referitoare la schimbările demografice și la consecințele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE

(2010/2157(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere cel de-al cincilea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială al DG REGIO, în special paginile 230 - 234,

–    având în vedere concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea: viitorul politicii de coeziune (COM(2010)0642) și documentul de însoțire (SEC(2010)1348),

–    având în vedere documentul de lucru al DG REGIO intitulat „Regiunile în 2020 - evaluarea viitoarelor provocări pentru regiunile UE” din noiembrie 2008 (documentul de referință al documentului de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2008)2868),

–    având în vedere Rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații(1),

–    având în vedere Rezoluția sa din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei(2),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor din 10 mai 2007, intitulată „Promovarea solidarității dintre generații” (COM(2007)0244),

–    având în vedere Rezoluția sa din 23 martie 2006 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între generații(3),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2006, intitulată „Viitorul demografic al Europei - transformarea unei provocări într-o oportunitate” (COM(2006)0571),

–    având în vedere Cartea verde din 16 martie 2005, intitulată „Confruntarea cu schimbările demografice: o nouă solidaritate între generații” (COM(2005)0094),

–    având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe (A7-0350/2011),

A.  întrucât schimbările demografice din UE și de la nivel mondial sunt o realitate, iar abordarea acestora reprezintă o sarcină-cheie pentru viitor și întrucât populația UE este cea mai bătrână din lume;

B.   întrucât schimbările demografice se caracterizează prin îmbătrânirea populației și prin importante fluxuri migratorii atât din țări terțe către UE, cât și în interiorul UE, de la est la vest și din zonele rurale către zonele urbane;

C.  întrucât, ca urmare a schimbărilor demografice, în special anumitor regiuni le revin noi misiuni, dar acest lucru ar trebui considerat și o oportunitate, nu numai o amenințare;

D.  întrucât studiul DG Regio din cadrul Comisiei Europene intitulat „Regiunile în 2020” a identificat schimbările demografice ca fiind o provocare-cheie;

E.   întrucât schimbările demografice afectează în aceeași măsură atât zonele rurale, cât și pe cele urbane, având implicații, printre altele, la nivelul infrastructurilor și serviciilor de calitate;

F.   întrucât, deși a răspunde întregii game de provocări demografice este în primul rând misiunea statelor membre, regiunile trebuie să fie proactive, având nevoie de susținere la nivel european;

G.  întrucât statele membre au alocat, în cadrul programelor operaționale pentru perioada 2007-2013, 30 de miliarde de euro din fondurile structurale pentru măsuri legate de schimbările demografice, iar autoritățile regionale și locale ocupă o poziție centrală în procesul de abordare a acestor schimbări, astfel încât politica regională va fi un instrument esențial printre mijloacele de acțiune ale UE;

Observații generale

1.   consideră că trebuie salutată creșterea speranței de viață în Europa; este de părere că populația cunoaște adeseori numai pericolele legate de schimbările demografice, nu și oportunitățile;

2.   consideră că toate oportunitățile ar trebui să fie studiate atent și valorificate într-un mod adecvat, inclusiv cu sprijinul oferit de instrumentele politicii de coeziune;

3.   este de părere că schimbările demografice au efecte foarte diferite de la o regiune la alta, în funcție de ritmul rapid sau lent al acestora și de situația regiunii în cauză ca regiune de imigrație netă sau cu o populație în scădere, fiind astfel nevoie de o strategie de adaptare diferită, și că acestea trebuie abordate într-un mod coordonat de către toate autoritățile europene, naționale și regionale; constată că în regiunile cu populația în scădere, în special regiuni rurale, calitatea vieții este definită altfel decât în regiunile cu populația în creștere și consideră, prin urmare, că sunt necesare strategii de sprijin diferite; consideră că migrația forței de muncă accentuează efectele schimbărilor demografice și că îmbătrânirea populației este doar parte a problemei;

4.   consideră că FEDER și FSE pot să contribuie la abordarea provocărilor generate de schimbările demografice din UE, și anume creșterea numărului persoanelor în vârstă și scăderea numărului persoanelor tinere; susține utilizarea fondurilor FEDER pentru a sprijini adaptarea locuințelor la necesitățile persoanelor vârstnice în vederea garantării unei înalte calități a vieții pentru o societate în curs de îmbătrânire; invită statele membre și regiunile să utilizeze resursele disponibile în cadrul FEDER și FSE pentru a sprijini familiile tinere;

5.   consideră că un cadru politic favorabil egalității între femei și bărbați poate contribui la abordarea provocărilor demografice; solicită, prin urmare, să se ia în considerare, în toate dezbaterile legate de chestiuni demografice, aspectele referitoare la egalitatea de gen;

6.   consideră că agravarea situației demografice actuale în cel puțin câteva state membre va stimula discuțiile cu privire la reforma sistemelor de pensii în viitorul apropiat;

Reformele politicii structurale

7.   invită statele membre și regiunile să țină seama de nivelurile de dezvoltare diferite ale regiunilor și, de asemenea, de indicatorii demografici, de exemplu rata de dependență, în ceea ce privește alocarea și distribuirea fondurilor structurale ale UE, precum și definirea indicatorilor de impact; subliniază faptul că, la nivel global, procentul cel mai ridicat al persoanelor în vârstă se înregistrează în UE; consideră că Comisia ar trebui, de asemenea, să propună metode de abordare a schimbărilor democratice la nivelul întregii Europe; apreciază ca este esențial atât din perspectiva accesului la infrastructură și servicii, cât și a protecției mediului, să fie analizată atât migrația forței de muncă, cât și necesitatea de a asigura condițiile pentru menținerea cetățenilor în regiunile lor, pentru a evita concentrarea populației în anumite zone urbane;

8.   consideră că, prin aplicarea politicilor UE, se pot găsi soluții comune și sinergii, inclusiv în ceea ce privește schimbările demografice; invită Comisia să includă schimbările demografice ca obiectiv orizontal în viitoarea politică de coeziune; invită, de asemenea, Comisia să insiste asupra faptului că acest aspect trebuie luat în considerare atunci când se încheie parteneriate de investiții cu statele membre;

9.   încurajează statele membre și regiunile să țină mai bine seama decât în trecut de schimbările demografice și de efectele acestora, transformând demersurile de abordare a acestora în obiective orizontale în cadrul elaborării programelor-cadru strategice de la nivel național (sau a oricăror documente aferente) și în cadrul programelor lor operaționale; consideră, în acest sens, că proiectele emblematice ale strategiei UE 2020, printre care parteneriatul privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, ar putea avea o legătură directă cu preferințele partenerilor din cadrul acestor programe;

