referitoare la pescuit și acvacultură în contextul managementului integrat al zonelor litorale în Europa

(2008/2014(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2002 cu privire la implementarea managementului integrat al zonelor litorale în Europa(1),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Evaluarea managementului integrat al zonelor litorale (ICZM) în Europa” (COM(2007)0308),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit(2),

–   având în vedere directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru acțiuni la nivel comunitar în domeniul politicii mediului marin (Directiva cadru „Strategia pentru mediul marin”)(3) și Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, intitulată „Strategia tematică pentru protecția și conservarea mediului marin” (COM(2005)0504),

–   având în vedere comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575),

–   având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2006 privind pescuitul costier și problemele cu care se confruntă comunitățile de pescuit costier(4),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 9 martie 2006 privind ameliorarea situației economice în industria pescuitului (COM(2006)0103) și Rezoluția sa din 28 septembrie 2006 în acest sens(5),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, intitulată „O strategie pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene” (COM(2002)0511),

–   având în vedere studiul comandat de Parlamentul European privind dependența regională de pescuit(6),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A6-0286/2008),

A. întrucât managementul integrat al zonelor litorale (ICZM) nu reprezintă numai o politică de mediu, ci și un proces permanent menit să îmbunătățească situația economică și socială a zonelor litorale și să asigure dezvoltarea durabilă a tuturor activităților desfășurate în regiunile respective, cum ar fi pescuitul și acvacultura,

B.  întrucât implementarea ICZM este un proces pe termen lung și majoritatea strategiilor naționale adoptate în cadrul recomandării susmenționate au început să fie implementate abia în 2006,

C. întrucât managementul zonelor litorale a fost realizat până acum pe termen mediu, neținându-se cont de faptul că acestea reprezintă ecosisteme naturale complexe care se schimbă odată cu trecerea timpului,

D. întrucât deciziile și măsurile care au fost luate au vizat o activitate izolată și nu au reușit să abordeze problema degradării zonelor litorale în ansamblu,

E.  întrucât planificarea existentă s-a concentrat până acum asupra părții terestre și nu a luat în considerare impactul unor activități litorale asupra altor activități desfășurate în aceeași regiune,

F.  întrucât se preconizează că strategiile naționale ICZM vor necesita costuri mici de implementare, în același timp producând beneficii financiare semnificative,

G. întrucât nu s-a reușit implicarea corespunzătoare a reprezentanților din toate sectoarele în măsurile de planificare și implementare pentru soluționarea problemelor din zonele litorale și, ca urmare, se aduce atingere intereselor unor sectoare,

H. întrucât punerea în aplicare a politicilor de management integrat implică o planificare în zonele litorale a aplicațiilor legate de populație, turism și economie și a protecției peisajului și mediului;

I.   întrucât coordonarea eficientă a organismelor responsabile cu managementul zonelor litorale nu a fost posibilă până acum, decât în cazuri izolate,

J.   întrucât, în unele cazuri, implementarea politicilor de promovare a ICZM poate necesita cheltuieli de amploare care nu pot fi realizate de comunitățile locale, determinând recurgerea la foruri administrative superioare și întârzieri în implementare,

K. întrucât, datorită naturii transfrontaliere a multor procese litorale, este necesară coordonarea și cooperarea regională, chiar și cu țări terțe,

L.  întrucât pescuitul și acvacultura reprezintă două activități litorale prin excelență, care depind de calitatea apelor costiere,

M.  întrucât acvacultura nu a atins încă un nivel tehnologic care să permită desfășurarea acestei activități intensive departe de zonele litorale;

N. întrucât trebuie să se țină cont de rolul fundamental, puțin recunoscut până în prezent, pe care îl joacă femeile în zonele dependente de pescuit;

O. întrucât pescuitul costier implică 80% din flota de pescuit comunitară și contribuie la coeziunea economică și socială a comunităților de coastă și la păstrarea tradițiilor culturale ale acestora,

