Procedură : 2008/2099(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0305/2008

Texte depuse :

A6-0305/2008

Dezbateri :

PV 02/09/2008 - 10
CRE 02/09/2008 - 10

Voturi :

PV 24/09/2008 - 8.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0451

RAPORT     
PDF 232kWORD 188k
10 iulie 2008
PE 405.999v02-00 A6-0305/2008

privind "Să beneficiem pe deplin de dividendul digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală”

(2008/2099(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Patrizia Toia

Raportor pentru aviz: Cornelis Visser, Comisia pentru cultură și educație

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru cultură Și educaȚie
 AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internă Și protecȚia consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Și monetare
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind "Să beneficiem pe deplin de dividendul digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală”

(2008/2099(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere Comunicarea Comisiei întitulată „Să beneficiem pe deplin de dividendul digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală” (COM(2007)0700) (Comunicarea Comisiei privind o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe),

–    având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2007 intitulată „Către o politică europeană privind spectrul de frecvențe radio”(1),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Priorități ale spectrului UE pentru trecerea la tehnologia digitală în contextul apropiatei Conferințe regionale UIT privind radiocomunicațiile 2006 (RRC-06)” (COM(2005)0461),

–    având în vedere avizul Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio din 14 februarie 2007 întitulată „EU Spectrum Policy Implications of the Digital Dividend” (Implicațiile politicii comunitare în domeniul spectrului de frecvențe cauzate de dividendul digital),  

–    având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2005 privind accelerarea tranziției de la difuziunea analogică la cea digitală(2),

–    având în vedere articolul 45 din Regulamentul de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru cultură și educație, al Comisiei pentru afaceri economice și monetare și al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A6-0305/2008),

A.  întrucât, ca urmare a eficienței mai mari a transmisiilor digitale, trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală terestră până la sfârșitul lui 2012 va elibera o gamă de frecvențe semnificativă în Uniunea Europeană, oferind, astfel, posibilitatea de a realoca spectrul, prezentând noi posibilități pentru creșterea pieței și pentru extinderea serviciilor de calitate destinate consumatorilor și pentru înmulțirea posibilităților de alegere;

B.  întrucât beneficiile utilizării spectrului radio vor fi maximizate prin instituirea unor măsuri coordonate la nivel comunitar pentru a asigura utilizarea optimă din punctul de vedere al eficienței;

C.  întrucât spectrul radio este fundamental pentru furnizarea unei game extinse de servicii și pentru dezvoltarea unor piețe bazate pe tehnologie, a căror valoare este estimată la 2,2% din PIB-ul UE, fiind, astfel, un factor-cheie pentru dezvoltare, productivitate și dezvoltare a industriei europene în conformitate cu Strategia de la Lisabona;

D.  întrucât spectrul radio este atât o resursă naturală limitată, cât și un bun public, iar utilizarea sa eficientă este de importanță crucială pentru a asigura accesul la spectru pentru diversele părți interesate care doresc să ofere servicii conectate;

E.   întrucât statele membre nu au un calendar comun pentru trecerea la tehnologia digitală; întrucât în numeroase state membre planurile pentru trecerea la tehnologia digitală se află într-un stadiu avansat, iar în altele trecerea a avut deja loc,

F.  întrucât comunicarea Comisiei privind o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe este parte integrantă a pachetului pentru comunicații electronice, adoptat de Comisie în noiembrie 2007, privind reforma cadrului de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice;

G. întrucât, în Uniunea Europeană, (re)alocarea către operatorii de rediodifuziune digitală a frecvențelor de difuzare este în curs de desfășurare în multe state membre, aceste frecvențe fiind, prin urmare, alocate și deci blocate pentru mulți ani;

H. întrucât neutralitatea tehnologică este fundamentală pentru promovarea interoperabilității și asigurarea unei politici mai flexibile și mai transparente de trecere la tehnologia digitală care să respecte interesul public;

I.   întrucât Consiliul a invitat statele membre să realizeze, în măsura posibilului, trecerea la tehnologia digitală înainte de 2012;

J.   întrucât toate statele membre și-au publicat propunerile privind trecerea la tehnologia digitală;

1.  recunoaște importanța inițiativei i2010 ca parte a noii Strategii de la Lisabona și subliniază importanța accesului eficient la spectru și a utilizării eficiente a acestuia pentru atingerea obiectivelor de la Lisabona; subliniază, în acest context, necesitatea accesului la servicii în bandă largă concepute pentru a depăși decalajul digital;

2.  subliniază nevoia de trecere la tehnologia digitală care, împreună cu dezvoltarea de noi tehnologii informaționale și de comunicații și cu dividendul digital, va contribui la diminuarea decalajului digital și la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona;

3.   observă divergența dintre regimurile naționale de alocare și exploatare a spectrului de frecvențe și disparitățile naționale existente; notează faptul că aceste diferențe pot să reprezinte obstacole în calea realizării unei piețe interne care funcționează eficient;

4.   subliniază că dimensiunile dividendului digital variază de la o țară la alta, datorită condițiilor locale naționale, reflectând totodată politicile naționale în domeniul mass-media și al audiovizualului;

5.  recunoaște că eficiența crescută a utilizării spectrului de frecvențe de către televiziunea digitală terestră ar trebui să permită realocarea a circa 100 MHz din dividendul digital către serviciile în bandă largă mobile și alte servicii [cum ar fi serviciile de siguranță publică, RFID (identificare prin radiofrecvență) și programele privind siguranța rutieră], asigurând, totodată, prosperarea serviciilor de difuzare;

