RAPORT referitor la relațiile Uniunii Europene cu Consiliul de Cooperare al Golfului

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

EXPUNERE DE MOTIVE

AVIZ al Comisiei pentru comeRȚ internAȚional (26.1.2011)

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Și energie (14.1.2011)

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

10.3.2011 - (2010/2233(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Dominique Baudis
Raportor pentru aviz (*):
Mário David, Comisia pentru comerț internațional
(*) Comisii asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

Procedură : 2010/2233(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A7-0042/2011

Texte depuse :

A7-0042/2011

Dezbateri :

PV 23/03/2011 - 24
CRE 23/03/2011 - 24

Voturi :

PV 24/03/2011 - 6.6
CRE 24/03/2011 - 6.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0109

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru comeRȚ internAȚional
AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare Și energie
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

referitoare la relațiile Uniunii Europene cu Consiliul de Cooperare al Golfului

(2010/2233(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Acordul de cooperare din 25 februarie 1989 dintre Uniunea Europeană și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG),

– având în vedere Rezoluția sa din 24 aprilie 2008 privind Acordul de liber schimb între CE și Consiliul de cooperare al Golfului[1],

– având în vedere Rezoluția sa din 13 iulie 1990 privind semnificația acordului de liber-schimb care urmează să fie încheiat între CEE și Consiliul de cooperare al Golfului,

– având în vedere Raportul privind punerea în aplicare a Strategiei europene de securitate: asigurarea securității într-o lume în schimbare, aprobat de Consiliu în decembrie 2008,

– având în vedere parteneriatul strategic al Uniunii Europene cu regiunea Mediteranei și Orientul Mijlociu, aprobat de Consiliu în iunie 2004,

– având în vedere comunicatul comun al celei de a 20-a reuniuni ministeriale, care a avut loc la 14 iunie 2010, la Luxemburg,

– - având în vedere Raportul său din 10 mai 2010 privind Uniunea pentru Mediterana,

– având în vedere comunicatul comun al celei de a 19-a reuniuni ministeriale, care a avut loc la 29 aprilie 2009, la Mascate,

– având în vedere programul comun de acțiune (2010-2013) pentru punerea în aplicare a acordului de cooperare UE-CCG din 1988,

– având în vedere Comunicarea Comisiei, adresată Parlamentului European și Consiliului, privind consolidarea cooperării cu țările terțe în domeniul învățământului superior (COM(2001)0385),

– având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2007 privind reformele din lumea arabă: ce strategie ar trebui să adopte Uniunea Europeană?[2],

– având în vedere Acordul economic dintre statele CCG, adoptat la 31 decembrie 2001 la Muscat (Sultanatul Oman) și Declarația de la Doha a CCG din 21 decembrie 2002 privind instituirea uniunii vamale a Consiliului de cooperare al statelor arabe din Golf,

– având în vedere articolele 207 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora, înainte de a încheia orice acord internațional care vizează domenii care fac obiectul procedurii legislative ordinare, Consiliul solicită aprobarea Parlamentului,

– având în vedere rapoartele anuale ale Parlamentului European privind drepturile omului,

– având în vedere Declarația Adunării Generale din 1988 a Organizației Națiunilor Unite privind dreptul și responsabilitatea indivizilor, grupurilor și organelor societății de a promova și proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute (cunoscută și sub numele de „Declarația apărătorilor drepturilor omului”),

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional, precum și cel al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A6-0042/2011),

A. întrucât regiunea Golfului trebuie tratată în prezent luând în considerare emergența noului pol economic mondial, constituit din statele CCG; întrucât UE este al doilea partener comercial ca mărime al CCG, iar CCG este a cincea piață de export pentru UE;

B. întrucât mediul geopolitic al Golfului concentrează o serie de mize în materie de securitate, cu implicații la nivel mondial și regional (procesul de pace din Orientul Mijlociu, programul nuclear iranian, stabilizarea Irakului, a Yemenului și a Darfurului, terorismul și pirateria) și întrucât, până în prezent, CCG rămâne singura organizație regională stabilă bazată pe multilateralitate și cooperare;

C. întrucât peste o treime din totalitatea fondurilor suverane mondiale se află în posesia CCG și întrucât aceste fonduri au contribuit la salvarea sistemului financiar mondial și european în fața crizei;

D. întrucât Golful este o regiune de importanță crucială pentru UE și, într-o lume multipolară și interdependentă, astfel de parteneriate pot face față provocărilor politice și în materie de securitate;

E. întrucât procesul de liberalizare și diversificare a structurilor economice inițiat în mai multe state membre ale CCG a generat noi dinamici interne, politice (reforme constituționale, participare politică, consolidarea instituțiilor) și sociale (crearea unei rețele asociative, asociații patronale, accesul femeilor la posturi de conducere), care ar trebui încurajate și susținute;

F. întrucât condițiile de viață și de muncă ale lucrătorilor migranți, în special ale femeilor care desfășoară activități casnice, sunt îngrijorătoare și deplorabile, în ciuda rolului central pe care aceștia îl joacă în mai multe sectoare de activitate economică din statele membre ale CCG și a faptului că aceștia reprezintă 40% din populația CCG și aproximativ 80% din populația anumitor emirate;

G. întrucât toate cele șase state membre ale CCG sunt monarhii ereditare, caracterizate printr-o reprezentare politică limitată, în special în ceea ce privește femeile, și care, în majoritatea cazurilor, nu au un parlament ales;

H. întrucât volumul investițiilor statelor CCG și provocările comune în regiunile învecinate la sud cu Uniunea Europeană atrage după sine sinergii în cooperarea dintre Europa, regiunea Mediteranei și regiunea Golfului;

I. întrucât reorientarea geoeconomică a statelor CCG către Asia, care decurge din cererea crescândă de hidrocarburi pe piețele asiatice (China, India, Singapore, Japonia, Filipine, Coreea de Sud) conduce în prezent la o diversificare a relațiilor comerciale și economice, consolidată prin acorduri de liber schimb și dezvoltarea dialogului politic;

J. întrucât rolul esențial al statelor CCG pe scena mondială face ca această organizație să aibă interese comune cu Uniunea Europeană în ceea ce privește stabilitatea internațională și guvernanța economică mondială;

K. ținând seama de influența din ce în ce mai mare a statelor CCG asupra lumii arabo-musulmane și de rolul important pe care acestea îl pot juca în dialogul intercultural;

L. întrucât negocierile acordului de liber schimb între UE și CCG, începute acum 20 de ani, sunt în prezent cele mai vechi negocieri comerciale angajate de Uniunea Europeană și neîncheiate;

M. întrucât este necesară adoptarea unei poziții clare și menținerea unui angajament de durată de către UE în regiunea Golfului, care să garanteze o mai mare vizibilitate și o prezență strategică în zonă;

N. întrucât includerea clauzelor politice, în special a celei referitoare la respectarea drepturilor omului, constituie o parte integrantă a oricărui acord comercial încheiat de Uniunea Europeană și o parte terță;

O. luând în considerare prezența limitată a Uniunii în regiune și faptul că imaginea Europei este adesea confundată cu imaginea celor câteva state membre cu relații dezvoltate și care datează de mult timp;

P. întrucât Uniunea Europeană dispune de expertiză în materie de consolidare a capacităților instituționale, de educație și cercetare, de dezvoltare a energiilor regenerabile și a mediului, de asistență tehnică, de reglementare și de dialog politic și diplomatic privind chestiunile stabilității vecinătății și securității globale,