P.  întrucât pescuitul, chiar dacă nu este în sine o sursă de poluare, este afectat de impactul poluării cauzate de alte activități desfășurate în zonele litorale, care la rândul lor dăunează viabilității acestuia,

Q. întrucât pescuitul și acvacultura sunt de o mare importanță economică și socială, deoarece sunt în principal desfășurate în regiunile litorale cu economii fragile, multe dintre acestea fiind defavorizate și incapabile de a oferi locuitorilor oportunități alternative de locuri de muncă,

R.  întrucât existența unui mediu marin curat și sănătos va contribui la creșterea pe viitor a producției de pescuit, îmbunătățind, astfel, perspectivele acestui sector,

S.  întrucât acvacultura se bazează categoric pe principiul dezvoltării durabile, și orice impact asupra mediului este înlăturat prin reguli comunitare,

T.  întrucât într-un mediu în care stocurile de pește sunt în scădere și cererea mondială de pește și crustacee este în creștere, importanța acvaculturii în Europa este într-o continuă creștere,

U. întrucât nu toate statele membre și-au finalizat încă planificarea regională în conformitate cu principiile ICZM pentru dezvoltarea echilibrată a activităților realizate în aceste zone,

V. întrucât există o concurență strânsă pentru spațiu în zonele litorale, iar cei implicați în acvacultură și pescuit au aceleași drepturi și obligații ca și alți utilizatori,

W. întrucât regiunile ultraperiferice, astfel cum sunt definite în articolul 299 alineatul (2) din Tratatul CE și în articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ar putea necesita crearea unor strategii naționale specifice integrate ICZM și o adaptare corespunzătoare a ICZM la nivelul UE;

1.  subliniază importanța economică și socială a pescuitului și a acvaculturii în regiunile litorale și solicită ca acestea să primească asistență în cadrul ICZM;

2.  subliniază necesitatea de a garanta că sectoarele pescuitului și acvaculturii sunt implicate și bine reprezentate în centrele de activități maritime și face apel la Comisie să sprijine acest proces;

3.  evidențiază faptul că Fondul European pentru Pescuit poate contribui la finanțarea pe termen lung a măsurilor din cadrul ICZM, de vreme ce acesta susține acțiuni care contribuie la dezvoltarea durabilă a regiunilor de pescuit;

4.  scoate în evidență nevoia de a clarifica competențele organismelor administrative ale zonelor litorale în cauză și de a stabili strategii coordonate, pentru ca acestea să poată fi mai eficiente;

5.  recunoaște dificultățile legate de coordonarea activităților organismelor responsabile cu managementul zonelor litorale și solicită Comisiei, în monitorizarea implementării ICZM, să reexamineze, după consultarea cu statele membre, dacă este necesară constituirea unui organism coordonator;

6.  subliniază necesitatea implicării reprezentanților din sectorul pescuitului și al acvaculturii în activități legate de planificarea și dezvoltarea ICZM, având în vedere că participarea acestora la strategiile de dezvoltare durabilă mărește valoarea adăugată a produselor lor, și reamintește faptul că Fondul European pentru Pescuit poate sprijini astfel de acțiuni colective;

7.  încurajează Comisia și statele membre să asigure promovarea și integrarea principiului egalității de șanse în cadrul diferitelor etape ale punerii în aplicare a Fondului European pentru Pescuit (inclusiv elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și etapele de evaluare), în conformitate cu dispozițiile articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006;

8.  solicită o cooperare mai strânsă între organismele competente la nivel regional prin schimburi de informații legate de starea zonelor litorale și prin adoptarea de strategii comune pentru îmbunătățirea situației ecologice a ecosistemelor marine locale;

9.  invită guvernele naționale și regionale ale regiunilor ultraperiferice să elaboreze strategii integrate ICZM pentru a garanta dezvoltarea durabilă a regiunilor litorale;