6.   ia act de faptul că majoritatea statelor membre înregistrează în prezent o întârziere față de alte țări dezvoltate privind investițiile în noile generații de infrastructuri de comunicații și subliniază că, pentru a asigura competitivitatea și coeziunea Uniunii Europene pe plan internațional, este esențial ca aceasta să devină lider în dezvoltarea tehnologiilor de bandă largă și internet, în special în ceea ce privește dezvoltarea unor platforme digitale interactive și furnizarea unor servicii noi, precum serviciile de comerț electronic, e-învățământ, e-sănătate și e-guvernare; subliniază că ar trebui realizate investiții mai importante la nivel național și european pentru a încuraja preluarea de produse și servicii inovatoare; subliniază că eforturile depuse în vederea garantării accesului la servicii de bandă largă nu ar trebui să se limiteze la dividendul digital;

7.   își exprimă convingerea că noile oferte multi-play, bazate pe tehnologii și servicii inovatoare, pot fi comercializate în curând datorită progreselor înregistrate în materie de convergență tehnologică și constată, în același timp, că apariția acestor oferte depinde în mod esențial de disponibilitatea unor părți utilizabile din spectru, precum și de noile tehnologii interactive care ar trebui să asigure o interoperabilitate, conectivitate și acoperire neîntrerupte, cum ar fi tehnologiile multimedia mobile și tehnologiile de acces fără fir în bandă largă;

8.   observă că deja convergența tehnologică a devenit o realitate, ce oferă serviciilor tradiționale noi mijloace și posibilități; subliniază faptul că accesul la benzile spectrului care anterior fuseseră rezervate pentru radiodifuziune poate favoriza apariția de noi servicii, cu condiția ca gestionarea spectrului să se facă într-un mod cât se poate de eficient și eficace, astfel încât să nu impieteze asupra furnizării de programe digitale de radiodifuziune de înaltă calitate;

9.  solicită o cooperare strânsă între statele membre pentru a crea o piață internă a comunicațiilor electronice performantă, deschisă și competitivă, care să permită utilizarea unor noi tehnologii de rețea;

10. subliniază importanța strategică pentru Uniunea Europeană ca aceasta să devină un spațiu în care se garantează deschiderea pentru inovare, noi tehnologii și servicii și noi actori pe piață, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea și coeziunea europeană; subliniază faptul că este esențial să se acorde consumatorilor finali libertatea de a alege între produse și servicii, pentru a asigura astfel dezvoltarea dinamică a piețelor și tehnologiilor în Uniunea Europeană;

11. subliniază faptul că dividendul digital oferă Europei oportunități cu totul speciale de a dezvolta servicii noi, cum ar fi televiziunea mobilă și accesul la internet fără fir, rămânând lider mondial în domeniul tehnologiilor multimedia mobile, diminuând, în același timp, decalajul digital, oferind noi oportunități pentru cetățeni, servicii, mass-media și diversitate culturală pe întreg teritoriul Uniunii Europene;

12. recunoaște că o coordonare la nivel comunitar ar încuraja dezvoltarea, ar stimula economia digitală și ar permite tuturor cetățenilor să aibă un acces egal și la tarife accesibile la societatea informațională;

13. îndeamnă insistent statele membre să elibereze dividendele lor digitale de îndată ce este posibil, permițând cetățenilor europeni să beneficieze de dezvoltarea unor servicii noi, inovatoare și competitive; subliniază că pentru aceasta se impune cooperarea activă între statele membre, cu scopul de a depăși obstacolele care există la nivel național și care împiedică (re)alocarea eficientă a dividendului digital;

14. evidențiază că operatorii de radiodifuziune au un rol esențial în apărarea principiilor pluraliste și democratice și își exprimă convingerea fermă că oportunitățile oferite de dividendul digital vor permite operatorilor din sectorul public și privat să ofere un număr mult mai mare de programe care să vină în slujba obiectivelor de interes general, definite în legislația națională, cum ar fi, de exemplu, promovarea diversității culturale și lingvistice;

15. consideră că dividendele digitale ar trebui să ofere difuzorilor posibilitatea de a-și dezvolta și extinde considerabil serviciile și să țină seama, în același timp, de alte aplicații potențiale sociale, culturale și economice, cum ar fi noi tehnologii în bandă largă și servicii de acces deschise, concepute pentru a depăși așa-numitul „decalaj digital”, fără a permite vreo barieră în calea interoperabilității;

16. subliniază beneficiile potențiale oferite de o abordare coordonată a folosirii spectrului în Uniunea Europeană în domeniul economiilor de scară, al dezvoltării unor servicii interoperabile fără fir și al evitării fragmentării, care duce la folosirea suboptimă a acestei resurse limitate; consideră că, deși o coordonare mai strictă și o mai mare flexibilitate sunt necesare pentru exploatarea eficientă a spectrului, Comisia și statele membre trebuie să atingă echilibrul potrivit între flexibilitate și gradul de armonizare, astfel încât să se obțină beneficii maxime de pe urma dividendului digital;

17. observă că dividendul digital poate fi alocat eficient fără să fie afectată niciuna din părțile care dețin în prezent licențe de spectru în banda UHF, precum și că menținerea și extinderea serviciilor actuale de radiodifuziune pot fi realizate în mod eficace, garantând, în același timp, atribuirea unor resurse de spectru importante în banda UHF pentru noile tehnologii multimedia mobile și pentru tehnologiile de acces fără fir în bandă largă, cu scopul de a oferi cetățenilor europeni noi servicii interactive;

18. consideră că, în cazul licitațiilor care au ca scop alocarea frecvențelor, statele membre ar trebui să adopte o abordare comună în ceea ce privește condițiile și modalitățile de desfășurare a licitațiilor și alocarea resurselor generate; invită Comisia să prezinte orientări generale în acest sens;

19. subliniază că principiul director principal pentru alocarea dividendului digital ar trebui să constea în slujirea interesului general prin asigurarea celui mai bun randament social, cultural și economic, concretizat într-o ofertă îmbunătățită și mai bine reprezentată geografic de servicii și de conținut digital către cetățeni, și nu doar în maximizarea veniturilor publice, protejând, în același timp, drepturile utilizatorilor actuali ai serviciilor media audiovizuale și reflectând diversitatea lingvistică și culturală;

