Procedură : 2008/2004(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0283/2008

Texte depuse :

A6-0283/2008

Dezbateri :

PV 03/09/2008 - 17
CRE 03/09/2008 - 17

Voturi :

PV 04/09/2008 - 7.6
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0407

RAPORT     
PDF 211kDOC 167k
2 iulie 2008
PE 405.975v02-00 A6-0283/2008

privind comerțul cu servicii

(2008/2004(INI))

Comisia pentru comerț internațional

Raportor: Syed Kamall

EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare
 AVIZ al Comisiei pentru piaŢa internă Şi protecŢia consumatorilor

EXPUNERE DE MOTIVE

INTRODUCTION

This report aims to highlight the importance of trade in services as a creator of wealth and jobs for all economies around the world, as well as a catalyst for development. Services provide the backbone to economies and trade around the world, not only as a means to creating wealth in itself, but also in providing vital support to the economy and industry as a whole through, for example, finance, logistics and communications.

The term "Trade in Services" covers a huge range of industries, making it impossible to try and incorporate them all into one report. Therefore, this report will focus on the broader themes of services, including GATS and bilateral and regional trade agreements, as well as a few examples of sector specific issues.

SERVICES AS PART OF AN ECONOMY

Today's level of globalisation and rapid technological advancement require more than ever that attention be given not only to trade in physical goods, but also trade in services. Studies repeatedly show that services make up an ever increasing percentage of GDP of nearly every economy, 75% for EU, 78% for North America, 52% for Africa and 60% for Asia.

While trade in goods relies to a great extent on an efficient services economy, this does not mean that trade in services should be treated in the same way. Indeed, because financial, communications, and professional services are key intermediate inputs into production in all sectors, technological improvements in these sectors could have the effect of upgrading overall productivity. Thus, whereas liberalising trade in goods moves an economy towards specialisation, opening up trade in services through permitting foreign investment could lead to increased and balanced output as well as better infrastructure for all sectors of the economy.

This report stresses that services are not the preserve of richer countries but are an important and growing part of any economy. The huge potential for growth through services in poor countries has been set an excellent example by the boom in African and South American telecoms, which has shown the progress that can be made through liberalisation and competition. The telecoms boom also highlights the knock on effects that liberalisation of services can have, boosting trade and facilitating globalisation giving entrepreneurs and citizens of poorer countries access to communications and information that would otherwise be unavailable.

It is important to stress that opening up trade in services does not mean privatisation. Individual governments of countries, should they so wish, can still offer a state-run bank, state-run telecommunications or state-run water services, yet they may still prevent local and foreign entrepreneurs or companies from offering competing services alongside, even though non-state provision of services could supplement rather than hinder many public services.

The author recognises that it is important that citizens are offered access and choice, particularly in poorer countries where the local or national governments do not have the funds or even sometimes the inclination for decent service provision. For example, in some cases, governments do not have the capacity to provide clean water to residents of slums. There have been studies which show that many of the poor who live in slums can and indeed do pay for privately provided water, even if tariffs might seem initially quite high. This is because it is often still lower than what they had to pay to middlemen for water that was unsafe and unreliable. However, alternative providers could simply be local entrepreneurs and not neccesarily foreign providers. Furthermore, opening up of trade in financial services for example would mean that citizens would not have to rely on one single bank for a loan, which might be run by an associate or family member of a corrupt government. Likewise, citizens often welcome the opening of media services since this leads to user choice and increased freedom of expression. The author is critical of instances where the notion of cultural diversity is used as an excuse to shut out or shut down competing media service providers in order to maintain a monopoly state broadcaster churning out state propaganda.

GATS AND OTHER BILATERAL AND REGIONAL AGREEMENTS

The current Doha Development round of the WTO is currently in deadlock following disagreements over agriculture. This report reminds readers that agriculture - while an important sector for human survival - is but a small percentage of GDP and should not hold up the opening of other important sectors of the global economy. The EU should demonstrate moral leadership by cutting those tariffs and subsidies that hinder trade in physical goods and agriculture in order to achieve the bigger prize of trade in services, which is vital not only for EU producers and consumers but also for citizens of poorer countries.

