Procedură : 2009/2228(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0120/2010

Texte depuse :

A7-0120/2010

Dezbateri :

PV 05/05/2010 - 25
CRE 05/05/2010 - 25

Voturi :

PV 06/05/2010 - 7.7
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0153

RAPORT     
PDF 224kDOC 179k
14 aprilie 2010
PE 438.144v01-00 A7-0120/2010

referitor la mobilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în vederea facilitării tranziției spre o economie eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii reduse de carbon

(2009/2228(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportoare: Patrizia Toia

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la mobilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în vederea facilitării tranziției spre o economie eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii reduse de carbon

(2009/2228(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 martie 2008 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind mobilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în vederea facilitării tranziției spre o economie eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii reduse de carbon (COM(2009)0111) și recomandarea sa ulterioară din 9 octombrie 2009 (C(2009)7604),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Investiția de azi în Europa de mâine” (COM(2009)0036),

–   având în vedere concluziile reuniunii Consiliului European din 11-12 decembrie 2008, în special obiectivele privind clima și energia prevăzute de acestea,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind Un plan european de redresare economică (COM(2008)0800),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Soluționarea problemei eficienței energetice prin tehnologiile informației și comunicațiilor” (COM(2008)0241),

–   având în vedere acordul politic dintre Parlamentul European și Consiliu referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare) (COM(2008)0780),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Plan de acțiune pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în Europa” (COM(2008)0886),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune privind punerea în aplicare a strategiei UE în materie de sănătate animală” (COM(2006)0545),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0120/2010),

A. întrucât măsurile de reducere a consecințelor schimbărilor climatice necesită adoptarea unor măsuri specifice de reducere a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, în special prin intermediul unor măsuri de promovare a eficacității energetice și a energiilor regenerabile;

B.  întrucât obiectivele ambițioase în materie de climă și energie stabilite de Uniunea Europeană pentru 2020 pot fi realizate numai prin elaborarea unei compilații de măsuri referitoare la economiile de energie și la eficientizarea consumului de energie, precum și de alte măsuri relevante, în special în cadrul cercetării și inovării, precum și prin fixarea în permanență a unor obiective ambițioase pentru sectoarele neincluse în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii și pentru performanța energetică a produselor;

C. întrucât economiile de energie nu se fac suficient de repede pentru a putea îndeplini obiectivul fixat pentru 2020 și întrucât măsurile existente legate de exploatarea TIC nu sunt suficiente pentru gama de modificări care trebuie efectuate pentru a trece la un sistem energetic durabil cu emisii scăzute de carbon;

D. întrucât sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) este responsabil pentru aproximativ 8% din consumul de energie electrică și 2% din emisiile de carbon din Europa (dintre care 1,75% sunt rezultatul utilizării produselor și serviciilor TIC și 0.25% al producției acestora), amprenta sa de carbon fiind într-o creștere rapidă;

E.  întrucât TIC reprezintă aproape 7% din forța de muncă și peste 6% din PIB și întrucât UE este într-un pericol real de a-și pierde poziția de lider în ceea ce privește tehnologia digitală, inovația în acest sector trebuie intensificată imediat, atât în beneficiul climei, cât și pentru crearea în viitor a unor locuri de muncă ecologice;

F.  întrucât TIC prezintă un potențial enorm și neexploatat cu privire la economiile de energie și pot contribui la îmbunătățirea eficienței energetice printr-o gamă largă de aplicații; întrucât, pe deasupra, până în prezent astfel de aplicații nu au fost utilizate suficient;

G. întrucât tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pot aduce o contribuție semnificativă la eficiența energetică a economiei UE, în special în sectorul imobiliar și cel al transporturilor, dar și în societate în general, prin sporirea producției și distribuției de energie în vederea realizării obiectivului de a realiza economii de energie de 20% până în 2020;

H. întrucât sursele de energie regenerabile pot fi utilizate cu succes pentru satisfacerea necesităților TIC în materie de energie electrică; întrucât sistemele bazate pe TIC pot reduce consumul de energie al clădirilor cu până la 17% și emisiile de carbon din transporturi cu până la 27%;

I.  întrucât organizațiile comerciale și de afaceri, în special cele din sectoarele transporturilor, producției și construcțiilor, joacă un rol-cheie în reducerea consumului energetic și, în această privință, ar trebui să promoveze, de asemenea, utilizarea TIC;

J.   întrucât TIC reprezintă o tehnologie care oferă capacitatea de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin rețele de distribuție a energiei electrice (rețelele inteligente), clădiri inteligente, locuințe inteligente și sisteme de măsurare inteligente, transport eco-eficient și dematerializare, procese industriale eco-eficiente și sustenabilitate organizațională;

K. întrucât sistemele industriale motorizate reprezintă 65% din puterea electrică globală utilizată pentru activitățile industriale și întrucât utilizarea generalizată a motoarelor inteligente ar putea duce la o reducere de 0,97 Gt a emisiilor de CO2 în 2020;

L.  întrucât sunt necesare metodologii și instrumente compatibile în vederea măsurării și monitorizării eficienței consumului de energie; întrucât introducerea generalizată a contorizării inteligente poate reduce consumul de energie cu până la 10%, poate promova utilizarea la scară mai largă a generației distribuite (a microgenerației) și poate reduce pierderile din rețelele de capacitate mică, promovând astfel răspândirea energiilor regenerabile;

M.       întrucât utilizarea acestor noi tehnologii este legată în mod direct de introducerea și dezvoltarea benzii largi (broadband) în Europa;

N. întrucât măsurile luate până în prezent în baza politicii europene de cercetare și inovare și schimburile de informații și de bune practici trebuie incorporate în ce mai bun mod posibil și întrucât cercetarea și dezvoltarea și fondurile structurale ale UE, precum și acțiunile statelor membre și mecanismele de finanțare ale BEI, trebuie să fie mai bine coordonate, astfel încât să creeze sinergii;