20. subliniază că dividendul digital reprezintă o oportunitate unică pentru ca Uniunea Europeană să își consolideze rolul de lider mondial în domeniul tehnologiilor multimedia mobile și pentru a reduce, în același timp, decalajul digital prin mărirea fluxurilor de informații, cunoștințe și servicii care îi unesc pe toți cetățenii europeni și care oferă noi oportunități pentru mass-media, cultură și diversitate pe întreg teritoriul Uniunii Europene;

21. subliniază faptul că un mijloc potențial prin care dividendul digital poate ajuta la atingerea obiectivelor de la Lisabona este creșterea disponibilității serviciilor de acces în bandă largă pentru cetățenii și actorii economici din întreaga Uniune Europeană, micșorând decalajul digital prin furnizarea de avantaje către zonele defavorizate, îndepărtate sau rurale și asigurând acoperirea universală în statele membre;

22. regretă accesul inegal al cetățenilor europeni la servicii digitale, în special în domeniul radiodifuziunii; remarcă faptul că regiunile rurale și cele periferice sunt deosebit de defavorizate (în termeni de disponibilitate, varietate și calitate) în ceea ce privește accesul la servicii digitale; îndeamnă statele membre și autoritățile regionale să depună toate eforturile pentru a garanta că trecerea la tehnologia digitală este efectuată în mod rapid și echitabil pentru toți cetățenii lor;

23. subliniază faptul că decalajul digital nu este o problemă care privește doar mediul rural; evidențiază dificultatea de a dota unele clădiri înalte mai vechi cu infrastructura necesară noilor rețele; atrage atenția asupra avantajelor pe care le poate aduce spectrul de frecvențe pentru depășirea decalajului digital atât în zonele urbane, cât și în cele rurale;

24. subliniază contribuția pe care dividendul digital o poate avea la furnizarea către cetățeni de servicii sociale interoperabile îmbunătățite, cum ar fi e-guvernare, e-sănătate, e-formare profesională și e-educație, în special către cei care trăiesc în zone defavorizate sau izolate, cum ar fi zonele rurale și cele mai puțin dezvoltate și insulele;

25. îndeamnă insistent statele membre să consolideze măsurile care permit utilizatorilor cu handicap, a celor în vârstă și a celor cu nevoi sociale speciale să profite cât mai mult de beneficiile oferite de dividendul digital;

26. confirmă valoarea socială a serviciilor de siguranță publică și necesitatea de a include sprijinirea cerințelor lor operaționale în acordurile privind spectrul care decurg din reorganizarea benzii de frecvențe UHF (frecvențe ultra-înalte) ca urmare a abandonării serviciilor analogice;

27. subliniază faptul că principala prioritate a politicii de a beneficia pe deplin de pe urma exploatării dividendului digital în Europa este de a garanta că drepturile consumatorilor sunt respectate pe deplin, permițându-le în același timp să beneficieze de o gamă foarte largă de servicii de înaltă calitate, ținând seama de necesitatea de a utiliza eficient spectrul de frecvențe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală;

28. subliniază că dividendul digital oferă noi oportunități pentru atingerea obiectivelor din domeniul audiovizual și mass-media; este convins, prin urmare, că deciziile privind gestionarea dividendului digital ar trebui să promoveze și să protejeze obiective de interes general legate de politica din domeniul audiovizual și din domeniul mass-media, cum ar fi libertatea de exprimare, pluralismul mass-media și diversitatea lingvistică și culturală, precum și drepturile minorilor;

29. încurajează statele membre să recunoască valoarea socială, culturală și economică a faptului de a permite utilizatorilor fără licență, în special întreprinderilor mici și mijlocii și sectorului non-profit, posibilitatea de a accesa dividendul, îmbunătățind astfel eficiența globală a utilizării spectrului prin orientarea acestor utilizări fără licență către spectrul neutilizat în prezent („spații albe”);

30. solicită adoptarea unei abordări pas cu pas în acest domeniu; este de părere că trebuie luate în considerare efectele asupra rețelelor mai mici, în special asupra rețelelor locale fără fir, pentru care nu se solicită licență în prezent, și că ar trebui promovat accesul universal la sistemele în bandă largă, în special în mediul rural;

31. invită statele membre să sprijine măsurile de cooperare consolidată între autoritățile de gestionare a spectrului pentru a lua în considerare domenii în care o alocare fără licență a spațiilor albe ale spectrului ar permite apariția unor tehnologii și servicii noi, încurajând inovarea;

32. încurajează statele membre ca, în contextul alocării spațiilor albe, să aibă în vedere necesitatea de a acorda acces liber și fără licență la spectru furnizorilor de servicii educaționale și necomerciale, precum și comunităților locale ce îndeplinesc servicii publice;

33. subliniază că unul dintre elementele-cheie în contextul furnizării acesului la dividendul digital către utilizatorii fără licență îl reprezintă nevoia de a lua în considerare necesitățile grupurilor sociale amenințate cu excluderea, în special persoanelor cu handicap și celor în vârstă, precum și utilizatorilor cu nevoi sociale speciale;

34. recunoaște beneficiile aduse de noile tehnologii, cum ar fi WiFi și Bluetooth, ce au apărut în banda fără licență de 2,4 GHz; recunoaște faptul că frecvențe specifice sunt mai adaptate unor servicii specifice; consideră că alocarea de mici spații din spectrul fără licență în alte frecvențe mai joase ar putea stimula și mai mult inovarea în sfera noilor servicii;

35. subliniază, așadar, că frecvențele ar trebui atribuite într-un mod transparent, luându-se în calcul toate utilizările posibile ale noului spectru și avantajele acestora pentru societate;

36. încurajează statele membre să evalueze în detaliu valoarea economică și socială a benzilor de spectru ce urmează a fi eliberate în anii ce urmează, ca urmare a trecerii de la difuzarea analogică la cea digitală;

