RAPORT referitor la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru de transparență comun

26.4.2011 - (2010/2291(ACI))

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportor: Carlo Casini


Procedură : 2010/2291(ACI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0174/2011

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru de transparență comun

(2010/2291(ACI))

Parlamentul European,

–   având în vedere decizia Conferinței președinților din 18 noiembrie 2010,

–   având în vedere proiectul de acord între Parlamentul European și Comisia Europeană privind înființarea unui registru de transparență pentru organizațiile și persoanele care lucrează pe cont propriu angrenate în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE (denumit în continuare „acordul”),

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene[1],

–   având în vedere articolul 127 alineatul (1) din Regulamentul de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0174/2011),

A.  întrucât articolul 11 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că: „Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.”;

B.   întrucât existența unui registru comun al organizațiilor și al persoanelor angrenate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor conferă mai multă transparență acestui dialog;

C.  întrucât Rezoluția din 8 mai 2008 a Parlamentului, menționată mai sus, a enunțat principiile pe baza cărora Parlamentul a inițiat negocierile cu Comisia pe marginea registrului comun;

D.  întrucât modificările care se impun cu privire la Regulamentul de procedură sunt aduse de Decizia sa din … 2011 privind modificarea Regulamentului de procedură al Parlamentului în urma înființării, de către Parlament și Comisie, a unui registru de transparență comun[2];

1.  privește acordul ca pe un prim pas important spre o mai mare transparență și, la momentul potrivit, intenționează să propună norme mai stricte, care să asigure constant integritatea administrației publice a Uniunii și consolidarea normelor sale instituționale;

2.   atrage atenția asupra faptului că un registru comun permite găsirea tuturor informațiilor într-un singur loc, cetățenii fiind astfel în măsură să verifice cu mai multă ușurință ce actori sunt în contact cu instituțiile; constată că, în felul acesta, este facilitată și sarcina reprezentanților grupurilor de interese, cărora li se cere să se înscrie o singură dată;

3.   reamintește totuși că Parlamentul își menține dreptul nerestricționat de a hotărî cui ar trebui să i se permită accesul în incintele sale;

4.   apreciază că acordul va constitui un stimulent puternic pentru înregistrare, deoarece nimeni nu va putea obține un ecuson de acces în clădirile Parlamentului fără a se înscrie în prealabil;

5.  își reiterează, însă, solicitarea ca înscrierea în registrul de transparență să fie obligatorie pentru toți reprezentanții grupurilor de interese și cere ca, în cadrul viitorului proces de revizuire, să fie făcuți pașii necesari pentru pregătirea unei treceri la înscrierea obligatorie ;

6.  regretă faptul că Consiliul nu a devenit încă parte la acord, deși participarea sa este esențială pentru a asigura transparența în toate etapele procesului de legiferare de la nivelul Uniunii;cheamă Consiliul să se alăture registrului comun cât mai curând posibil;

7.   salută, în special, următoarele aspecte ale acordului:

(a) schimbarea denumirii registrului, optându-se pentru aceea de „registru de transparență”;

b) sfera de aplicare al registrului, care cuprinde toți actorii interesați, cu excepția, în special, a partenerilor sociali, în calitatea lor de protagoniști ai dialogului social, precum și a bisericilor, partidelor politice și a autorităților locale, regionale și municipale, inclusiv a reprezentanțelor lor oficiale la Bruxelles; ținând seama de rolul lor instituțional, jucat în virtutea tratatelor, precum și a alineatului 10 litera (b) și a alineatelor 11, 12 și 13 din acord, aceștia din urmă nu intră sub incidența registrului; acest aspect trebuie clarificat cu ocazia primei revizuiri a acordului; Parlamentul dorește ca, în această privință, Comisia să fie deja parte la acordul său;

c) faptul că registrul creează transparență în ceea ce privește largul evantai de contacte al instituțiilor europene și, în special, regrupează în capitole distincte reprezentanții grupurilor de interese specifice, reprezentanții societății civile și reprezentanții autorităților publice, operând astfel o distincție între rolurile diferiților lobbyiști și al interlocutorilor oficiali ai instituțiilor Uniunii;

(d) solicitarea referitoare la comunicarea informațiilor financiare pertinente;

(e) măsuri cu efecte obligatorii, în caz de nerespectare a codului de conduită anexat acordului;

8.   consideră că normele aplicabile reprezentanților autorităților publice și ai organizațiilor care, în cadrul activităților lor, servesc interesele publice și sunt atașați normelor lor constituționale și drepturilor fundamentale, nu pot fi identice cu acelea aplicabile reprezentanților grupurilor de interese specifice; opinează că invitația de a se înregistra adresată organismelor cu statut public nu le poate include decât pe acelea independente, nu însă și autoritățile publice ca atare;

9.  solicită ca Biroul să conceapă un sistem prin care toți reprezentanții grupurilor de interese care intră sub incidența registrului și care obțin o întâlnire cu un deputat relevant în legătură cu un dosar legislativ specific să fie înregistrați ca atare într-un memorandum explicativ anexat la raportul sau la recomandarea privind proiectul de act legislativ;

10. aprobă încheierea acordului de mai jos, ținând seama de cuprinsul prezentei decizii, și hotărăște să-l anexeze la Regulamentul său de procedură;

11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

  • [1]  JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48.
  • [2]  Texte adoptate, P7_TA(2011)0000.

