RAPORT referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

15.11.2011 - (2011/2071(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportoare: Pervenche Berès
Raportor pentru aviz (*):Olle Ludvigsson, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
(*)       Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură


Procedură : 2011/2071(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A7-0384/2011

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–   având în vedere articolele 121, 126 și 148 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și Protocolul nr. 12 și dispozițiile relevante ale Protocoalelor nr. 15 și 16 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive,

–   având în vedere Codul de practici privind statisticile europene, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene,

–   având în vedere articolul 152 și articolul 153 alineatul (5) din TFUE,

–   având în vedere articolul 9 din TFUE (clauza socială orizontală),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 mai 2010 intitulată „Consolidarea coordonării politicilor economice” (COM(2010)0250) și cea din 30 iunie 2010 intitulată „Consolidarea coordonării politicilor economice pentru stabilitate, creștere și locuri de muncă - Instrumente pentru o mai bună guvernanță economică în UE” (COM(2010)0367),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–   având în vedere concluziile Consiliilor ECOFIN din 15 februarie 2011 și din 7 septembrie 2010,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 23-24 martie 2011,

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, precum și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0384/2011),

A. întrucât criza, accentuarea inegalităților, a dezechilibrelor macroeconomice și a decalajelor de competitivitate în urma introducerii monedei euro, precum și funcționarea sistemului financiar au scos în evidență necesitatea ca Uniunea să combată dezechilibrele macroeconomice pe baza unei abordări simetrice, după caz, care ar viza atât deficitele excesive, cât și surplusurile excesive, ar coordona mai bine politicile economice și fiscale și ar ameliora supravegherea bugetară;

B.  întrucât cadrul îmbunătățit de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, care să fie coerente între ele, în special pe o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă (Strategia UE 2020), cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, pe încurajarea comerțului internațional și a competitivității, pe un cadru eficace de prevenire și corectare a deficitelor publice excesive (Pactul de stabilitate și de creștere), pe un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, pe cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, precum și pe o reglementare și o supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv pe supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic;

C. întrucât experiența acumulată și greșelile din primul deceniu de funcționare a uniunii economice și monetare au scos în evidență nevoia unei guvernanțe economice îmbunătățite în Uniune, care ar trebui să se bazeze pe o asumare mai puternică la nivel național a normelor și politicilor stabilite de comun acord și pe un cadru mai solid de supraveghere a politicilor economice naționale la nivelul Uniunii;

D. întrucât experiența a demonstrat că datoriile și deficitele excesive în anumite state membre pot avea efecte negative colaterale profunde asupra altor state membre și asupra zonei euro în ansamblu;

E.  întrucât parlamentele naționale sunt constituite prin votul liber al cetățenilor și întrucât, în consecință, acestea reprezintă și garantează drepturile dobândite și delegate de cetățeni; întrucât introducerea semestrului european ar trebuie să aibă loc cu respectarea deplină a prerogativelor parlamentelor naționale;

F.  întrucât aprobarea bugetelor publice de către adunările parlamentare reprezintă una dintre pietrele de temelie ale democrației;

G. întrucât parlamentele statelor membre ale UE partajează în prezent funcția legislativă cu instituțiile UE și, deseori, exercită doar un control limitat asupra acțiunilor respectivelor guverne la nivel european;

H. întrucât procesele legislative variabile și complexe ale Uniunii Europene nu sunt cunoscute suficient de majoritatea cetățenilor Uniunii; întrucât lipsa transparenței în procesele decizionale și de formare a opiniei, în special în cele din Consiliul European și Consiliul de Miniștri, subminează încrederea cetățenilor în integrarea europeană și în democrațiile UE și îngreunează exercitarea unui control activ și constructiv de către cetățeni;

I.   întrucât mișcările sociale de protest împotriva măsurilor de austeritate din diferite state membre ale UE exprimă și o nemulțumire crescândă privind calitatea democratică a integrării europene; întrucât credibilitatea democratică a integrării europene a suferit mult ca urmare a modului în care criza euro a fost abordată până în prezent;