10. subliniază, în contextul menționat anterior, importanța unei amenajări adecvate a teritoriului;

11. acvacultura în scopuri de repopulare este un instrument esențial pentru a realiza conservarea ecologică în anumite zone litorale și trebuie prin urmare promovată, stimulată și sprijinită din punct de vedere financiar;

12. scoate în evidență importanța acvaculturii pentru industria alimentară pentru dezvoltarea socio-economică în anumite comunități costiere din UE;

13. consideră sectoarele pescuitului și acvaculturii trebuie ambele incluse într-o abordare transversală a tuturor activităților maritime desfășurate în zonele litorale, pentru a realiza o dezvoltare durabilă, în conformitate cu noile orientări privind politica maritimă;

14. subliniază necesitatea de a dezvolta și de a implementa strategii pentru combaterea pericolelor cu care se confruntă zonele litorale, inclusiv schimbările climatice, ținând seama pe deplin de impactul acestora asupra pescuitului și acvaculturii;

15. are convingerea că eforturile de colectare a datelor, inclusiv a celor privind starea biodiversității și a stocurilor de pește, trebuie să continue pentru a contribui la schimbul și utilizarea de informații în vederea realizării unor studii comparative;

16. consideră că trebuie să se sporească eforturile în domeniul cercetării în acvacultură în vederea introducerii unor sisteme de cultură și producție intensivă cu circuit închis;

17. propune să se acorde prioritate în cadrul ICZM proiectelor de acvacultură care utilizează surse de energie regenerabile și care respectă spațiile protejate prin legislația europeană în materie de mediu;

18. invită Comisia, după consultarea cu statele membre, să stabilească un calendar clar pentru examinarea progreselor realizate în implementarea ICZM în Uniunea Europeană;

19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 148, 6.6.2002, p. 24. (2) JO L 223, 15.08.2006, p. 1. (3) JO L 164, 25.06.2008, p. 19. (4) JO C 300E, 9.12.2006, p. 504. (5) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 417. (6) IP/B/PECH/ST/IC/2006-198.

1. Introduction - The EU Recommendation for Integrated Coastal Zone Management

The idea of Integrated Coastal Zone Management was first mooted in 1994, when a Council Resolution stressed the need for a Community strategy for coastal zones based on the principles of sustainable development.

In 2002, the Commission issued a recommendation setting out eight principles on which ICZM should be based. This recommendation calls on coastal Member States to submit to the Commission before the end of February 2006 progress reports on the drawing up and implementation of their national ICZM strategies. It also called on the Commission to submit an evaluation report to the European Parliament and Council on progress in implementing ICZM.

Of the 20 coastal Member States of the EU, 14 have forwarded official reports to the Commission: these account for 65% of EU coastal States and over 70% of the length of the European coastline.

2. Objectives and challenges

The present Commission communication evaluates progress achieved in implementing ICZM, while at the same time outlining the shortcomings.

The basic conclusions are as follows: there has been no effective coordination in implementing ICZM; exchanges of information are incomplete; not all users of coastal zones are properly represented; ICZM has been based on existing sectoral policies corresponding to the needs of coastal zones; and policies must be drawn up to prepare coastal zones for the impact of climatic change.

3. Coastal zones today – impact on fishing and aquaculture

In the past, coastal zones were considered to be of secondary importance for economic development; now, however, they are the most intensively exploited regions. The study evaluating the social and economic impact of ICZM lists 18 categories of activity carried out in coastal areas and 14 challenges they face owing to over-exploitation.

Fishing and aquaculture are two such activities: they depend on the coastal zones and are therefore influenced by any change in them. This sector frequently suffers from the consequences of other activities in coastal zones. When, for example, the Prestige sank in 2002 in the open sea off the Spanish coast, some 1000 km2 of coastline were polluted in a region which is economically dependent on fishing and aquaculture. An estimated 41 600 people depended directly on fishing, while in some regions up to 47.2% of the working population was employed in fishing and aquaculture. Approximately 6 000 inshore fishing vessels suspended fishing, and even when restrictions were lifted, production was reduced owing to the environmental destruction which had occurred. It is estimated that a complete rehabilitation of the marine environment will take between 10 and 25 years(1).