1. reamintește că încheierea acordului de liber schimb între UE și CCG rămâne o prioritate și că un eventual eșec ar contraveni intereselor celor două părți; subliniază că încheierea acestui acord ar constitui o recunoaștere reciprocă a credibilității celor două organizații, care au optat pentru multilateralitate și integrare;

2. consideră că, având în vedere prezența limitată a Uniunii în regiunea Golfului, în cadrul noilor structuri ale relațiilor externe ale Uniunii, o politică de comunicare integrată ar trebui să contribuie la elaborarea unei politici de informare direcționate și eficiente privind Uniunea în cadrul țărilor din Golf;

3. consideră cu UE trebuie să dezvolte o strategie pentru această regiune, care să vizeze consolidarea legăturilor sale cu CCG, sprijinirea procesului de integrare regională și încurajarea relațiilor bilaterale cu statele CCG;

4. subliniază că obiectivul este încheierea unui parteneriat strategic cu CCG și cu statele sale membre, la înălțimea rolurilor celor două entități pe scena internațională; subliniază importanța organizării, în acest scop, a unui summit periodic la nivelul șefilor de stat și de guvern, independent de evoluția negocierilor în curs;

5. subliniază, de asemenea, importanța unui parteneriat în condiții de egalitate bazat pe cooperare și dialog, care să țină seama de diferențele dintre cele două entități și de potențialul de extindere a cooperării și dialogului în diferite sectoare;

6. solicită alocarea unui volum mai mare de resurse umane în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) pentru această regiune, precum și deschiderea unor noi misiuni diplomatice ale UE pe lângă statele membre ale CCG, care să contribuie astfel la o mai bună vizibilitate, să faciliteze dialogul politic și să consolideze eficacitatea acțiunii Uniunii; insistă ca aceste resurse să fie, înainte de toate, rezultatul unei reafectări în cadrul SEAE; solicită statelor membre ale UE care dispun de reprezentanțe diplomatice la fața locului să acționeze în conformitate cu politica UE; subliniază că o abordare bilaterală diferențiată cu privire la statele CCG dispuse să-și intensifice cooperarea cu UE va completa și consolida cu siguranță cadrul multilateral; invită, prin urmare, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să examineze posibilitatea unei astfel de cooperări bilaterale;

7. reamintește evoluțiile sociale și politice constatate în ultimii ani în majoritatea statelor membre ale CCG; încurajează toate statele să își continue eforturile și le invită să avanseze în materie de promovare a drepturilor omului, luptă împotriva tuturor formelor de discriminare, inclusiv a discriminării din motive de gen, orientare sexuală sau religie; invită statele membre ale CCG să garanteze și să promoveze drepturile minorităților, inclusiv drepturile religioase, egalitatea între bărbați și femei, dreptul muncii, inclusiv cel al lucrătorilor migranți, precum și libertatea de conștiință, de exprimare și de opinie; încurajează stabilirea unui dialog continuu între UE și CCG pe aceste teme; invită statele membre ale CCG să interacționeze mai pozitiv cu societatea civilă și să sprijine crearea de structuri și asociații locale; invită în special statele membre ale CCG să ia următoarele măsuri:

– să adopte măsuri de stimulare a accesului femeilor la piața muncii și la educație, eliminând orice formă de discriminare din motive de gen și alte dispoziții cutumiare sau legale, inclusiv cele privind statutul personal;

– să elimine sistemul de mentorat impus lucrătorilor migranți, acolo unde acesta este încă în vigoare, și să continue reformele din domeniul dreptului muncii, pentru a le garanta lucrătorilor, inclusiv migranților și personalului casnic, că se pot bucura pe deplin de o protecție juridică și socială;

– să creeze sinergii cu Uniunea și statele sale membre pentru promovarea unei convenții a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind drepturile lucrătorilor casnici;

– să combată toate formele de impunitate, să garanteze independența justiției, să garanteze dreptul la un proces echitabil și rapid și să consolideze rolul profesioniștilor din domeniul justiției;

– să ia măsuri pentru a garanta că toate standardele în materie de drepturile omului sunt larg mediatizate și sunt utilizate pentru formarea funcționarilor responsabili cu ordinea, a avocaților și a membrilor aparatului judiciar;

8. invită guvernele statelor CCG să conlucreze în spirit de cooperare pentru a găsi o soluție pentru preocupările legate de drepturile omului în regiune, în special în ceea ce privește egalitatea între sexe, situația grupului de persoane apatride („bidun”), restricțiile din calea libertății de exprimare și de întrunire, inclusiv drepturile sindicatelor și necesitarea de a garanta independența sistemului judiciar și dreptul la procese echitabile și rapide; solicită ca consolidarea propusă a dialogului politic cu CCG să includă și dialogul pe tema drepturilor omului la nivel tehnic și politic;

9. invită statele CCG să renunțe la rezervele, acolo unde acestea încă există, față de Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și de Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială și solicită tuturor statelor CCG să ratifice Protocoalele facultative la Convenția cu privire la drepturile copilului și, respectiv, la Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială; subliniază, de asemenea, importanța ratificării și punerii în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind lucrătorii migranți și convențiile 97 și 143 ale OIM;

10. încurajează UE să examineze și să propună, împreună cu CCG, soluții pentru îndepărtarea obstacolelor din calea exercitării depline și efective a dreptului fundamental la libertatea religioasă, atât în mod individual, cât și colectiv, atât în sfera publică, cât și în cea privată, pentru membrii minorităților religioase din regiune;

11. subliniază importanța dialogului intercultural și interreligios; reamintește că Uniunea Europeană și CCG și-au exprimat angajamentul comun față de promovarea și protejarea valorilor toleranței, moderației și coexistenței;

12. încurajează guvernele și adunările parlamentare existente ale CCG să ia imediat măsuri în vederea ratificării fără rezerve a Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și a Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și civile, precum și să coopereze cu mecanismele tematice din cadrul Comisiei ONU pentru drepturile omului și să le invite să se deplaseze la fața locului, în special pe Raportorul special pentru independența judecătorilor și a avocaților;

13. reafirmă opoziția UE față de aplicarea pedepsei cu moartea și apelul Parlamentului pentru un moratoriu mondial împotriva recurgerii la această practică; regretă, în aceste sens, menținerea pedepsei cu moartea de către toate statele membre ale CCG; invită aceste state să adopte un moratoriu împotriva execuțiilor capitale; invită, în special statele care recurg la metode precum decapitarea, lapidarea, crucificarea, flagelarea sau amputarea, să abolească aceste practici;

14. ia act de programul comun de acțiune trienal adoptat de reuniunea ministerială la 14 iunie 2010, care vizează consolidarea cooperării în numeroase domenii strategice de interes comun, inclusiv prin crearea unei rețele a cercetătorilor, a cadrelor universitare și a oamenilor de afaceri; regretă însă absența unei părți consacrate dialogului politic deschis, regulat și constructiv;

15. consideră că punerea în aplicare a acestui program comun de acțiune ar trebui însoțită de un plan de finanțare precis și detaliat și ar trebui condusă de un personal dedicat în mod special acestei misiuni, atât la Bruxelles, cât și în statele membre ale CCG; subliniază importanța de a garanta vizibilitatea acestui program și difuzarea unor informații cuprinzătoare și accesibile pentru administrațiile și instituțiile în cauză; solicită efectuarea unei evaluări a rezultatelor după cei trei ani și, în cazul în care acestea sunt satisfăcătoare, luarea în considerare a înființării unei agenții de cooperare UE-CCG;

16. invită UE să își axeze în mai mare măsură programele de cooperare cu statele CCG pe organizațiile societății civile și să sprijine promovarea femeilor și a tinerilor;