ANEXĂ: Acord între Parlamentul European Şi Comisia Europeană privind înfiiarea unui Registru de transpareă pentru organizii Şi persoane individuale implicate, cu titlul independent, în procesul de elaborare Şi de punere în aplicare a politicilor UE

Parlamentul European și Comisia Europeană (denumite în continuare „părțile”),

Având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 11 alineatele (1) și (2), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 295, precum și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, (împreună denumite în continuare „tratatele”),

Întrucât factorii de decizie politică la nivel european nu acționează izolați de societatea civilă, ci păstrează un dialog deschis, transparent și sistematic cu asociațiile reprezentative și societatea civilă,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

I. Înființarea unui „Registru de transparență

1. Dat fiind angajamentul față de principiul transparenței la care aderă, părțile la acord au convenit să înființeze și să asigure funcționarea unui registru comun - "Registrul de transparență” (denumit în continuare ”registrul”) - pentru înregistrarea și monitorizarea organizațiilor și persoanelor individuale independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE.

II. Principiile registrului

2. Înființarea și funcționarea registrului se bazează pe sistemele existente de înregistrare, instituite și lansate de Parlamentul European în 1996 și de Comisia Europeană în iunie 2008, completate prin activitatea grupului de lucru comun corespunzător al Parlamentului European și al Comisiei Europene, precum și prin adaptările făcute în urma experienței obținute și prin contribuțiile colectate de la părțile interesate, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 28 Octombrie 2009 intitulată „Inițiativa de transparență europeană: Registrul reprezentanților grupurilor de interese, un an mai târziu”[1]. Această abordare nu afectează și nu aduce atingere obiectivelor Parlamentului European exprimate în rezoluția sa din 8 mai 2008 privind dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene[2].

3. Înființarea și funcționarea registrului respectă principiile generale ale legislației UE, inclusiv principiile proporționalității și nediscriminării.

4. Înființarea și funcționarea registrului respectă drepturile deputaților în Parlamentul European de a-și exercita mandatul parlamentar fără restricție și nu reprezintă un impediment în calea accesului alegătorilor deputaților în incinta clădirilor Parlamentului.

5. Înființarea și funcționarea registrului nu influențează competențele sau prerogativele părților sau nu le afectează competențele organizaționale.

6. Părțile la acord se angajează să trateze toți operatorii implicați în activități similare în mod similar, și să permită condiții echitabile pentru înregistrarea organizațiilor și persoanelor individuale implicate, cu titlul independent, în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE.

III. Structura registrului

7. Registrul include următoarele:

(a) un set de orientări privind:

- aria de acoperire a registrului, activitățile eligibile și scutirile;

- secțiunile deschise pentru înregistrare (Anexa 1);

- informațiile care le sunt solicitate entităților înregistrate, inclusiv cerințe privind dezvăluirea informațiilor cu caracter financiar (Anexa 2);

           (b) un cod de conduită (Anexa 3);

(c) un mecanism de soluționare a reclamațiilor și măsurile care se aplică în caz de nerespectare a codului de conduită, inclusiv procedura de anchetare și soluționare a reclamațiilor (Anexa 4).

IV. Aria de acoperire a registrului

Activități eligibile

8. Aria de acoperire a registrului cuprinde toate activitățile, altele decât cele excluse în aceasta parte IV, desfășurate în scopul de a influența direct sau indirect elaborarea politicilor sau punerea lor în aplicare, precum și procesele de decizie politică din cadrul instituțiilor UE, indiferent de canalul sau mijlocul de comunicare folosit, spre exemplu externalizare, mijloace de comunicare în masă, contracte cu intermediari specializați, grupuri de reflecție, platforme, foruri, campanii și inițiative de bază. Aceste activități pot include, printre altele, contactarea deputaților, a funcționarilor și a altor agenți ai instituțiilor UE, întocmirea, difuzarea și comunicarea de scrisori, de material informativ sau de documente de dezbatere și documente de poziție, precum și organizarea de evenimente, reuniuni sau activități promoționale, evenimente sociale sau conferințe la care se trimit invitații membrilor, funcționarilor și altor agenți ai instituțiilor UE. Sunt incluse, de asemenea, contribuțiile voluntare și participarea la consultări formale privind legislația prevăzută a UE sau alte acte juridice și la alte consultări deschise.

9. Se așteaptă înscrierea tuturor organizațiilor și a persoanelor individuale independente, indiferent de statutul lor juridic, implicate în activități care se înscriu în aria de acoperire a registrului[3].

