– având în vedere concluziile Consiliului European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993,
– având în vedere Declarația făcută cu ocazia summitului UE-Balcanii de Vest de la Salonic din 21 iunie 2003,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 ianuarie 2006 intitulată „Balcanii de Vest pe drumul spre UE: consolidarea stabilității și creșterea prosperității” (COM(2006)0027),
– având în vedere Declarația UE-Balcanii de Vest, care a fost aprobată în unanimitate de miniștrii de externe din toate statele membre UE și de către miniștrii de externe din statele din Balcanii de Vest la Salzburg, la 11 martie 2006,
– având în vedere concluziile Consiliilor Europene din 14 decembrie 2007 și 19-20 iunie 2008, precum și Declarația privind Balcanii de Vest, anexată la acestea, precum și concluziile Consiliilor Afaceri Generale și Relații Externe din 10 decembrie 2007, din 18 februarie 2008 și din 8-9 decembrie 2008,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2008 intitulată „Balcanii de Vest: consolidarea perspectivei europene” (COM(2008)0127),
– având în vedere Declarația de la Brdo: O nouă perspectivă privind Balcanii de Vest, făcută de Președinția UE la 29 martie 2008, care a subliniat necesitatea de a da un nou impuls Agendei de la Salonic și Declarației de la Salzburg,
– având în vedere Strategia de extindere a Comisiei și rapoartele individuale de țară din noiembrie 2008 privind progresele înregistrate,
– având în vedere Rezoluția sa din 18 decembrie 2008 privind perspectivele de dezvoltare în materie de instaurare a păcii și de reconstrucție națională în situații postconflict(1),
– având în vedere Rezoluția sa din 13 ianuarie 2009 privind relațiile comerciale și economice cu Balcanii de Vest(2),
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A6-0212/2009),
A. întrucât Balcanii de Vest reprezintă o parte incontestabilă a Europei și întrucât viitorul tuturor țărilor din regiune este de a deveni state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene,
B. întrucât perspectiva aderării la UE și avantajele ce decurg din aceasta reprezintă o garanție de bază a stabilității și principalul stimulent al reformelor în Balcanii de Vest, parte a Europei care a fost devastată în trecutul îndepărtat și recent de războaie, purificare etnică și regimuri totalitare,
C. întrucât moștenirea războaielor din anii ’90 continuă să reprezinte un impediment major pentru instaurarea unei securități durabile și a unei stabilități politice în regiune; întrucât politica de extindere a UE se confruntă, din acest motiv, cu noi și unice provocări și întrucât se impune recurgerea la toate instrumentele Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC) și ale Politicii Europene de Securitate și Apărare (PESA) aflate la dispoziția Uniunii ca parte a unei abordări de ansamblu, concepută pe măsura nevoilor unor societăți post-beligerante,
D. întrucât o serie de parteneri regionali ai UE continuă să aibă probleme nerezolvate cu vecinii lor; întrucât UE și țările din Balcanii de Vest sunt de acord cu faptul că relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională rămân factori-cheie pentru a înregistra progrese în procesul de aderare la UE,
1. menționează că succesul Uniunii Europene și capacitatea sa de a funcționa ca factor de stabilitate și inițiator de reforme în Balcanii de Vest depind de credibilitatea angajamentului său de a permite statelor din regiune care îndeplinesc pe deplin criteriile de la Copenhaga să devină membri cu drepturi depline ai UE; de aceea, subliniază că statele membre și Comisia trebuie să îți mențină angajamentul ferm al unor viitoare extinderi care să includă și Balcanii de Vest;
2. evidențiază faptul că, până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, tratatele existente încă permit modificările instituționale necesare solicitate pentru viitoarele extinderi; subliniază, cu toate acestea, că ratificarea Tratatului de la Lisabona este de o importanță majoră; subliniază că acordarea statutului de membru cu drepturi depline al UE pentru țările care îndeplinesc criteriile de la Copenhaga nu trebuie întârziată sau refuzată în mod nejustificat;