17. își exprimă profunda îngrijorarea în fața faptului că regiunea Golfului s-a angajat într-o cursă a înarmării; invită Uniunea Europeană să inițieze un dialog strategic cu statele CCG asupra chestiunilor de securitate regională de interes comun (procesul de pace din Orientul Mijlociu, programul nuclear iranian, stabilizarea Irakului, a Yemenului și a Darfurului, terorismul și pirateria) și, în perspectivă, să contribuie la edificarea unei structuri regionale de securitate în Orientul Mijlociu, în parteneriat cu statele din Golf;

18. reamintește că statele membre ale CCG joacă un rol important ca actori regionali; subliniază că Uniunea și CCM au interese comune în ceea ce privește promovarea păcii și a stabilității în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Cornul Africii, precum și la nivel mondial; îi îndeamnă pe parteneri să consolideze cooperarea în aceste domenii de interes comun;

19. reafirmă sprijinul său pentru Inițiativa arabă pentru pace, inspirată de unul dintre statele membre ale CCG și aprobată de toate statele Ligii Arabe și de Organizația Conferinței Islamice; invită statele CCG să își continue eforturile de mediere și de sprijinire a procesului de pace israelo-palestinian; solicită intensificarea eforturilor comune ale UE și CCG pentru ca negocierile să se finalizeze prin eliberarea teritoriilor palestiniene, acestea continuând, în același timp, să acorde sprijinul lor deplin în vederea găsirii unei soluții bazate pe două state la conflictul israelo-palestinian; subliniază interesul comun al UE și al CCG de a conlucra în vederea instaurării unei păci regionale, echitabile și durabile în Orientul Mijlociu; sugerează în acest sens o concertare mai regulată între Cvartet și comitetul de monitorizare din cadrul Ligii arabe; reamintește că UE este primul furnizor de ajutoare pentru poporul palestinian; recunoaște sprijinul acordat de statele CCG refugiaților palestinieni, precum și sprijinul pe care acestea l-au acordat Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări (UNRWA); invită statele membre ale CCG să contribuie într-o mai mare măsură la consolidarea instituțiilor palestiniene și la dezvoltarea economică în cadrul programului guvernamental al Autorității Palestiniene și să aibă în vedere, dacă este cazul, posibilitatea de a vărsa contribuțiile lor financiare prin intermediul mecanismelor internaționale de ajutor existente;

20. salută continuarea procesului de integrare a CCG (uniunea vamală, piața comună și, în viitor, moneda unică); încurajează Comisia să propună secretariatului CCG să definească împreună un cadru de cooperare, pentru a-și împărtăși experiența în materie de consolidare instituțională, capacități administrative, mecanisme de reglementare și soluționare a diferendelor; subliniază că această abordare ar putea contribui la inițierea unor procese de adaptare;

21. salută decizia președinților parlamentelor statelor membre ale CCG, reuniți la Abu Dhabi la 23 noiembrie 2010, de a iniția o activitate de monitorizare a activităților și deciziilor adoptate la nivel executiv în cadrul CCG și de a organiza o conferință anuală a instituțiilor parlamentare ale statelor membre ale CCG; salută viitoarea constituire a unei delegații interparlamentare pentru relațiile cu Parlamentul European; este convins că o cooperare aprofundată la nivel parlamentar va avea o contribuție importantă la edificarea unui parteneriat strategic între cele două entități;

Relațiile comerciale

22. reamintește Rezoluția sa din 24 aprilie 2008 privind Acordul de liber schimb (ALS) dintre CE și CCG, care a fost susținută de 96% dintre deputații în Parlamentul European; constată că aspectele prezentate în rezoluție sunt încă valabile, de exemplu necesitatea unui acces reciproc la piețe, protecția eficace a DPI, eliminarea barierelor netarifare din calea serviciilor, promovarea dezvoltării durabile și respectarea convențiilor internaționale;

23. regretă profund că negocierile privind ALS dintre UE și CCG (ALS UE-CCG) au fost amânate în mod repetat pe perioade de timp îndelungate și regretă, de asemenea, decizia CCG de a suspenda aceste negocieri în 2008; consideră că este momentul ca aceste negocieri să fie deblocate, astfel încât să se poată găsi o soluție definitivă pentru a acorda cât mai multe beneficii societăților și comunităților de afaceri de ambele părți;

24. regretă că regiunea a fost neglijată de UE, în pofida importanței sale strategice în ceea ce privește rezervele de petrol, oportunitățile comerciale și stabilitatea regională;

25. subliniază că, după 20 de ani de negocieri, ALS nu a fost încă încheiat; este conștient că clauzele privind drepturile omului și migrația ilegală sunt respinse de unele state membre ale CCG;

26. consideră, având în vedere importanța strategică a regiunii, că ALS ar trebui privit nu doar ca un instrument de creștere a bunăstării prin comerț, ci și ca un instrument de favorizare a stabilității geopolitice;

27. constată că CCG este în prezent, ca importanță, a șasea piață de export a UE și că UE este în prezent principalul partener comercial al CCG; constată că, în pofida acestui nivel deja ridicat al schimburilor comerciale, ele mai pot fi extinse, iar relațiile comerciale dintre cele două părți pot fi diversificate având în vedere mărimea pieței UE și eforturile depuse de statele CCG pentru a-și diversifica exporturile; constată că un acord de liber schimb ar oferi, de asemenea, noi oportunități de cooperare și asistență tehnică; este de părere că încheierea ALS UE-CCG ar favoriza în mare măsură crearea de relații mai strânse și o mai mare diversificare a acestora;

28. subliniază că, întrucât țările membre ale CCG avansează în direcția diversificării economice menite să le reducă dependența de petrol, o creștere a comerțului cu servicii și a investițiilor în acest domeniu ar sprijini dezvoltarea economiilor din statele CCG;

29. salută faptul că, în ultimele două decenii, relațiile economice dintre UE și CCG s-au intensificat, iar schimburile comerciale dintre cele două părți au crescut semnificativ, în pofida neîncheierii unui ALS; consideră, prin urmare, că un ALS ar spori și mai mult această creștere naturală și ar plasa-o într-un cadru mai deschis, previzibil și sigur;

30. constată că cea mai mare parte a muncii privind ALS a fost încheiată și este de părere că domeniul de aplicare al ALS, în forma sa actuală, lasă să se întrevadă beneficii majore pentru ambele părți; invită așadar ambele părți să considere acest ALS drept un element major și important pentru ambele regiuni și popoarele lor; consideră că UE și CCG au nevoi și interese comune și că experiența UE în domeniul integrării regionale poate fi o sursă de inspirație pentru zona Golfului; consideră că UE poate oferi asistență tehnică prețioasă în această privință;

31. subliniază că, dacă nu sunt remediate, lipsa de transparență a procedurilor de achiziții publice și barierele din calea accesului investitorilor străini la sectorul serviciilor ar putea periclita încheierea acordului;

32. este ferm convins că un ALS UE-CCG ar aduce beneficii substanțiale ambelor părți; consideră că un ALS cu UE ar stimula o integrare economică internă mai profundă a CCG și că, după instituirea uniunii vamale a CCG, ar putea impulsiona și mai puternic o serie de proiecte importante, precum piața comună a CCG și realizarea unei uniuni monetare a CCG cu o monedă unică; consideră că CCG ar putea beneficia de experiența acumulată de UE în procesul de realizare a pieței unice și de adoptare a unei monede unice;

33. sprijină ferm mesajul exprimat de Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Catherine Ashton la reuniunea ministerială comună UE-CCG din iunie 2010 și, mai recent, la 22 septembrie, la reuniunea UE-CCG desfășurată în contextul reuniunii ministeriale a Adunării Generale a ONU, prin care aceasta a declarat că UE este gata să facă un ultim efort pentru a încheia negocierile; salută, de asemenea, reacția CCG care și-a confirmat, la rândul său, dorința de a încheia negocierile;