37. recunoaște importanța Acordului UIT Geneva-06 (Conferința regională privind radiocomunicațiile 2006) și a planurilor naționale de alocare a frecvențelor, precum și a deciziilor Conferinței mondiale privind radiocomunicațiile 2007 (WRC-07) în ceea ce privește reorganizarea benzii UHF;

38. invită statele membre să dezvolte până la sfârșitul lui 2009, folosind o metodologie comună, strategii naționale pentru dividendul digital; îndeamnă insistent Comisia să asiste statele membre la dezvoltarea strategiilor naționale proprii privind dividendul digital și să promoveze cele mai bune practici la nivel comunitar;

39. subliniază că iminența trecerii la tehnologia digitală în anumite state membre și diferențele dintre planurile naționale de trecere la tehnologia digitală fac necesară o reacție la nivel comunitar care nu poate fi amânată până la intrarea în vigoare a directivelor de reformă;

40. recunoaște dreptul statelor membre de a determina utilizarea dată dividendului digital, dar afirmă, de asemenea, că o abordare coordonată la nivel comunitar ameliorează în mod semnificativ valoarea dividendului și este cea mai eficientă cale de a evita interferențele dăunătoare între statele membre și între statele membre și țările terțe;

41. reiterează că, în interesul cetățenilor europeni, dividendul digital ar trebui gestionat într-un mod cât se poate de eficient și eficace, astfel încât să nu intre în conflict cu oferirea unor programe digitale de televiziune de înaltă calitate unui număr din ce în ce mai mare de cetățeni și să respecte drepturile și interesele consumatorilor, precum și investițiile acestora în aparatură;

42. subliniază că statele membre ar putea să organizeze licitații neutre din punct de vedere tehnologic, destinate alocării frecvențelor eliberate în virtutea dividendului digital, precum și să facă respectivele frecvențe comercializabile; consideră, totuși, că, pentru a evita interferențele dăunătoare între serviciile furnizate, această procedură ar trebui să respecte pe deplin reglementările UIT în domeniul radio, programarea națională a frecvențelor și obiectivele politicii naționale; avertizează, însă, cu privire la fragmentarea spectrului, care conduce la utilizarea suboptimă a unor resurse rare; invită Comisia să garanteze că un viitor plan pentru un spectru coordonat nu va conduce la apariția unor noi bariere în calea inovării;

43. sprijină o abordare comună și echilibrată a utilizării date dividendului digital, permițând, pe de o parte, difuzorilor să continue să-și ofere și să-și extindă serviciile și, pe de altă parte, operatorilor de comunicații electronice să folosească această resursă pentru a oferi servicii noi care privesc alte utilizări sociale și economice importante; subliniază, însă, că, în orice caz, dividendul digital ar trebui alocat pe bază de criterii care nu depind de tehnologie;

44. subliniază faptul că politica privind spectrul trebuie să fie dinamică și trebuie să permită atât difuzorilor, cât și operatorilor de comunicații să utilizeze noi tehnologii și să dezvolte noi servicii care să le permită să joace în continuare un rol important în atingerea obiectivelor politicii culturale și media, asigurând în același timp noi servicii de comunicații, de o calitate superioară;

45. subliniază beneficiile potențiale în domeniul economiilor de scară, al inovării, al interoperabilității și al furnizării de servicii potențiale paneuropene caracterizate printr-o planificare mai coerentă și integrată a spectrului de frecvențe la nivel comunitar; încurajează statele membre să colaboreze între ele și cu Comisia pentru a identifica sub-benzi comune ale spectrului de frecvențe ale dividendului digital pentru diverse grupe de aplicații care ar putea fi armonizate pe bază de criterii care nu depind de tehnologie;

46. consideră că gruparea în interiorul benzii UHF ar trebui bazată pe o abordare de jos în sus, potrivit specificităților piețelor naționale, asigurând totodată efectuarea unei armonizări la nivel comunitar în toate cazurile în care aceasta ar determina o valoare adăugată concretă;

47. pentru o utilizare mai eficientă a spectrului și pentru a facilita apariția unor servicii naționale, transfrontaliere și paneuropene inovatoare și de succes, sprijină o abordare coordonată la nivel comunitar, bazată pe grupe diferite ale spectrului UHF, pentru servicii unidirecționale și, respectiv, bidirecționale, ținând seama de potențialul de interferențe dăunătoare care apar în urma coexistenței a diverse tipuri de rețele pe aceeași bandă, de concluziile RRC 06 și WRC 07 ale UIT Geneva și de autorizațiile existente;

48. consideră că o parte a spectrului armonizat la nivel comunitar dedicată serviciilor de urgență ar trebui să fie în măsură să furnizeze acces la viitoarele tehnologii de bandă largă în vederea accesării și transmiterii de informații necesare pentru salvarea de vieți omenești prin asigurarea unui răspuns mai eficient al serviciilor de urgență;

49. îndeamnă insistent Comisia să inițieze, în cooperare cu statele membre, studiile tehnice, socio-economice și de rentabilitate necesare pentru a determina lărgimea și caracteristicile sub-benzilor care ar putea fi coordonate sau armonizate la nivel comunitar; reamintește că astfel de studii ar trebui să țină seama de faptul că dividendul nu este static și că dezvoltarea tehnologică este un proces continuu, iar implementarea noilor tehnologii ar trebui să permită utilizarea benzii UHF pentru noi tipuri de servicii sociale, culturale și economice inovatoare, altele decât serviciile de radiodifuziune și serviciile fără fir în bandă largă; invită Comisia să asigure contribuția statelor membre la aceste studii pentru a identifica benzile comune care să fie armonizate la nivel european pentru servicii paneuropene bine definite și interoperabile, precum și pentru alocarea acestor benzi;

50. îndeamnă insistent Comisia să inițieze o cooperare cu țările care se învecinează cu statele membre, astfel încât acestea să adopte distribuții similare ale frecvențelor sau să coordoneze alocarea propriilor frecvențe cu Uniunea Europeană, spre a evita perturbarea funcționării aplicațiilor de telecomunicații;

