long-term. For many people in other states, Yugoslavia (in particular the Alpine region, the coast and Lake Ohrid), was a major holiday destination. In the area of trade and transport, furthermore, the country was a significant link between Greece and other Member States of the European Communities. If Yugoslavia had not disintegrated, the entire country could probably have acceded to the EU, and possibly earlier than a number of current Member States. Accession, which, at an earlier stage, was likely, was seriously delayed not so much by the disintegration itself of the country, but more by the atrocities which accompanied disintegration. The territory of former Yugoslavia (and neighbouring Albania) is now completely surrounded by EU Member States.

3.        Maintaining progress as a candidate country

As part of the grand enlargement in 2004, only Slovenia (of the former Yugoslav republics) acceded to the EU. Negotiations with the candidate country Croatia are proceeding successfully and it should be possible to conclude them in 2009, as a result of which, within a few years, the country will become the 28th Member State.

The Former Yugoslav Republic of Macedonia, too, has had candidate Member State status since 2005 and had expectations that the accession process could take place at the same time as that for Croatia. Only the fact that it lies in the south of former Yugoslavia, which always had a weaker economy than the north, could bring about complications and delays in concluding negotiations.

Candidate Member State status gave it a head start over the Yugoslav successor states Montenegro, Bosnia-Herzegovina and Serbia. That holds true to an even greater extent for the Serbian autonomous province of Kosovo, which has regarded itself as independent since the 1990s, has not been governable from Serbia since the 1999 war, and in 2008 is expected to gain the international recognition as an independent state it has aspired to for 17 years. Yugoslavia's successor states which have not yet obtained candidate status have to date only been offered Stabilisation and Association Agreements, with (since the 2003 Thessaloniki European Council) the prospect of accession in the longer term. The question now is whether the Former Yugoslav Republic of Macedonia can keep the advantage it has gained over other successor states as a result of candidate Member State status. In the meantime, there is talk of granting Serbia candidate Member State status. The significance of that status is unclear, however, since, over the last two years, the expected accession negotiations with the Former Yugoslav Republic of Macedonia have not commenced. That has put the country in an exceptional position vis-à-vis the two other candidate Member States. There are negotiations not only with Croatia, but also with Turkey, which, at the start of negotiations, is unable to meet the criteria which, at a subsequent stage, will determine the final outcome. The delay which has arisen is regarded as extremely disappointing in the Former Yugoslav Republic of Macedonia. Should negotiations not commence promptly, there is a danger that the significance of that status will be considerably eroded not only for that country, but also for other countries seeking candidate status.

4. The EU's reduced absorption and integration capacity

Shortly after the end of the Cold War (1989), extending cooperation, restricted to western and southern Europe at the time, to states hitherto regarded as part of the 'other side' attracted considerable attention and approbation. Not only political leaders, but also public opinion was won over to admitting a large number of new Member States. The considerable prestige associated at the time with successful completion of a grand-scale eastward enlargement does not exist today. Public opinion has become more critical and expects attention to focus on resolving the problems regarded as a consequence of earlier enlargements. Newcomers are assessed more strictly; they are now having to pay the price for what did not go well during the previous enlargement. An objective assessment of the pros and cons for the EU, and its current Member States, plays a much more significant role than it used to. Anticipated problems and predictable costs may be grounds for being in no hurry to proceed with enlargement. Meanwhile, naming final dates for accession for newcomers and simultaneous admission of a large number of Member States are taboo. Each state is critically assessed on its own merits.

Moreover, there are now two contrasting schools of thought with regard to the successor states to former Yugoslavia:

(a)       a lasting solution needs to be found to the problems in those countries, in particular as regards relations within the country between members of different ethnic communities and the relationship with neighbouring states, before EU accession can be granted;

(b)       EU accession is urgently needed and is regarded as the best guarantee of peace, democracy, stability and economic development because the EU is expected to be able to make a significant contribution towards resolving problems, including relations between communities and with neighbouring states.

5. Ethnic diversity and conflicting interests

The area that was known at the beginning of the 20th century as Macedonia, which was divided up between Yugoslavia, Greece and Bulgaria following the disintegration of the Ottoman Empire, was characterised by a great diversity of peoples. In the northern part of Macedonia, on the territory of the Former Yugoslav Republic of Macedonia, the largest community speaks the Macedonian variant of the Slavic language group. In the north-west of the country, however, Albanian speakers are in a majority, making up about one quarter of the population. There are also smaller minorities such as Roma, Turks and Wallachians.