34. recunoaște caracterul sensibil al taxelor la export pentru anumite țări din CCG, dar regretă decizia recentă a negociatorilor CCG de a reveni la poziția lor din 2008 în această privință, și anume să nu includă în ALS norme referitoare la taxele la export; este ferm convins că nici un ALS actual nu poate exclude problema taxelor la export și că normele OMC prevăd că ALS trebuie să prevadă liberalizarea substanțială atât a importurilor, cât și a exporturilor;

35. recomandă UE să aloce mai multe resurse CCG prin instrumentul financiar pentru cooperarea cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate (ITI), a cărui vizibilitate ar trebui sporită și care ar trebui să se axeze pe programe adecvate pentru formarea funcționarilor locali, inclusiv în materie de comerț;

36. reamintește că, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, politica referitoare la comerțul internațional a devenit unul dintre instrumentele de politică externă ale UE și că, astfel, respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale omului, precum și dimensiunea socială și de mediu reprezintă aspecte de o importanță esențială pentru UE în toate acordurile sale internaționale; solicită, prin urmare, ca orice viitor acord de liber schimb să conțină o clauză privind drepturile omului care să fie eficace și obligatorie;

37. observă că în cele șase state membre ale CCG există 15 milioane de lucrători migranți, care reprezintă 40% din populația totală; reamintește situația precară a lucrătorilor migranți din statele din Golf, care a fost evidențiată de OIM, și sprijină solicitarea acesteia de instituire a unui salariu minim în regiune pentru ca situația lucrătorilor naționali și migranți să nu se deterioreze și mai mult; sprijină, de asemenea, dreptul tuturor lucrătorilor de a organiza sindicate și de a se alătura acestora pentru a-și apăra interesele;

38. insistă să se respecte principiile democratice și drepturile fundamentale stabilite prin Declarația Universală a Drepturilor Omului; face apel la statele membre ale CCG să combată discriminarea femeilor și exploatarea copiilor, în special pe piața muncii, și să pună efectiv în aplicare Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului;

39. consideră că ratificarea și punerea în aplicare integrală de către statele membre ale CCG a cadrului instituit de Convenția ONU împotriva criminalității organizate transnaționale, de Convenția ONU împotriva corupției și de Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor muncitorilor migranți și a membrilor familiilor acestora ar trebui să joace un rol fundamental în negocierea ALS;

40. consideră că încheierea unui ALS ar întări mult relațiile actuale dintre statele membre ale UE și țările din CCG și ar conferi o valoare adăugată recentului program de acțiune comun, în special prin consolidarea capacităților și prin crearea unui cadru instituțional, inclusiv în cadrul Secretariatului CCG; regretă că prezența diplomatică a UE în țările din CCG rămâne minimă și insistă că, prin noul SEAE, UE ar trebui să-și extindă prezența diplomatică în regiune, inclusiv prin înființarea unei delegații a Uniunii în fiecare dintre cele șase state din CCG, care ar trebui să își desfășoare activitatea în strânsă cooperare cu serviciile diplomatice naționale ale statelor membre ale UE prezente în țările membre ale CCG, pentru a fructifica la maximum experiența lor cumulată în regiune; consideră că o prezență diplomatică mai semnificativă ar crește mult șansele ca ALS să fie încheiat rapid și să fie apoi pus în aplicare;

41. propune instituirea unui summit periodic al șefilor de stat și de guvern din UE și CCG; subliniază că acest summit ar putea consolida considerabil legăturile politice, financiare, economice, comerciale și culturale dintre UE și CCG; încurajează ferm factorii de decizie politică de la nivel înalt atât din UE, cât și din CCG, să se întâlnească periodic pentru a-și defini și promova interesele comune, sporind astfel posibilitatea de încheiere și semnare a ALS într-un viitor cât mai apropiat; consideră că factorii de decizie politică de la nivel înalt din UE și CCG ar trebui să instituie acest summit, independent de încheierea și semnarea ALS;

42. salută faptul că, de-a lungul anilor, UE și CCG au devenit parteneri importanți de investiții și că CCG, împreună cu Irak și Yemen, s-au clasat ca cei mai importanți investitori în UE în 2008; este de părere că încheierea ALS, sau cel puțin redeschiderea oficială a negocierilor, va deschide cu siguranță calea pentru alte acorduri care să încurajeze și să faciliteze investițiile străine directe reciproce (ISD) în vederea eliminării obstacolelor din calea achiziționării unor titluri de participare străine și în vederea protecției investițiilor; reamintește că, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ISD țin acum de competența UE, lărgind astfel posibilitatea încheierii rapide a unui ALS între UE și CCG; observă că un viitor ALS ar crea noi oportunități de investiții pentru ambele părți, sporind totodată posibilitățile care se află la dispoziția CCG de a îndeplini criteriile ce i-ar permite să încheie un acord de investiții cu UE în cadrul viitoarei politici de investiții a UE;

43. subliniază că reducerea tarifelor CCG ca urmare a ALS va crește interesul întreprinderilor transnaționale pentru investiții externe; este convins că ALS va duce la o creștere a investițiilor legate de servicii, ceea ce va favoriza dezvoltarea statelor membre ale UE și ale CCG;

44. propune ca moneda euro să fie utilizată în toate tipurile de schimburi comerciale între UE și CCG; salută intenția exprimată de CCG încă de la instituirea sa de a crea o uniune vamală și monetară; observă că, în timp ce uniunea vamală a intrat în vigoare în 2009, negocierile privind o monedă comună sunt încă în curs de desfășurare;

45. constată că toate cele șase țări membre ale CCG beneficiază în prezent de un acces preferențial pe piața UE în cadrul sistemului generalizat de preferințe (SGP) al UE; subliniază că, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului din 22 iulie 2008, toate statele membre ale CCG ar trebui nu doar să ratifice, ci și să pună efectiv în aplicare toate cele 27 de convenții ale OIM și ONU enumerate în anexa III la regulamentul menționat; este de părere că, având în vedere nivelul progresului economic din regiune, ALS ar fi un instrument mai potrivit pentru repartizarea avantajelor comerciale în întreaga regiune;

46. reafirmă că obiectivul principal al UE în relațiile cu CCG ar trebui să fie încheierea ALS, care va deveni un acord de liber schimb important între regiuni; însă, până se va întâmpla acest lucru și după modelul deciziilor luate de unii dintre principalii parteneri comerciali din CCG, îl încurajează pe Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei și pe comisarul pentru comerț să analizeze, pe viitor, abordări alternative ale relațiilor comerciale cu țările membre ale CCG sub forma unor acorduri bilaterale între UE și statele din Golf care sunt deja pregătite să se angajeze și mai mult în relațiile cu UE, având în vedere economiile neuniforme ale statelor din Golf, modurile diferite în care aceste state au reacționat la criza financiară și relațiile acestora cu partenerii lor comerciali.