Activități excluse

10. Se exclud din aria de acoperire a registrului următoarele:

a)  activitățile care se referă la furnizarea de consultanță juridică și alt tip de consultanță profesională, atâta timp cât au legătură cu exercitarea dreptului fundamental al clientului la un proces corect, inclusiv a dreptului de apărare în cadrul procedurilor administrative, care sunt desfășurate de avocați sau de orice alte persoane calificate în acest sens. În aria de acoperire a registrului nu sunt incluse (indiferent de părțile implicate în mod concret): activități de consiliere și contact cu organismele publice având drept scop o mai bună informare a clienților cu privire la o situația juridică generală, sau cu privire la situația lor juridică specifică sau având drept scop sfătuirea lor cu privire la caracterul adecvat al unui demers juridic sau administrativ concret sau la admisibilitatea acestuia conform legii; consultanță acordată clienților având drept scop garantarea legalității activităților acestora; reprezentarea în contextul unei proceduri de conciliere sau mediere având drept scop prevenirea aducerii în fața unei instanțe judiciare sau administrative a unui litigiu. Această abordare se aplică tuturor sectoarelor comerciale din Uniunea Europeană și nu se restrânge la anumite proceduri specifice (concurența). În cazul implicării unei companii și a consultanților acesteia ca parte într-un anumit caz sau procedură judiciară sau administrativă, orice activitate direct legată de cazul respectiv, care nu are prin natura sa scopul de a modifica cadrul juridic existent, nu se înscrie în aria de acoperire a registrului.

b)  activitățile partenerilor sociali care activează ca participanți în cadrul dialogului social (sindicate, asociații de angajatori etc.) atunci când acționează în sfera rolului care le este atribuit prin tratate. Aceasta se aplică mutatis mutandis oricărei entități desemnate în mod specific în tratate să aibă un rol instituțional.

c)  activități desfășurate ca răspuns la cererea directă și individualizată a unei instituții europene sau a unui deputat în Parlamentul European, cum ar fi cereri ad hoc sau regulate de informări privind anumite fapte, de informații sau competențe, și/sau invitații individualizate de a participa la audieri publice sau la lucrările unor comitete consultative sau la foruri similare.

Dispoziții specifice

11. Registrul nu privește bisericile și comunitățile religioase. Totuși, se așteaptă înscrierea reprezentanțelor sau entităților juridice ale acestora, birourilor și rețelelor înființate pentru a le reprezenta în fața instituțiilor UE, precum și a asociațiilor acestora.

12. Registrul nu privește partidele politice. Totuși, se așteaptă înscrierea tuturor organizațiilor înființate sau sprijinite de acestea, implicate în activități care se înscriu în aria de acoperire a registrului.

13. Registrul nu privește autoritățile locale, regionale și municipale. Totuși, se așteaptă înscrierea reprezentanțelor sau entităților juridice ale acestora, birourilor și rețelelor înființate pentru a le reprezenta în fața instituțiilor UE, precum și a asociațiilor acestora.

14. Se așteaptă înscrierea rețelelor, platformelor și a altor forme de activitate colectivă fără statut legal sau personalitate juridică dar care, de fapt, constituie o sursă de influență organizată, și care sunt implicate în activități care se înscriu în aria de acoperire a registrului. În acest caz, membrii lor ar trebui să numească din rândul lor o persoană de contact responsabilă de relațiile cu administrația registrului.

15. Activitățile care vor fi luate în considerare pentru declarația financiară din cadrul registrului sunt activitățile care vizează toate instituțiile, agențiile și organismele UE, precum și membrii, funcționarii și ceilalți agenți ai acestora. Aceste activități includ, de asemenea, activități care vizează organisme din statele membre care activează la nivelul UE, implicate în procesul decizional.

16. Rețelele, federațiile, asociațiile sau platformele europene sunt încurajate să redacteze orientări comune și transparente pentru membrii lor, prin care să identifice activitățile care se înscriu în aria de acoperire a registrului. Orientările trebuie să fie făcute publice.

V. Entitățile înregistrate

17. Înregistrarea presupune că organizațiile și persoanele individuale în cauză:

- sunt de acord ca informațiile pe care le furnizează pentru înregistrare să fie publice;

- sunt de acord să acționeze în conformitate cu codul de conduită, și atunci când este cazul, să pună la dispoziție textul oricărui cod de conduită profesional față de care sunt angajați;

- garantează că informațiile furnizate pentru înregistrare sunt corecte;

- acceptă ca orice reclamație îndreptată împotriva lor să fie soluționată în temeiul normelor din codul de conduită care stă la baza registrului;

- sunt de acord să respecte orice măsuri aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită și acceptă că măsurile prevăzute în Anexa 4 li se pot aplica în caz de nerespectare a normelor din codul de conduită;

- iau act de faptul că părțile la acord, la cerere și în temeiul dispozițiilor din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, al Consiliului și ale Comisiei[4], pot face publice corespondența sau alte documente privind activitățile entităților înregistrate.

VI. Măsuri în caz de nerespectare a codului de conduită

18. Nerespectarea codului de conduită de către entitățile înregistrate sau de către reprezentanții acestora poate conduce la aplicarea de măsuri menționate în anexa 4 cum ar fi suspendarea sau excluderea din registru și, dacă este cazul, la retragerea legitimațiilor de acces în clădirile Parlamentului European eliberate pe numele persoanelor în cauză și, dacă este cazul, pentru firmele pe care le reprezintă, în urma unei anchete realizate cu respectarea adecvată a principiului proporționalității și a dreptului la apărare. Decizia privind aplicarea unor astfel de măsuri poate fi publicată pe site-ul de internet al registrului.