10. solicită luarea de măsuri proactive pentru a preveni efectele negative ale schimbărilor demografice și pentru a crește nivelul de asistență tehnică pentru regiunile care sunt cel mai mult afectate de depopulare și de îmbătrânirea populației, în scopul de a asigura menținerea capacității de absorbție a acestora și a posibilității de a beneficia de fondurile structurale;

11. consideră că actorii publici și privați din Europa vor avea ocazia de a juca un rol de pionierat în ceea ce privește abordarea provocărilor generate de schimbările demografice și de îmbătrânire, folosind inovațiile sociale și alte mijloace; subliniază faptul că, în viitor, costurile generate de îmbătrânire vor reprezenta un procent din ce în ce mai ridicat din investițiile publice și private; observă că acest domeniu prezintă un potențial ridicat atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru inovare;

12. subliniază faptul că schimbările demografice, în special îmbătrânirea populației, au un impact evident asupra disponibilității infrastructurilor sociale, precum sistemele de pensii, îngrijirea și asistența medicală, autoritățile regionale fiind nevoite să satisfacă cererea în schimbare a diferitelor grupe de populație;

13. solicită stabilirea unor norme privind FSE care să fie mai simplu de gestionat și, prin urmare, care să permită organizațiilor mici să beneficieze mai mult de finanțare, să dezvolte și să gestioneze proiecte sociale inovatoare; invită Comisia să sporească, în cadrul viitorului FSE, finanțarea pentru proiecte-pilot transnaționale la nivelul UE care să vizeze chestiuni sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a facilita cooperarea regională, transnațională și macroregională inovatoare și pentru a putea astfel face față provocărilor comune generate de schimbările demografice;

Dezvoltarea urbană/infrastructura

14. încurajează regiunile să folosească fondurile structurale pentru a contribui la abordarea provocărilor demografice și pentru a îmbunătăți accesul la serviciile sociale și administrative, inclusiv în orașele și satele mici și îndepărtate, prin promovarea potențialului specific al fiecărei regiuni și prin consolidarea factorilor care îi determină pe oameni să vrea să rămână acolo;

15. invită Comisia să creeze condiții mai flexibile care să stimuleze finanțarea combinată din fondurile FEDER și FSE atunci când elaborează și pune în aplicare planuri/strategii integrate de dezvoltare urbană;

16. consideră că, pentru prevenirea depopulării, este necesară o dezvoltare urbană favorabilă copiilor și familiilor și orientarea acesteia către nevoile persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor cu mobilitate redusă; consideră că o caracteristică a acestui plan este faptul că, dacă se poate, distanțele dintre locul de muncă, locuință și zonele de recreere ar trebui să nu fie prea lungi; invită regiunile să se asigure că, în domeniul planificării urbane, sunt alternate și dezvoltate într-un mod echilibrat și armonios zonele rezidențiale, comerciale și spațiile verzi și că sunt îmbunătățite legăturile cu zonele suburbane considerate zone rezidențiale noi; recomandă, de asemenea, dezvoltarea în continuare a posibilităților de muncă la distanță;

17. constată că orașele mici din regiunile care înregistrează o emigrație netă au un rol deosebit de important ca centre de servicii; solicită ca, în ceea ce privește viitoarele fonduri structurale, să se țină seama de această funcție de stabilizare, în special prin îmbunătățirea coordonării FEADR cu FEDR și FSE; constată că depopularea rurală are efecte negative colaterale asupra regiunilor urbane și că regiunile rurale active din punct de vedere economic și social reprezintă un bun public, care ar trebui să fie recunoscut printr-un program de dezvoltare rurală cu resurse adecvate; invită statele membre, regiunile și municipalitățile să pună la dispoziție o rețea completă și funcțională de servicii pentru locuitorii lor de toate vârstele, pentru a preveni exodul rural și depopularea rurală;

18. subliniază că fondurile FEDER pot fi utilizate, de asemenea, în scopul de a evita excluderea socială a persoanelor în vârstă, de exemplu prin crearea de infrastructuri și de servicii destinate acestora și prin asigurarea accesibilității pentru toți;

19. consideră că, în regiunile care cunosc deficite demografice, strategiile de adaptare ar trebui sprijinite din punct de vedere financiar; consideră că amenajarea urbană și regională trebuie să țină mai mult seama de modificările funcționale ale infrastructurii, inclusiv prin revitalizarea și reamenajarea zonelor centrale ale orașelor, un sector în care cooperarea cu actorii din domeniul privat este de asemenea importantă; observă că una dintre prioritățile politicii urbane ar trebui să fie amenajarea unor orașe mici și mari favorabile persoanelor în vârstă; solicită recunoașterea și valorificarea potențialului turistic urban și al obiectivelor de patrimoniu, deoarece acestea pot atrage și alți locuitori în zone amenințate de depopulare;

20. invită regiunile să dezvolte concepte inovatoare pentru transportul în comun local, pentru abordarea, printre altele, a provocărilor legate de numărul în scădere al pasagerilor, în special în zonele rurale; invită Comisia să susțină din punct de vedere financiar aceste tipuri de proiecte;

Persoanele în vârstă, copiii și familiile

21. susține ideea ca creditele cu dobânzi scăzute, care ar putea susține adaptarea locuințelor la nevoile persoanelor în vârstă, să constituie o prioritate în cadrul fondurilor FEDER; sugerează să se ofere posibilitatea de a acorda, în anumite condiții, fonduri pentru construirea de complexe de locuințe și de locuințe în care să locuiască mai multe generații, în scopul de a evita izolarea persoanelor în vârstă și de a exploata potențialul creativ al acestora, pentru a asigura unei societăți în curs de îmbătrânire o mai bună calitate a vieții;

22. încurajează statele membre să adapteze serviciile sociale și de sănătate la nevoile tuturor, îndeosebi ale familiilor și ale copiilor, și să aloce fonduri pentru a asigura în continuare îngrijire la domiciliu și asistență medicală completă persoanelor în vârstă, indiferent de veniturile, vârsta și statutul social ale acestora, pentru a evita depopularea zonelor rurale și a regiunilor periferice;

23. consideră că investițiile publice în sistemele de sănătate și de îngrijire sunt importante pentru coeziunea socială din Europa; invită statele membre să asigure și în zonele rurale îngrijiri medicale de calitate, de exemplu prin clinici care să funcționeze drept puncte regionale de acces la îngrijiri medicale și prin servicii de sănătate care să permită combaterea „deșertificării medicale”, iar în regiunile frontaliere, prin intensificarea cooperării transfrontaliere între clinici și între părțile interesate, precum și prin analizarea posibilității de a utiliza fonduri structurale pentru promovarea unor măsuri adiționale în domeniul telemedicinii și al serviciilor de îngrijire și pentru sprijinirea îmbătrânirii active; invită Comisia să găsească soluții inovatoare pentru a acorda sprijin financiar acestor demersuri;