O. întrucât autoritățile naționale, regionale și locale au anumite responsabilități și capacități legate de amenajarea teritoriului, aprovizionarea cu energie, construcțiile publice și gestionarea traficului;

P.  întrucât este importantă sensibilizarea consumatorilor cu privire la noile tehnologii și la potențialul economic și beneficiile în materie de economii de energie ale acestora, precum și oferirea către consumatori de capacități îmbunătățite de gestionare a consumul de energie;

Q. întrucât, în prezent, între 15 și 20% din banii cheltuiți pentru funcționarea centrelor de date sunt pierduți pentru alimentarea cu energie și pentru răcire;

R.  având în vedere beneficiile pentru mediu aduse de TIC prin faptul că serviciile diferitelor sectoare sunt acum disponibile online,

S.  având în vedere felul în care eficiența energetică poate contribui la soluționarea preocupărilor tot mai mari legate de securitatea energetică pe întreg teritoriul Uniunii Europene;

1.  salută comunicarea Comisiei și recomandările ulterioare și sprijină punctele principale ale acestora;

2.  solicită adoptarea unor măsuri pentru a garanta confidențialitatea informațiilor cu caracter personal în legătură cu contorizarea inteligentă;

3.  solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte până la sfârșitul anului 2010 un set de recomandări cu scopul de a garanta introducerea contorizării inteligente în conformitate cu calendarul stabilit în cel de-al treilea pachet privind piața energetică și elaborarea unui set minim de funcții pentru contoarele inteligente pentru a îmbunătăți capacitatea consumatorilor de a-și gestiona consumul de energie și a stabiliza curba cererii, precum și pentru a facilita introducerea noilor servicii energetice și a unei rețele inteligente, inovatoare, armonizate și interoperabile la nivel european, ținând seama de toate bunele practici folosite de unele statele membre, care s-au dovedit eficiente, în special în materie de gestionare a fluxurilor de putere și de informare bidirecționale în timp real; definirea setului minim de funcții ar trebui să ia în considerare activitatea organizațiilor de standardizare europene, CEN, CENELEC și ETSI în ceea ce privește definirea „funcțiilor suplimentare” în conformitate cu mandatul 441 privind standardizarea contoarelor inteligente;

4.  subliniază că, pentru a se realiza potențialele de economisire a energiei în decadele viitoare, sunt așteptate progrese tehnologice și inovații organizaționale strâns legate de TIC;

5.  consideră că TIC sunt indispensabile pentru decuplarea creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră folosind trei strategii de bază pentru reducerea schimbărilor climatice: reducerea consumului de energie, creșterea eficienței energetice și integrarea energiilor regenerabile;

6.  ia act de faptul că singurul mijloc de a asigura comparabilitatea datelor obținute în diferite state membre și de a îmbunătăți eficiența energetică este adoptarea unei metodologii comune de măsurare a consumului de energie și a emisiilor de carbon și a unui cadru metodologic comparativ pentru a calcula nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor ale cerințelor minime de performanță energetică în sectorul construcțiilor; subliniază, în plus, necesitatea de a standardiza TIC rapid ca cerință minimă a interoperabilității; consideră că standardizarea ar trebui să se aplice atât la funcțiile de măsurare, cât și la accesul la informațiile contractuale și datele de consum, la comunicarea cu sistemele centrale ale operatorilor prin intermediul rețelei electrice și la conectarea la distanță și la deconectarea de la rețea.

7.  subliniază faptul că standardizarea TIC face parte din activitățile de standardizare generale și contribuie la îndeplinirea obiectivelor politice de îmbunătățire a competitivității industriei europene, așa cum este prevăzut în strategia de la Lisabona; sprijină punerea în aplicare a programului de lucru privind standardizarea TIC 2009 în domeniile prioritare identificate: e-Sănătate, e-Incluziune, Transporturi Inteligente, TIC pentru mediu, e-Afacere, e-Aptitudini, e-Învățare, Protecția datelor personale, Confidențialitate, Securitatea rețelelor și a informațiilor;

8.  consideră că, dacă TIC pot contribui la reducerea consumului de energie prin faptul că oferă posibilitatea ca datele să fie monitorizate în mod constant pentru a optimiza consumul public și privat de energie și pentru a îmbunătăți eficiența energetică într-o mulțime de sectoare, ținând cont de creșterea exponențială a propriului consum de energie al TIC, acest sector ar trebui să dea un exemplu angajându-se să-l reducă în mod semnificativ; invită Comisia să analizeze felul în care TIC pot contribui de acum încolo la o eficientizare a economiei în materie de utilizare a resurselor;

9.  subliniază că Europa ar trebui să fie inovatoare în ceea ce privește dezvoltarea de aplicații TIC cu emisii scăzute de carbon; consideră că este esențial să se promoveze excelența în cercetarea TIC și să se încurajeze investițiile publice și private în cercetarea și inovarea TIC colaborativă cu risc ridicat;

10. consideră că TIC pot juca un rol important în măsurarea și cuantificarea efectelor globale ale schimbărilor climatice și în evaluarea măsurilor de protecție a climei, contribuind astfel la reglarea politicii în domeniul climei;

11. subliniază, în acest sens, că angajamentul sectorului TIC de a reduce propriul său consum de energie ar trebui să se aplice în primul rând centrelor de date;

12. subliniază importanța propriului consum de energie al sectorului TIC, pe care îl îndeamnă să pună în aplicare Recomandarea Comisiei (C(2009)7604) cât mai curând posibil și cel puțin în termenele prevăzute în recomandare;

13. consideră că, pentru a realiza potențialele de economisire a energiei în următoarele decade, rețelele de electricitate ar putea deveni sisteme inteligente, cu fluxuri de putere flexibile, controlate, susținute de tehnologia avansată a informației;