19. Oricine poate depune o reclamație, motivată cu justificări substanțiale, privind o posibilă nerespectare a codului de conduită, în conformitate cu procedura prevăzută la Anexa 4.

VII. Implementarea

20. Secretariatele generale ale Parlamentului European și Comisiei Europene sunt responsabile de supravegherea sistemului și de toate aspectele operaționale cheie și iau, de comun acord, măsurile necesare pentru implementare acestui acord.

21. Pentru implementarea sistemului, serviciile Parlamentului European și ale Comisiei Europene înființează o structură operațională comună, cunoscută sub numele de „Secretariatul comun al Registrului”. Acesta se va compune dintr-un grup de funcționari din Parlamentul European , stabilit pe baza unui acord care se va încheia între serviciile competente. Secretariatul registrului funcționează sub coordonarea șefului de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei. Sarcinile acestuia includ punerea în aplicare a măsurilor care să asigure conținutul registrului din punct de vedere calitativ.

22. Eliberarea și controlul legitimațiilor ce permit accesul pe termen lung în clădirile Parlamentului European va rămâne un proces gestionat de această instituție. Aceste legitimații vor fi emise numai pentru persoane individuale care reprezintă sau lucrează pentru organizații care se înscriu în aria de acoperire a registrului dacă respectivele organizații sau persoane individuale s-au înregistrat. Totuși, înregistrarea nu dă dreptul automat la deținerea unor astfel de legitimații.

23. Deși sistemul va funcționează în comun, părțile la acord rămân libere să folosească registrul independent în scopuri proprii, cum ar fi acordarea de stimulente, de exemplu transmiterea de informații către entitatea înregistrată privind lansarea de consultări publice sau organizarea de evenimente.

24. Părțile la acord organizează proiecte corespunzătoare în materie de comunicare și instruire pentru a face mai bine cunoscut membrilor și personalului registrul și procedura privind reclamațiile.

25. Părțile la acord iau măsuri corespunzătoare pentru a face mai bine cunoscut registrul pe plan extern și pentru a promova utilizarea acestuia.

26. Prin intermediul unui motor de căutare ușor de utilizat, un număr de statistici de bază provenite din baza de date a registrului se vor publica regulat pe site-ul Europa. Conținutul public al acestei baze de date va fi valabil, la cerere, în format electronic, ligibil automat.

27. În urma consultărilor cu părțile interesate, Secretariatul general al Parlamentului European și cel al Comisiei Europene vor prezenta vicepreședinților Parlamentului European și al Comisiei Europene, un raport anual privind funcționarea registrului.

VIII. Implicarea altor instituții și organisme

28. Consiliul European și Consiliul sunt invitate să adere la acest registru. Celelalte instituții, organisme și agenții ale UE sunt încurajate să folosească acest sistem drept instrument de referință pentru propria interacțiune cu organizațiile și persoanele individuale implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE.

IX. Dispoziții finale

29. Trecerea de la registrul deja existent al părților la acord la noul registru comun va avea loc într-o perioadă de tranziție de douăsprezece luni de la data începerii funcționării registrului comun. Organizațiile și persoanele individuale deja înregistrate în oricare din sistemele existente sunt invitate să își reînnoiască înregistrarea în cadrul sistemului comun.

Odată ce Registrul de transparență este lansat:

· entitățile înregistrate vor avea posibilitatea de a modifica înregistrarea existentă cu înregistrarea în registrul comun la o dată la alegere, dar cel mai târziu în data reînnoirii înregistrării lor în registrul Comisiei Europene sau, pentru cei înregistrați doar pe lista Parlamentului European, cel mai târziu la sfârșitul unei perioade de douăsprezece luni de la începerea funcționării;

· orice înregistrare nouă sau actualizarea datelor existente va fi posibilă doar prin intermediul registru comun.

30. Registrul comun poate fi revizuit într-o perioadă de cel mult doi ani de la data inițială a începerii funcționării sale.

Anexa 1

„Registrul de transparență"

Organizații și persoane individuale implicate, cu titlul independent, în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE

Secțiuni

Caracteristici/remarci

I – Societăți de consultanță profesională/firme de avocatură/consultanți independenți

 

subsecțiune

Societăți de consultanță profesională

Firme care desfășoară, în baza unui contract, activități de lobby, promovare, afaceri publice, afaceri publice și relații cu autorități publice

subsecțiune

Firme de avocatură

Firme de avocatură care desfășoară, în baza unui contract, activități de lobby, promovare, afaceri publice și relații cu autoritățile publice

subsecțiune

Consultanți independenți

Consultanți independenți sau avocați care desfășoară, în baza unui contract, activități de lobby, promovare, afaceri publice și, relații cu autoritățile publice

II - Reprezentanți „interni” cu activități de lobby și asociații comerciale/procesionale

 

subsecțiune

Companii & grupuri

Companii individuale sau grupuri de companii (cu sau fără statut juridic), care desfășoară activități interne de lobby, promovare, afaceri publice și relații cu autorități publice

subsecțiune

Asociații comerciale, de afaceri & profesionale

 

subsecțiune

Organizații sindicale

 

subsecțiune

Alte organizații similare

 

III – Organizații neguvernamentale

 

subsecțiune

Organizații neguvernamentale, platforme și rețele și alte organizații similare

Organizații non-profit (cu sau fără personalitate juridică), independente de autoritățile publice, partide politice sau organizații comerciale. Include fundații, organizații de caritate etc.