3. subliniază faptul că statele membre nu trebuie să întârzie în mod nejustificat pregătirea de către Comisie a avizului privind țările potențiale candidate care au prezentat o cerere de aderare și îndeamnă Consiliul și Comisia să trateze cu toată rapiditatea cererile recente și viitoare de aderare;
4. subliniază că procesul de aderare trebuie să se bazeze pe aplicarea corectă și riguroasă a principiului condiționalității, în baza căruia fiecare țară este evaluată exclusiv în funcție de capacitatea sa de a îndeplini criteriile de la Copenhaga, condițiile procesului de stabilizare și de asociere și toate criteriile aferente unei anumite etape a negocierilor și, de asemenea, faptul că procesul de aderare nu trebuie încetinit sau blocat în cazul țărilor care îndeplinesc cerințele stabilite anterior;
5. evidențiază faptul că, în cadrul procesului de aderare, trebuie să persiste o perspectivă regională clară și că trebuie făcute eforturi pentru a evita ca diferențele de ritm de integrare să ridice noi bariere în regiune, în special în ceea ce privește procesul de liberalizare a vizelor; sprijină rolul Consiliului de Cooperare Regională în întărirea sentimentului de apartenență regională și de interlocutor-cheie al UE în toate chestiunile referitoare la cooperarea regională în sud-estul Europei;
6. invită parlamentele statelor membre ale UE să își dea avizul cu promptitudine în privința acordurilor de stabilizare și asociere care sunt în prezent în curs de ratificare;
7. subliniază că toate părțile implicate trebuie să depună eforturi susținute pentru a găsi soluții reciproc acceptabile la divergențele bilaterale nesoluționate dintre statele membre ale UE și țările din Balcanii de Vest, precum și dintre acestea din urmă; subliniază, în acest context, importanța deosebită a relațiilor de bună vecinătate și a acceptării moștenirii culturale și istorice a fiecărei țări în menținerea păcii și consolidarea stabilității și a securității; consideră că deschiderea negocierilor de aderare cu țările in Balcanii de Vest, precum și deschiderea și închiderea capitolelor separate de negociere nu ar trebui obstrucționate sau blocate în temeiul unor chestiuni referitoare la disputele bilaterale și, pentru acest motiv, statele ar trebui să convină asupra unor proceduri de soluționare a aspectelor bilaterale înainte de începerea negocierilor de aderare;
8. ia act, în această privință, de decizia unor țări din Balcanii de Vest de a înainta plângeri sau a cere consiliere la Curtea Internațională de Justiție cu privire la conflictele bilaterale; consideră că UE ar trebui să facă tot posibilul pentru a asista și facilita un acord global și de durată privind chestiunile restante;
9. consideră necesar să se promoveze în continuare dialogul interetnic și intercultural, pentru a depăși atât povara trecutului, cât și tensiunile existente în relațiile dintre țările din regiunea Balcanilor; consideră că organizațiile societății civile (OSC) și contactele interumane (atât între țările din Balcanii de Vest, cât și dintre acestea și UE) contribuie la promovarea reconcilierii, înlesnesc înțelegerea reciprocă și promovează coabitarea pașnică dintre etnii; invită, prin urmare, Comisia să acorde o mai mare atenție și să asigure creșterea finanțării în cazul inițiativelor de promovare a reconcilierii, toleranței și dialogului între diferitele grupuri etnice și să sprijine punerea în aplicare a acordurilor interetnice;
10. oferă întregul său sprijin misiunilor PESA și Reprezentanților speciali ai UE (RSUE) trimiși în regiune, care dețin încă un rol-cheie în menținerea stabilității și asigurarea progresului în procesul de construire a unor state funcționale, capabile să îndeplinească criteriile de la Copenhaga; subliniază faptul că misiunile PESA sau ale RSUE nu pot fi revocate înainte de îndeplinirea lipsită de ambiguitate a mandatelor lor;