24. atrage atenția asupra faptului că există pericolul ca anumite dificultăți de la nivel regional să aibă un efect negativ asupra furnizării de servicii de interes general, îndeosebi lipsa de personal calificat în sectorul îngrijirilor medicale în anumite regiuni; consideră că, pentru a garanta un nivel înalt al calității îngrijirilor și pentru a crea noi locuri de muncă, aceste regiuni ar trebui să elaboreze răspunsuri regionale specifice la nevoile și la dificultățile legate de furnizarea de servicii și să utilizeze fonduri FSE pentru formarea personalului din sectorul îngrijirilor medicale, inclusiv prin programe de recalificare pentru șomeri; subliniază că aceasta ar însemna o contribuție directă la obiectivul UE 2020 de creare a mai multor locuri de muncă;

25. subliniază importanța creării de condiții care să permită oamenilor să atingă un echilibru între viață profesională, familie și viață privată și, de exemplu, a punerii la dispoziție, acolo unde este posibil, a unor servicii de îngrijire a copiilor de toate vârstele care să fie accesibile tuturor, fiabile, de foarte bună calitate și cu program continuu, inclusiv facilități și posibilități destinate învățământului preșcolar, în scopul prevenirii depopulării; recunoaște, totodată, rolul important pe care îl au familiile extinse în îngrijirea copiilor;

26. consideră că este important să existe suficient spațiu locativ accesibil pentru familii, astfel încât viața de familie și viața profesională să poată fi reconciliate într-un mod mai eficient, întrucât sprijinirea familiilor tinere poate contribui la creșterea natalității în statele membre;

Migrația/integrarea

27. subliniază faptul că migrația ar putea cauza anumite probleme de integrare;

28. subliniază faptul că migrația forței de muncă calificate din statele membre noi către statele membre vechi este una dintre cele mai mari probleme demografice din statele membre noi și are un impact negativ asupra structurii de vârstă a populației acestora; subliniază, de asemenea, că de migrație putem vorbi și în cazul personalului medical, ceea ce periclitează sustenabilitatea sistemului de sănătate din regiunile mai puțin dezvoltate;

29. recunoaște, cu toate acestea, că migrația oferă, în special regiunilor care se confruntă cu un exod net al populației, posibilitatea de a contracara impactul negativ al schimbărilor demografice și, prin urmare, invită statele membre să recunoască integrarea migranților ca o măsură politică de importanță strategică;

30. invită statele membre să convină asupra unei strategii comune privind migrația legală, deoarece Europa depinde, îndeosebi în anumite domenii, de migrația personalului calificat (atât între statele membre, cât și din afara UE, în special din țările care se învecinează cu Uniunea) din motive demografice; consideră că statele membre trebuie să depună eforturi în vederea menținerii forței de muncă calificate, pentru a contribui la dezvoltarea echilibrată a regiunilor și pentru a atenua consecințele schimbărilor demografice;

31. propune să se pună la dispoziție mai multe fonduri pentru integrarea imigranților pentru a combate prejudecățile și să se promoveze cursuri de formare și organizarea unor evenimente la nivelul comunităților pentru a încuraja schimburile;

Ocuparea forței de muncă

32. invită Comisia să orienteze FSE astfel încât să se țină cont de persoanele aflate în toate etapele vieții și să se asigure că potențialul profesional și voluntar este folosit într-o mai mare măsură pentru a răspunde provocărilor generate de schimbările demografice; subliniază că ar trebui folosite experiența și cunoștințele persoanelor mai în vârstă, de exemplu în proiecte legate de îndrumare, pentru a facilita tranziția între generații, și că sunt necesare soluții adecvate în acest sens; consideră că o șansă care nu ar trebui ratată o reprezintă comunicarea între generații;

33. consideră că regiunile ar trebui să utilizeze fondurile FSE în mod clar pentru a combate șomajul în rândul tinerilor pentru a asigura integrarea socială a tinerilor și pentru a le oferi acestora posibilitatea de a exercita o profesie adecvată; subliniază că acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, prin susținerea acțiunilor de formare a tinerilor și a spiritului antreprenorial în rândul tinerilor;

34. este de părere că trebuie susținută în continuare creșterea ratei ocupării forței de muncă în rândul femeilor; solicită, prin urmare, ca mai multe femei să obțină accesul la locuri de muncă calificate și la programe pentru învățarea pe tot parcursul vieții, cu condiția ca respectivele calificări obținute să corespundă cerințelor pieței muncii; recomandă statelor membre să dezvolte sisteme prin care angajații să fie încurajați să ia parte la proiecte speciale, care să îi ajute să-și reconcilieze viața profesională cu cea de familie;

35. subliniază că, pentru regiunile europene care se confruntă cu provocări demografice, crearea unui mediu favorabil unui sector privat competitiv și inovator este esențială în vederea creării de noi locuri de muncă în rândul tuturor generațiilor;

Analiză/bunele practici

36. consideră că evoluțiile demografice din regiuni ar trebui evaluate din punct de vedere statistic; invită Comisia să prezinte propuneri pentru ca bazele de date locale, regionale și naționale privind evoluția demografică să fie comparabile, pentru a permite evaluarea datelor la nivel european și stimularea schimbului de bune practici între state, regiuni și localități;

37. invită Comisia să îmbunătățească indexul privind vulnerabilitatea demografică și să-l calculeze din cinci în cinci ani, pentru a se identifica regiunile europene expuse în mod special schimbărilor demografice; îndeamnă Comisia să creeze practici-pilot, cu scopul de a identifica practicile aplicate în regiunile cu cele mai stricte cerințe;

38. invită statele membre și autoritățile regionale și locale să îmbunătățească cooperarea cu actorii locali și regionali în ceea ce privește aspectele legate de schimbările demografice; consideră că, în regiunile de frontieră, cooperarea ar trebui să țină seama și de dorințele și de posibilitățile legate de inițiativele transfrontaliere; sugerează dezvoltarea de programe de formare în acest domeniu pentru o înțelegere mai bună și o sensibilizare crescută cu privire la aspectele în cauză; îndeamnă regiunile să facă schimb de bune practici în ceea ce privește provocările legate de îmbătrânire;