IV – Grupuri de reflecție, instituții academice și de cercetare

 

subsecțiune

Grupuri de reflecție și instituții de cercetare

Grupuri de reflecție specializate și instituții de cercetare care se preocupă, printre altele, de activitățile și politicile Uniunii Europene

subsecțiune

Instituții academice

Instituții a căror activitate principală este învățământul, dar care se referă la activitățile și politicile Uniunii Europene

V – Organizații care reprezintă biserici și comunități religioase

NB: Registrul nu privește bisericile în sine.

subsecțiune

Organizații care reprezintă biserici și comunități religioase

Entități juridice, birouri sau rețele înființate pentru activități de reprezentare

VI – Organizații reprezentând autorități locale, regionale și municipale, alte entități publice și mixte

NB: Registrul nu privește autoritățile publice în sine.

subsecțiune

Autorități locale & regionale (la nivel național)

Entități juridice, reprezentanțe, asociații sau rețele înființate pentru a reprezenta autoritățile locale și regionale (la nivel subnațional)

subsecțiune

Alte entități publice sau mixte etc.

Include alte organizații cu statut public sau mixt (public/privat).

Anexa 2

Informații furnizate de către entitățile înregistrate

I. INFORMAȚII GENERALE & DE BAZĂ

-    denumirea(denumirile) organizației, adresă, număr de telefon, adresa de e-mail, site internet;

-    (a) identitatea persoanei responsabile legal cu organizarea, și (b) numele directorului, al partenerului însărcinat cu administrarea sau, după caz, al principalului punct de contact al organizației în ceea ce privește activitățile care se înscriu în aria de acoperire a registrului; numele persoanelor pentru care sunt emise legitimații de acces în clădirile Parlamentului European[5];

-    numărul de persoane (membri, personal etc.) implicate în activități care se înscriu în aria de acoperire a registrului;

-    obiective/mandat – domenii de interes – activități, țări în care desfășoară operațiuni – afilieri la rețele – informații generale care se înscriu în aria de acoperire a registrului;

-    dacă este cazul: numărul de membri persoane fizice sau organizații membre.

II. INFORMAȚII SPECIFICE

A. ACTIVITĂȚI

Principalele propuneri legislative care au făcut obiectul activităților entităților înregistrate, care se înscriu în aria de acoperire a registrului în anul anterior.

B. INFORMAȚII FINANCIARE

Toate cifrele financiare furnizate ar trebui să acopere un an întreg de operațiuni și să se refere la cel mai recent exercițiu financiar încheiat de la data înregistrării sau reînnoirii înregistrării.

Dubla contabilizare nu este exclusă. Declarația financiară făcută de către societățile profesionale de consultanță/firmele de avocatură/consultanți independenți privind clienții proprii (lista și grilă) nu exclude respectivii clienți de la obligația de a include respectivele activități contractuale în propriile declarații, pentru a evita subestimarea efortului financiar declarat.

- Societățile profesionale de consultanță/ firmele de avocatură/consultanți independenți (Secțiunea I din Anexa 1): Trebuie oferite detalii cu privire la cifra de afaceri provenită din activități care se înscriu în aria de acoperire a registrului, precum și ponderea relativă a clienților acestor firme conform următoarei grile:

Cifra de afaceri în euro

Tranșă în euro

0 – 499 999

50 000

500 000 – 1 000 000

100 000

> 1 000 000

250 000

- Reprezentanți „interni” cu activități de lobby, asociații comerciale/procesionale (Secțiunea II din Anexa 1): estimarea costurilor activităților care se înscriu în aria de acoperire a registrului.

- ONG-uri, grupuri de reflecție, instituții academice și de cercetare – organizații de reprezentare a religiilor și a comunităților religioase – asociații de reprezentare a autorităților locale, regionale și municipale, alte entități publice sau mixte etc. (Secțiuni III - VI din Anexa 1): bugetul general trebuie precizat împreună cu defalcarea principalelor surse de finanțare.

În plus, pentru toate entitățile înregistrate: valoarea și sursa finanțării primite de la instituțiile UE în cel mai recent exercițiu financiar închis, de la data de înregistrare sau de reînnoire.