14. ia act de faptul că în gospodării, precum și în sectoarele construcțiilor, transportului, logisticii și al industriei, TIC pot fi utilizate în numeroase moduri în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a gestionării energiei; subliniază faptul că aceste aplicații au un impact, printre altele, asupra distribuției de electricitate, iluminatului, încălzirii, răcirii, ventilației, climatizării, precum și asupra oportunităților oferite de TIC în materie de contorizare, monitorizare și automatizare; susține că contoarele inteligente, iluminatul eficient, cloud computing și software-ul distribuit pot transforma modelele de utilizare a resurselor de energie;

15. subliniază faptul că TIC pot oferi planificării urbane și guvernanței infrastructurii orașelor soluții inovatoare de reducere a emisiilor de carbon;

16. este de părere că utilizarea TIC poate juca un rol esențial pentru îmbunătățirea eficienței energetice, în special în gestionarea și funcționarea aglomerațiilor urbane; consideră că „proiectele urbane inteligente” demonstrează potențialul TIC de reducere a consumului energetic și încurajează alte orașe să-și îmbunătățească realizările și să adopte bune practici;

17. subliniază faptul că cooperarea mai strânsă între autoritățile publice și furnizorii de servicii publice în ceea ce privește introducerea contorizării inteligente ar putea reduce costurile și ar oferi servicii mai bune consumatorilor;

18. subliniază importanța implicării serviciilor publice, a orașelor și a autorităților municipale în procesul decizional în vederea introducerii unor măsuri concrete legate de reducerea consumului de energie și de eficiența energetică și subliniază importanța TIC în acest domeniu;

19. subliniază că toate sectoarele utilizatoare de energie trebuie să își aducă cea mai mare contribuție posibilă la îmbunătățirea eficienței energetice; observă că realizarea obiectivului general în materie de reducere a consumului de energie la nivel european va depinde de economiile acumulate la toate nivelurile inferioare;

20. subliniază faptul că sectorul TIC trebuie să încerce, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea energetică și utilizarea la scară mai largă a surselor de energie neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon, dezvoltând echipamente, rețele de comunicații și sisteme de transmisie; în același timp, Comisia trebuie să fie flexibilă în ceea ce privește ajustarea reglementărilor la dezvoltarea tehnică a sectorului;

21. subliniază faptul că, în sectorul industrial, tehnologiile de contorizare și de control, împreună cu software-ul corespunzător, sunt esențiale pentru realizarea potențialelor de economisire a resurselor;

22. își exprimă regretul față de ritmul lent al progreselor înregistrate în ceea ce privește exploatarea potențialului eficienței energetice și economisirea energiei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; invită Comisia să țină seama pe deplin de potențialul TIC de economisire a energiei la punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic(1);

23. subliniază importanța rolului TIC în materie de eficiență energetică, aspect care a fost evidențiat și prin faptul că, în 2007, această chestiune a fost considerată prioritară pentru TIC în cadrul celui de al șaptelea program cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică(2);

24. consideră că ar trebui acordată prioritate stimulării economiei europene prin intermediul investițiilor în noile tehnologii și, în special, prin dezvoltarea benzii largi în diferitele state membre, asigurând astfel creșterea economică și furnizând acces la noi sisteme și aplicații pentru un număr din ce în ce mai mare de cetățeni și întreprinderi din UE și realizând obiectivele în materie de eficiență energetică stabilite de UE pentru 2020; mai mult decât atât, dezvoltarea TIC pe care o reprezintă trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon va contribui la reducerea dependenței de aprovizionarea cu energie, precum și la gestionarea problemei costurilor ridicate ale materiilor prime;

25. invită statele membre să faciliteze, prin dezvoltarea infrastructurilor corespunzătoare, accesul la internetul de bandă largă pentru toți cetățenii UE pentru a se asigura că aceștia beneficiază de un acces egal la serviciile online, ceea ce poate reduce nevoia de a călători;

26. solicită dezvoltarea și introducerea treptată a serviciilor online (serviciile bancare online, comerțul online, e-guvernanța, e-învățarea-sănătate) și a lucrului la distanță în vederea îmbunătățirii calității serviciilor furnizate publicului și, în același timp, a reducerii emisiilor de carbon; invită statele membre să dezvolte astfel de servicii care contribuie atât la economii de timp pentru cetățeni, cât și la reducerea deplasărilor;

27. subliniază importanța logisticii pentru raționalizarea transporturilor și în reducerea emisiilor de carbon; recunoaște necesitatea creșterii investițiilor publice și private în instrumentele TIC, pentru dezvoltarea unor infrastructuri energetice inteligente pentru transporturi și, în special, pentru realizarea sistemelor e-Freight și Transporturi Inteligente (STI);

28. consideră că utilizarea sistemelor de transporturi inteligente (STI) aplicate la transporturile rutiere și conectate la alte moduri de transport poate contribui la reducerea aglomerației și a efectelor nocive asupra mediului; consideră că aplicarea TIC la transporturile de pasageri și disponibilitatea unor tehnologii noi și a unor informații minime privind drumurile și interacțiunea lor cu pneurile și condițiile meteo, afișabile pe ecranul cu care sunt echipate vehiculele, vor face posibile călătoriile și transporturile într-un mod mai eficient, mai rapid și mai sigur;

29. subliniază importanța TIC în planificarea unei noi politici europene în domeniul transporturilor solicită ca eventualele planuri de acest fel elaborate de Comisie să includă soluții TIC, printre altele, în reglementarea fluxurilor de trafic, precum și să mărească intermodalitatea în sectorul transporturilor și să optimizeze echilibrul dintre diferitele moduri de transport;

30. invită Comisia și statele membre să furnizeze aplicațiile necesare pentru a crea infrastructura tehnologică care să permită o reducere a transportului rutier și o dezvoltare a intermodalității;