39. propune Comisiei să sprijine, în cadrul cooperării teritoriale, crearea de rețele la nivelul întregii UE în cadrul cărora autoritățile regionale și locale, precum și actorii societății civile să poată învăța unii de la ceilalți despre abordarea problemelor generate de schimbările demografice;

40. invită Comisia să caute posibilități de elaborare într-o formă mai adecvată a ideii „ERASMUS pentru reprezentanții locali și regionali aleși” și să explice mai în detaliu ideea sa privind „universitatea de vară/iarnă”, pentru ca reprezentanții regiunilor europene să poată face schimb de experiențe și de abordări pozitive cu privire la problemele demografice;

41. invită Comisia să elaboreze o culegere a celor mai bune practici, să le analizeze și să le comunice statelor membre și regiunilor, astfel încât acestea să poată servi drept modele în ceea ce privește stabilirea politicii de abordare a provocărilor demografice;

42. invită statele membre și regiunile să facă schimb de experiență, de bune practici și de abordări noi în ceea ce privește evitarea consecințelor negative ale schimbărilor demografice;

o

o o

43. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2010)0400. (2) JO C 184E, 6.8.2009, p. 75. (3) JO C 292E, 1.12.2006, p. 11.

1. Schimbările demografice - o oportunitate, nu o amenințare

Schimbările demografice din UE sunt o realitate, iar abordarea acestora reprezintă una dintre sarcinile-cheie pentru viitor. Populația Europei îmbătrânește: aici trăiește populația cea mai în vârstă și se înregistrează cea mai scăzută rată de creștere a populației din lume. În majoritatea statelor membre, rata natalității se află sub nivelul de conservare de 2,1 copii pe femeie (și scade în continuare în unele cazuri), în timp ce speranța de viață crește. Există o probabilitate de 50% ca o fată născută în Germania în 2010 să ajungă la vârsta de 100 de ani. Prin urmare, schimbările demografice sunt considerate pe bună dreptate a fi tendința cea mai importantă a secolului XXI, deoarece acestea vor schimba în mod drastic situația politică, socială, situația societății și situația economică din Europa.

Pentru mulți, schimbările demografice reprezintă o problemă. Raportoarea consideră că aceasta este o perspectivă limitată: ar trebui să se ia în considerare oportunitățile pe care aceste evoluții le oferă Europei. Problema nu o reprezintă schimbările demografice în sine, ci atitudinea ezitantă a politicii și a societății față de abordarea acestor schimbări.

Raportoarea consideră că schimbările demografice duc la apariția unor noi provocări în multe regiuni ale UE. Prin urmare, trebuie să se analizeze evoluțiile demografice în special la nivel regional, unde se observă evoluții foarte diferite. În timp ce schimbările demografice din multe regiuni rurale se caracterizează prin exodul tinerilor, regiunile urbane prospere profită de pe urma faptului că oamenii se mută aici. Conurbațiile precum Londra trebuie să facă față unui aflux de oameni, în timp populația din regiunile din noile landuri germane, din vestul Poloniei sau din nordul Spaniei emigrează. În aproximativ 20 de regiuni din Europa, rata de scădere a populației depășește 10%.

2. Schimbările demografice și politica regională a UE

Nu toate regiunile conștientizează faptul că schimbările demografice pot presupune pentru acestea atât riscuri, cât și oportunități. Diversitatea provocărilor presupune strategii proprii pentru regiuni și zonele urbane. În principiu, acest lucru ține de responsabilitatea statelor membre, însă raportoarea este convinsă că regiunile trebuie să acționeze proactiv și că, totodată, acestea au nevoie de îndrumare și de perspective pentru viitor.

În concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea(1), Comisia subliniază importanța schimbărilor demografice. Și comunicarea Comisiei Europene privind promovarea solidarității între regiuni susține faptul că trebuie protejate drepturile fiecărei generații. Copiii și tinerii trebuie să facă parte din societate. Acest lucru necesită susținerea familiilor tinerilor, crearea și întreținerea unor instituții de înaltă calitate de îngrijire a copiilor și de învățământ, cursuri de formare profesională și perspective de obținere a unor locuri de muncă. Generațiile de vârstă medie au nevoie de ajutor pentru îngrijirea și creșterea copiilor lor, dar și pentru îngrijirea generațiilor mai vârstnice. Persoanele mai în vârstă au nevoie de ajutor pentru a-și asigura o participare activă și independentă la viața socială.

Statele membre și regiunile pot utiliza fondurile structurale pentru a elabora strategii adaptate. Politica structurală europeană poate cofinanța proiecte care privesc gestionarea cu succes a schimbărilor demografice. În perioada de programare 2007-2013, statele membre au alocat un buget de aproape 30 de miliarde de euro (8,5 % din fondurile structurale) pentru măsuri în acest domeniu prin programele lor operaționale. Politica regională este astfel un instrument-cheie în confruntarea cu schimbările demografice.

3. Exigențele și problemele identificate în acest raport

Raportoarea este conștientă de faptul că schimbările demografice afectează multe sectoare(2). Cu toate acestea, ea este de părere că mai ales politica structurală ar trebui, de asemenea, să abordeze provocările imense generate de schimbările demografice. Raportoarea identifică următoarele șase puncte importante:

1. Fondurile structurale trebuie să fie mai bine adaptate la provocările generate de schimbările demografice. Comisia ar trebui să considere aceste schimbări o prioritate-cheie pentru dezvoltarea Europei. În același timp, statele membre și regiunile ar trebui să ia mai mult în considerare acest fenomen și să îl considere o prioritate orizontală în cadrul programelor lor operaționale. Fondurile structurale ar trebui să fie distribuite la nivel regional în funcție de indicatorii demografici.

2. În ceea ce privește infrastructura, raportoarea consideră că atât zonele rurale, cât și cele urbane se confruntă cu provocări de proporții. Trebuie prevenite depopularea și izolarea socială a persoanelor în vârstă, iar planificarea urbană trebuie adaptată. În acest scop, fondurile structurale își pot aduce contribuția. Orașele și comunele trebuie să fie atractive pentru locuitori și pentru aceasta sunt necesare, între altele, o infrastructură favorabilă copiilor și familiilor, precum și o rețea performantă de transport public local.

3. Schimbările demografice afectează în primul rând persoanele mai în vârstă, copiii și familiile. Politica regională poate face multe pentru aceste segmente ale societății, de exemplu, prin fondurile FEDER acordate pentru credite cu dobânzi scăzute, care să permită construirea de locuințe adecvate pentru persoanele în vârstă, sau prin promovarea locuințelor pentru mai multe generații. Îngrijirile medicale asigurate pe întreg teritoriul, personal suficient în acest sector și serviciile de îngrijire a copiilor cu program continuu sunt indispensabile și pot fi sprijinite de politica de coeziune.