Anexa 3

Codul de conduită

În contextul relațiilor pe care le întrețin cu instituțiile UE, precum și cu membrii, funcționarii și alți agenți, entitățile înregistrate:

a) se identifică întotdeauna prin denumirea și entitate sau entitățile pentru care lucrează sau pe care le reprezintă; își declară interesele, obiectivele sau scopurile promovate și, atunci când este cazul, specifică clienții sau membrii pe care îi reprezintă;

b) nu obțin și nu încearcă să obțină informații sau decizii pe căi lipsite de onestitate sau folosind mijloace de presiune necorespunzătoare sau un comportament inadecvat;

c) nu se folosesc de relațiile formale pe care le au cu UE sau cu oricare dintre instituțiile UE în relațiile lor cu părți terțe și nu își denaturează identitatea în ceea ce privește înregistrarea pentru a induce în eroare părțile terțe sau funcționarii sau alți agenți din UE;

d) se asigură că, după cunoștința lor, informațiile furnizate la înregistrare și ulterior în cadrul activităților care se înscriu în aria de acoperire a registrului sunt complete, actualizate și adevărate;

e) nu vând terților copii ale documentelor obținute de la instituțiile UE;

f) nu determină membrii instituțiilor UE, funcționarii sau alți agenți ai UE, sau asistenții sau stagiarii acestor membrii să încalce normele și standardele în materie de conduită care li se aplică;

g) în cazul în care angajează fost funcționar al instituțiilor UE sau asistenți sau stagiari ai membrilor instituțiilor EU, respectă obligația acestora de a nu încălca normele și cerințele de confidențialitate care li se aplică:

h)  respectă toate normele privind drepturile și responsabilitățile foștilor deputați în Parlamentului European și membri ai Comisiei Europene;

i)   informează entitățile pe care le reprezintă despre obligațiile pe care le au față de instituțiile UE.

Persoanele individuale care reprezintă sau care lucrează pentru entități care s-au înregistrat la Parlamentul European în scopul de a li se emite o legitimație nominală, netransferabilă de acces în clădirile Parlamentului:

j)   respectă strict dispozițiile articolului 9 și Anexa X, precum și cele ale articolul 2 al doilea paragraf din Anexa I din Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

k)  trebuie să se asigure că orice asistență furnizată în contextul articolului 2 din Anexa I din Regulamentul de Procedură al Parlamentului European este declarată în registrul prevăzut în acest scop;

l)   pentru evitarea unor eventuale conflicte de interese, obțin acordul prealabil al deputatului sau deputaților PE interesați în ceea ce privește orice legătură contractuală cu un asistent sau angajarea unui asistent al unui deputat și ulterior se asigură că aceasta legătură este declarată în registru.

Anexa 4

Procedura de anchetare și soluționare a reclamațiilor

Etapa 1: Depunerea reclamației

1. Reclamațiile pot fi depuse pe site-ul internet al registrului, prin completarea unui formular tip. Respectivul formular include informații despre entitatea înregistrată împotriva căreia se face reclamația, despre numele și detaliile de contact ale reclamantului și detalii despre reclamație, incluzând, în principiu, documente sau alte materiale în sprijinul reclamației. Reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare.

2. În reclamație se specifică una sau mai multe clauze din codul de conduită despre care reclamantul consideră că au fost încălcate. Reclamațiile care se referă la informațiile introduse în registru sunt tratate drept presupuneri de încălcări ale literei (d) din codul de conduită[6].

3. În principiu, reclamanții trebuie să furnizeze documente justificative și/sau alte materiale în sprijinul reclamației depuse.

Etapa 2: Decizia privind admisibilitatea

4. Secretariatul comun al registrului:

(a)  verifică existența de dovezi suficiente în sprijinul reclamației, sub formă de documente, alte materiale sau declarații personale; pentru a fi admisibile, probele materiale ar trebui, în principiu, să provină fie de la entitatea împotriva căreia se depune reclamația, fie dintr-un document provenind de la terțe părți;

(b)  pe baza acestei verificări, decide admisibilitatea reclamației;

(c)  dacă reclamația este considerată admisibilă, înregistrează reclamația și stabilește un termen limită (20 de zile lucrătoare) pentru prezentarea deciziei privind validitatea reclamației.

5. În cazul în care reclamația este considerată inadmisibilă, reclamantul este informat printr-o scrisoare în care se menționează motivele deciziei. În cazul în care reclamația este admisibilă, ea este investigată în conformitate cu procedura menționată mai jos.

Etapa 3: Ancheta

6. După înregistrarea reclamației, secretariatul comun al registrului informează în scris entitatea înregistrată despre reclamația care este formulată împotriva sa și despre conținutul acesteia și o invită să își prezinte explicațiile, argumentele sau alte elemente în apărarea sa în termen de zece zile lucrătoare.

7. Toate informațiile culese în decursul anchetei sunt examinate de către secretariatul comun al registrului.

8. Secretariatul comun al registrului poate decide să audieze entitatea înregistrată împotriva căreia este formulată reclamația sau pe reclamant.