31. subliniază faptul că, pentru a obține economii de energie în sectorul transporturilor, călătoriile ar putea fi evitate prin intermediul ședințelor virtuale, iar sistemele de transport inteligente vor permite existența unui sistem de transport deosebit de eficient;

32. îndeamnă Comisia să-și întețească eforturile în ceea ce privește utilizarea TIC în domeniul transporturilor, în special utilizarea sistemelor de monitorizare și contorizare; consideră că este esențial ca rezultatele măsurătorilor să fie luate în considerare în controlarea în timp real a traficului și în dezvoltarea și îmbunătățirea rețelei de transporturi urbane și regionale;

33. invită Comisia să promoveze introducerea generalizată a motoarelor inteligente pentru a susține sectoarele principale și platformele tehnologice comune vizate;

34. subliniază necesitatea unei strategii comune privind dezvoltarea și producția de automobile electrice; în plus, îndeamnă Comisia să acorde prioritate automobilelor inteligente și proiectelor de drumuri inteligente, precum și proiectelor-pilot de cercetare și dezvoltare privind dispozitivele V2V și V2R, care pot crea noi ocazii de afaceri pentru companiile TIC europene;

35. recomandă ca, în contextul activității depuse de Institutul European de Inovare și Tehnologie, să se acorde prioritate inițiativelor de dezvoltare a TIC pentru proiecte urbane inteligente durabile, deoarece peste 80% din cetățenii UE locuiesc în orașe, care se confruntă cu cele mai mari provocări întâlnite în prezent de societățile europene în domeniile dezvoltării durabile, mobilității, comunicațiilor, sănătății, securității, bunăstării etc.;

36. subliniază faptul că propunerea viitoare a Comisiei privind stabilirea unei noi agende digitale pentru Europa ar trebui să vizeze integrarea TIC pentru o economie cu emisii scăzute de carbon; solicită exploatarea tehnologiilor TIC pentru a permite îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 în sectoarele cheie până în 2020, precum și promovarea unui consum de energie responsabil, în special prin instalarea contoarelor inteligente; subliniază, de asemenea, că, pentru reducerea amprentei sectorului TIC, ar trebui stabilite obiective specifice pentru 2015;

37. constată că un obstacol important în calea utilizării răspândite a TIC în industrie și în serviciile publice îl reprezintă nivelul insuficient al formării necesare în acest domeniu;

38. recomandă respectarea clauzei de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor și extinderea domeniului de aplicare cu scopul de a include clădirile de dimensiuni mai mici în cursul următoarei revizuiri; îndeamnă statele membre să pună în aplicare această directivă; de asemenea, recomandă ca TIC să fie încorporate în măsurile de aplicare referitoare la eficiența energetică; încurajează statele membre să facă publice și ușor de comparat certificatele de performanță energetică a clădirilor publice

39. susține că introducerea generalizată a aparatelor inteligente prin utilizarea comercială a inițiativei comune în domeniul tehnologiei ARTEMIS trebuie să aibă loc cât de curând posibil;

40. consideră că o utilizare la scară largă a TIC va stimula creșterea economică europeană, va crea noi locuri de muncă calificate și va stimula piața noilor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și crearea de locuri de muncă ecologice; consideră că sunt necesare investiții semnificative atât pentru cercetare și dezvoltare, cât și pentru utilizarea tehnologiilor existente; invită statele membre să ofere stimulente atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private în eficiența energetică; în acest sens, reamintește responsabilitatea care le revine statelor membre și Comisiei în calitate de părți contractante în contractele de achiziții publice;

41. subliniază rolul semnificativ al investițiilor private pentru atingerea nivelurilor de finanțare necesare și, prin urmare, consideră că UE ar trebui să asigure o piață favorabilă și un cadru de reglementare care să stimuleze întreprinderile să aplice o strategie ambițioasă a eficienței energetice; având în vedere aceste condiții, consideră că piețele își vor îndeplini obiectivele care le-au fost alocate; prin urmare, invită Comisia să prezinte obiective concrete, ambițioase, pe măsura potențialului diferitelor TIC, așa cum este prevăzut în comunicarea sa (COM(2009)0111);

42. invită statele membre să investească în educația în domeniul eficienței energetice, care ar trebui să înceapă din școală, și încurajează dezvoltarea unor cursuri educaționale inovatoare, bazate pe TIC, privind eficiența energetică, într-o rețea largă de școli primare și secundare;

43. consideră că contorizarea inteligentă și proiectele TIC în general presupun campanii de informare ample pentru a explica cetățenilor beneficiile acestora; subliniază faptul că informarea societății cu privire la necesitatea și beneficiile contorizării inteligente este esențială pentru a se evita interpretarea greșită și lipsa sprijinului public; menține, deci, că contoarele inteligente, care pot permite consumatorilor să-și gestioneze consumul într-un mod cât mai eficient posibil, ar trebui promovate cât mai repede, în vederea optimizării producției și livrării de energie și a rețelelor electrice; subliniază, în acest sens, că contorizarea, monitorizarea și automatizarea consumului vor constitui o parte integrată a arhitecturii rețelei electrice optimizate, al cărei scop trebuie să fie asigurarea eficienței energetice, pe de o parte, și încorporarea surselor de energie regenerabile, a gestionării stocării de energie și a reîncărcării viitoarelor vehicule electrice, pe de altă parte; subliniază totuși că, deși sistemele de contorizare inteligente sunt o etapă esențială în cadrul procesului, ele sunt doar un prim pas către dezvoltarea rețelelor inteligente;

44. subliniază faptul că, având în vedere influența importantă a TIC asupra dezvoltării economice a orașelor și regiunilor UE, este vital să fie consultați reprezentanți oficiali ai comunităților locale și regionale, unde programele UE oferă sprijin pentru delimitarea domeniilor de acțiune prioritare importante pentru aceste comunități;