51. solicită Comisiei să efectueze un studiu privind conflictele dintre utilizatorii de aplicații informatice cu sursă deschisă (open source) și autoritățile de certificare în privința sistemelor radio definite prin software;

52. solicită Comisiei să propună măsuri pentru reducerea răspunderii juridice în contextul furnizării de servicii prin rețele plasă (mesh) fără fir;

53. invită Comisia să transmită Parlamentului European și Consiliului, imediat după finalizarea acestor studii și după consultarea Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio și a Conferinței Europene a Administrațiilor Poștei și Telecomunicațiilor, ținând seama în mod corespunzător de specificul național, o propunere de instituire a unor măsuri pentru o mai bună coordonare la nivel comunitar a modalității de utilizare a dividendului digital, în conformitate cu planurile de frecvențe adoptate la nivel internațional;

54. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

     JO C 287 E, 29.11.2007, p. 364.

(2)

     JO C 280 E, 18.11.2006, p. 115.


EXPUNERE DE MOTIVE

Fostering a democratic debate

The switchover from analogue to digital terrestrial television by the end of 2012 will free up an unprecedented amount of spectrum in Europe as a result of the superior transmission efficiency of digital technology. This spectrum is known as the “digital dividend”(1).

The Commission claims that the digital dividend opens up sufficient spectrum for broadcasters to significantly develop and expand their services while at the same time ensuring that other important social and economic uses, such as broadband applications to overcome the “digital divide”, have access to this valuable resource.

The Commission argues that benefits of the digital dividend can only be fully reaped if the focus is on seeking without taboos the most valuable applications for the spectrum. Calls are now growing for further discussions about how the digital dividend should be used and the need for a wide-ranging public debate on the subject is emerging.

Public policy objectives or market allocation

The allocation of the digital dividend can follow different policy rationales. The Culture, Media and Sport Select Committee of the UK Parliament has rejected terrestrial broadcasters’ calls to set aside digital dividend spectrum for HDTV and in its report on the New Media and the Creative Industries has endorsed the UK regulator's approach to auction the frequencies released by digital switchover on a technology and application neutral basis. In contrast the French Senate in a recent report rejects the notion of technological neutrality. "It is clear to this commission that the allocation of frequencies among various possible uses should be the result of a political decision following a democratic debate, and should not be abandoned to the blindness of market forces", the report says. "This commission has serious reservations about the technology neutral approach that the European Commission intends to adopt when it reviews its electronic communications regulations".

The different solutions proposed at national level, the immediacy of switchover in some countries and the differences in the national plans, require a response at Community level that can not wait until the reform Directives enter into force.

Member States have the right to determine the use of the digital dividend but a Community coordinated approach can ensure avoiding harmful interference among Member States and between Member States and third countries.

How to arbitrate among competing uses?

Broadcasters and telecom operators have commissioned studies on the economic and social value of different uses with very diverging results.

The Rapporteur strongly supports a common and balanced approach to the use of digital dividend allowing both broadcasters to continue offering and expanding their services and telecom operators to use this resource to deploy new services, but allocating the digital dividend on a technology neutral basis to other important social and economic uses.

What scope for an EU intervention?

The Commission proposes a coordinated action at EU level (a common approach is adopted to spectrum planning) in order to ensure optimal use of the dividend from a combined social and economic perspective. The Commission argues that the frequencies released by digital TV switchover should be arranged into "clusters" to be used by similar services to prevent interference. "Failure to act will mean that spectrum allocations will be determined by applications that are successful elsewhere in the world", the document argues. The Commission says one way services like broadcasting should go in the lower bands; medium to low power unidirectional services, like mobile TV, should go in a higher sub-band; while two way services like mobile and fixed broadband should go in the highest band. As a first step the Commission proposes technical studies to decide on the size and characteristics of these sub-bands. The Communication says the broadcasting sub-band should be under the control of Member States; the mobile multimedia band should be voluntarily harmonised, but the higher band should be subject to "EU harmonisation". "The Commission would use a binding Community law instrument to adopt a clustering decision".

For adopting this decision, the Commission should undertake in cooperation with the Member States the appropriate technical and socio-economic studies to determine the size and characteristics of the sub-bands that could be coordinated or harmonised at Community level.

The Rapporteur underlines that the Commission should submit, as soon as the required technical studies are completed and having consulted both the RSPG and CEPT and taking due account of national specificities, a legislative proposal to the European Parliament and to the Council for adopting the required binding measures to reserve and coordinate at EU level the identified common sub-bands of the digital dividend.

The way forward

The contribution of the ITU Geneva-06 Agreement (RRC-06) and of the World Radio communications Conference 2007 (WRC-07) was critical for the reorganisation of the UHF band and now it is time to initiate the decision process on the common approach to the use of the digital dividend, in the light of the digital dividend becoming already available in some Member States and with the EU transition towards digital television expected to be completed by 2012.

Therefore the Rapporteur calls on Member states to

 Develop following a common methodology, national digital dividend strategies by the end of 2009;

 Facilitate the introduction of new services by working together and with the Commission to identify common spectrum bands in the digital dividend that can be optimised by application clusters.

The Commission on its part should promote best practice at EU level and will prepare the required measures to reserve and coordinate the common bands at EU level.