Etapa 4: Decizia privind reclamația

9. În cazul în care, în urma anchetei, se consideră că reclamația este neîntemeiată, secretariatul comun al registrului informează ambele părți vizate de reclamație despre această decizie. În cazul în care reclamația este întemeiată, entitatea înregistrată în cauză poate fi temporar suspendată din registru până la soluționarea problemei prin luarea anumitor măsuri(a se vedea paragrafele 11-14) sau poate face obiectul unor măsuri care pot merge de la suspendare pe termen lung din registru până la excluderea din registru și retragerea, atunci când este cazul, a oricărei legitimații de acces în clădirile Parlamentului European (a se vedea mai jos etapele 6 și 7).

Etapa 5: Măsuri în caz de nerespectare a codului de conduită

10. Măsurile aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită variază de la suspendarea temporară până la eliminarea din registru (a se vedea mai jos grila).

11. În cazul în care se constată existența unor informații false sau incomplete introduse în registru, entitatea înregistrată în cauză este invitată ca, în termen de opt săptămâni, să corecteze informațiile, iar în această perioadă înregistrarea este suspendată. Legitimația(legitimațiile) de acces la PE, dacă ele există, nu sunt retrase în perioada de suspendare.

12. În cazul în care entitatea înregistrată corectează informațiile în perioada de opt săptămâni menționată la paragraful 11, înregistrarea corespunzătoare acelei entități înregistrate este reactivată. În cazul în care entitatea înregistrată nu ia măsuri în perioada de opt săptămâni menționată la paragraful 11, se pot impune măsuri.

13. În cazul în care entitatea înregistrată are nevoie de mai mult timp pentru a acționa și prezintă justificări în acest sens, perioada de suspendare poate fi prelungită.

14. În caz de nerespectare a codului de conduită din alte motive, înregistrarea entității în cauză se suspendă pe o perioadă de opt săptămâni, perioadă în care Comisia Europeană și Parlamentul European iau decizia finală privind aplicarea unei posibile măsuri.

15. Orice decizie de a elimina o entitate din registru se însoțește de o interdicție de înregistrare pe o perioadă de un an sau doi ani.

Etapa 6: Decizia privind măsura aplicabilă

16. Serviciile competente ale Parlamentului European și Comisiei Europene redactează în comun un proiect de decizie privind măsura aplicabilă, care este trimis pentru decizia finală la secretariatele generale ale respectivelor instituții. Sunt informați vicepreședinții responsabili ai Parlamentului European și Comisiei Europene.

17. Secretariatul comun al registrului informează imediat ambele părți (reclamantul și entitatea înregistrată împotriva căreia este îndreptată reclamația) despre măsura care a fost hotărâtă și pune în aplicare respectiva măsură.

Etapa 7: Retragerea (dacă este cazul) a legitimației de acces în clădirile Parlamentului European

18. Dacă decizia privind eliminarea din registru are drept consecință retragerea legitimației(legitimațiilor) de acces în clădirile Parlamentului European, aceasta este comunicată de către Secretarul General al Parlamentului European chestorului responsabil, care este invitat să autorizeze retragerea oricărei(oricăror) legitimații de acces în clădirile Parlamentului European deținute de către organizație sau persoana individuală.

19. Organizația este invitată să returneze toate sau o parte din legitimațiile de acces în clădirile PE în termen de 15 zile.

Grila măsurilor aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită

 

Tipul abaterii

Măsura

Înscrierea măsurii în registru

Retragerea legitimației de acces PE

1

Nerespectare neintenționată a codului remediată imediat

Notificare scrisă privind constatarea faptelor și remedierea acestora

Nu

Nu

2

Nerespectare intenționată a codului ce implică necesitatea modificării comportamentului sau corectarea de informații în registru în termenul -limită stabilit

Suspendarea temporară pe o perioadă de până la șase luni sau până la executarea măsurii de corectare impuse în termenul stabilit

Da, în perioada de suspendare

Nu

3

Nerespectare persistentă a codului de conduită

- Lipsa unei modificări de comportament

- Necorectarea informațiilor în termenul stabilit

Eliminare din registru pe o perioadă de un an

Da

Da

4

Încălcare gravă și intenționată a codului de conduită

 

Eliminare din registru pentru doi ani.

Da

Da

 

  • [1]               COM(2009)0612.
  • [2]               JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48.
  • [3] 3 Guvernele statelor membre, guvernele țărilor terțe, organizațiile interguvernamentale internaționale, precum și misiunile diplomatice ale acestora nu se înregistrează.
  • [4]               JO L 145, 31.5.2001, p. 43.
  • [5]               Entităților înregistrate li se va solicita să furnizeze aceste informații la finalul procesului de înregistrare, pentru depunere la Parlamentul European. Numele persoanelor individuale cărora le-au fost emise legitimații de acces vor fi ulterior introduse automat de sistem în baza actualizărilor din sistemul informatic al Parlamentului European, după decizia Parlamentului European de acordare a legitimațiilor. Înregistrarea nu dă dreptul automat la eliberarea unei legitimații de acces în Parlamentul European.
  • [6]  Litera (d) creează obligația entităților înregistrate, ca în relațiilor lor cu instituțiile UE și cu membrii, funcționarii și alți agenți din instituțiile UE „să se asigure că, după cunoștința lor, informațiile furnizate la înregistrare și ulterior în cadrul activităților care se înscriu în aria de acoperire a registrului sunt complete, actualizate și adevărate”.