11. sprijină pe deplin eforturile de creare, până în 2010, a unui Cadru cuprinzător de investiții pentru Balcanii de Vest în vederea coordonării subvențiilor și împrumuturilor acordate de Comisie, de instituțiile financiare internaționale și de donatorii individuali; salută Instrumentul pentru proiecte de infrastructură (IPI) și subliniază faptul că proiectele IPI în domeniile transportului, mediului, energiei și sectorului social ar trebui să fie dezvoltate și desfășurate pe baza unei perspective regionale clare; subliniază faptul că o coordonare mai strânsă este necesară pentru a se asigura complementaritatea, coerența și eficiența asistenței în Balcanii de Vest; consideră că aceste facilități coordonate constând din subvenții/împrumuturi ar trebui direcționate, în special, spre țările potențial candidate care nu au acces la fondurile oferite de cele cinci componente ale Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA); subliniază importanța cooperării regionale în domeniul bunelor practici referitoare la accesarea de fonduri de preaderare;
12. reamintește că disputa referitoare la furnizarea de gaze dintre Rusia și Ucraina din ianuarie 2009 a provocat întreruperi grave în furnizarea de energie către țările din Balcanii de Vest; solicită diversificarea rutelor de tranzit și o interconectare mai bună a rețelelor de energie în regiune cu ajutorul fondurilor UE;
13. reamintește că infrastructura în domeniul transporturilor este importantă pentru dezvoltarea economică și coeziunea socială; invită, prin urmare, Comisia să sprijine înființarea unui sistem intermodal de transport corespunzător între Uniunea Europeană și țările din zona Balcanilor de Vest și în interiorul acelei zone, pentru a promova libera și rapida circulație a bunurilor și persoanelor, în special prin dezvoltarea coridorului VII;
14. salută crearea noii facilități pentru societatea civilă în cadrul IPA și triplarea în acest fel a finanțării acordate OSC-urilor; îndeamnă Comisia să consolideze componenta locală a dezvoltării societății civile și să creeze oportunități pentru consultarea și interacțiunea regulată cu OSC-urile locale, pentru ca opiniile și nevoile acestora să fie luate în considerare în faza de planificare și programare a asistenței în cadrul IPA; îndeamnă Comisia să încurajeze înființarea unui forum de discuție regional format din OSC-uri ca modalitate de propagare a bunelor practici referitoare la accesarea de fonduri de preaderare;
15. îndeamnă, de asemenea, Comisia să acorde o atenție sporită promovării în regiune a OSC-urilor mici și mijlocii, precum și a celor din mediul rural, în special prin majorarea ponderii asistenței alocate unor astfel de organizații, prin facilitarea procedurilor de solicitare a finanțărilor UE, prin revizuirea normelor de cofinanțare și prin sporirea cofinanțării proiectelor pentru OSC-urile mici și mijlocii;
16. subliniază importanța liberalizării regimului vizelor pentru spațiul Schengen pentru cetățenii din Balcanii de Vest ca modalitate de familiarizare a cetățenilor din regiune cu Uniunea Europeană; salută dialogul privind liberalizarea regimului vizelor și solicită Consiliului și Comisiei ca procesul să se desfășoare într-un mod cât mai transparent cu putință, cu sisteme de referință clare, pentru a facilita monitorizarea externă și pentru a mări gradul de responsabilitate publică în cadrul acestui proces;
17. subliniază că procesul anevoios de acordare a vizelor, datorat în special lipsei de personal din consulatele și ambasadele din regiune, poate genera reacții negative ale cetățenilor din regiune față de Uniunea Europeană într-un moment în care popularitatea Uniunii este implicit și principalul stimulent pentru reformă;
18. încurajează țările din Balcanii de Vest să își intensifice eforturile în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în foile de parcurs individuale, pentru a garanta eliminarea regimului vizelor pentru aceste țări în cel mai scurt timp; consideră că îndeplinirea acestor condiții este esențială pentru accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană; consideră, în acest context, că IPA ar trebui să sprijine eforturile depuse de țările beneficiare în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite în foaia de parcurs pentru liberalizarea vizelor;