(1)

The digital dividend is described by the Commission as the spectrum over and above the frequencies required to support existing broadcasting services in a fully digital environment, including current public service obligations


AVIZ al Comisiei pentru cultură Și educaȚie (24.6.2008)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

privind obținerea de beneficii absolute de pe urma dividendului digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală

(2008/2099(INI))

Raportor pentru aviz: Cornelis Visser

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 47 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   susține poziția Comisiei, care consideră că dividendul digital are o importanță fundamentală pentru economia UE, pentru realizarea obiectivelor procesului de la Lisabona și pentru strategia i2010;

2.   subliniază că prioritatea absolută a tranziției la tehnologia digitală este respectarea deplină a drepturilor consumatorilor, precum și măsurile de creștere a diversității și calității serviciilor oferite; atrage atenția, în acest sens, asupra necesității gestionării dividendului digital, astfel încât să asigure o recepție audiovizuală stabilă, de bună calitate și fără interferențe, care să fie corelată cu servicii gratuite sau alte servicii adiționale;

3.   subliniază că dimensiunile dividendului digital variază de la o țară la alta, datorită condițiilor locale naționale, reflectând totodată mijloacele media și politicile în domeniul audiovizualului la nivel național;

4.   este convins, în consecință, de dificultatea armonizării la nivel european a utilizării dividendului digital; un asemenea demers ar trebui să se facă treptat, pe bază voluntară și să fie inițiat de statele membre;

5.   subliniază totuși că, dincolo de considerentele economice, frecvențele radio constituie o resursă publică cu valoare socială, culturală și economică; ia act de faptul că dividendul digital, ale cărui proporții sunt în momentul de față necunoscute, reprezintă, după terminarea perioadei de tranziție, de asemenea, un instrument important pentru politicile audiovizuale și de mass-media, care ar trebui folosit pentru promovarea și susținerea în mod eficient a libertății de expresie și a pluralismului mass-mediei, a diversității culturale și lingvistice, alături de drepturile minorilor;

6.   consideră că, din perspectiva diversității situațiilor la nivel național, o inițiativă la nivel european trebuie să respecte situația specifică și nevoile tuturor;

7.   atrage atenția asupra beneficiilor pe care dividendul digital le poate aduce societății în termeni de servicii ale mass-media audiovizuale din ce în ce mai diverse, inclusiv servicii care oferă recepție mobilă și calitate de înaltă definiție;

8.   își exprimă, prin urmare, convingerea că deciziile privind organizarea, alocarea și atribuirea dividendului digital nu ar trebui să fie luate numai prin prisma preocupării de maximizare a profiturilor, ci ar trebui, de asemenea, să protejeze drepturile utilizatorilor actuali ai serviciilor audiovizuale de comunicare în masă și să reflecte diversitatea culturală și lingvistică;

9.   subliniază așadar, că frecvențele ar trebui atribuite întru-un mod transparent, luându-se în calcul toate utilizările posibile ale noului spectru și avantajele acestora pentru societate;

10.  evidențiază că operatorii de radiodifuziune au un rol esențial în apărarea principiilor pluraliste și democratice și își exprimă convingerea fermă că oportunitățile oferite de dividendul digital vor permite operatorilor din sectorul public și privat să ofere un număr de programe mult mai mare care să vină în slujba obiectivelor interesului general, definite în legislația națională, cum ar fi, de exemplu, promovarea diversității culturale și lingvistice;

11.  reiterează că, în interesul cetățenilor europeni, dividendul digital ar trebui gestionat într-un mod cât se poate de eficient și efectiv, astfel încât să nu intre în conflict cu oferirea unor programe digitale de televiziune de înaltă calitate unui număr din ce în ce mai mare de cetățeni și să respecte drepturile și interesele consumatorilor, precum și investițiile acestora în tehnologie;

12.  subliniază că politica în domeniul spectrului de frecvențe trebuie să fie dinamică și să permită operatorilor utilizarea tehnologiilor viitoare noi și dezvoltarea unor servicii audiovizuale noi, ceea ce le va permite să continue să joace un rol important în sprijinul pentru asigurarea diversității culturale și a pluralismului mass-media, venind astfel în întâmpinarea așteptărilor din ce în ce mai mari ale publicului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Katerina Batzeli, Ivo Belet, Giovanni Berlinguer, Nicodim Bulzesc, Marielle De Sarnez, Marie-Hélène Descamps, Jolanta Dičkutė, Milan Gaľa, Claire Gibault, Vasco Graça Moura, Christopher Heaton-Harris, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Ramona Nicole Mănescu, Manolis Mavrommatis, Ljudmila Novak, Dumitru Oprea, Zdzisław Zbigniew Podkański, Mihaela Popa, Christa Prets, Pál Schmitt, Hannu Takkula, Helga Trüpel, Thomas Wise

Membri supleanți prezenți la votul final

Victor Boștinaru, Mary Honeyball, Elisabeth Morin, Ewa Tomaszewska, Cornelis Visser


AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internă Și protecȚia consumatorilor (28.5.2008)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

privind obținerea de beneficii absolute de pe urma dividendului digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală

(2008/2099(INI))

Raportoare pentru aviz: Heide Rühle

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.   este de acord cu necesitatea de a asigura utilizarea optimă a dividendului digital dintr-o perspectivă socială, educațională, culturală și economică;

2.   subliniază nevoia de trecere la tehnologia digitală care, împreună cu dezvoltarea de noi tehnologii informaționale și de comunicații și cu dividendul digital, va contribui la diminuarea decalajului digital și la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona;

3.   subliniază faptul că spectrul de frecvențe reprezintă o resursă-cheie și este important pentru funcționarea eficientă a pieței interne; este de acord că dividendul digital reprezintă o ocazie unică de a deschide un spectru de frecvențe pentru a permite radiodifuzorilor să își dezvolte și să își extindă serviciile și să acopere în același timp cererea din ce în ce mai ridicată de servicii de comunicații fără fir, în special în zonele rurale; subliniază că ar trebui realizate investiții mai importante la nivel național și european pentru a încuraja preluarea de produse și servicii inovatoare; subliniază că eforturile pentru garantarea accesului la servicii de bandă largă nu ar trebui să se limiteze doar la dividendul digital;

4.   observă divergența dintre regimurile naționale de alocare și exploatare a spectrului de frecvențe și disparitățile naționale existente; notează faptul că aceste diferențe pot să reprezinte obstacole în calea realizării unei piețe unice care funcționează eficient;