The multilateral deadlock has meant that the many countries, including that EU are going ahead with bilateral and regional agreements. The commitments negotiated in the Economic Partnership Agreement signed with the CARIFORUM have shown a clear willingness to put services on the agenda. The agreements on mode 4 should hopefully address the brain drain, as well as the "brain in a drain" problem, where educated people in poorer countries are unable to apply their skills locally owing to lack of opportunities.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Şi monetare (9.6.2008)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

privind comerțul cu servicii

(2008/2004(INI))

Raportor pentru aviz: Olle Schmidt

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că serviciile, în special serviciile financiare, afectează multe domenii de competență și subliniază că prezenta rezoluție se concentrează pe comerțul cu servicii și anume pe realizarea accesului pe piață prin deschiderea voluntară a piețelor cu ajutorul metodei de negocieri bazate pe concesii reciproce; sugerează că domenii cum ar fi supravegherea financiară, reglementarea și alte chestiuni legate de diverse aspecte ale serviciilor financiare ar trebui abordate într-un cadru adecvat;

2.  sprijină cu fermitate punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia accesul pe piață și comerțul liber cu servicii reprezintă o componentă esențială a agendei de la Lisabona pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă; subliniază că piețele deschise, în combinație cu un comerț liber cu servicii, echilibrat și reglementat, vor aduce beneficii tuturor țărilor și regiunilor participante;

3.  observă că societățile europene sunt din ce în ce mai active pe plan internațional, că creșterea economică mondială se datorează în mare măsură unor țări terțe și că un acces mai bun pe piață ar contribui, prin urmare, la consolidarea competitivității Uniunii Europene;

4.  consideră că comerțul cu servicii completează în mod necesar comerțul cu bunuri și că nu ar trebui privite ca fiind distincte;

5.  consideră că sectorul serviciilor a devenit cel mai important sector economic din punct de vedere cantitativ în țările OCDE și că schimburile comerciale mai intense, precum și disponibilitatea serviciilor vor contribui la creșterea economică, facilitând dezvoltarea și consolidarea mediului de afaceri și îmbunătățind rezultatele înregistrate de alte sectoare, deoarece serviciile reprezintă inputuri intermediare importante, în special într-o lume globalizată din ce în ce mai interconectată;

6.  recunoaște că realizarea accesului serviciilor pe piață reprezintă un proces dificil în cadrul negocierilor în curs privind Agenda de dezvoltare de la Doha a OMC; invită Comisia să urmărească adoptarea unui pachet echilibrat cu o ofertă ambițioasă în ceea ce privește serviciile, în special cele financiare, domeniu în care sectorul european posedă o expertiză competitivă și un potențial ridicat de creștere; observă că respectarea normelor și a standardelor este necesară pentru a evita barierele netarifare, care pot reprezenta o problemă delicată în domeniul serviciilor;

7.  invită Comisia să țină seama pe deplin în cadrul negocierilor comerciale de existența serviciilor de interes general și de impactul potențial al deschiderii piețelor asupra organizării lor;

8.  constată că, în ceea ce privește serviciile financiare, UE are una dintre cele mai deschise piețe de la nivel mondial, dar subliniază faptul că Uniunea Europeană trebuie să ducă negocieri mai ofensive și echilibrate în domeniul comerțului cu servicii și să sprijine principiile de deschidere, dezvoltare și reciprocitate;

9.  subliniază că este important ca autoritățile din domeniul serviciilor financiare să țină pasul cu toate evoluțiile de pe piețele serviciilor financiare europene și internaționale; solicită Comisiei și statelor membre să consolideze cadrele de reglementare europene și să intensifice dialogul de reglementare dintre Uniunea Europeană și partenerii ei comerciali, pentru a reduce barierele comerciale;

