Procedură : 2009/2155(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0051/2010

Texte depuse :

A7-0051/2010

Dezbateri :

PV 19/04/2010 - 25
CRE 19/04/2010 - 25

Voturi :

PV 18/05/2010 - 8.16
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0172

RAPORT     
PDF 172kDOC 119k
22 martie 2010
PE 428.319v02-00 A7-0051/2010

referitor la simplificarea PAC

(2009/2155(INI))

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

Raportor: Richard Ashworth

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la simplificarea PAC

(2009/2155(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2005 intitulată „Simplificare și legiferare mai bună pentru politica agricolă comună” (COM(2005)0509),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 martie 2009 intitulată „O PAC simplificată pentru Europa - o reușită pentru toți” (COM(2009)0128),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0051/2010),

A. întrucât toate dispozițiile legislative trebuie să fie proporționate în raport cu obiectivul și ar trebui să fie introduse numai după realizarea unui studiu de impact în care să se analizeze povara financiară pe care ar crea-o dispozițiile în cauză și care să includă o analiză detaliată a raportului costuri/beneficii;

B.  întrucât simplificarea ar trebui să fie în primul rând în beneficiul agricultorilor și nu numai al autorităților naționale și al organismelor de plată din statele membre, după cum s-a observat în mod predominant;

C. întrucât o nouă PAC ar trebui să permită agricultorilor să se concentreze asupra obiectivului fundamental privind asigurarea siguranței, calității și a trasabilității alimentelor, sprijinindu-i, în același timp, pe aceștia în livrarea de bunuri publice nedestinate comercializării;

D. întrucât obiectivul ar trebui să constea în reducerea costurilor asociate punerii în aplicare a PAC, atât directe, cât și indirecte, reducându-se povara administrativă cu care se confruntă producătorii comunitari și, mai presus de toate, acordând agricultorilor posibilitatea să dedice mai mult timp cultivării terenurilor lor;

E.  întrucât noua PAC ar trebui să fie viabilă din punctul de vedere al competitivității,

F.  întrucât este necesar să se asigure o legislație clară și inteligibilă care să ofere certitudine juridică autorităților competente și agricultorilor și să se elimine dispozițiile legislative inutile,

G. întrucât distribuția plății unice pe exploatație ar trebui să garanteze echitatea;

H  întrucât este necesar un cadru juridic funcțional pentru gestionarea aspectelor juridice importante pe care le presupune PAC;

I.   întrucât o nouă PAC ar trebui să fie orientată mai mult spre piață, în conformitate cu recentele reforme ale PAC, și să se concentreze asupra reducerii protecționismului excesiv, menținând în același timp instrumentele disponibile pentru ajutarea fermierilor în vremuri de volatilitate economică severă;

J.   întrucât noua PAC ar trebui să fie mai simplă și să aibă o capacitate mai mare de reacție;

K. întrucât legislația ar trebui să fie mai flexibilă, pentru a-i permite PAC să recunoască anumite regiuni și teritorii fără a pune în pericol caracterul comun al PAC;

L.  întrucât ar trebui promovat schimbul de bune practici între statele membre și între autoritățile locale,

M. întrucât politica agricolă comună prezintă o importanță esențială în cadrul UE-27 ca mijloc necesar nu doar în vederea asigurării unei aprovizionări corespunzătoare cu alimente sănătoase, ci și în scopul de a răspunde în continuare unor provocări precum conservarea zonelor rurale, a regiunilor montane, a zonelor dezavantajate, a zonelor ultraperiferice și a multifuncționalității agriculturii europene,

Principii generale

1.  subliniază faptul că PAC ar trebui să încerce să armonizeze reglementările prin eliminarea duplicării; de asemenea, solicită Comisiei ca, atunci când introduce noi modificări, să elimine în același timp poverile inutile;

2.  îndeamnă Comisia să consulte pe larg și cu regularitate părțile interesate din domeniul agriculturii, pentru a realiza o mai bună evaluare a impactului regulamentului la fața locului și pentru a identifica norme practice, simple și transparente pentru agricultori;

3.  subliniază faptul că este necesară simplificarea în continuare a PAC, în vederea reducerii costurilor de punere în aplicare pentru instituțiile UE, statele membre și beneficiarii însuși; în acest mod, politica va fi mai ușor de înțeles pentru agricultori și contribuabili;