Energie

47. salută cooperarea importantă în domeniul energiei între Uniunea Europeană și partenerii săi mediteraneeni, extinsă în prezent și la energiile regenerabile; consideră că sinergia dintre cele trei zone geografice în acest domeniu trebuie încurajată, având în vedere convergența intereselor, expertiza tehnologică, finanțările și abundența resurselor (soare, vânt); salută crearea rețelei de expertiză UE-CCG în domeniul energiilor curate, care au dobândit în prezent o importanță primordială pentru statele CCG;

48. consideră, ținând seama de relațiile strategice, economice, politice și culturale dintre țările din Golf și țările de pe țărmul sudic al Mediteranei, dar și de rolul din ce în ce mai influent al țărilor din Golf față de țările din zona Mediteranei, că ar putea fi avut în vedere un parteneriat consolidat și structurat între CCG și Uniunea pentru Mediterana, iar Uniunea Europeană ar trebui să se implice activ în promovarea unui astfel de proiect, profitabil pentru toate părțile;

49. salută activitățile desfășurate de către grupul de experți UE-CCG pentru energie, în special în ceea ce privește gazele naturale, eficiența energetică și siguranța nucleară;

50. invită Comisia, în perspectiva provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice și creșterea consumului de energie în ambele regiuni, să considere eficiența energetică unul dintre principalele domenii de dezvoltare și să îmbunătățească cooperarea în domeniul eficienței energetice;

51. recunoaște faptul că, în prezent, nevoile energetice ale UE sunt satisfăcute în cea mai mare parte prin utilizarea de combustibili fosili; constată totuși că viitoarea cerere de petrol a UE este afectată de mai mulți factori, precum politicile UE în materie de energie și climă, costurile de aprovizionare, volatilitatea prețurilor și progresele industriale (în ceea ce privește eficiența energetică și mobilitatea electrică), factori care, în corelație, generează incertitudini pe termen lung cu privire la cererea viitoare și la investițiile în amonte și în aval în ceea ce privește capacitatea de producție;

52. solicită o transparență sporită a datelor referitoare la petrol și gaze în viitorul scenariu al cererii și ofertei pentru interesele comune pe piețele de petrol previzibile; salută, prin urmare, importanța inițiativei comune privind datele referitoare la petrol;

53. salută călduros hotărârea cu care reuniunea ministerială comună intenționează să acționeze pentru realizarea unei cooperări mai strânse în materie de mediu și schimbări climatice;

54. recunoaște că eforturile depuse de CCG pentru creșterea potențialului în materie de rezerve de gaze naturale și de gaze naturale lichefiate (GNL) corespund dorinței UE de a diversifica sursele de energie și rutele de aprovizionare; subliniază, prin urmare, importanța creșterii exporturilor de GNL în UE, prin includerea terminalelor de GNL din coridorul sudic, și a stabilirii de legături prin gazoducte cu CCG, fie direct, fie prin racordarea la gazoductele actuale și la cele planificate precum AGP, Nabucco și ITGI;

55. încurajează statele membre ale CCG să coordoneze dezvoltarea în continuare a tehnologiei de lichefiere a gazului (GTL) cu partenerii europeni pentru o mai bună integrare a GTL în mixul energetic european; subliniază că CCG ar putea, de asemenea, să utilizeze GTL ca metodă alternativă la emisia de gaze arse în atmosferă;

56. subliniază că UE are ocazia de a investi în capacitatea de producție a energiei a CCG, utilizând cele mai noi tehnologii în ceea ce privește generarea, transportul și interconexiunea; încurajează, în acest sens, concentrarea viitoarei cooperări asupra integrării rețelelor de electricitate și a tehnologiilor rețelelor inteligente;

Industrie și materii prime

57. subliniază importanța unor parteneriate fiabile între UE și CCG în ceea ce privește utilizarea materiilor prime și accesul la acestea; se declară în favoarea piețelor deschise pentru mărfuri și eliminarea barierelor netarifare; salută toate eforturile deja depuse în cadrul negocierilor de liber schimb în vederea garantării siguranței și durabilității aprovizionării cu materii prime;

58. solicită depunerea unor eforturi comune pentru a aborda speculațiile și volatilitatea prețurilor la materii prime printr-o mai mare transparență și mai bună supraveghere a comercializării instrumentelor derivate negociate fără intermediari; salută, în acest context, apelul recent al OPEC de a introduce controale mai stricte ale tranzacțiilor extrabursiere, precum și eforturile Franței de a aborda în cadrul G20 chestiunea speculațiilor cu materii prime;

Cercetare, dezvoltare și inovare

59. subliniază importanța aprofundării cooperării bilaterale cu CCG în ceea ce privește programele de cercetare și tehnologice, cu un accent deosebit asupra noilor sectoare industriale bazate pe cunoaștere în domenii precum sursele de energie regenerabile, CSC, derivatele din petrol și gaze naturale, eficiența energetică și biomasa; solicită să se stabilească o cooperare care să implice transferul de tehnologii combinat cu o aprovizionare sigură și sustenabilă de materii prime;

60. solicită intensificarea cooperării dintre Consiliul European pentru Cercetare (CEC) și Institutul European de Tehnologie (IET), pe de o parte, și CCG, pe de altă parte, pentru a încuraja și promova dialogul științific și cooperarea între regiuni și în acest domeniu;

Educație

61. reamintește că statele membre ale CCG au făcut din educație o prioritate națională, existând necesități importante în materie de resurse umane (corp didactic insuficient), de conținut al formării (inadaptare la evoluția pieței muncii), de calitate a programelor (metodologie și materiale didactice depășite) și de utilizare a noilor tehnologii; invită la o susținere activă a eforturilor aprobate de autorități pentru a remedia aceste deficiențe și a propune o cooperare ambițioasă în învățământul superior, secundar și primar, în vederea promovării unui acces mai larg la educație atât pentru bărbați, cât și pentru femei;

62. subliniază că această cooperare ar trebui să includă și sporirea sprijinului acordat programelor de schimburi dedicate studenților, cadrelor universitare și specialiștilor; regretă că programul Erasmus Mundus rămâne în continuare aproape necunoscut în întreaga regiune, în special din cauza lipsei de informații; salută inițiativele luate de universitățile franceze, britanice și germane de a stabili parteneriate universitare și programe de schimburi; reamintește totuși că Europa este depășită în acest domeniu de Statele Unite și Asia; solicită Comisiei să organizeze în țările respective zile de informare și de promovare a învățământului și a cercetării științifice europene; insistă ca aceste programe de schimburi să fie dedicate studenților, profesorilor, cercetătorilor, precum și personalului administrativ, asigurând o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților; consideră că trebuie elaborate programe de schimburi pentru grupele de vârstă mai mici, vizând elevii și liceenii;

63. salută proiectul Al-Jisr privind diplomația publică și activitățile de sensibilizare care, cu sprijinul Comisiei Europene, s-a dovedit a fi deosebit de benefic; încurajează în acest sens serviciile ÎR/VP să aibă în vedere extinderea activităților diplomației publice într-o regiune în care UE nu este încă înțeleasă pe deplin și în care mecanismele pentru depășirea acestui handicap sunt limitate; subliniază importanța dezvoltării unei mai bune strategii de comunicare, inclusiv necesitatea de a explica politicile și pozițiile UE în limba arabă, pentru a atinge un public mai larg în regiune;

64. subliniază că absența programelor de cooperare dintre UE și CCG în domeniul mass-mediei se traduce printr-un deficit de informații; invită Comisia să propună măsuri care să vizeze angajarea statelor CCG într-o cooperare mai strânsă în acest domeniu, în vederea creșterii vizibilității Uniunii în regiune și a promovării înțelegerii reciproce;

65. consideră că remedierea carențelor din Europa în materie de cercetare și studii privind statele din Golf este de importanță primordială; încurajează elaborarea în cadrul universităților a unor programe de studii contemporane, consacrate acestei părți a lumii arabe; în universitățile din regiune ar trebui propuse și programe de studii privind Uniunea Europeană;

66. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președintelui Consiliului Uniunii Europene, președintelui Comisiei Europene, Vicepreședintei Comisiei /Înaltei Reprezentante a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretariatului CCG, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale CCG.