45. subliniază faptul că la nivelul statelor membre și la nivel european sunt necesare rețele inteligente pentru a exploata beneficiile contorizării inteligente; prin urmare, invită Comisia să aibă în vedere programe de investiții la scară europeană invită statele membre să promoveze și să faciliteze utilizarea contorizării inteligente pentru utilizatorii clădirilor comerciale și rezidențiale; subliniază faptul că introducerea contorizării inteligente este doar unul dintre elementele necesare pentru construirea unei rețele inteligente integrate europene; încurajează statele membre și Comisia să intensifice activitatea în sensul punerii în aplicare a soluțiilor TIC în acest sens;

46. subliniază necesitatea de a monitoriza impactul dezvoltării TIC asupra aspectelor legate de dezvoltarea durabilă, în special chestiunile sociale și cele legate de mediu, inclusiv amenințările la adresa mediului și sănătății ca urmare a utilizării echipamentelor vechi și inegalitățile sociale cauzate de excluziunea digitală;

47. salută statele membre care au introdus deja contorizarea inteligentă și îndeamnă celelalte state membre să facă progrese în acest sens cât mai repede cu putință; invită Comisia să co-finanțeze cât mai multe proiecte la scară largă, folosindu-se, în acest scop, de instrumentele financiare și de cercetare existente;

48. invită Comisia și statele membre să promoveze soluții TIC care să fie eficiente, modernizabile și care să poată fi extinse, prin contracte de achiziții publice;

49. invită Comisia să creeze un portal web european care să conțină bune practici privind utilizarea TIC în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și care ar putea oferi informații utile consumatorilor și autorităților publice; solicită crearea unei campanii mediatice la nivel european care să vizeze educarea publicului cu privire la practicile de economisire a energiei în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor electronice;

50. invită Comisia să țină cont de regiunile mai slab dezvoltate în cadrul planificării TIC și să asigure fonduri în scopul cofinanțării punerii în aplicare a contoarelor inteligente și a altor proiecte TIC în aceste regiuni, pentru a asigura participarea lor și pentru a nu permite excluderea lor din inițiativele europene comune;

51. salută înființarea în cadrul Comisiei a unui grup operativ privind rețelele inteligente și recomandă ca acesta să ia în considerare în mod corespunzător opiniile tuturor părților implicate; solicită Comisiei să prezinte Parlamentului rapoarte periodice cu privire la progresul activităților sale;

52. invită Comisia să ia în considerare redactarea, pe baza activităților efectuate de grupul operativ, unei comunicări privind contorizarea inteligentă, care

(a) să identifice obstacolele în calea folosirii la scară largă a contorizării inteligente;

(b) salută ghidul practic prezentat de Comisie împreună cu Comitetul Regiunilor privind modul în care autoritățile locale și regionale pot exploata TIC în planurile lor privind eficiența energetică și mediul și consideră că această aplicație va crește numărul oportunităților de afaceri la nivel local și regional;

(c) să inițieze o procedură privind redactarea unei specificații funcționale minime comune pentru sistemele de contorizare inteligentă cât mai repede posibil;

(d) să stabilească o foaie de parcurs privind crearea unor specificații și standarde pentru dezvoltarea aparatelor electrice de consum inteligente, compatibile cu sistemele de contorizare inteligente;

(e) să stabilească o foaie de parcurs, care să fixeze obiective și ținte inteligente (specifice, măsurabile, adecvate, realiste și limitate în timp), pentru introducerea generalizată a unor astfel de sisteme în statele membre, și

(f) să stabilească un sistem de punere în comun a celor mai bune practici în acest domeniu;

53. consideră că este esențial ca statele membre să convină, până la sfârșitul anului 2010, asupra unei specificații funcționale minime comune pentru sistemele de contorizare inteligentă, care să încurajeze producția descentralizată și eficiența energetică, cu scopul de a pune la dispoziția consumatorilor informații cuprinzătoare și relevante care să le permită să monitorizeze în orice moment propriul consum de energie și să îl adapteze la propriile necesități, ajutându-i astfel să îl gestioneze într-un mod mai eficient;

54. invită Comisia să stabilească un plan de acțiune concis privind reducerea consumului de energie prin utilizarea TIC în clădirile instituțiilor UE, pentru a da un exemplu statelor membre și cetățenilor europeni;

55. invită Comisia să propună, până la sfârșitul lui 2010, un calendar obligatoriu cu obiective ambițioase privind economiile de energie realizate cu ajutorul TIC, care va trebui respectat de toate sectoarele TIC și de statele membre, cu scopul de a îndeplini obiectivele privind reducerea emisiilor de carbon;

56. consideră că, atunci când, la nivel european, se iau decizii cu privire la instrumente juridice și măsuri comune, ar trebui acordată o atenție specială costurilor suplimentare pentru cetățenii europeni pe care le-ar comporta aceste măsuri, precum și sarcinilor pentru industria europeană în ceea ce privește producția și costurile administrative;

57. invită Comisia să propună un instrument financiar, ca parte a finanțării UE, pentru a încuraja IMM-urile să-și dezvolte tehnologiile energetice durabile cu emisii reduse de carbon;

58. invită Comisia să ajusteze bugetul UE pentru a accelera dezvoltarea și introducerea unor tehnologii cu emisii scăzute de carbon eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să vizeze în particular îndeplinirea necesităților financiare pentru punerea în aplicare a Planului strategic privind tehnologiile energetice;

59. salută crearea Convenției primarilor ca forum de schimburi de bune practici și de pionier pentru orașe, care își stabilesc obiective ambițioase în vederea îmbunătățirii eficienței lor energetice; felicită, în acest sens, acele orașe și asociații care dezvoltă bune practici în materie de utilizare a TIC pentru a face orașele mai eficiente din punct de vedere energetic și încurajează diseminarea acestor practici;