4.  solicită Comisiei armonizarea reglementărilor PAC prin eliminarea duplicării și reducerea birocrației, în vederea creșterii competitivității sectorului agricol în toate statele membre;

5.  subliniază faptul că măsurile PAC ar trebui proporționate în raport cu riscul și ar trebui să se recurgă la calea legislativă doar în cazul în care acest lucru este pe deplin justificabil, împiedicând astfel o construcție juridică dificil de înțeles pentru agricultori;

6.  solicită ca PAC să fie orientată mai degrabă spre rezultate decât spre reglementare și ca toate statele membre și autoritățile regionale ale acestora să ofere mai mult ajutor și consultanță agricultorilor prin intermediul instrumentelor consultative și al unor metode de comunicare corespunzătoare;

7.  estimează că, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări, toate dispozițiile legislative viitoare vor fi însoțite de o evaluare completă a impactului care să țină seama de sarcinile administrative și de natură normativă, garantând proporționalitatea dintre noile reglementări și obiectivele urmărite;

8.  consideră că, ori de câte ori este posibil, statele membre ar trebui să permită autocertificarea;

9.  consideră că statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a include în cadrul planurilor de dezvoltare rurală un sistem de plată forfetară pe parcelă de teren, în special în cazul exploatațiilor de mici dimensiuni, cu condiția garantării respectării obligațiilor asumate;

10. recunoaște importanța principiului ecocondiționalității drept unul din conceptele-cheie ale plăților directe din cadrul PAC, dar că se recomandă o simplificare aprofundată, fără a se reduce eficacitatea acestora;

11. subliniază faptul că este necesar ca PAC să fie mai simplă, mai transparentă și mai echitabilă;

12. subliniază faptul că simplificarea PAC nu trebuie să ducă la reducerea sprijinului acordat agricultorilor și la eliminarea progresivă a instrumentelor tradiționale de gestionare a pieței; regretă eliminarea aproape în totalitate a normelor de comercializare comunitare în sectorul fructelor și legumelor; solicită Uniunii Europene să adopte mecanisme eficiente pentru a opri volatilitatea prețurilor în viitor;

13. subliniază că simplificarea PAC trebuie însoțită de acțiuni corespunzătoare de informare a beneficiarilor și solicită Comisiei extinderea și dezvoltarea acțiunilor de informare în domeniul politicii agricole comune;

14. solicită acordarea posibilității de a efectua o rectificare autonomă a erorilor, ceea ce ar permite beneficiarilor plăților care încalcă în mod neintenționat normele să informeze autoritățile despre acest lucru, fără a fi pasibili de plata unei amenzi drept urmare a acestei acțiuni;

15. subliniază faptul că sistemul de amenzi aplicate agricultorilor pentru comiterea unor erori în ceea ce privește cererile de plată ar trebui să fie proporțional cu gravitatea încălcării și că nu ar trebui să se aplice sancțiuni în cazul unor erori lipsite de importanță și, în special, nu în cazul unor erori care nu au fost comise din vina agricultorului;

16. subliniază faptul că toate amenzile administrative, inclusiv obligația de rambursare a oricărei plăți primită de agricultor, nu ar trebui să se întemeieze pe circumstanțe care nu se află sub controlul agricultorului și, în special, nu ar trebui să se bazeze pe evenimente neprevăzute;

17. subliniază chestiunea agricultorilor ai căror soți dețin exploatații agricole separate, care ar trebui, prin urmare, să beneficieze de drepturi și obligații distincte în ceea ce privește cererile de plăți în cadrul PAC;

Ecocondiționalitatea (EC)

18. consideră că inspecțiile au ca scop de bază să ofere consultanță agricultorilor și să le ofere linii directoare pentru o mai bună respectare a cerințelor legislative, cu cât mai puține piedici posibil; prin urmare, inspecțiile ar trebui să fie efectuate în continuare de autoritățile publice, fapt care garantează imparțialitatea și independența acestora;

19. subliniază faptul că, potrivit ONU, producția mondială de alimente trebuie să crească cu 70 % până în 2050 pentru a satisface necesitățile a nouă miliarde de locuitori;

20. consideră că ar trebui identificate obligațiile aferente ecocondiționalității, luându-se în considerare, de asemenea, dimensiunile exploatațiilor în vederea reducerii obligațiilor pentru exploatațiile de mici dimensiuni în cadrul cărora riscul este redus;

21. insistă ca sancțiunile aplicate agricultorilor de către statele membre pentru nerespectarea reglementărilor să respecte o procedură simplă, transparentă și proporționată, care reflectă situația de pe teren;