5.   îndeamnă statele membre să prezinte planuri de acțiune naționale privind utilizarea și punerea în aplicare a spectrului eliberat și privind potențialul dividendului digital care va fi disponibil după trecerea la tehnologia digitală;

6.   recunoaște că o coordonare la nivel comunitar ar încuraja dezvoltarea, ar stimula economia digitală și ar permite tuturor cetățenilor să aibă un acces egal și la tarife accesibile la societatea informațională;

7.   subliniază importanța neutralității tehnice pentru promovarea inovării și interoperabilității; invită la o politică mai flexibilă și mai transparentă pentru luarea în considerare a interesului public, care include o acoperire teritorială omogenă, pluralism mediatic, diversitate culturală și protecție împotriva interferențelor;

8.   invită statele membre să sprijine măsurile de cooperare consolidată între autoritățile de gestionare a spectrului pentru a lua în considerare domenii în care o alocare comună a spectrului ar permite apariția unor tehnologii și servicii noi;

9.   solicită adoptarea unei abordări pas cu pas în acest domeniu; este de părere că trebuie luate în considerare efectele asupra rețelelor mai mici, în special asupra rețelelor locale fără fir, pentru care, în prezent, nu se solicită licență și că ar trebui promovat accesul universal la sistemele în bandă largă, în special în mediul rural;

10. este de acord cu necesitatea de coordonare la nivelul UE pentru a asigura că se deblochează întregul potențial al dividendului digital, dar subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura flexibilitate pentru a aborda prerogativele naționale de reglementare, precum necesitățile locale în domeniul social, cultural și al pieței; este de acord că atunci când o politică comună în materie de spectru de frecvențe este necesară la nivel comunitar, aceasta trebuie să fie supusă revizuirii permanente de către instituțiile cu legitimitate democratică, astfel încât să se poate efectua rectificările corespunzătoare;

11. este de acord cu evoluția către o planificare mai coerentă a spectrului la nivelul UE și cu pregătirea măsurilor necesare pentru a rezerva și coordona o sub-bandă pentru serviciile transfrontaliere;

12. invită Comisia să garanteze că drepturile consumatorilor sunt protejate și că consumatorul este beneficiarul principal al dividendului digital.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

27.5.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

Membri titulari prezenți la votul final

Cristian Silviu Bușoi, Charlotte Cederschiöld, Gabriela Crețu, Janelly Fourtou, Evelyne Gebhardt, Martí Grau i Segú, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Iliana Malinova Iotova, Pierre Jonckheer, Graf Alexander Lambsdorff, Kurt Lechner, Toine Manders, Nickolay Mladenov, Catherine Neris, Zita Pleštinská, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Leopold Józef Rutowicz, Salvador Domingo Sanz Palacio, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Marianne Thyssen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Wolfgang Bulfon, Giovanna Corda, Jan Cremers, Wolf Klinz, Manuel Medina Ortega, Gary Titley

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Elisabeth Morin, Sirpa Pietikäinen, Nicolae Vlad Popa


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice Și monetare (5.6.2008)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

Să beneficiem pe deplin de dividendul digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvențe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală

(2008/2099(INI))

Raportor pentru aviz: Gunnar Hökmark

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că majoritatea statelor membre înregistrează în prezent o întârziere față de alte țări dezvoltate privind investițiile în noile generații de infrastructuri de comunicații și subliniază că, pentru a asigura competitivitatea și coeziunea Europei pe plan internațional, este esențial ca aceasta să devină lider în dezvoltarea tehnologiilor de bandă largă și internet, în special în ceea ce privește dezvoltarea unor platforme digitale interactive și furnizarea unor servicii noi, precum serviciile de comerț electronic, e-învățământ, e-sănătate și e-guvernare;

2.  subliniază faptul că dividendul digital oferă Europei oportunități cu totul speciale de a dezvolta servicii noi, cum ar fi televiziunea mobilă și accesul la internet fără fir, rămânând lider mondial în domeniul tehnologiilor multimedia mobile, în același timp diminuând decalajul digital, oferind noi oportunități pentru cetățeni, servicii, mass-media și diversitate culturală pe întreg teritoriul Uniunii Europene;

3.  observă că deja convergența tehnologică reprezintă o realitate, ce oferă serviciilor tradiționale noi mijloace și posibilități; subliniază faptul că accesul la părțile spectrului care anterior fuseseră rezervate pentru radiodifuziune poate favoriza apariția de noi servicii, cu condiția ca gestionarea spectrului să se facă într-un mod cât se poate de eficient și eficace, astfel încât să nu impieteze asupra furnizării de programe digitale de radiodifuziune de înaltă calitate;

4.  observă că dividendul digital poate fi alocat eficient fără să fie afectată niciuna din părțile care dețin în prezent licențe de spectru în banda UHF, precum și că menținerea și extinderea serviciilor actuale de radiodifuziune pot fi realizate în mod eficace, garantând, în același timp, atribuirea unor resurse de spectru importante în banda UHF pentru noile tehnologii multimedia mobile și pentru tehnologiile de acces fără fir în bandă largă, cu scopul de a oferi noi servicii interactive cetățenilor europeni;

5.  își exprimă convingerea că noile oferte multi-play, bazate pe tehnologii și servicii inovatoare, pot fi comercializate în curând datorită progreselor înregistrate în materie de convergență tehnologică și constată, în același timp, că apariția acestor oferte depinde în mod esențial de disponibilitatea unor părți utilizabile din spectru, precum și de noile tehnologii interactive care ar trebui să asigure o interoperabilitate, conectivitate și acoperire neîntrerupte, cum ar fi tehnologiile multimedia mobile și tehnologiile de acces fără fir în bandă largă;