60. solicită statelor membre și Comisiei să sprijine formarea și sensibilizarea utilizatorilor pentru a permite realizarea pe deplin a întregului potențial al TIC de economisire a energiei;

61. invită Comisia să promoveze, în colaborare cu parteneri internaționali adecvați, dezvoltarea unor standarde internaționale comune pentru raportarea de către companii a emisiilor de carbon, pentru a le permite să-și măsoare propriile emisii într-un mod comparabil și eficient;

62. solicită Comisiei și statelor membre să sprijine dezvoltarea procesării externe („off-site processing”), dat fiind potențialul enorm al acestei tehnologii de a contribui la eficiența energetică și la reducerea deșeurilor asociate în mod normal cu modernizarea regulată a TIC;

63. speră să se ia măsuri în vederea utilizării potențialului TIC în vederea reducerii risipei din cadrul lanțului logistic în domeniul producției alimentare, în special printr-o acțiune coordonată în temeiul politicii agricole comune și al PC7;

64. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 285, 31.10.2009, p. 10.

(2)

JO L 412, 30.12.2006, p. 1.


EXPUNERE DE MOTIVE

În decembrie 2008, Uniunea Europeană a stabilit niște obiective ambițioase privind reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon pentru 2010. În vederea îndeplinirii acestor obiective, comunicarea Comisiei din 12 martie 2009 identifică tehnologiile informației și telecomunicațiilor (TIC) ca modalități de a crește eficiența energetică la nivelul fiecărui stat membru.

Rolul TIC

TIC pot ajuta la:

monitorizarea și gestionarea consumului energetic în diferite sectoare, în special în industria construcțiilor și în cea a transporturilor;

și la punerea la dispoziție de noi aplicații și tehnologii pentru îmbunătățirea exploatării resurselor naturale și pentru o abordare mai ecologică a producției și proceselor industriale.

O exploatare mai răspândită a TIC poate, astfel, ajuta la creșterea eficienței energetice în cadrul Uniunii și la transformarea industriei UE într-una mai competitivă. Numeroasele aplicații disponibile, care au fost puțin utilizate până acum, au un potențial însemnat de reducere a consumului de energie în multe sectoare economice. Printre acestea se află iluminatul public și privat, controlul sistemelor de încălzire și al aerului condiționat din clădiri, controlul traficului, logistica și transportul și serviciile online.

Calculele Comisiei arată că sistemele bazate pe TIC pot reduce consumul de energie în clădiri - în prezent situat la 40% din totalul energiei consumate în Europa - cu până la 17% și emisiile de carbon din transport cu până la 27%.

Un mod important de a raționaliza consumul de energie este folosirea contorizării inteligente, care oferă consumatorilor informații detaliate în timp real cu privire la propriul consum de energie și costurile acestuia.

Contorizarea inteligentă permite transferul bidirecțional de informații între operatorii de rețea, furnizorii de energie și consumatori. Conform unor studii, introducerea contorizării inteligente ar putea reduce consumul de energie cu până la 10%.

Poziția Comisiei

În urma publicării comunicării din 12 martie 2009, pe care se bazează acest raport din proprie inițiativă, Comisia a organizat consultări publice ample care, datorită contribuțiilor valoroase ale experților și studiilor specifice sectorului în cauză, au clarificat modalitatea în care TIC pot ajuta la creșterea eficienței energetice.

Au fost identificate mai multe sectoare în Europa în care exploatarea TIC va facilita îndeplinirea obiectivelor ambițioase privind reducerea consumului de energie; de asemenea, a fost identificat rolul Comisiei în încurajarea folosirii acestor noi tehnologii.

Unul din principalele obstacole în calea utilizării la scară largă a TIC este lipsa unor metodologii comune de măsurare, cuantificare și gestionare și a unor instrumente de contorizare inteligentă pentru a măsura consumul de energie și emisiile de carbon.

Recomandarea Comisiei din 9 octombrie 2009 a invitat, în consecință, sectorul TIC să redacteze, până la sfârșitul anului 2010, o serie de metodologii comune pentru a stabili o specificație comună privind contorizarea inteligentă. Propune, de asemenea, o foaie de parcurs pentru introducerea contorizării inteligente în locuințele din Europa și analizează diversele opțiuni legislative disponibile în vederea accelerării progresului către obiectivele stabilite pentru 2020.

Poziția raportoarei

Raportoarea aprobă, în linii mari, comunicarea și recomandarea Comisiei. Consideră, în plus, că o utilizare la scară mai largă a TIC va stimula industria europeană și va potența piața noilor tehnologii. În baza acestor considerente, raportoarea consideră că ar trebui acordată o mai mare importanță unei serii de modalități prioritare de a îndeplini obiectivele UE. Acestea includ:

· standardizarea instrumentelor de măsurare: o mare parte din obstacole aflate în calea introducerii instrumentelor și inovațiilor TIC ar putea fi atribuite lipsei de metode și instrumente comune de măsurare. În opinia raportoarei, ar trebui adoptate de urgență o serie de măsuri obligatorii și un calendar precis care să fie respectate de toate companiile care operează în sectorul în cauză. În lumina acestor precizări, Comisia ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător criteriile de măsurare care sunt deja utilizate în unele părți din Europa și care au dovedit că aduc o contribuție tangibilă la reducerea consumului de energie și la creșterea eficienței energetice, aducând astfel beneficii economice semnificative utilizatorilor finali. Aceasta ar trebui să constituie cea mai bună practică pe baza căreia să se stabilească cel mai mic numitor comun din punct de vedere tehnologic pentru Europa. Standardizarea ar trebui să se aplice atât în cazul funcțiilor de măsurare, cât și în cazul accesului la informațiile contractuale și datele de consum, al comunicării cu sistemele centrale ale operatorilor prin intermediul rețelei electrice și în cazul conectării la distanță și al deconectării de la rețea. Efectuarea de la distanță a majorității tranzacțiilor și a principalelor operațiuni de contorizare va avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra reducerii emisiilor de carbon, intervențiile la fața locului nemaifiind necesare. O abordare similară ar trebui adoptată privind contorizarea consumului de gaz, astfel încât și rețeaua de aprovizionare cu gaze naturale să beneficieze de contorizarea inteligentă. În cele din urmă, introducerea contorizării inteligente în Europa este de o importanță fundamentală pentru autovehiculele inteligente, care vor sta la baza mobilității în viitorul apropiat. Ar trebui ales instrumentul juridic care să faciliteze cel mai rapid introducerea standardizării. În această privință, nu ar trebui exclusă recurgerea la o recomandare în cazul în care o abordare legislativă se dovedește a presupune prea multe complicații administrative.