22. consideră că cerințele de reglementare privind controalele de EC ar trebui să fie ușor de înțeles de către agricultori și de către autoritățile de control;

23. consideră că, dacă în ultimii ani au existat doar câteva încălcări, controalele anuale de EC pentru cerințele de reglementare în materie de gestiune (CRMG) ar putea fi reduse sau înlocuite cu un sistem de control prin sondaj și că obiectivul fundamental al controalelor constă în încurajarea agricultorilor să respecte pe deplin legislația;

24. subliniază faptul că cerința pentru verificările de monitorizare efectuate ca urmare a unor încălcări nesemnificative (limita trivialității) ar trebui redusă la eșantioane la alegere;

25. consideră că utilizarea cerințelor de reglementare în materie de gestiune care nu pot face obiectul unui control simplu și nu sunt cuantificabile ar trebui să fie eliminată;

26. consideră că statele membre sau autoritățile regionale și locale, după caz, ar trebui să aibă posibilitatea de a reduce cotele de inspecții la o limită specifică mai scăzută în cazul în care dispun de un cadru pentru analiza riscurilor care respectă cerințele legislației comunitare, precum și de dovezi privind un nivel ridicat de conformitate;

27. solicită stabilirea unui cadru de analiză a riscurilor cu respectarea legislației comunitare, la nivelul fiecărui stat membru, în vederea reducerii cotelor de inspecții la o limită specifică mai scăzută;

28.  consideră că dacă s-ar oferi mai mult sprijin și consultanță prin informații eficiente și instrumente consultative precum o linie de asistență telefonică sau prin intermediul internetului, în acest mod s-ar contribui la împiedicarea încălcării legislației și s-ar pune la dispoziția statelor membre mijloacele necesare pentru reducerea constantă a cotelor de inspecții;

29. consideră necesară coordonarea activităților de control efectuate sau care urmează a fi efectuate în cadrul exploatațiilor agricole de către diverse entități a căror misiune sau funcție legală constă în efectuarea acestor controale în vederea reducerii numărului de inspecții în cadrul exploatațiilor ;

30. consideră necesară elaborarea unui plan de comunicare privind ecocondiționalitatea, adresat atât agricultorilor cât și consumatorilor, în vederea furnizării unui număr cât mai mare de informații referitoare la cerințele de ecocondiționalitate și la beneficiile rezultate din producția de bunuri și servicii publice furnizate de agricultori ale căror activități respectă cerințele de ecocondiționalitate;

31. consideră că numărul cerințelor EC ar trebui redus, iar domeniul de aplicare al acestora actualizat;

32. solicită autorizarea unui sistem practic și transparent de indicatori al cărui scop este simplificarea instrumentelor de evaluare pentru controalele de EC și solicită abolirea sistemului actual și a posibilității aplicării a două sau mai multor sancțiuni în cazul comiterii unei singure erori; solicită Comisiei să analizeze disproporția dintre încălcările reglementărilor privind identificarea animalelor, care se ridică la aproape 70 % din toate încălcările, și cele privind alte cerințe și să adopte modificările adecvate;

33. consideră că ar trebui elaborat un text legislativ unic privind ecocondiționalitatea; consideră că efectele externe pozitive ale exploatațiilor agricole, din punctul de vedere al bunurilor și serviciilor publice, ar trebui remunerate în mod echitabil;

34. solicită păstrarea unor reguli precise și constante de EC, care să poată fi cunoscute și respectate de către statele membre;

Plăți directe

35. consideră că agricultorii trebuie să aibă la dispoziție sisteme funcționale care să le permită depunerea facilă și fără cerințe birocratice inutile a cererilor pentru obținerea plăților directe, de regulă în localitatea de domiciliu;

36. consideră că, pentru simplificarea regulilor pentru schema de plată unică, ar trebui eliminată furnizarea acelorași informații detaliate anual;

37. consideră că odată cu depunerea cererilor ar trebui furnizate mai puține informații, întrucât informațiile necesare pot fi găsite la agențiile de plată ale statelor membre;

38. solicită adoptarea unor condiții de plată mai flexibile care să permită efectuarea plăților chiar înaintea finalizării complete a tuturor controalelor;

39. recomandă Comisiei să examineze definiția conceptului de teren eligibil și interpretarea acesteia la nivelul statelor membre;