[1] JO C 259 E, 29.10.2009, p. 83.
[2] JO C 76 E, 10.5.2007, p. 100.

Pentru un parteneriat strategic al UE cu CCG și statele membre ale acestuia

Uniunea Europeană și Consiliul de cooperare al Golfului negociază de aproape douăzeci de ani un acord de liber schimb. Sunt cele mai vechi negocieri comerciale inițiate de Uniune și neîncheiate încă. Or, în douăzeci de ani, contextul acestor negocieri a cunoscut schimbări profunde.

Mediul geopolitic al CCG este marcat de apariția unor mize în materie de securitate cu implicații la nivel mondial și regional (Irak, Yemen, terorismul islamist, pirateria). Economiile statelor membre ale CCG integrate la nivel mondial sunt angajate într-un proces de liberalizare și de diversificare a structurii lor economice, precum și de multiplicare a partenerilor comerciali; În 2010, Asia a devenit primul partener comercial al Golfului. Statele CCG dispun, de altfel, de o forță financiară importanță în fonduri suverane, care se ridicau în 2009 la peste 1 380 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă mai mult de 35% din volumul mondial[1]. Devenite motorul economic al întregii regiuni a Orientului Mijlociu și Africii de Nord, statele membre ale CCG reprezintă peste 40% din bogăția națională produsă în această zonă și dețin 50% din rezervele oficiale de valută, însemnând 1 070 miliarde de dolari. În fine, ele sunt, în prezent, primii investitori în țările din vecinătatea sudică mediteraneană a UE. Acest internaționalism activ nu se limitează doar la aspectele comerciale, financiare și energetice, ci se extinde și în arena diplomatică, prin multiplicarea medierilor, în special din partea Qatarului și a Arabiei Saudite, în Orientul Mijlociu și în Africa, precum și prin promovarea unor inițiative de dialog vizând apropierea între culturi și înțelegerea reciprocă.

În plus, pe plan intern, țările CCG cunosc de câțiva ani un nou proces de modernizare politică și socială, desigur, cu ritmuri diferite, dar care reprezintă dinamici endogene ce trebuie susținute și încurajate. Procesul de integrare angajat în ultimii treizeci de ani de către cele șase state membre rămâne unica experiență de acest gen realizată până acum în lumea arabă. Fără a trece cu vederea funcționarea sa interguvernamentală, absența prerogativelor supranaționale, imposibilitatea de a elabora și impune acte cu caracter obligatoriu și slăbiciunile administrative structurale, rămâne cert faptul că instituirea unei uniuni vamale, apoi a pieței unice și, în cele din urmă, a monedei unice, arată voința factorilor de decizie ai regiunii de a continua în direcția integrării, bazându-se pe cooperare și pe multilateralitate și care, să nu uităm, și-a demonstrat eficiența în ceea ce privește stabilitatea. Experiența UE este, în această privință, o sursă de inspirație și un rezervor de expertiză care trebuie împărtășit cu CCG.

De aceea, oricât de importantă poată părea încheierea rapidă a acordului de liber schimb pe care o dorim Uniunea trebuie deja să se proiecteze în perioada ulterioară. Potențialul cooperării între cele două regiuni depășește cadrul comercial. Cele două ansambluri au interese comune în materie de securitate internațională, de luptă contra terorismului, de mediere diplomatică în regiunile tensionate din Orientul Mijlociu, de gestionare a crizei regionale, de dialog intercultural și de guvernanță economică mondială.

Acest raport de inițiativă se dorește a fi un apel al Parlamentului European pentru formularea unei politici mai ambițioase a Uniunii în privința CCG și a statelor membre. Ar fi regretabil ca acești doi actori majori de pe scena politică și economică mondială, UE și CCG, să adopte traiectorii divergente în acest moment de recompunere a echilibrelor regionale și de redefinire a guvernanței economice mondiale. O intensificare a relațiilor ar fi reciproc avantajoasă, cu atât mai mult cu cât posibilitățile de cooperare sunt numeroase în domeniul educației, cercetării științifice, energiilor regenerabile, pentru a nu aminti decât câteva, iar, pe acest plan, UE dispune de avantaje comparative de valorificat pe lângă noii actori din regiunea Golfului, cu condiția existenței unei voințe politice la cel mai înalt nivel.

[1] Sovereign Wealth Fund Insitute

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la relațiile dintre Uniunea Europeană și Consiliul de Cooperare al Golfului

(2010/2233(INI))

Raportor pentru aviz (*): Mário David

(*)Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. reamintește Rezoluția sa din 24 aprilie 2008 privind Acordul de liber schimb (ALS) dintre CE și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), care a fost susținută de 96% dintre deputați; constată că aspectele prezentate în rezoluție sunt încă valabile, de exemplu necesitatea unui acces reciproc la piețe, protecția eficace a DPI, eliminarea barierelor netarifare din calea serviciilor, promovarea dezvoltării durabile și respectarea convențiilor internaționale;

2. regretă profund că negocierile privind ALS UE-CCG au fost amânate în mod repetat pe perioade de timp îndelungate și regretă, de asemenea, decizia CCG de a suspenda aceste negocieri în 2008; consideră că este momentul ca aceste negocieri să fie deblocate, astfel încât să se poată găsi o soluție definitivă pentru a acorda cât mai multe beneficii societăților și comunităților de afaceri de ambele părți;

3. regretă că regiunea a fost neglijată de UE, în pofida importanței sale strategice în ceea ce privește rezervele de petrol, oportunitățile comerciale și stabilitatea regională;

4. constată că, după 20 de ani de negocieri, Acordul de liber schimb nu a fost încă încheiat; este conștient că clauzele privind drepturile omului și migrația ilegală sunt respinse de unele state din Consiliul de Cooperare al Golfului;

5. consideră că, având în vedere importanța strategică a regiunii, ALS ar trebui privit nu doar ca un instrument de creștere a bunăstării prin comerț, ci și ca un instrument de favorizare a stabilității geopolitice;

6. constată că CCG este în prezent, ca importanță, a șasea piață de export a UE și că UE este în prezent principalul partener comercial al CCG; constată că, în pofida acestui nivel deja ridicat al schimburilor comerciale, ele mai pot fi extinse, iar relațiile comerciale dintre cele două părți pot fi diversificate având în vedere mărimea pieței UE și eforturile depuse de statele CCG pentru a-și diversifica exporturile; constată că un acord de liber schimb ar oferi, de asemenea, noi oportunități de cooperare și asistență tehnică; este de părere că încheierea ALS UE-CCG ar favoriza în mare măsură crearea de relații mai strânse și o mai mare diversificare a acestora;

7. subliniază că, întrucât țările membre ale CCG avansează în direcția diversificării economice menite să le reducă dependența de petrol, o creștere a comerțului cu servicii și a investițiilor în acest domeniu ar sprijini dezvoltarea economiilor din statele CCG;

8. salută faptul că, în ultimele două decenii, relațiile economice dintre UE și CCG s-au intensificat, iar schimburile comerciale dintre cele două părți au crescut semnificativ, în pofida neîncheierii unui ALS; consideră acest lucru un semn că un ALS ar spori și mai mult această creștere naturală și ar plasa-o într-un cadru mai deschis, previzibil și sigur;

9. constată că cea mai mare parte a lucrărilor privind ALS au fost încheiate și este de părere că domeniul de aplicare al ALS în forma sa actuală lasă să se întrevadă beneficii majore pentru ambele părți; invită, așadar, ambele părți să considere acest ALS drept un element major și important pentru ambele regiuni și popoarele lor; consideră că UE și CCG au nevoi și interese comune și că experiența UE în domeniul integrării regionale poate fi o sursă de inspirație pentru zona Golfului; consideră că UE poate oferi asistență tehnică prețioasă în această privință;