10. invită Comisia să examineze practicile „offshore” ale țărilor terțe care aduc atingere unei deschideri reciproc benefice a piețelor;

11. invită statele membre să acționeze împreună cu Comisia în favoarea unei politici comerciale mai integrate și coerente, în special în domeniul investițiilor; subliniază faptul că statele membre nu ar trebui să supraestimeze riscurile investițiilor străine, ci să urmărească o reală deschidere a economiilor lor, precum și o abordare comună în contextul fondurilor suverane de investiții; ia act de necesitatea de a evalua aspecte cum ar fi securitatea aprovizionării, în special în privința investițiilor străine efectuate de întreprinderi de stat în sectorul energetic și reamintește că o asemenea evaluare nu poate fi utilizată ca măsură protecționistă;

12. atrage atenția Comisiei asupra riscurilor posibile în privința respectării regulilor de concurență în cadrul Uniunii Europene, din cauza lipsei de reciprocitate în Acordul OMC privind achizițiile publice;

13. solicită Comisiei să se implice mai mult în combaterea contrafacerii, în special a celei de pe internet, inter alia, prin favorizarea unei cooperări mai bune între administrațiile naționale;

14. sprijină asistența fermă acordată de Comisie negocierilor comerciale multilaterale, dar constată că, în ceea ce privește comerțul cu servicii, în special comerțul cu servicii financiare, acordurile de liber schimb pot fi mai potrivite pentru a câștiga accesul pe piață; sprijină cu fermitate încheierea unor acorduri complete de parteneriat economic cu țările ACP, care să se refere nu doar la bunuri, ci și la servicii și investiții, permițând astfel integrarea țărilor respective în economia mondială;

15. subliniază că accesul pe piață eficient al serviciilor financiare creează oportunități mai bune pentru concurență, transparență și diversificare; observă că în special în economiile emergente, accesul pe piață eficient ar putea conduce la o dezvoltare mai puternică a pieței financiare locale în beneficiul societăților care doresc să se impună și să ofere consumatorilor mai multe opțiuni, precum și produse mai bune;

16. conștient de capacitatea financiară, administrativă și instituțională scăzută a țărilor ACP, invită Comisia să asigure respectarea standardelor internaționale privind reglementarea și supravegherea în sectorul serviciilor financiare, atunci când negociază și pune în aplicare acordurile comerciale cu țările considerate paradisuri fiscale;

17. consideră că cetățenii țărilor în curs de dezvoltare au în special nevoie de acces la serviciile financiare (microcredite, acces la conturi bancare și servicii bancare de bază, credite ipotecare, leasing, factoring, asigurări, pensii și transferuri locale și internaționale), pentru a putea iniția activități economice de bază și, prin urmare, solicită Comisiei să promoveze accesul mai eficient pe piață al serviciilor financiare în țările în curs de dezvoltare și să încurajeze reglementarea prudentă și temeinică, dezvoltarea piețelor competitive și a educației în domeniul serviciilor financiare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Mariela Velichkova Baeva, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Manuel António dos Santos, Jonathan Evans, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Donata Gottardi, Benoît Hamon, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Othmar Karas, Piia-Noora Kauppi, Wolf Klinz, Christoph Konrad, Guntars Krasts, Kurt Joachim Lauk, Andrea Losco, Florencio Luque Aguilar, John Purvis, Alexander Radwan, Bernhard Rapkay, Dariusz Rosati, Eoin Ryan, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Peter Skinner, Margarita Starkevičiūtė, Ivo Strejček, Ieke van den Burg

Membri supleanți prezenți la votul final

Mia De Vits, Harald Ettl, Margaritis Schinas


AVIZ al Comisiei pentru piaŢa internă Şi protecŢia consumatorilor (28.5.2008)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

privind comerțul cu servicii

(2008/2004(INI))