40. Consideră că definiția actuală a activității agricole eligibile pentru plata unică ar trebui revizuită pentru a garanta că solicitanții care nu sunt agricultori activi nu sunt eligibili;

41. consideră că viitorul sistem ar trebui să respecte principiul simplificării și că simplificarea, transparența și echitatea ar trebui să reprezinte prioritățile-cheie ale reformei PAC;

42. invită Comisia să revizuiască sistemul de control și de lichidare a conturilor;

43. consideră că Comisia ar trebui să adopte o abordare mai proporțională și, în ultimă instanță, bazată pe risc, în ceea ce privește aplicarea controalelor reglementare, desfășurarea auditului de conformitate și impunerea corecțiilor financiare;

44. invită Comisia să prezinte propuneri pentru eventuala îmbunătățire a cadrului de audit și de control pentru PAC;

45. consideră că ar trebui împiedicate disparitățile majore referitoare la sprijinul direct existente între statele membre pentru a asigura tratamentul egal al agricultorilor pe teritoriul Uniunii Europene și pentru a evita denaturările concurenței și ale pieței;

46. recunoaște că pentru a face față problemelor de mediu, inclusiv adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora, agricultorii joacă un rol important în definirea măsurilor practice necesare pentru îndeplinirea acestor obiective și consideră că acordurile axate pe rezultate mai degrabă decât pe reglementare reprezintă cele mai adecvate mecanisme în vederea realizării obiectivelor ;

47. subliniază faptul că reducerea sarcinilor administrative referitoare la monitorizarea și raportarea impuse organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor le-ar face pe acestea mai atrăgătoare pentru agricultori și le-ar încuraja să se asocieze și să lucreze împreună;

Dezvoltarea rurală

48. subliniază faptul că atunci când se efectuează plăți ca urmare a unui sistem de certificare existent (de exemplu, schema de plată pentru producția ecologică și schema de ajutor pentru mediu), este suficient un singur audit;

49. ia notă cu îngrijorare de rata ridicată a erorilor la depunerea cererilor pentru plățile directe, înregistrată în unele state membre; subliniază că aceste erori se datorează în principal materialului ortofotografic utilizat, și nu agricultorilor; solicită, în această privință, să nu fie sancționate decât cazurile de încercare vădită de fraudare;

50. consideră că dispozițiile legislative care prezintă un conflict cu alte dispoziții legislative ar trebui regularizate înainte de a se aplica agricultorilor (de exemplu legislația privind mediul și schema de plăți unice);

51. consideră că definițiile stabilite în legislația privind dezvoltarea rurală ar trebui revizuite și, dacă este cazul, extinse pentru a asigura coerența cu legislația privind plata directă;

52. consideră că transparența cu privire la sancțiunile aplicate agricultorilor și la obligațiile acestora ar trebui să crească;

53. solicită adoptarea unor obligații precise pentru agricultori în vederea eliminării lipsei de transparență cu privire la sancțiunile aplicate;

54. dorește să se utilizeze o perspectivă mai amplă, pe termen lung asupra controlului acestor programe, care să pună accent asupra impactului și rezultatului final și nu asupra ratelor de eroare individuale datorate măsurilor de dezvoltare rurală/de mediu;

55. subliniază faptul că actualul sistem complex de indicatori ar trebui revizuit și simplificat și că sistemul de monitorizare, rapoartele anuale și evaluările ex-ante, la mijloc de termen și ex-post au creat un sistem de indicatori și rapoarte de o complexitate excesivă;

56. solicită Comisiei să examineze modul de utilizare a acordurilor axate pe rezultate ca metodă viitoare mai simplă și mai eficientă de furnizare a bunurilor publice;

57. solicită adoptarea unui sistem de indicatori simplificat și constant, care implicit ar conduce la o mai bună cunoaștere și aplicare a lui, la o evaluare relevantă și la o simplificare a birocrației;

58. consideră că normele referitoare la eligibilitatea TVA pentru finanțarea în cadrul celui de-al doilea pilon al PAC, în special pentru activități întreprinse de organisme reglementate de dreptul public, ar trebui armonizate cu cele utilizate pentru fondurile structurale;

59. subliniază că simplificarea PAC trebuie însoțită de simplificarea punerii în aplicare a acesteia și solicită statelor membre să reducă la minimum formalitățile birocratice cerute beneficiarilor potențiali ai PAC, în special în domeniul dezvoltării rurale;