19. sprijină pe deplin creșterea finanțării și a numărului de burse de studiu și cercetare în UE acordate studenților și cercetătorilor din Balcanii de Vest în cadrul programului Erasmus Mundus, pentru a familiariza populația și instituțiile din statele Balcanilor de Vest cu agenda UE și a da un impuls competențelor educaționale; îndeamnă țările beneficiare să ia toate măsurile necesare, inclusiv de popularizare și informare, pentru a permite cetățenilor lor să beneficieze pe deplin de aceste oportunități; invită țările în cauză să își intensifice măsurile administrative de pregătire în vederea îndeplinirii condițiilor de participare la programul Învățare pe tot parcursul vieții;
20. subliniază rolul esențial al educației și formării profesionale în economiile actuale bazate pe cunoaștere; în acest context, subliniază necesitatea consolidării și stimulării competențelor antreprenoriale și de inovație la toate nivelurile de educație;
21. sprijină pe deplin participarea țărilor din Balcanii de Vest în programele și agențiile comunitare; menționează, în special, participarea acestora la Tratatul de instituire a Comunității Energiei și preconizata lor participare la Tratatul de instituire a Comunității Transporturilor ca modele de integrare deplină a țărilor candidate și a celor potențial candidate în structurile comunitare și de aliniere a legislației la acquis-ul comunitar într-o fază incipientă a procesului de aderare;
22. subliniază faptul că protecția mediului reprezintă un element important al dezvoltării durabile în regiunea Balcanilor de Vest; invită, prin urmare, guvernele statelor din Balcanii de Vest să adere la principiile și obiectivele Comunității energiei din Europa de Sud-Est în scopul promovării unor politici și strategii de mediu solide, în special în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu normele de mediu ale UE și cu politica UE privind schimbările climatice;
23. sprijină dialogul interparlamentar la nivel regional și subliniază importanța implicării depline a parlamentelor naționale ale țărilor din Balcanii de Vest în procesul de integrare europeană; consideră că Parlamentul European și parlamentele naționale ale statelor membre ale UE dețin un rol important în consolidarea dialogului și a cooperării cu parlamentele țărilor din Balcanii de Vest; consideră că natura reuniunilor interparlamentare ale Parlamentului European ar trebui îmbunătățită, în vederea asigurării unui sistem funcțional și eficace pentru organizarea de dezbateri și ateliere caracterizate printr-o orientare mai punctuală și mai practică;
24. subliniază importanța conlucrării în vederea diminuării barierelor tarifare și netarifare în cazul schimburilor comerciale din regiune și în cazul schimburilor comerciale dintre Balcanii de Vest și UE, ca prioritate-cheie pentru continuarea dezvoltării economice, a integrării regionale și a contactelor interumane; evidențiază rolul central al Acordului central european de comerț liber (CEFTA) în ceea ce privește progresul pe calea liberalizării al schimburilor comerciale din regiune și apreciază asistența financiară a Comisiei destinată secretariatului CEFTA;
25. își exprimă solidaritatea cu țările din Balcanii de Vest în criza economică globală și își reafirmă sprijinul pentru consolidarea economică și socială a regiunii; salută, prin urmare, recenta propunere a Comisiei de a extinde Planul său de redresare economică pentru a include Balcanii de Vest, îndeamnă la vigilență și, dacă este necesar, la adoptarea de măsuri adecvate pentru garantarea continuării în condiții optime a procesului de stabilizare și asociere;
26. solicită insistent continuarea eforturilor CEFTA de a reduce toate barierele netarifare și tarifele și cotele aferente comerțului cu produse agricole; invită statele membre ale grupului Pan-Euro-Med să continue să conlucreze în vederea soluționării chestiunilor pendinte care împiedică extinderea regimului de cumul diagonal la țările din Balcanii de Vest;