EXPUNERE DE MOTIVE

Transparența instituțiilor politice constituie o condiție prealabilă a legitimității acestora. Modalitatea de luare a deciziilor, influențele aflate în spatele acestora și, în cele din urmă, modul în care au fost alocate resursele, altfel spus, banii contribuabililor, ar trebui să fie ușor de verificat. Acesta este motivul pentru care normele privind activitatea de lobby constituie, în ultimă instanță, o chestiune de legitimitate.

Parlamentul a fost prima instituție europeană care a abordat fenomenul creșterii numărului de grupuri de interese la nivel european și, în special, consecințele acestei evoluții asupra procesului legislativ. După mai multe rapoarte și dezbateri aprofundate, Parlamentul și-a deschis propriul registru pentru reprezentanții de interese în 1996.

Raportul Stubb-Friedrich

În 2006, Comisia a publicat o „inițiativă europeană în materie de transparență”, în cadrul căreia propunea un registru comun, sub forma unui ghișeu unic, pentru lobbyiștii care-și desfășoară activitatea pe lângă Comisie și Parlament.

Parlamentul a răspuns inițiativei Comisiei sub forma raportului Comisiei pentru afaceri constituționale referitor la evoluția cadrului activităților desfășurate de reprezentanții de interese (lobbyiștii) pe lângă instituțiile europene. Raportorul a fost, inițial, Alexander Stubb (PPE, FI), dar, după numirea sa în funcția de ministru al afacerilor externe al Finlandei, raportul a fost preluat de către Ingo Friedrich (PPE, DE). Rezoluția a fost adoptată în plen la 8 mai 2008.

Rezoluția salută propunerea Comisiei și face apel la încheierea unui acord interinstituțional privind un registru comun între Parlament, Comisie și Consiliu. Totodată, adresează Comisiei invitația de a negocia cu Parlamentul pe marginea unui cod de conduită comun pentru lobbyiști și subliniază că ar trebui să se aplice sancțiuni la adresa lobbyiștilor care au comis încălcări ale codului (urmând să se ajungă, în cazurile care prezintă o deosebită gravitate, la radierea din registru). Rezoluția propune înființarea unui grup de lucru mixt la nivel înalt care să regrupeze cele trei instituții și să examineze înființarea unui registru comun.

Grupul de lucru mixt la nivel înalt

Un astfel de grup de lucru a fost constituit în noiembrie 2008 între Parlament și Comisie—Consiliul nu a considerat necesar să participe. Grupul de lucru a adoptat în aprilie 2009 o declarație comună și o propunere privind un cod de conduită comun. În urma alegerilor pentru Parlamentul European, a fost înființat un nou grup de lucru între Parlament și Comisie. Delegația PE, ai cărei membri au fost Carlo Casini, Isabelle Durant și Jo Leinen, a fost condusă de vicepreședinta Diana Wallis.

Grupul de lucru a reușit să adopte în noiembrie 2010 un proiect de acord privind înființarea unui „registru de transparență”.

Atingerea principalelor obiective ale Parlamentului

Rezultatele obținute corespund obiectivelor stabilite de Parlament în ceea ce privește aspectele determinante:

1. Deși înregistrarea nu este obligatorie – în această privință, Parlamentul nu și-a atins obiectivul - aceasta poate fi considerată ca „obligatorie de facto”, deoarece accesul permanent în incintele Parlamentului este permis doar reprezentanților de interese înscriși.

2. Registrul comun asigură cea mai amplă participare posibilă a tuturor categoriilor de operatori, deși respectă caracterul diferit și specific al identităților acestora. Noua denumire de „registru de transparență” facilitează aderarea la registru a organizațiilor necomerciale.

3. Noul mecanism asigură informații suplimentare, precum numărul de persoane angrenate în toate activitățile aferente registrului, precum și nivelul resurselor UE primite de fiecare organizație înscrisă. Acesta oferă, de asemenea, clarificări cu privire la activitățile admisibile care intră sub incidența registrului, precum și procedurile de tratare a reclamațiilor.

Concluzie

Raportorul este dispus să recomande adoptarea proiectului de acord privind înființarea unui registru de transparență. Registrul comun va marca un pas înainte pe calea creșterii transparenței instituțiilor europene, element ce va contribui, sperăm, la o mai mare legitimitate a proiectului european în rândul cetățenilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

19.4.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Andrew Henry William Brons, Carlo Casini, Andrew Duff, Ashley Fox, Matthias Groote, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Zita Gurmai, Gerald Häfner, Daniel Hannan, Constance Le Grip, David Martin, Morten Messerschmidt, Algirdas Saudargas, György Schöpflin, József Szájer, Søren Bo Søndergaard, Indrek Tarand, Rafał Trzaskowski

Membri supleanți prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Elmar Brok, Zuzana Brzobohatá, Marietta Giannakou, Íñigo Méndez de Vigo, Helmut Scholz, Rainer Wieland