60. solicită statelor membre ca, în cadrul programelor naționale de dezvoltare rurală, să pună la dispoziția potențialilor beneficiari sisteme care să garanteze transparența și să le acorde timpul necesar pentru pregătirea cererii de finanțare și pentru îndeplinirea diverselor criterii de eligibilitate ale schemelor de ajutoare; solicită Comisiei ca această temă să fie ridicată în mod constant în cadrul discuțiilor bilaterale cu statele membre;

Identificarea animalelor

61. solicită Comisiei să examineze sistemul de identificare a animalelor utilizat în fiecare stat membru și să încerce să stabilească un sistem uniform de identificare a animalelor, garantând eliminarea reglementărilor inutile, în special, examinarea numerelor de producător și a celor de exploatație, a numărului de registre necesare și a diferenței dintre producător și exploatație;

62. solicită armonizarea cuprinzătoare a reglementărilor privind identificarea animalelor, foarte diferite în prezent;

63. consideră că raportarea cu privire la deplasarea oilor și a caprelor și transmiterea informațiilor către bazele de date și către autorități ar trebui simplificate cât mai mult posibil, acceptându-se toate instrumentele de comunicare disponibile, în special tehnologiile noi;

64. consideră că în cazul ovinelor și al caprinelor, precum și al porcinelor, identificarea turmei este suficientă;

65. solicită amânarea obligației de a identifica electronic ovinele si caprinele începând cu 31 decembrie 2009, din cauza costurilor prea mari în contextul crizei economice;

66. solicită o scutire de trei ani în ceea ce privește sancțiunile privind ecocondiționalitatea în legătură cu identificarea electronică a ovinelor și caprinelor, având în vedere că aceasta este o tehnologie nouă și complexă care va necesita o perioadă de timp de familiarizare și testare din partea agricultorilor; solicită, în plus, Comisiei să realizeze o reexaminare completă a regulamentului;

67. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


EXPUNERE DE MOTIVE

Administrarea politicii agricole comune este deseori mult prea complicată și, ca urmare, este extrem de important pentru întregul sector agricol ca politica să fie simplificată pentru a ușura viața agricultorilor la punctul de livrare. Simplificarea PAC este esențială pentru a spori competitivitatea economiei noastre agricole, pentru a crea și a menține locurile de muncă și pentru a contribui la o dezvoltare sănătoasă a zonelor noastre rurale.

Este încurajator faptul că se preconizează că obiectivul reducerii cu 25% a poverii administrative va fi atins înainte de 2012, după cum s-a propus în bilanțul de sănătate al PAC din 2003. Totuși, această cifră reprezintă un minim absolut, iar UE trebuie să depună toate eforturile pentru reducerea într-o mai mare măsură, în anii următori, a poverii care apasă asupra comunităților noastre de agricultori, supuse unor mari presiuni.

OCP unică, deși încearcă să realizeze o simplificare tehnică prin combinarea unei multitudini de regulamente specifice acestui sector într-unul singur, nu a adus beneficii practice agricultorilor, administratorilor și agențiilor de plată.

Prin urmare, în procesul de pregătire a reformei PAC din 2013, simplificarea PAC ar trebui să constituie miezul propunerilor de reformă a PAC înainte și după 2013.

Normele de ecocondiționalitate reprezintă unul din conceptele-cheie ale plăților directe prevăzute de PAC și constituie o justificare pentru plata subvențiilor pentru agricultori. De asemenea, ele dețin un rol esențial în a asigura faptul că produsele agricole europene sunt la cel mai ridicat standard posibil. Totuși, se recomandă simplificarea în mare măsură a normelor existente. Sprijinim ferm principiul unei aplicări uniforme a normelor de ecocondiționalitate pe întreg teritoriul Uniunii. Este de înțeles faptul că va exista o anumită variație în aplicarea acestor norme în cele 27 de state membre, unde se înregistrează diferențe enorme în ceea ce privește condițiile climatice; totuși, ori de câte ori este posibil, ar trebui încurajată aplicarea uniformă a normelor de ecocondiționalitate.

În special, controalele de ecocondiționalitate ar trebui să aibă un format mai accesibil pentru agricultorii vizați. De exemplu, dacă în anul precedent s-au înregistrat puține încălcări, cerințele de reglementare în materie de gestiune ar trebui reduse într-o măsură considerabilă. Cerințele ar trebui să fie latente și activate în scopul controlului EC numai în situația în care se încalcă o cerință similară din regulamentul sectorial specific, cum e cazul acelor boli ale animalelor care nu sunt prezente în anumite state membre.