27. invită Comisia și Consiliul să ia toate masurile oportune, destinate să favorizeze o mai bună integrare a Balcanilor de Vest în sistemul economic și comercial mondial, în special prin aderarea la OMC; subliniază că liberalizarea comerțului trebuie să se desfășoare în paralel cu reducerea sărăciei și a ratei șomajului, promovând drepturile economice și sociale și respectând mediul; invită Comisia să prezinte spre aprobare Parlamentului, în mod corespunzător și în timp util, orice propunere nouă care vizează acordarea unei asistențe bugetare excepționale țărilor din Balcanii de Vest;
28. invită statele din regiune să acorde prioritate luptei împotriva corupției, deoarece corupția constituie un obstacol important în calea progresului societății; invită aceste state să ia toate măsurile necesare pentru a combate crima organizată și traficul de ființe umane și de droguri;
29. solicită sprijinirea în continuare de către UE a inițiativelor de cooperare regională în domeniul justiției și afacerilor interne (JAI) și a eforturilor destinate armonizării legislative și juridice cum ar fi, printre altele, Convenția privind cooperarea polițienească, Centrul de aplicare a legii din Europa de Sud-Est (SELEC) și Grupul consultativ al procurorilor din Europa de Sud-Est (SEEPAG); ia notă de asistența financiară în curs sau planificată destinată Rețelei procurorilor din Europa de Sud-Est (PROSEC) și creării Unităților de coordonare internațională pentru aplicarea legii (ILECU) și solicită Comisiei să asigure coordonarea acestor proiecte cu inițiativele menționate anterior;
30. îndeamnă Comisia să identifice proiectele prioritare și să evalueze cerințele acestora asupra diverselor instituții naționale sau internaționale în ceea ce privește cooperarea interstatală și interinstituțională în domeniul JAI; subliniază importanța elaborării de inițiative în domeniul e-justiției ca parte a sprijinului acordat de UE pentru inițiativele de e-guvernare în vederea întăririi cooperării și a creșterii transparenței proceselor juridice și a sistemelor administrative interne;
31. critică prevederile constituționale și/sau juridice în vigoare din țările fostei Iugoslavii, care împiedică extrădarea propriilor cetățeni puși sub acuzare în alte state din regiune, precum și obstacolele juridice care împiedică transferul cauzelor penale grave între instanțele din diverse țări din regiune; solicită Consiliului și Comisiei să constrângă statele din regiune să ia măsuri în vederea eliminării coordonate a tuturor acestor interdicții și obstacole juridice;
32. subliniază faptul că dispozițiile legale care restricționează extrădarea pot încuraja impunitatea crimelor de o gravitate extremă, incluzând crimele împotriva umanității, încălcările legilor sau cutumelor de război, crima organizată transnațională, traficul ilegal și terorismul, iar astfel de dispoziții reprezintă una din principalele cauze ale continuării practicii proceselor in absentia îndelung criticate; sprijină eforturile procurorilor naționali de a depăși impedimentele juridice menționate mai sus prin acorduri pragmatice de cooperare; apreciază activitatea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în direcția promovării unei cooperări mai intense și încurajează statele din regiune să faciliteze în continuare asistența juridică și extrădarea reciprocă, respectând pe deplin standardele drepturilor omului și normele dreptului internațional;
33. subliniază faptul că cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPIY), atât în ceea ce privește arestarea și extrădarea inculpaților aflați în libertate, transferarea de probe, precum și deplina cooperare înaintea și pe durata procesului reprezintă o cerință esențială a procesului de aderare; îndeamnă insistent Comisia să sprijine, împreună cu TPIY, OSCE și guvernele din regiune, inițiativele menite să întărească capacitatea și eficiența instanțelor judiciare naționale angajate în stabilirea responsabilității pentru crimele de război și alte crime de o gravitate mai scăzută și să se asigure că procesele se derulează într-un mod independent și imparțial, în conformitate cu standardele și normele dreptului internațional;