In other successor states to Yugoslavia, ethnic diversity, which exists on a smaller scale, led in the 1990s to violent conflicts and ethnic cleansing. By comparison with Croatia, Bosnia-Herzegovina and Serbia (especially Kosovo), conditions in the Former Yugoslav Republic of Macedonia have remained orderly and peaceful. Following a short-lived armed conflict in north-west Albania, agreements were concluded on local government decentralisation and, instead of Slav domination, ever increasing emphasis is being placed on the multiethnic character of the state.

Even prior to the 2001 conflict, an Albanian community party was represented in the government of the Former Yugoslav Republic of Macedonia. In the previous government, that was the Party for Democratic Integration (DUI), which emerged from the 2001 conflict. In the meantime, that party has become the largest and, in fact, the majority party among Albanian-speaking voters. The fact that this community’s largest party now bears government responsibility at local level only has generated tensions. In the Former Yugoslav Republic of Macedonia - unlike in multilingual states such as Belgium, Spain, the United Kingdom and Italy - there is no intermediate layer of administration between local authorities and national level in which a large regionally powerful party can play the dominant role. The DUI is demanding participation in government at national level, and takes the view that less account is being taken of Albanian interests than was provided for in the Ohrid Framework Agreement in 2001. In protest at this, it boycotted parliamentary sittings for a time. In the meantime, agreement has been reached between the largest government party, VMRO-DPMNE, and DUI on a set of 45 draft laws which must be adopted by qualified majority (the ‘Badinter majority’), and the parliamentary boycott has been ended.

6. Ending the dispute with Greece

The EU Member State Greece is very much interested in its northern neighbour. Greeks firms are the most important foreign investors there, and Greece is a supporter of rapid EU enlargement to include neighbouring and nearby states. The use of the name ‘Macedonia’ to identify the northern neighbouring state which became independent in 1991 has been rejected by Greece for many years, since this has been regarded as making a claim on part of Greek territory. Reference has been made exclusively to ‘Skopje’ (after the capital city) or ‘FYROM’ (the English abbreviation for Former Yugoslav Republic of Macedonia), or it is pointed out that, within the former Kingdom of Yugoslavia (1929-1941), the area was referred to as the province of Vardarska.

This Greek position is now being significantly modified. It is acknowledged that its northern neighbour is part of the area which used to be designated Macedonia and that the inhabitants identify with that name. In an interview with Dora Bakoyannis, Greek Minister for Foreign Affairs, the Athens newspaper 'Kathimerini' reported on 14 October 2007 that she is seeking prompt and definitive agreement involving use of the name 'Macedonia’. The Greek preference is now for a mutually acceptable composite name which indicates that it does not refer to Macedonia in its entirety, but, rather, only to the northern, elevated part now governed by the Former Yugoslav Republic of Macedonia. The soundings by Matthew Nimetz on behalf of the United Nations resumed in December 2007, with a visit to both capital cities. The name issue may be resolved before any decision in 2008 on NATO accession by the Former Yugoslav Republic of Macedonia could give rise to fresh sensitivities in that area. That agreement may also speed up continuation of the EU accession process, partly because, from that point onwards, Greece can be expected to become an important advocate of it.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.2.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

56

5

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Monika Beňová, Elmar Brok, Colm Burke, Véronique De Keyser, Giorgos Dimitrakopoulos, Hanna Foltyn-Kubicka, Michael Gahler, Georgios Georgiou, Bronisław Geremek, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Alfred Gomolka, Klaus Hänsch, Richard Howitt, Jana Hybášková, Anna Ibrisagic, Metin Kazak, Maria Eleni Koppa, Helmut Kuhne, Joost Lagendijk, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Emilio Menéndez del Valle, Francisco José Millán Mon, Philippe Morillon, Pasqualina Napoletano, Vural Öger, Cem Özdemir, Justas Vincas Paleckis, Ioan Mircea Paşcu, Alojz Peterle, Hubert Pirker, Samuli Pohjamo, Bernd Posselt, Michel Rocard, Raül Romeva i Rueda, Libor Rouček, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Hannes Swoboda, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Ari Vatanen, Kristian Vigenin, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Mariela Velichkova Baeva, Cristian Silviu Buşoi, Giulietto Chiesa, Andrew Duff, Árpád Duka-Zólyomi, David Hammerstein, Evgeni Kirilov, Jaromír Kohlíček, Erik Meijer, Nickolay Mladenov, Borut Pahor, Józef Pinior, Antolín Sánchez Presedo, Inger Segelström, Marcello Vernola

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Renate Weber

Ultima actualizare: 27 martie 2008Notă juridică