10. atrage atenția asupra faptului că, dacă nu sunt remediate, lipsa de transparență a procedurilor de achiziții publice și barierele din calea accesului investitorilor străini la sectorul serviciilor ar putea periclita încheierea acordului;

11. este ferm convins că un ALS UE-CCG ar aduce beneficii substanțiale ambelor părți; consideră că un ALS cu UE ar stimula o integrare economică internă mai profundă a CCG și că, după instituirea uniunii vamale a CCG, ar putea impulsiona și mai puternic o serie de proiecte importante, precum piața comună a CCG și realizarea unei uniuni monetare a CCG cu o monedă unică; consideră că CCG ar putea beneficia de experiența acumulată de UE în procesul de realizare a pieței unice și de adoptare a unei monede unice;

12. sprijină ferm mesajul exprimat de Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Catherine Ashton la Reuniunea ministerială comună UE-CCG din iunie 2010 și, mai recent, la 22 septembrie, la reuniunea UE-CCG desfășurată în contextul reuniunii ministeriale a Adunării Generale a ONU, prin care aceasta a declarat că UE este gata să facă un ultim efort pentru a încheia negocierile; salută, de asemenea, reacția CCG, care și-a confirmat la rândul său dorința de a încheia negocierile;

13. recunoaște caracterul sensibil al taxelor la export pentru anumite țări din CCG, dar regretă decizia recentă a negociatorilor CCG de a reveni la poziția lor din 2008 în această privință, și anume să nu includă în ALS norme referitoare la taxele la export; este ferm convins că nici un ALS actual nu poate exclude problema taxelor la export și că normele OMC prevăd că ALS trebuie să prevadă liberalizarea substanțială atât a importurilor, cât și a exporturilor;

14. recomandă UE să aloce mai multe resurse CCG, și anume prin instrumentul financiar pentru cooperarea cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate (ITI), a cărui vizibilitate ar trebui sporită și care ar trebui să se axeze pe programe adecvate pentru formarea funcționarilor locali, inclusiv în materie de comerț;

15. reamintește că, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, politica referitoare la comerțul internațional a devenit unul dintre instrumentele de politică externă ale UE și că, astfel, respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale omului, precum și dimensiunea socială și de mediu reprezintă aspecte de o importanță esențială pentru UE în toate acordurile sale internaționale; de aceea, solicită ca orice viitor acord de liber schimb să conțină o clauză privind drepturile omului care să fie eficace și să poată fi aplicată;

16. observă că în cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului există 15 milioane de lucrători migranți, care reprezintă 40% din populația totală; reamintește situația precară a lucrătorilor migranți din statele din Golf, care a fost evidențiată de Organizația Internațională a Muncii (OIM), și sprijină solicitarea acesteia de instituire a unui salariu minim în regiune pentru ca situația lucrătorilor localnici și migranți să nu se deterioreze și mai mult; sprijină, de asemenea, dreptul tuturor lucrătorilor de a organiza sindicate și de a se alătura acestora pentru a-și apăra interesele;

17. insistă să se respecte principiile democratice și drepturile fundamentale stabilite prin Declarația Universală a Drepturilor Omului; face apel la statele membre ale CCG să combată discriminarea femeilor și exploatarea copiilor, în special pe piața muncii, și să pună efectiv în aplicare Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului;

18. consideră că ratificarea și punerea în aplicare integrală de către statele membre ale CCG a cadrului instituit de Convenția ONU împotriva criminalității organizate transnaționale, de Convenția ONU împotriva corupției și de Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor muncitorilor migranți și a membrilor familiilor acestora ar trebui să joace un rol fundamental în negocierea ALS;

19. consideră că încheierea unui ALS ar întări mult relațiile actuale dintre statele membre ale UE și țările din CCG și ar conferi o valoare adăugată recentului program de acțiune comună, în special prin consolidarea capacităților și prin crearea unui cadru instituțional, inclusiv în cadrul Secretariatului CCG; regretă că prezența diplomatică a UE în țările din CCG rămâne minimă și insistă că, prin noul SEAE, UE ar trebui să-și extindă prezența diplomatică în regiune, inclusiv prin înființarea unei delegații a Uniunii în fiecare dintre cele șase state din CCG, care ar trebui să își desfășoare activitatea în strânsă cooperare cu serviciile diplomatice naționale ale statelor membre ale UE prezente în țările membre ale CCG, pentru a fructifica la maximum experiența lor combinată în regiune; consideră că o prezență diplomatică mai semnificativă ar crește mult șansele ca ALS să fie încheiat rapid și să fie apoi pus în aplicare;

20. propune instituirea unui summit periodic al șefilor de stat și de guvern din UE și CCG; subliniază că acest summit ar putea consolida considerabil legăturile politice, financiare, economice, comerciale și culturale dintre UE și CCG; încurajează ferm factorii de decizie politică de la nivel înalt atât din UE, cât și din CCG să se întâlnească periodic pentru a-și defini și promova interesele comune, sporind astfel posibilitatea de încheiere și semnare a ALS într-un viitor cât mai apropiat; consideră că factorii de decizie politică de la nivel înalt atât din UE, cât și din CCG ar trebui să instituie acest summit, indiferent de încheierea și semnarea ALS;

21. salută faptul că, de-a lungul anilor, UE și CCG au devenit parteneri importanți de investiții și că CCG, împreună cu Irak și Yemen, s-au clasat ca cei mai importanți investitori în UE în 2008; este de părere că încheierea ALS, sau cel puțin redeschiderea oficială a negocierilor, va deschide cu siguranță calea pentru alte acorduri care să încurajeze și să faciliteze investițiile străine directe reciproce (ISD) în vederea eliminării obstacolelor din calea deținerii de proprietăți de către străini și în vederea protecției investițiilor; reamintește că, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ISD țin acum de competența UE, lărgind astfel posibilitatea încheierii rapide a unui ALS între UE și CCG; observă că un viitor ALS ar crea noi oportunități de investiții pentru ambele părți, sporind totodată posibilitățile care se află la dispoziția CCG de a îndeplini criteriile ce i-ar permite să încheie un acord de investiții cu UE în cadrul viitoarei politici de investiții a UE;

22. subliniază că reducerea tarifelor CCG ca urmare a ALS va crește interesul întreprinderilor transnaționale pentru investiții externe; este convins că ALS va duce la o creștere a investițiilor legate de servicii, ceea ce va favoriza dezvoltarea statelor membre ale UE și ale CCG;

23. propune ca moneda euro să fie utilizată în toate tipurile de schimburi comerciale între UE și CCG; salută intenția exprimată de CCG încă de la instituirea sa de a crea o uniune vamală și monetară; observă că, în timp ce uniunea vamală a intrat în vigoare în 2009, negocierile privind o monedă comună sunt încă în curs de desfășurare;

24. constată că toate cele șase țări membre ale CCG beneficiază în prezent de un acces preferențial pe piața UE în cadrul sistemului generalizat de preferințe (SGP) al UE; subliniază că, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului din 22 iulie 2008, toate statele membre ale CCG ar trebui nu doar să ratifice, ci și să pună efectiv în aplicare toate cele 27 de convenții ale OIM și ONU enumerate în anexa III la regulamentul menționat; este de părere că, având în vedere nivelul progresului economic din regiune, ALS ar fi un instrument mai potrivit pentru diseminarea beneficiilor comerciale în întreaga regiune;