Acțiunile întreprinse ca urmare a încălcărilor trebuie să fie proporționale cu infracțiunea comisă. În prezent, se insistă mai mult asupra încălcărilor minore ale normelor de ecocondiționalitate decât asupra încălcărilor obișnuite.

Statele membre ar trebui să dispună de posibilitatea de a recurge la controale sectoriale specifice, preluate dintr-un sector diferit, din care provin normele de ecocondiționalitate, pentru a elimina normele EC specifice în cazul în care un anumit sector acoperă deja toate cerințele relevante.

S-a remarcat tendința creșterii constante a numărului de cerințe referitoare la EC, ceea ce a condus la scăderea nivelului de acceptare a întregului concept și a generat poveri considerabile pentru administrațiile naționale.

În ceea ce privește identificarea animalelor, aceasta ar trebui, în principiu, să aibă loc prin utilizarea numărului de producător, și nu a numărului de exploatație. Înregistrarea și identificarea reprezintă o povară deosebită pentru agricultori și, prin urmare, este important să se utilizeze toate posibilitățile de simplificare, mai ales prin utilizarea noilor tehnologii. Acest aspect este important mai ales pentru identificarea porcilor din șeptelurile cu producție integrată sau integrată extern, adică pentru producătorii care cresc purcei și porci destinați sacrificării în aceeași exploatație sau, alternativ, pentru producătorii care cooperează. Utilizarea numărului de producător în locul numărului de exploatație este o metodă la fel de sigură în ceea ce privește trasabilitatea, dar, în același timp, este mult mai simplă.

Legislația referitoare la identificarea animalelor ar trebui revizuită pentru a fi mai flexibilă și mai puțin birocratică. Actualele dispoziții legislative în acest domeniu sunt prea rigide pentru a permite atingerea obiectivului dorit și, prin urmare, nu doar că generează costuri inutile pentru sectorul agricol, ci poate fi și contraproductivă în cazul apariției unor focare de boală. Legislația ar trebui revizuită, iar normele ar trebui să fie mai flexibile și mai puțin birocratice, respectându-se în același timp obiectivul legislației. . Deși noile tehnologii ar trebui încorporate în cadrul sistemelor de identificare a animalelor în cel mai scurt termen posibil, acest lucru ar trebui să se întâmple numai în urma unei evaluări de impact detaliate, care să includă o analiză a costurilor și beneficiilor și o analiză a viabilității noii tehnologii.

De asemenea, nu ar mai trebui prevăzută obligativitatea registrelor separate pentru vite. Drept documentație ar trebui să fie suficient un extras din baza de date centrală. Totuși, crescătorul ar trebui să fie în măsură să poată justifica acțiunile care au loc pe exploatația sa până în momentul în care acestea sunt înscrise în registru. Astfel, nu este necesar ca crescătorii să facă înscrierile în registre în conformitate cu instrucțiunile autorităților.

În mod similar, numărarea anuală a oilor în decembrie ar trebui eliminată. În fiecare an, în decembrie, toți crescătorii de animale trebuie să își numere oile și să trimită informațiile într-un document special către Consiliul pentru Agricultură. Această cerință ar trebui eliminată, deoarece informațiile nu precizează numărul animalelor deținute pe întreg parcursul anului. Totodată, această cerință nu are nicio utilitate nici în ceea ce privește trasabilitatea bolilor animalelor.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.3.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

0

10

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Richard Ashworth, Liam Aylward, José Bové, Luis Manuel Capoulas Santos, Vasilica Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Hynek Fajmon, Lorenzo Fontana, Iratxe García Pérez, Béla Glattfelder, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Giovanni La Via, Stéphane Le Foll, George Lyon, Miguel Angel Martínez Martínez, Gabriel Mato Adrover, Mairead McGuinness, Krisztina Morvai, James Nicholson, Rareș-Lucian Niculescu, Wojciech Michał Olejniczak, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scotta’, Czesław Adam Siekierski, Alyn Smith, Csaba Sándor Tabajdi

Membri supleanți prezenți la votul final

Luís Paulo Alves, Spyros Danellis, Jean-Paul Gauzès, Astrid Lulling, Daciana Octavia Sârbu, Jacek Włosowicz

Ultima actualizare: 8 aprilie 2010Notă juridică