6.  subliniază că dividendul digital reprezintă o oportunitate unică pentru ca Uniunea Europeană să își consolideze rolul de lider mondial în domeniul tehnologiilor multimedia mobile și pentru a reduce, în același timp, decalajul digital prin mărirea fluxurilor de informații, cunoștințe și servicii care îi unesc pe toți cetățenii europeni și care oferă noi oportunități pentru mass-media, cultură și diversitate pe întreg teritoriul Uniunii Europene;

7.  sprijină eforturile depuse pentru abordarea coordonată în materie de utilizare a spectrului, în vederea asigurării folosirii optime a dividendului digital, care să permită posturilor de radiodifuziune să continue și să îmbunătățească serviciile lor actuale, dar care să permită, în același timp, altor utilizatori noi să beneficieze de dividendul digital, în conformitate cu acordurile internaționale și cu prioritățile politicilor naționale;

8.  subliniază importanța strategică pentru Uniunea Europeană ca aceasta să devină un spațiu în care se garantează deschiderea pentru inovare, noi tehnologii și servicii și noi actori pe piață, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea și coeziunea europeană; subliniază faptul că este esențial să se acorde consumatorilor finali libertatea de a alege între produse și servicii, pentru a asigura astfel dezvoltarea dinamică a piețelor și tehnologiilor în Uniunea Europeană;

9.  subliniază că Uniunea Europeană trebuie să beneficieze de pe urma unei astfel de oportunități unice cât mai curând posibil, dacă dorește să devină lider mondial în domeniul noilor platforme digitale interactive și să creeze „societatea informațională pentru toți” prevăzută de strategia i2010; subliniază, de asemenea, că o asemenea necesitate poate impune cooperarea activă între statele membre, cu scopul de a depăși obstacolele care există la nivel național și care împiedică (re)alocarea eficientă a dividendului digital;

10. subliniază beneficiile pe care le-ar obține statele membre dacă ar elibera dividendele lor digitale cât mai curând posibil, pentru a permite cetățenilor și consumatorilor europeni să profite de servicii noi, inovatoare și competitive; constată, în special, că unele țări au trecut deja la difuziunea digitală și/sau au realizat o evaluare a dividendului lor digital;

11. consideră că statele membre ar putea să organizeze licitații neutre din punct de vedere tehnologic, destinate alocării frecvențelor eliberate în virtutea dividendului digital, precum și să facă respectivele frecvențe comercializabile; consideră, totuși, că, pentru a evita interferențele dăunătoare între serviciile furnizate, această procedură ar trebui să respecte pe deplin reglementările UIT în domeniul radio, programarea națională a frecvențelor și obiectivele politicii naționale; avertizează, însă, cu privire la fragmentarea spectrului, care conduce la utilizarea suboptimă a resurselor rare; invită Comisia să garanteze că un viitor plan pentru un spectru coordonat nu va conduce la apariția unor noi bariere în calea inovării;

12. subliniază că dividendul digital oferă noi oportunități pentru atingerea obiectivelor naționale în domeniul audiovizual și mass-media; este convins, prin urmare, că deciziile privind gestionarea dividendului digital ar trebui să promoveze obiective de interes general legate de politica din domeniul audiovizual și din domeniul mass-media, cum ar fi libertatea de exprimare, pluralismul mass-media și diversitatea lingvistică și culturală;

13. sugerează o cooperare strânsă între statele membre pentru a crea o piață internă performantă, deschisă și competitivă, prin identificarea unor benzi comune de spectru, pentru dezvoltarea unor noi servicii paneuropene și pentru garantarea unui spațiu suficient pentru implementarea unor noi tehnologii de rețea;

14. consideră că, în cazul licitațiilor care au ca scop alocarea frecvențelor, statele membre ar trebui să adopte o abordare comună în ceea ce privește condițiile și modalitățile de desfășurare a licitațiilor și alocarea resurselor generate; invită Comisia să prezinte orientări generale în acest sens;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

0

9

Membri titulari prezenți la votul final

Mariela Velichkova Baeva, Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Sharon Bowles, David Casa, Manuel António dos Santos, Jonathan Evans, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Donata Gottardi, Dariusz Maciej Grabowski, Benoît Hamon, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Sophia in ‘t Veld, Othmar Karas, Piia-Noora Kauppi, Wolf Klinz, Christoph Konrad, Guntars Krasts, Kurt Joachim Lauk, Janusz Lewandowski, Andrea Losco, Astrid Lulling, Florencio Luque Aguilar, Tobias Pflüger, John Purvis, Alexander Radwan, Bernhard Rapkay, Dariusz Rosati, Eoin Ryan, Antolín Sánchez Presedo, Olle Schmidt, Peter Skinner, Margarita Starkevičiūtė, Ivo Strejček, Ieke van den Burg, Cornelis Visser

Membri supleanți prezenți la votul final

Katerina Batzeli, Dragoș Florin David, Mia De Vits, Harald Ettl, Ján Hudacký, Margaritis Schinas, Theodor Dumitru Stolojan

Membri supleanți (articolul 178 alineatul (2)) prezenți la votul final

Edit Bauer


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.6.2008

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Šarūnas Birutis, Jan Březina, Philippe Busquin, Jerzy Buzek, Giles Chichester, Dragoș Florin David, Pilar del Castillo Vera, Den Dover, Nicole Fontaine, Adam Gierek, Norbert Glante, András Gyürk, Fiona Hall, David Hammerstein, Rebecca Harms, Erna Hennicot-Schoepges, Mary Honeyball, Romana Jordan Cizelj, Angelika Niebler, Atanas Paparizov, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Anni Podimata, Herbert Reul, Mechtild Rothe, Paul Rübig, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Catherine Trautmann, Claude Turmes, Nikolaos Vakalis, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanți prezenți la votul final

Alexander Alvaro, Avril Doyle, Christian Ehler, Juan Fraile Cantón, Erika Mann, Vittorio Prodi, John Purvis, Esko Seppänen, Silvia-Adriana Țicău, Vladimir Urutchev, Lambert van Nistelrooij

Ultima actualizare: 21 august 2008Notă juridică