25. reafirmă că obiectivul principal al UE în relațiile cu CCG ar trebui să fie încheierea ALS, care va deveni un acord de importanță majoră între cele două regiuni; însă, până se va întâmpla acest lucru și după modelul deciziilor luate de unii dintre principalii parteneri comerciali din CCG, îl încurajează pe Înaltul Reprezentant/Vicepreședintele Comisiei și pe comisarul pentru comerț să analizeze, pentru viitor, abordări alternative ale relațiilor comerciale cu țările membre ale CCG sub forma unor acorduri bilaterale între UE și statele din Golf care sunt deja pregătite să se angajeze și mai mult în relațiile cu UE, având în vedere economiile neuniforme ale statelor din Golf, diferitele moduri în care aceste state au reacționat la criza financiară și relațiile acestora cu partenerii lor comerciali.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la relațiile Uniunii Europene cu Consiliul de Cooperare al Golfului

(2010/2233(INI))

Raportoare pentru aviz: Angelika Niebler

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie solicită Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. salută adoptarea programului comun de acțiune UE-CCG, și în special faptul că aceasta consolidează cooperarea în sectoarele de interes comun din domeniul industriei, energiei, cercetării, al educației, științei și tehnologiei, al TIC, investițiilor și al acțiunii în domeniul climei; consideră că toate progresele realizate în cadrul programului comun de acțiune UE-CCG vor contribui la relansarea negocierilor cu privire la acordul de liber schimb;

ENERGIE

2. salută activitățile desfășurate de către grupul de experți UE-CCG pentru energie, în special în ceea ce privește gazele naturale, eficiența energetică și siguranța nucleară;

3. invită Comisia, în perspectiva provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice și creșterea consumului de energie în ambele regiuni, să considere eficiența energetică unul dintre principalele domenii de dezvoltare și să îmbunătățească cooperarea în domeniul eficienței energetice;

4. salută crearea proiectului privind rețeaua de tehnologii energetice curate; salută în special activitățile care sprijină dezvoltarea de politici pentru promovarea și adoptarea surselor de energie regenerabile și a eficienței energetice;

5. recunoaște faptul că, în prezent, nevoile energetice ale UE sunt satisfăcute în cea mai mare parte prin utilizarea de combustibili fosili; constată, totuși, faptul că viitoarea cerere de petrol a UE este afectată de mai mulți factori, precum politicile UE în materie de energie și climă, costurile de aprovizionare, volatilitatea prețurilor și evoluțiile industrial (în ceea ce privește eficiența energetică și mobilitatea electrică), factori care, în corelație, generează incertitudini pe termen lung cu privire la cererea viitoare și la investițiile în amonte și în aval în ceea ce privește capacitatea de producție;

6. solicită o transparență sporită a datelor referitoare la petrol și gaze în viitorul scenariu al cererii și ofertei pentru interesele comune pe piețele de petrol previzibile; salută, prin urmare, importanța inițiativei comune privind datele referitoare la petrol;

7. salută călduros hotărârea cu care Consiliul mixt intenționează să acționeze pentru realizarea unei cooperări mai strânse în materie de mediu și schimbări climatice;

8. recunoaște că eforturile depuse de CCG pentru creșterea potențialului de rezerve de gaze naturale și GNL corespund dorinței UE de a diversifica sursele de energie și rutele acesteia; subliniază, prin urmare, importanța creșterii exporturilor de GNL în UE, prin includerea terminalelor de GNL în coridorul sudic, și a stabilirii de legături prin gazoducte cu CCG, fie direct, fie prin racordarea la gazoductele existente și planificate, precum AGP, Nabucco și ITGI;

9. încurajează statele membre ale CCG să coordoneze dezvoltarea în continuare a tehnologiei de lichefiere a gazului (GTL) cu partenerii europeni pentru o mai bună integrare a GTL în mixul energetic european; subliniază că CCG ar putea, de asemenea, să utilizeze GTL ca metodă alternativă la emisia de gaze arse în atmosferă;

10. recunoaște faptul că potențialele sinergii dintre sursele de energie regenerabile, precum cea solară, eoliană, din biomasă și noile tehnologii curate de exploatare a cărbunelui, oferă perspective foarte promițătoare pentru cooperarea tehnologică, industrială și politică dintre UE și CCG;

11. subliniază faptul că UE are ocazia de a investi în capacitatea de producție a energiei a CCG, utilizând cele mai noi tehnologii în ceea ce privește generarea, transportul și interconexiunea; încurajează, în acest sens, concentrarea viitoarei cooperări asupra integrării rețelelor de electricitate și a tehnologiilor rețelelor inteligente;

INDUSTRIA ȘI MATERIILE PRIME

12. subliniază importanța unor parteneriate fiabile între UE și CCG în ceea ce privește utilizarea materiilor prime și accesul la acestea; se declară în favoarea piețelor deschise pentru mărfuri și eliminarea barierelor netarifare; salută toate eforturile deja depuse în cadrul negocierilor de liber schimb în vederea garantării siguranței și durabilității aprovizionării cu materii prime;

13. solicită depunerea unor eforturi comune pentru a aborda speculațiile și volatilitatea prețurilor la materii prime printr-o mai mare transparență și mai bună supraveghere a comercializării instrumentelor derivate negociate fără intermediari; salută, în acest context, apelul recent al OPEC de a introduce controale mai stricte ale tranzacțiilor extrabursiere, precum și eforturile Franței de a aborda în cadrul G20 chestiunea speculațiilor cu materii prime;

CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE

14. subliniază importanța aprofundării cooperării bilaterale cu CCG în ceea ce privește programele de cercetare și tehnologice, cu un accent deosebit asupra noilor sectoare industriale bazate pe cunoaștere în domenii precum sursele regenerabile, CSC, derivatele în domeniul petrolului și al gazelor naturale și eficiența energetică și biomasa; solicită să se stabilească o cooperare care presupune transferul de tehnologii combinat cu o aprovizionare sigură și sustenabilă de materii prime;

15. reiterează necesitatea unei mai bune informări a studenților și cadrelor universitare din statele CCG cu privire la existența programelor de schimb ale UE, ca de exemplu Erasmus Mundus; încurajează, prin urmare, participarea studenților și a profesorilor universitari din CCG la programele de schimb existente ale UE pentru aprofundarea dialogului cultural și promovarea înțelegerii reciproce;

16. solicită intensificarea cooperării dintre CEC (Consiliul European pentru Cercetare) și IET (Institutul European de Tehnologie), pe de o parte, și Consiliul de Cooperare al Golfului, pe de altă parte, inclusiv pentru a încuraja și a promova dialogul științific și cooperarea dintre regiuni în acest domeniu;

REPREZENTAREA UE ÎN ȚĂRILE CCG

17. solicită îmbunătățirea activității depuse pentru vizibilitatea UE de către unica delegație pentru cele șase țări ale Golfului; pledează, prin urmare, în favoarea creării a cinci noi delegații în celelalte cinci țări și a deschiderii de cinci noi sedii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Kader Arif, Daniel Caspary, Christofer Fjellner, Yannick Jadot, Metin Kazak, Bernd Lange, David Martin, Emilio Menéndez del Valle, Vital Moreira, Cristiana Muscardini, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Niccolò Rinaldi, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Gianluca Susta, Keith Taylor, Iuliu Winkler, Jan Zahradil, Pablo Zalba Bidegain, Paweł Zalewski

Membri supleanți prezenți la votul final

George Sabin Cutaș, Mário David, Jörg Leichtfried, Miloslav Ransdorf, Michael Theurer, Jarosław Leszek Wałęsa

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

Patrice Tirolien

Aviz juridic - Politica de confidențialitate