34. subliniază rolul fundamental al programelor și structurilor educaționale în promovarea integrării și reducerea tensiunilor inter-etnice; invită, prin urmare, guvernele statelor din Balcanii de Vest să amelioreze calitatea educației prin includerea în programele școlare a drepturilor civice, umane și democratice ca valori europene fundamentale și să pună capăt segregării în școli; evidențiază faptul că predarea istoriei în școlile și universitățile din Balcanii de Vest trebuie să fie bazată pe cercetare și documentare și să reflecte perspectivele diferite ale diverselor grupuri naționale și etnice din regiune, dacă se dorește obținerea unor rezultate de durată în promovarea reconcilierii și ameliorării relațiilor interetnice; sprijină pe deplin inițiative precum Proiectul istoric comun al Centrului pentru democrație și reconciliere din Europa de Sud-Est, care are ca obiectiv redactarea și difuzarea de materiale comune de predare a istoriei, care prezintă o narativă a istoriei Balcanilor descrisă din mai multe perspective și invită ministerele competente, autoritățile din domeniul educației și instituțiile de învățământ din regiune să susțină utilizarea materialelor comune de predare a istoriei; invită Comisia să acorde sprijin financiar și politic unor astfel de inițiative;
35. evidențiază importanța unui cadru eficace pentru consolidarea, protecția și garantarea drepturilor minorităților etnice și naționale într-o regiune care prezintă un caracter multietnic și în care, în trecut, s-au manifestat violențe cu caracter etnic pe scară largă și în mod sistematic; solicită guvernelor țărilor din regiune să sporească eforturile de a asigura respectarea în practică a legislației privind minoritățile și drepturile omului și de a lua măsuri corespunzătoare atunci când această legislație este încălcată; solicită, de asemenea, continuarea eforturilor pentru a asigura finanțarea și punerea în aplicare adecvată a inițiativelor menite să amelioreze integrarea minorităților și să îmbunătățească situația grupurilor minorităților dezavantajate (în special a romilor);
36. subliniază necesitatea de a elabora și aplica programe pentru promovarea egalității de gen și pentru consolidarea rolului femeii în societate, ca o garanție a spiritului democratic și a angajamentului pentru valorile europene;
37. subliniază faptul că este necesară accelerarea eforturilor guvernelor din regiune pentru a garanta întoarcerea durabilă a refugiaților și a persoanelor strămutate pe plan intern, inclusiv a retrocedării proprietăților și a locuințelor ocupate în mod temporar, în conformitate cu Declarația de la Sarajevo ocazionată de Conferința ministerială regională privind întoarcerea refugiaților din 31 ianuarie 2005; îndeamnă Comisia și Consiliul să insiste ca guvernele țărilor din regiune să elaboreze și să implementeze programe care să asigure spații locuibile și servicii sociale pentru refugiați și să accelereze eforturile de combatere a discriminării minorităților întoarse; consideră că aceste măsuri ar trebui să existe deja în etapa statutului de țară candidată și ar trebui puse în aplicare și finalizate în timpul procesului de aderare;
38. își exprimă preocuparea cu privire la ingerința politicului în mass-media din toate statele din Balcanii de Vest și la amalgamarea intereselor din lumea afacerilor, din politică și din mass-media, precum și la climatul de amenințare și hărțuire a ziariștilor de investigații; invită statele din Balcanii de Vest să respecte pe deplin drepturile ziariștilor și a mass-mediei independente ca putere legitimă într-un stat european democratic;
39. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernelor și parlamentelor din Albania, Bosnia-Herțegovina, Croația, Kosovo, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia, Președintelui în exercițiu al OSCE, Președintelui Adunării Parlamentare a OSCE, Președintelui Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, secretariatului Consiliului de Cooperare Regională, Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie și secretariatului Acordului central european de comerț liber.
Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază perspectiva europeană a tuturor statelor din Balcanii de Vest; subliniază importanța unei perspective concrete a aderării la UE pentru dezvoltarea politică și economică a acestor țări; recunoaște că această perspectivă va spori integrarea Balcanilor de Vest în UE și va încuraja întreprinderile UE să își intensifice activitatea în regiune; subliniază importanța procesului de stabilizare și asociere și a acordurilor de stabilizare și asociere semnate în acest cadru;
2. invită Comisia și Consiliul să ia toate masurile oportune, destinate să favorizeze o mai adâncă integrare a Balcanilor de Vest în sistemul economic și comercial mondial, în special prin aderarea la OMC a Serbiei, Bosniei și Muntenegrului; subliniază că liberalizarea comerțului trebuie să se desfășoare în paralel cu reducerea sărăciei și a ratei șomajului, promovând drepturile economice și sociale și respectând mediul; invită Comisia să prezinte corespunzător și în timp util Parlamentului, spre aprobare, orice propunere nouă care vizează acordarea unei asistențe bugetare excepționale țărilor din Balcanii de Vest;
3. subliniază importanța creșterii comerțului intra-regional între țările din Balcanii de Vest; subliniază necesitatea unei cooperări regionale și unor bune relații de vecinătate pentru creșterea economică în regiune, precum și rolul crucial jucat în cadrul acestui proces de Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA); salută intrarea în vigoare a noului Acord CEFTA la 26 iulie 2007; consideră că această inițiativă este esențială pentru crearea unei veritabile zone de liber schimb regional până la sfârșitul lui 2010;
4. subliniază importanța unei cooperări în domeniul energiei între UE și Balcanii de Vest; subliniază rolul important jucat de Comunitatea Energetică în îndeplinirea acestui obiectiv; recunoaște poziția geografică strategică a regiunii, ceea ce o transformă în punctul de tranzit natural pentru comerțul cu surse de energie primară, cum ar fi petrolul și gazul natural; îndeamnă Comisia și Consiliul să coopereze cu aceste țări pentru a elabora o politică energetică comună, concentrată pe o diversificare reală a surselor energetice europene.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării
5.11.2008
Rezultatul votului final
+:
–:
0:
23
4
0
Membri titulari prezenți la votul final
Kader Arif, Daniel Caspary, Christofer Fjellner, Béla Glattfelder, Jacky Hénin, Caroline Lucas, Erika Mann, Helmuth Markov, David Martin, Vural Öger, Georgios Papastamkos, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, Peter Šťastný, Gianluca Susta, Daniel Varela Suanzes-Carpegna, Iuliu Winkler, Corien Wortmann-Kool
Membri supleanți prezenți la votul final
Bastiaan Belder, Ole Christensen, Albert Deß, Eugenijus Maldeikis, Javier Moreno Sánchez, Zbigniew Zaleski
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final
Sepp Kusstatscher, Roselyne Lefrançois, Michel Teychenné
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării
31.3.2009
Rezultatul votului final
+:
–:
0:
45
2
2
Membri titulari prezenți la votul final
Sir Robert Atkins, Angelika Beer, Călin Cătălin Chiriță, Philip Claeys, Véronique De Keyser, Jas Gawronski, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Klaus Hänsch, Richard Howitt, Anna Ibrisagic, Jelko Kacin, Helmut Kuhne, Vytautas Landsbergis, Johannes Lebech, Francisco José Millán Mon, Baroness Nicholson of Winterbourne, Raimon Obiols i Germà, Justas Vincas Paleckis, Ioan Mircea Pașcu, Béatrice Patrie, Alojz Peterle, João de Deus Pinheiro, Hubert Pirker, Pierre Pribetich, Libor Rouček, Flaviu Călin Rus, Katrin Saks, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, Hannes Swoboda, István Szent-Iványi, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Andrzej Wielowieyski, Jan Marinus Wiersma, Zbigniew Zaleski, Josef Zieleniec
Membri supleanți prezenți la votul final
Laima Liucija Andrikienė, Árpád Duka-Zólyomi, Milan Horáček, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Jules Maaten, Erik Meijer, Nickolay Mladenov, Doris Pack, Rihards Pīks
Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final