Apart from oil slicks, maritime transport is also frequently responsible for accidentally transporting harmful exotic species, resulting in a reduction in the biodiversity of the ecosystems which these species invade(2).

The eutrophication of waters through industrial, urban and agricultural waste also has an impact on fisheries production. The problem is particularly serious in coastal and semi-closed marine areas. According to a report drawn up by the International Council for the Exploration of the Sea (ICES), eutrophication is responsible for a reduction in fish stocks in the Black Sea. 50% of nitrate pollution stems from land-based coastal activities, broken down as follows: 50% from agricultural activities, 25% from industrial activities and the remaining 25% from urban activities(3). The problem becomes even more complex when river-borne pollution originates from third countries.

However, the viability of fishing and aquaculture is also being affected by the very rapid transformation of natural coastal areas into artificial surfaces. Between 1990 and 2000 it is estimated that artificial surfaces spread by 190 km2 annually. 61% of this expansion is due to housing, tourism and recreation displacing other activities(4). Regional planning has so far been land-based and has failed to take into account the impact of coastal development on certain marine activities. This has led to limits on fishing grounds and the degradation of marine habitats, i.e. the feeding, spawning and reproduction areas of some species. At the same time, lack of space is also a basic obstacle to the development of European aquaculture.

It should be pointed out that the consequences of over-exploiting coastal zones will be exacerbated by climate change. Although there are no adequate data on the impact on fishing and aquaculture, an initial study mentions that future losses in this sector owing to climate change are estimated at 200 million euros annually. Here again, closed and semi-closed marine areas, such as the Baltic and the North Sea, are at greatest risk(5).

4. Fishing within the framework of Integrated Coastal Zone Management

Integrated Coastal Zone Management is of great importance for fishing for three basic reasons. Firstly, fishing is a coastal activity par excellence and, as a result, is affected by changes in the local environment. Fish stocks in coastal waters form the basis of many catches and many species caught offshore hatch and grow in coastal waters.

Secondly, fishing is not a source of pollution, but rather suffers the consequences of pollution caused by other activities pursued in coastal zones.

Thirdly, 80% of the Community fishing activity takes place in coastal regions which are heavily dependent upon it(6). These are regions with fragile economies which cannot provide their inhabitants with alternative activities and are for the most part disadvantaged. In 2003, some 63% of fishermen were to be found in less-favoured regions dependent on the fishing industry(7).

It should be pointed out here that over the past decade fishing has been in serious crisis owing to a reduction in fish stocks and we should therefore reduce to a minimum any further threat to it. In particular, the fishing industry has suffered a 35% fall in the number of jobs, a 20% fall in the number of vessels and a 28% fall in catches.

Fishing should therefore be included in ICZM, in particular the development and management of fisheries in coastal zones should be examined as part of the development and management of coastal zones.

The European Fisheries Fund (ΕFF) can contribute to this process since it finances measures to ensure the viable development of fisheries and the protection of the marine environment and its living resources.

Furthermore, the EFF can support specific principles of ICZM, such as participatory planning and the highlighting of the special features of coastal communities. Furthermore, the EFF also supports the funding of a number of pilot projects which significantly strengthen the role of fishing in ICZM and the promotion of more selective and environmentally-friendly fishing methods.

At all events, the most important element in ensuring the successful incorporation of fishing in ICZM is to involve fishing organisations in the planning stage. Using the experience of local fishermen will help identify the real problems and thereby ensure that coastal fishing communities remain and co-exist with other activities pursued in coastal zones.