4. Din considerente demografice, Europa va depinde în continuare de migrația forței de muncă calificate(3). Cartea albastră este doar primul pas către o strategie europeană privind migrația. În același timp, ar trebui menționat faptul că integrarea imigranților are rezultate diferite. În acest domeniu, politica de coeziune poate să își aducă contribuția, de exemplu prin finanțarea formării sau a organizării de evenimente (precum Centrul economic germano-turc din Mannheim).

5. În ceea ce privește abordarea schimbărilor demografice, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor joacă un rol central. În plus, trebuie redus șomajul din rândul tinerilor. În ceea ce privește persoanele în vârstă, este importantă utilizarea cunoștințelor și competențelor acestora (de exemplu, pentru proiecte legate de îndrumare). Nu trebuie să existe nicio discriminare pe motiv de vârstă pe piața muncii. Pentru toate aceste măsuri, statele membre pot utiliza fonduri FSE.

6. Pentru a găsi răspunsuri la provocările generate de schimbările demografice, raportoarea consideră că este important să existe statistici corespunzătoare. În al doilea rând, trebuie îmbunătățită coordonarea dintre autoritățile competente de la toate nivelurile și trebuie realizate schimburi de bune practici.

Dacă definim schimbările demografice și găsim soluții atât la nivel european, cât și la nivel național și regional, acestea nu vor mai reprezenta o amenințare pentru Europa, ci o oportunitate.

(1) COM(2010)642, p.230 și urm. (2) A se vedea, de asemenea, (2010/2027(INI)) al Comisiei EMPL. (3) Germania, de exemplu, va avea nevoie de 30 000 - 50 000 de muncitori calificați pe an în următorii 15 ani (conform Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, „Perspektive 2025 - Fachkräfte für Deutschland”, Nürnberg, 2011, p.36 și urm.).

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la schimbările demografice și consecințele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE

(2010/2157(INI))

Raportoare pentru aviz: Sari Essayah

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că previziunile demografice privind raportul de dependență a persoanelor vârstnice indică accentuarea polarizării între regiuni, astfel încât vor exista 40 de regiuni în care acest raport va fi cu cel puțin 25% peste media UE până în 2020, ceea ce va determina apariția unor provocări majore nu doar pentru sistemele de pensii și de asistență medicală, ci și în ceea ce privește îngrijirea persoanelor în vârstă, existența unei forțe de muncă adecvate și formarea acesteia, precum și multe alte probleme sociale;

2.  constată că îmbătrânirea societății europene implică inegalități regionale semnificative; constată că, deoarece datele naționale despre schimbările demografice ascund realități locale diverse, este uneori dificil de identificat nevoile în materie de infrastructuri și de transferuri financiare de la guvernele centrale; invită Comisia să contribuie la îmbunătățirea calității și a fiabilității datelor și a statisticilor referitoare la tendințele demografice;

3.  constată că o speranță de viață mai lungă, nivelurile reduse de fertilitate și migrația provoacă schimbări demografice, cu variații teritoriale semnificative pe teritoriul Europei, precum și cu diferențe mari între statele membre, între regiuni și între orașe, uneori și în cadrul orașelor;

4.  consideră că această creștere a speranței de viață reprezintă un element pozitiv și ar trebui tratată ca atare; solicită, prin urmare, Uniunii Europene să asigure că statele membre garantează faptul că pensionarii, în special cei care sunt expuși riscului de sărăcie și nu își permit o locuință sau să se îngrijească, nu cad pradă sărăciei;

5.  consideră că recenta criză economică și financiară a înrăutățit situația în ceea ce privește tendințele demografice în Europa, găsirea unei soluții la această problemă devenind astfel mai dificilă;

6.  recunoaște, cu toate acestea, că migrația oferă, în special regiunilor care se confruntă cu un exod net al populației, oportunitatea de a contracara impactul negativ al schimbărilor demografice și, prin urmare, invită statele membre să recunoască integrarea migranților ca o măsură politică de importanță strategică;

7.  constată că abordarea schimbărilor demografice va fi importantă pentru realizarea obiectivelor UE 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă; în acest context, îmbătrânirea ar trebui să fie văzută ca o oportunitate, și nu ca o povară, cu fonduri structurale care să ofere posibilități statelor membre, regiunilor și orașelor;

8.  subliniază faptul că schimbările demografice, în special îmbătrânirea populației, au un impact evident asupra disponibilității infrastructurilor sociale, precum sistemele de pensii, îngrijirea și asistența medicală, autoritățile regionale fiind nevoite să satisfacă cererea în schimbare a diferitelor grupuri de populație;

9.  consideră că ar trebui să existe indicatori care să completeze PIB-ul ca un criteriu de alocare a fondurilor în cadrul viitoarei politici de coeziune a UE, și în primul rând din punctul de vedere al schimbărilor demografice, raportul de dependență a persoanelor vârstnice; subliniază totuși importanța și altor indicatori sociali în acest sens și observă că mulți indicatori importanți sunt enumerați în avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale referitor la raportul intitulat „Dincolo de PIB – Măsurarea progreselor într-o lume în schimbare” [2010/2088(INI)], ca mijloc de a răspunde mai eficient provocărilor cu care se confruntă Europa;

10. constată că schimbările demografice au un impact puternic în fiecare regiune și necesită strategii de adaptare diferite, în funcție de caracterul acesteia – regiune în care se imigrează sau regiune cu populație în scădere; constată că în regiunile cu populație în scădere, de obicei regiuni rurale, calitatea vieții este definită altfel decât în regiunile cu populație în creștere, fiind, de aceea, nevoie de strategii de sprijin diferite;

11. subliniază faptul că Fondul social european (FSE) ar trebui să fie considerat o resursă esențială pentru sprijinirea oportunităților de formare în vederea creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă, de reconversie profesională și de incluziune socială a femeilor, a tinerilor și a persoanelor în vârstă; solicită utilizarea pe deplin a potențialului FSE în acest domeniu;