· lansarea proiectelor pilot: în vederea asigurării introducerii în masă a TIC, raportoarea consideră că ar trebui încurajate parteneriatele intersectoriale și că beneficiile privind eficiența energetică aferente TIC ar trebui aduse la cunoștința autorităților locale și regionale. În lumina acestor precizări, Comisia și statele membre ar trebui să depună eforturi mai susținute pentru a lansa proiecte pilot, bazându-se pe instrumentele și programele de cercetare deja existente sau creând noi proiecte specifice.

· o gamă largă de aplicații TIC: creșterea eficienței energetice presupune adoptarea unei serii de măsuri care să reducă consumul și să îmbunătățească managementul producției și furnizarea de servicii. Raportoarea subliniază contribuția majoră pe care TIC o pot aduce la îndeplinirea obiectivelor comune privind energia care au fost stabilite și consideră că aplicațiile care au fost puțin utilizate până acum ar trebui utilizate la o scară mai largă în diferitele sectoare economice. Introducerea rapidă a soluțiilor bazate pe TIC implică introducerea în masă a benzii largi.

· răspândirea de bune practici: populația Europei este concentrată din ce în ce mai mult în zonele urbane. Îmbunătățirea modului de organizare și conducere a orașelor de dimensiuni medii și mari va fi, astfel, un factor important în îndeplinirea obiectivelor ambițioase privind reducerea emisiilor de carbon și eficiența energetică. Raportoarea subliniază că utilizarea TIC în organizarea și administrarea zonelor urbane poate aduce o contribuție majoră la creșterea eficienței energetice. „Proiectul urban inteligent” și inițiativa „Pactul primarilor” au stabilit calea care trebuie urmată. Organizarea urbană eficientă obținută prin utilizarea TIC poate reduce în mod substanțial impactul zonelor urbane asupra consumului energetic. Ar trebui întreprinse acțiuni de răspândire a bunelor practici și de sensibilizare a factorilor de decizie locali privind beneficiile oferite de TIC.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (22.3.2010)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la mobilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în vederea facilitării tranziției spre o economie eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii reduse de carbon

(2009/2228(INI))

Raportoare pentru aviz: Daciana Octavia Sârbu

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) pot aduce o contribuție semnificativă la eficiența energetică a economiei UE, în special în sectorul imobiliar și cel al transporturilor, dar și în societate în general, prin sporirea producției și distribuției de energie în vederea realizării obiectivului de economisire a energiei cu 20% până în 2020;

B.        întrucât economiile de energie realizate prin TIC vor crește datorită îmbunătățirii accesului și a implicării mai mari a utilizatorilor, precum și datorită îmbunătățirii eficienței energetice din însuși sectorul TIC;

C. întrucât TIC sunt indispensabile pentru o economie durabilă bazată pe producția de energie regenerabilă;

D. întrucât TIC pot fi aplicate pentru a informa utilizatorii cu privire la consumul lor de energie electrică în timp real, făcând astfel posibil un comportament mai eficient din punct de vedere energetic,

1.  salută eforturile Comisiei de a promova contorizarea inteligentă și rețelele inteligente în contextul producției, distribuției și utilizării energiei; subliniază că aceasta ar trebui să permită comunicarea bidirecțională între operatorii de rețea, furnizorii de energie și consumatori, facilitând astfel utilizarea optimă a contorizării inteligente; solicită adoptarea unor măsuri pentru a garanta confidențialitatea informațiilor cu caracter personal în legătură cu contorizarea inteligentă;

2.  subliniază că eficiența energetică reprezintă o modalitate de reducere a consumului de energie, sporind siguranța energetică și contribuind la limitarea daunelor provocate mediului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră;

3.  evidențiază rolul jucat de TIC în reducerea nevoii de a călători, de exemplu prin teleconferințe, și în legătură cu dezvoltarea serviciilor electronice, cum ar fi e­guvernanța și e-sănătatea, precum și în furnizarea de soluții de transport inteligente și ecologice, care pot duce la reducerea emisiilor de carbon, a poluării, inclusiv a poluării sonore, precum și la reducerea timpului de călătorie; subliniază, cu toate acestea, că TIC nu vor fi suficiente pentru a realiza reducerile necesare în cazul emisiilor provenite din transporturi;

4.  ia act, cu toate acestea, de faptul că societățile care utilizează intens TIC au, de asemenea, un nivel ridicat de mobilitate și că reducerea nevoii de a călători pentru anumite activități nu va reduce neapărat numărul total de călătorii; consideră că soluțiile TIC trebuie să fie însoțite de campanii de sensibilizare și de educare, precum și de o politică fermă de reducere a călătoriilor; consideră, de asemenea, că ar fi util, în acest context, să recomande companiilor și organizațiilor obiective de reducere a călătoriilor;

5.  își exprimă regretul față de ritmul lent al progreselor înregistrate în ceea ce privește exploatarea potențialului eficienței energetice și economisirea energiei pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; invită Comisia să țină seama pe deplin de potențialul TIC de economisire a energiei la punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic(1);