5. Aquaculture within the framework of ICZM

Aquaculture is also an activity principally pursued in coastal zones. Since 1970, it has developed more rapidly than any other sector of food production, recording an annual average growth rate of 8%, and an annual production of approximately 45 million tonnes worldwide(8). In an environment in which fisheries resources are becoming scarce and in which world demand for fish and shellfish is steadily rising, aquaculture is becoming increasingly important. The UN Food and Agriculture Organisation predicts that consumption of fish products will increase by 50% up to 2030 and that the lion’s share of this demand will be met by aquaculture. In figures, this amounts to an increase in production of 40 million tonnes(9).

European aquaculture could therefore benefit from this trend and exploit its comparative advantages. These include the following: the EU is the largest market for fish products, has a long tradition of shellfish farming and fish farming in fresh and sea water, it has a dynamic, cutting-edge research capacity and modern technology, qualified and experienced fish farmers, suitable climatic conditions and ideal sites for the varieties farmed(10).

Furthermore, the sector’s contribution to the economic and social cohesion of the regions where it is practised should be carefully borne in mind. In the EU as a whole, aquaculture is practised mainly in coastal zones and provides 80 000 jobs. In some Member States the value of farmed products is greater than that of products landed. In others, aquaculture represents a significant proportion of total production. In Greece, for instance, 50% of total annual production comes from aquaculture.

That is not to say that European aquaculture is not also facing difficulties which affect its growth. Chief among these are inadequate regional planning and competition for space with the other coastal activities. Marine planning is expected to constitute a basic tool for the balanced development of all ICZM activities, including aquaculture.

As regards funding, the EFF can help link aquaculture with ICZM, since it provides the possibility of collecting qualitative data so as to draw up Integrated Coastal Zone Management Plans. Furthermore, EFF priority axis II supports the development of methods to reduce any impact of production on the marine environment.

6. Conclusions - your rapporteur’s comments

    Your rapporteur takes the view that the policy for Integrated Coastal Zone Management may constitute a suitable framework for the sustainable development of coastal zones and the viable development of activities pursued in these zones. He also maintains that special weight should be given to fishing and aquaculture, since they are activities which are directly dependent on coastal zones and stresses that the integration of marine regional planning in ICZM will contribute to the balanced development of activities pursued there, thereby giving an impetus to the development of aquaculture.

    Your rapporteur argues firstly that, long-term planning involving representatives of all sectors in coastal zones is needed. Secondly, there must be effective coordination of the bodies involved in managing these zones. In the event that the next assessment report on the implementation of ICZM also finds shortcomings in coordination, the proposal to establish a body for this purpose should be re-examined.

    Coordination must be based on appropriate information. Data-gathering for drawing up management studies for coastal zones must therefore be improved. These data should also include data on the state of the biodiversity in coastal zones, including fisheries resources.

    Information and exchanges of data should also take place at regional level and with third countries, since regional cooperation is of key importance for addressing cross-border issues relating to coastal zones.

    From the financial point of view, your rapporteur wishes to stress the contribution of the European Fisheries Fund in including fishing and aquaculture in ICZM.

    Finally, your rapporteur takes the view that, after consulting Member States, the Commission should, after consulting Member States, draw up a clear timetable for examining progress in implementing Integrated Coastal Zone Management in the European Union.

(1) http://www.accede.org/prestige/documentos/efectoseconom-ing.pdf. (2) European Environment Agency, 2006, ‘Priority issues in the Mediterranean environment’. (3) http://www.ices.dk/reports/germanqsr/23222_ICES_Report_samme.pdf. (4) European Environmental Agency, 2006, ‘The changing areas of coastal areas’. (5) http://www.ipolnet.ep.parl.union.eu/ipolnet/cms/pid/1402. (6) COM(2007)0828. (7) A6-0266/2006. (8) FAO, 2006, ‘The state of world fisheries and aquaculture’. (9) http://www.europa.nl/fisheries/press_corner/speeches/archives/speeches_2007/speech07_11_en.htm. (10) A6-0001/2008.