12. constată că fiecare regiune, inclusiv regiunile cu emigrare netă, are potențial specific în diverse domenii; invită statele membre ca, în cadrul politicii lor, să acorde prioritate strategiilor care permit unor astfel de regiuni să își exploateze la maximum propriul potențial de dezvoltare, întrucât experiența arată că acest lucru poate stimula actorii economici și sociali de la nivel local și regional, sporind astfel din nou atractivitatea regiunilor cu emigrație netă și inversând tendințele migrației; observă importanța Fondului social european (FSE) în acest context și solicită crearea unor programe integrate la nivel regional, care să permită o mai bună colaborare între Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și FSE, precum și cu politica agricolă comună și politica de mediu, făcând astfel posibilă satisfacerea, în mod eficient, a nevoilor din zonele rurale și consideră că toate măsurile din cadrul politicii de coeziune ar trebui să se concentreze pe rezultate în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, eradicarea sărăciei, competitivitatea, ocuparea forței de muncă și alte obiective ale Strategiei Europa 2020; solicită ca politica de coeziune să fie condiționată de obținerea de rezultate și să stabilească obiective măsurabile și indicatori de rezultat pentru a permite o evaluare continuă; solicită o evaluare și un control al rezultatelor obținute prin alocarea creditelor FSE;

13. solicită, în cadrul FSE, îmbunătățirea condițiilor de muncă și a posibilităților de angajare a persoanelor în vârstă, precum și stimulente pentru a continua să lucreze o perioadă mai îndelungată decât în prezent; solicită organizarea de cursuri de formare suplimentară pentru angajați, cu scopul de a satisface nevoile în schimbare ale vieții profesionale și solicită acordarea de sprijin pentru antreprenorii în vârstă;

14. consideră că finanțarea prin FSE ar trebui să fie utilizată pentru a sprijini dezvoltarea serviciilor de îngrijire, inclusiv îngrijirea pe termen lung pentru persoanele vârstnice ca un nou sector de creștere potențială al pieței serviciilor, precum și un mijloc de a atinge rate mai ridicate de ocupare a forței de muncă, în special în rândul femeilor îngrijitoare;

15. propune să se utilizeze în mai mare măsură oportunitățile oferite de FSE pentru a pune capitalul social local la dispoziția serviciilor sociale de proximitate, astfel încât să se țină seama de nevoile specifice ale persoanelor în vârstă și pentru a le permite acestora să trăiască independent cât mai mult timp posibil; în plus, atrage atenția asupra faptului că regiunile care se confruntă cu un exod net al populației trebuie să ia măsuri pentru a menține, pe cât posibil, mixul natural al populației, inclusiv să garanteze furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor, o infrastructură educațională atractivă și accesul universal la alte servicii de interes general;

16. solicită crearea de condiții favorabile pentru afaceri, în special pentru IMM-uri, prin introducerea și adaptarea unor produse și procese inovatoare;

17. consideră că trebuie încurajate legăturile interactive dintre institutele de cercetare și reprezentanții mediului de afaceri;

18. consideră că nu ar trebui să existe în Europa regiuni periferice din perspectivă socială și economică și că, în acest scop, ar trebui să fie aplicate diferite politici și măsuri, precum o politică fiscală care să încurajeze tinerii să rămână sau să se mute la periferii și care să permită persoanelor care locuiesc acolo să subziste; constată că, în regiunile care se confruntă cu un exod net al populației, conceptele de infrastructuri sociale inovatoare și descentralizate, asociate unui nivel înalt de angajament cetățenesc, îmbunătățesc calitatea vieții și reprezintă factori de stabilitate economică, inclusiv pentru tineri; consideră că economiile și structurile regionale ar trebui să fie reînnoite în avans, ca pregătire pentru a face față impactului îmbătrânirii populației și că regiunile cu cel mai rapid grad de îmbătrânire a populației ar putea fi folosite ca zone de testare pentru a experimenta și a finanța soluții inovatoare la problemele regionale cauzate de schimbările demografice rapide, având în vedere faptul că noi inovați la nivel social și în sectorul serviciilor sunt necesare în multe domenii, de exemplu:

     –   reconcilierea vieții de familie cu cea profesională, inclusiv un sprijin financiar și pentru infrastructură adecvat, precum și recunoașterea muncii de îngrijire,

     –   sprijinirea încadrării în muncă a persoanelor în vârstă prin intermediul unei flexibilități sporite în cadrul relațiilor de muncă,

     –   stoparea marginalizării regiunilor și dezvoltarea regiunilor care prezintă întârzieri,

     –   garantarea furnizării adecvate și universale de servicii de bază de interes general, de calitate înaltă, inclusiv servicii de îngrijire pentru persoanele vârstnice, întrucât accesul universal la servicii sociale este un drept fundamental, iar principiul solidarității trebuie, de asemenea, menținut, atunci când există dezechilibre demografice,

     –   creșterea productivității sistemului de sănătate și a îngrijirii persoanelor în vârstă prin utilizarea TIC,

     –   garantarea menținerii populației în curs de îmbătrânire într-o stare bună de sănătate, activă, capabilă să trăiască la domiciliu și mobilizarea potențialului lucrătorilor, al antreprenorilor și al voluntarilor vârstnici, prin promovarea inserției profesionale, a formării și a educației lor, protejarea participării economice și a dezvoltării competențelor (de exemplu, prin formare) ale unei populații în curs de îmbătrânire, prin intermediul unei reforme profunde a gestionării carierei pentru angajații în vârstă de peste 50 de ani care, în prezent, sunt penalizați adesea prin discriminarea în cadrul procedurilor de recrutare, prin accesul inadecvat la formare, inclusiv în domeniul noilor competențe și tehnologii, și prin nerecunoașterea valorii experienței,

     –   statele membre ar trebui să ia măsuri concrete de asigurare a unei îmbătrâniri sănătoase prin: asigurarea accesului egal al tuturor cetățenilor la îngrijire de sănătate de bază, îmbunătățirea calității și siguranței actului medical,

     –   găsirea unor modalități de reacție la diferitele etape de deteriorare a stării de sănătate a persoanelor în vârstă, oferindu-le educație, competențe și formare relevante, astfel încât acestea să nu sufere de excluziune socială, iar grupurile vulnerabile, cum ar fi migranții, persoanele cu handicap și persoanele în vârstă să poată participa la cursuri de formare pentru a-și asigura un acces mai bun la TIC,

     –   încurajarea imigrației, în vederea satisfacerii necesităților de pe piața regională a muncii, întrucât migranții cu înalte calificări ar putea fi esențiali pentru unele sectoare ale economiei regionale,

19. salută, în acest context, propunerea Comisiei pentru un parteneriat privind îmbătrânirea activă și sănătoasă, care ar putea oferi coordonarea necesară pentru dezvoltarea inovațiilor menționate mai sus; solicită sporirea gradului de flexibilitate a bugetului alocat coeziunii comparativ cu starea sa actuală, pentru a permite testarea de noi idei și abordări și pentru a încuraja asumarea de riscuri și experimentarea;