Raportor pentru aviz: Cristian Silviu Bușoi

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   reamintește faptul că serviciile reprezintă mai mult de trei sferturi din economia europeană și că multe servicii sunt esențiale pentru concurență și inovație în alte sectoare ale sistemului productiv, cum ar fi industria și agricultura;

2.   consideră că, pentru a se asigura un comerț cu servicii echitabil, este necesară garantarea respectării principiilor menționate la articolul 2 din Tratatul CE;

3.  consideră că o piață internă care funcționează eficient în sectorul serviciilor este importantă pentru competitivitatea globală a întreprinderilor din UE; subliniază că punerea în aplicare corectă și la timp, precum și transpunerea legislației comunitare, inclusiv a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne(1), sunt importante în acest sens;

4.  consideră că o politică echilibrată și ambițioasă privind întreprinderile, în special Actul european pentru întreprinderile mici, ar putea consolida competitivitatea IMM-urilor; solicită ca inițiativa viitoare să acopere, de asemenea, necesitățile sectorului serviciilor și este în favoarea creării unui instrument legislativ;

5.  reamintește importanța serviciilor pentru economia europeană și își exprimă îngrijorarea legată de absența progreselor privind serviciile în actuala rundă de negocieri în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului;

6.  observă că lipsa lucrătorilor calificați reprezintă o provocare nouă pentru sectorul serviciilor în Europa și că trebuie să se creeze măsuri pentru combaterea acestui fenomen, inter alia prin intermediul educației și formării continue pentru lucrători;

7.  subliniază faptul că sectorul serviciilor poate veni cu multe soluții la problemele de mediu și consideră că acestea reprezintă unul dintre principalele elemente de valoare adăugată în cadrul exportului UE de know-how; subliniază că importanța sectorului serviciilor trebuie să fie luată în considerare în momentul elaborării unei politici de dezvoltare durabilă;

8.  salută accentul pus de Comisie pe garantarea faptului că efectele pozitive ale globalizării sunt transmise consumatorilor; subliniază faptul că, împreună cu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, o concurență loială în sectorul serviciilor este crucială pentru a se asigura că consumatorii beneficiază de piața deschisă europeană.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Cristian Silviu Bușoi, Charlotte Cederschiöld, Gabriela Crețu, Janelly Fourtou, Evelyne Gebhardt, Martí Grau i Segú, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Iliana Malinova Iotova, Pierre Jonckheer, Graf Alexander Lambsdorff, Kurt Lechner, Toine Manders, Nickolay Mladenov, Catherine Neris, Zita Pleštinská, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Leopold Józef Rutowicz, Salvador Domingo Sanz Palacio, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Marianne Thyssen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Emmanouil Angelakas, Wolfgang Bulfon, Colm Burke, Giovanna Corda, Jan Cremers, Wolf Klinz, Manuel Medina Ortega, Gary Titley

Membri supleanți [(articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

Elisabeth Morin, Sirpa Pietikäinen, Nicolae Vlad Popa

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

11

0

Membri titulari prezenți la votul final

Francisco Assis, Graham Booth, Carlos Carnero González, Daniel Caspary, Françoise Castex, Christofer Fjellner, Béla Glattfelder, Ignasi Guardans Cambó, Jacky Hénin, Syed Kamall, Marusya Ivanova Lyubcheva, Erika Mann, David Martin, Vural Öger, Georgios Papastamkos, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Gianluca Susta, Iuliu Winkler, Corien Wortmann-Kool

Membri supleanți prezenți la votul final

Vittorio Agnoletto, Eugenijus Maldeikis, Jan Tadeusz Masiel, Salvador Domingo Sanz Palacio, Carl Schlyter

Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final

Marie-Arlette Carlotti, Małgorzata Handzlik, Christopher Heaton-Harris

(1)

JO L 376, 29.12.2006, p. 36.

Ultima actualizare: 21 august 2008Notă juridică