6.  subliniază importanța rolului TIC în materie de eficiență energetică, aspect care a fost evidențiat și prin faptul că, în 2007, această chestiune a fost considerată prioritară pentru TIC în cadrul celui de al șaptelea program cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică(2);

7.  subliniază contribuția adusă deja de TIC în materie de eficiență energetică a clădirilor prin soluții precum sistemele de gestionare a energiei, sistemele de iluminare cu semiconductori și sistemele de iluminare inteligente;

8.  invită statele membre să aplice tehnologiile rețelelor inteligente, în special în vederea optimizării, cât mai curând posibil, a utilizării surselor de energie regenerabilă în cadrul rețelelor de energie electrică;

9.  recunoaște potențialul TIC de a contribui la sporirea eficienței energetice a proceselor de producție cu un nivel ridicat de emisii de carbon, cum ar fi producerea de materiale de construcție și alte procese de fabricație;

10.      sprijină stabilirea unei metodologii standardizate pentru măsurarea eficienței energetice și a emisiilor de carbon din sectorul TIC care să permită o reducere măsurabilă a intensității energetice și a emisiilor de carbon pe parcursul întregului ciclu de viață al echipamentelor și componentelor TIC, făcând astfel posibilă concurența creatoare de inovații între soluțiile TIC care respectă cu adevărat mediul;

11. subliniază necesitatea de a monitoriza impactul dezvoltării TIC asupra aspectelor legate de dezvoltarea durabilă, în special chestiunile sociale și cele legate de mediu, inclusiv amenințările la adresa mediului și sănătății ca urmare a utilizării echipamentelor vechi și inegalitățile sociale cauzate de excluziunea digitală;

12.      solicită Comisiei și sectorului privat să asigure sprijinirea investițiilor în cercetare și dezvoltare în domeniul TIC, să îmbunătățească eficiența energetică a TIC, să dezvolte rolul acestora în viitoarea infrastructură de energie electrică, astfel încât să permită crearea unor fluxuri de energie electrică bidirecționale și alinierea producției și consumului de energie electrică, precum și să elaboreze produse și servicii TIC cu emisii scăzute de carbon și, prin urmare, să se asigure că UE este în continuare liderul în asigurarea de locuri de muncă ecologice;

13. solicită Comisiei să conlucreze cu Comitetul Regiunilor și cu statele membre în vederea creării unei rețele internet pentru schimbul de cele mai bune practici între autoritățile locale și regionale în domeniul sporirii performanței energetice prin utilizarea TIC;

14.      solicită statelor membre și Comisiei să sprijine formarea și sensibilizarea utilizatorilor pentru a permite realizarea pe deplin a întregului potențial al TIC de economisire a energiei;

15.      solicită Comisiei să promoveze utilizarea noilor mijloace de comunicare sociale pentru a facilita schimbul interactiv de cunoștințe, precum și accesul la informații referitoare la potențialul măsurilor de economisire a energiei și să mobilizeze cetățenii să acționeze în așa fel încât să respecte mediul;

16.      invită statele membre să faciliteze, prin dezvoltarea infrastructurilor corespunzătoare, accesul la internetul de bandă largă pentru toți cetățenii UE pentru a se asigura că aceștia beneficiază de un acces egal la serviciile online, ceea ce poate reduce nevoia de a călători;

17.      invită statele membre să continue să implementeze soluții TIC pentru a reduce congestionarea traficului și efectele sale adverse asupra sănătății publice, precum poluarea și zgomotul;

18.      solicită Comisiei și statelor membre să sprijine dezvoltarea procesării externe („off-site processing”), dat fiind potențialul enorm al acestei tehnologii de a contribui la eficiența energetică și la reducerea deșeurilor asociate în mod normal cu modernizarea regulată a TIC;

19.      invită statele membre să promoveze și să faciliteze utilizarea contorizării inteligente pentru utilizatorii clădirilor comerciale și rezidențiale;

20.      invită Comisia și statele membre să promoveze, prin contracte de achiziții publice, soluțiile TIC eficiente din punct de vedere energetic, care pot fi modernizate și extinse.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

16.3.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

51

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Elena Oana Antonescu, Kriton Arsenis, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Sergio Berlato, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Nessa Childers, Chris Davies, Esther de Lange, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Edite Estrela, Jill Evans, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Julie Girling, Nick Griffin, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Jo Leinen, Peter Liese, Kartika Tamara Liotard, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Miroslav Ouzký, Vladko Todorov Panayotov, Antonyia Parvanova, Andres Perello Rodriguez, Pavel Poc, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Anna Rosbach, Daciana Octavia Sârbu, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Anja Weisgerber, Åsa Westlund, Glenis Willmott, Sabine Wils, Marina Yannakoudakis

Membri supleanți prezenți la votul final

Christofer Fjellner, Matthias Groote, Judith A. Merkies, Michail Tremopoulos, Anna Záborská

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Dieter-Lebrecht Koch, Markus Pieper

(1)

             JO L 285, 31.10.2009, p. 10.

(2)

             JO L 412, 30.12.2006, p. 1.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

7.4.2010

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

1

23

Membri titulari prezenți la votul final

Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Lena Ek, Ioan Enciu, Adam Gierek, Norbert Glante, Robert Goebbels, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Sajjad Karim, Arturs Krišjānis Kariņš, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Michèle Rivasi, Jens Rohde, Paul Rübig, Amalia Sartori, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Niki Tzavela, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanți prezenți la votul final

Lara Comi, António Fernando Correia De Campos, Rachida Dati, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Jolanta Emilia Hibner, Oriol Junqueras Vies, Bernd Lange, Marian-Jean Marinescu, Ivari Padar, Vladko Todorov Panayotov, Markus Pieper, Mario Pirillo, Silvia-Adriana Țicău, Lambert van Nistelrooij, Hermann Winkler

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Isabelle Durant

Ultima actualizare: 22 aprilie 2010Notă juridică