20. observă că, în cursul perioadei actuale de programare, politica regională și structurală se bazează pe programe axate pe fonduri și consideră că, în cadrul următoarei perioade de programare, intervențiile prin fondurile structurale ar trebui combinate într-un document unic de programare la nivelul regional corespunzător;

21. atrage atenția asupra necesității direcționării unor cheltuieli publice către copiii mici și familiile numeroase, mai ales pentru furnizarea de servicii de îngrijire a copilului și pentru protecția mamelor singure și a familiilor monoparentale care sunt în mod deosebit expuse riscului de excluziune socială, de izolare și de sărăcie; subliniază că aceste servicii sunt în interesul general și contribuie la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea economică locală și regională; invită Comisia să popularizeze exemplele de mai bune practici din zone din anumite state membre;

22. recomandă, prin urmare, îmbinarea investițiilor publice și a celor private în domeniul îngrijirii copiilor și în sistemul educațional preșcolar;

23. subliniază faptul că accesul adecvat la servicii de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă, a persoanelor cu handicap și a altor persoane aflate în întreținere este esențial pentru a permite bărbaților și femeilor o participare deplină și în condiții egale pe piața muncii; subliniază că acest fapt va avea un impact asupra nivelului de îngrijire informală disponibilă;

24. subliniază importanța intervenției active a autorităților publice, în special prin furnizarea de servicii sociale de interes general care să ajute familiile și copiile, precum și să ofere facilități și îngrijire persoanelor în vârstă și tuturor persoanelor aflate în întreținere;

25. subliniază că activitățile de voluntariat și rețelele sociale contribuie în mod esențial, în regiunile cu populația în scădere, la satisfacerea nevoilor populației locale, dar nu pot înlocui rolul fundamental al autorităților publice în furnizarea de servicii de interes general; consideră că acest angajament civic trebuie recunoscut, iar actorii implicați trebuie sprijiniți ca parteneri ai politicii regionale; subliniază că astfel pot fi inițiate procese de învățare care permit unei regiuni să facă față dificultăților cauzate de schimbările demografice;

26. invită statele membre să își reformeze sistemele fiscale, astfel încât să garanteze că persoanele cu un istoric profesional întrerupt pentru a se ocupa de copii sau de persoane în vârstă, nu sunt dezavantajate în ceea ce privește pensia pentru limită de vârstă și prestațiile de asigurări sociale;

27. solicită norme viitoare privind FSE care să fie mai simplu de gestionat și, prin urmare, care să permită organizațiilor mici să beneficieze mai mult de finanțare, să dezvolte și să gestioneze proiecte sociale inovatoare; invită Comisia să sporească, în cadrul viitorului FSE, finanțarea pentru proiecte-pilot transnaționale la nivelul UE vizând chestiuni sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a facilita cooperarea regională, transnațională și macroregională inovatoare, pentru a putea face față astfel provocărilor care rezultă din schimbările demografice;

28. recomandă ca statele membre și Comisia să creeze site-uri de internet ușor accesibile, pentru a permite publicului larg să verifice destinația reală a fondurilor de coeziune ale UE și ce se realizează de fapt prin intermediul acestora;

29. solicită adoptarea unor măsuri pentru creșterea gradului de sensibilizare cu privire la posibila contribuție a grupurilor vulnerabile ale populației la consolidarea regiunilor, ca sursă de coeziune socială;

30. solicită o cooperare strânsă între Comisie și oficiile naționale de statistică, care furnizează informații cu privire la diferite aspecte, inclusiv cifre privind populația și migrația, în vederea monitorizării datelor și a analizării tendințelor demografice, contribuind astfel la o alocare mai eficientă a fondurilor pe teritoriul Europei, în funcție de activele și nevoile specifice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la schimbările demografice și consecințele acestora asupra viitoarei politici de coeziune a UE

(2010/2157(INI))

Raportoare pentru aviz: Anna Záborská

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât politicile privind egalitatea de gen ar putea contribui în mod semnificativ în abordarea provocărilor demografice, în special prin stimularea incluziunii femeilor pe piața muncii și prin reducerea riscului de sărăcie în rândul femeilor și al copiilor;

B.   întrucât femeile trăiesc mai mult decât bărbații, iar diferența din ce în ce mai mare între speranța de viață pentru femei și cea pentru bărbați, ar putea determina un risc mai mare de izolare, dependență și sărăcie a femeilor vârstnice;

C.  întrucât îmbătrânirea populației europene reprezintă una dintre cele mai importante provocări ale Uniunii Europene, cu o creștere a sarcinii anumitor boli cronice, unele dintre ele afectând în special femeile, și întrucât autoritățile locale, regionale și naționale vor juca un rol crucial în asigurarea continuității, a siguranței și a calității în furnizarea de servicii de asistență medicală și de sănătate publică,

1.  invită autoritățile competente la nivel național, regional, local și la nivelul UE, să se angajeze într-o mai mare măsură, în cadrul politicii de coeziune și ținând seama de strategia Europa 2020, în analizarea eficacității integrării perspectivei de gen și a măsurilor privind egalitatea de gen în politica de coeziune, precum și a măsurilor de combatere a discriminării, îndeosebi în noul context al schimbărilor demografice caracterizate prin îmbătrânirea populației și prin importante fluxuri migratorii care au loc, atât cele provenite din țările terțe, cât și cele care se produc în interiorul UE, de la est la vest și din zonele rurale spre zonele urbane și acordând o atenție mai mare problemelor cu care se confruntă femeile din cauza excluziunii sociale;

2.  invită Comisia și statele membre să se asigure că toate autoritățile locale și regionale de pe întreg teritoriul UE au inclus măsuri de integrare a principiului egalității între bărbați și femei în propunerile de finanțare din cadrul următoarei perioade de programare a politicii de coeziune, alături de obiectivul reducerii efectelor negative ale schimbărilor demografice;

3.  evidențiază faptul că politicile și dispozițiile referitoare la serviciile de îngrijire sunt legate intrinsec de obținerea egalității între femei și bărbați, subliniază lipsa unor servicii de îngrijire de calitate și accesibile în majoritatea statelor Uniunii Europene și faptul că activitatea de îngrijire nu este împărțită în egală măsură între bărbați și femei, fapt care are un impact negativ direct asupra abilității femeilor de a participa la toate aspectele vieții sociale, economice, culturale și politice;

4.  invită Comisia să introducă în următorul ciclu al politicii de coeziune proiecte și programe specifice, în cooperare cu autoritățile regionale, în vederea dezvoltării și sporirii participării active a femeilor în cadrul IMM-urilor, ceea ce ar îmbunătăți în mod direct ocuparea forței de muncă feminine și ar evita exodul de creiere al tinerei generații din zonele rurale către cele urbane sau spre alte țări, în vederea contracarării scăderii populației;

5.  invită autoritățile competente la nivel național, regional, local și al UE, în cadrul competențelor care le revin în perioada de programare următoare a politicii de coeziune, să asigure inițiative de sprijin financiar pentru perioada de maternitate și de îngrijire a copilului prin furnizarea de tichete, bonusuri și beneficii, să promoveze asigurarea de servicii și prestații pentru copii și familie, să pună în aplicare măsuri efective care să permită concilierea vieții profesionale cu viața familială, luând în considerare un program de lucru flexibil pentru angajații care sunt părinți (pe baza unei alegeri libere) și furnizarea de servicii de calitate și la prețuri accesibile de îngrijire a minorilor, bătrânilor și altor persoane dependente, care să permită părinților, în special mamelor, să își îmbine viața profesională cu cea familială; subliniază că anumite țări au pus în aplicare politici adecvate de conciliere a vieții profesionale cu viața familială, care acordă lucrătorilor posibilitatea de a alege în mod liber între alternative echivalente reale, în vederea sporirii atât a ratei de participare a femeilor și a bărbaților pe piața muncii, cât și a ratei natalității;

6.  dorește, în acest sens, dezvoltarea muncii la distanță, atunci când această formă de muncă este posibilă, printr-un cadru legislativ ambițios, care să permită concilierea intereselor lucrătorilor și a întreprinderilor;

7.  consideră că, în cadrul noii strategii a politicii de coeziune după anul 2013, având în vedere schimbările demografice existente din Europa și în vederea promovării unui mai bun echilibru între viața profesională și viața de familie, trebuie acordat un sprijin financiar mai semnificativ creării de structuri de îngrijire a preșcolarilor;

8.  subliniază rolul crescând și esențial al autorităților locale și regionale europene în promovarea egalității de șanse între femei și bărbați, pentru a face față provocărilor demografice și le îndeamnă să integreze politici pertinente în cadrul proiectelor lor de cooperare descentralizată, pentru a permite accesul femeilor, în special al celor mai vulnerabile (inclusiv imigrantele, femeile provenite din rândul minorităților, femeile cu dizabilități, femeile care au fost victime ale violenței domestice și femeile cu vârste de peste 45 de ani fără loc de muncă) la noile tehnologii de informare și la microfinanțarea activităților de afaceri;

9.  solicită Eurostat să includă în cadrul indicelui dezvoltării umane (HDI - Human Development Index) regionale factorii privind munca invizibilă neplătită, defalcată pe genuri, ținând cont de rolul triplu jucat adesea de către femei ca mame, fiice și bunici, ca un element complementar al infrastructurii sociale regionale stabilite, însă, încă, inadecvate, în urma studiului recent efectuat de OCDE „Cooking, Caring and Volunteeering: Unpaid Work Around the World”(1);

10. atrage atenția asupra dezechilibrului major dintre femei și bărbați în ceea ce privește distribuția sarcinilor casnice și a responsabilităților familiale, ceea ce determină în principal femeile să aleagă opțiuni flexibile în privința programului de lucru sau chiar să renunțe la muncă, lucru care afectează evoluția carierei femeilor și acumularea drepturilor de pensie, contribuind la menținerea diferenței de salarizare între femei și bărbați;

11. solicită Eurostat să examineze și să elaboreze indicatori care să măsoare și să valorifice implicarea femeilor și bărbaților în activitățile voluntare, pentru a reliefa contribuția femeilor și bărbaților la coeziunea socială în fiecare regiune în parte și la îmbunătățirea calității vieții, mai ales a celor care trăiesc în condiții de sărăcie;

12. opinează că această participare a femeilor la activitățile voluntare ar trebui să fie considerată drept experiență profesională validată, să fie recunoscută în mod corespunzător și să nu ducă la penalizarea acestora în privința dreptului la asigurarea de sănătate și la pensia pentru limită de vârstă;

13. invită Comisia să propună inițiative specifice în cadrul Anului european 2012 al îmbătrânirii active și al solidarității între generații, dedicate activităților femeilor de vârsta a treia, de valorificare a contribuțiilor acestora la coeziunea socială și teritorială; subliniază că principiul solidarității între generații este o piatră de temelie a modelului social european și, prin urmare, a coeziunii economice, sociale și teritoriale; solicită luarea de măsuri vizând promovarea unor soluții flexibile privind pensionarea și combinarea pensiilor cu locuri de muncă cu fracțiune de normă pentru a încuraja femeile să-și prelungească prezența pe piața muncii; solicită ca, în scopul menținerii acestui principiu, autoritățile publice la diferite niveluri să adopte o abordare activă și să se implice în garantarea unor servicii sociale de interes general de înaltă calitate;

14. solicită statelor membre să consolideze conformitatea sistemului de pensii prin combaterea discriminării pe piața muncii pe criterii de sex și în special, prin reducerea diferenței profesionale și salariale între cele două sexe și prin asigurarea compensării în sistemele de pensie a perioadei consacrate îngrijirii familiei;

15. invită statele membre și autoritățile regionale să acorde stimulente pentru acele forme de sprijin acordat familiilor care îngrijesc persoane în vârstă și dependente;

16. invită Comisia și statele membre să promoveze tipuri de formare și de educație intergeneraționale, de exemplu, prin implicarea tinerilor, școlilor și asociațiilor în proiecte de formare în domeniul TIC pentru persoanele vârstnice sau prin valorificarea competențelor persoanelor în vârstă în proiecte extracurriculare;

17. invită statele membre și autoritățile regionale să dezvolte și să sprijine modalități de implicare a persoanelor în vârstă în activități de instruire formale și informale, de voluntariat și de participare activă la viața comunității;

18. invită Comisia să acorde o atenție specială impactului provocării demografice asupra sistemului public de asistență medicală și să răspundă prin acțiuni corespunzătoare creșterii sarcinii reprezentate de bolile care afectează femeile și bărbații, în special prin finanțarea programelor de depistare a cancerului pentru femei și bărbați în cadrul diferitelor instrumente de politici de coeziune, în special în regiunile cu acces insuficient la serviciile de sănătate publică

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

(1) Miranda, V. (2011), Cooking, Caring and Volunteering: Miranda, V (2011), Cooking, Caring and Volunteeering: Unpaid Work Around the World, OECD Social, Employment and Migration Working Papers 116, OECD Publishing.