J.   întrucât eficacitatea politicilor economice naționale asigurată printr-o coordonare consolidată se bazează pe legitimitatea și responsabilitatea democratice ale acestor politici prin intervenția parlamentelor;

K. întrucât, în contextul semestrului european, este necesar să se asigure o interacțiune mai puternică între politicile din domeniul ocupării forței de muncă, cele din domeniul social și cele economice și întrucât această acțiune trebuie să aducă beneficii tuturor generaților și trebuie să se desfășoare într-o manieră care să promoveze responsabilitatea democratică, aderența și legitimitatea tuturor actorilor implicați; întrucât, pentru aceasta, este esențial să se asigure participarea deplină a Parlamentului European;

L.  întrucât, la 24 martie 2011, statele membre participante la Pactul euro plus au convenit asupra „unei acțiuni solide la nivelul UE în vederea stimulării creșterii prin consolidarea pieței unice, reducerea sarcinii globale a reglementării și prin promovarea comerțului cu țări terțe”;

M. întrucât semestrul european este un proces instituțional, sub conducerea instituțiilor UE, de coordonare mai strânsă între statele membre în vederea punerii în aplicare a strategiei UE, îndeosebi în dimensiunea sa macroeconomică;

N. întrucât bugetul UE este decis împreună de Parlamentul European și de Consiliu, în conformitate cu tratatele, iar procedurile bugetare naționale sunt reglementate de sistemul constituțional al fiecărui stat membru; întrucât o coordonare bugetară mai strânsă nu încalcă totuși principiul subsidiarității;

O. întrucât marea realizare a pieței comune în ceea ce privește conectarea economiilor europene trebuie să fie corelată cu un sistem de coordonare bugetară pentru a beneficia de sinergii considerabile;

P.  întrucât crearea, prin Tratatul de la Lisabona, a unei președinții stabile a Consiliului European a modificat echilibrul instituțional al Uniunii;

Q. întrucât un sistem de coordonare exclusiv interguvernamental ar constitui un răspuns inadecvat la cerințele articolului 121 din TFUE, care prevede faptul că statele membre își consideră politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun, și nu ar putea asigura acțiunile necesare ale Uniunii în domeniile ce fac obiectul metodei comunitare;

R.  întrucât introducerea semestrului european ar trebui să antreneze implicarea sporită și concretă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale, precum și schimbări în activitatea acestora;

S.  întrucât Parlamentul European are competențe de codecizie în procedura bugetară;

T.  întrucât strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă și orientările privind ocuparea forței de muncă, având ca temei juridic articolul 148 din TFUE, instituie un cadru de politică pentru implementarea măsurilor în materie de ocuparea forței de muncă și piața muncii în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020;

U. întrucât Parlamentul European a contribuit aproape la nivel de codecizie la orientările integrate privind ocuparea forței de muncă pentru 2010;

V. întrucât rata șomajului din UE se situează în continuare cu mult peste 9%, șomajul în rândul tinerilor constituind o provocare deosebit de importantă; întrucât politicile din domeniul ocupării forței de muncă, al pieței muncii și din domeniul social constituie, așadar, o parte esențială a reformelor de întreprins atât în cadrul supravegherii macroeconomice, cât și în cadrul coordonării tematice prevăzute de Strategia Europa 2020;

W. întrucât Strategia Europa 2020 și noua structură de guvernanță bazată pe semestrul european ar trebui să contribuie la efortul UE de a soluționa criza și de a elimina cauzele acesteia; întrucât nivelul ridicat al protecției sociale din UE a contribuit la atenuarea celor mai drastice efecte ale crizei și întrucât criza are efecte de amploare, conducând la o reducere importantă a activității economice, la o creștere semnificativă a șomajului, la o scădere bruscă a productivității și la reducerea considerabilă a puterii finanțelor publice;

X. întrucât semestrul european are două obiective: să verifice aplicarea disciplinei bugetare în statele membre și, totodată, să supravegheze aplicarea în bune condiții a Strategiei Europa 2020 prin asigurarea mijloacelor financiare necesare punerii sale în aplicare;

Y. întrucât eșecul Strategiei de la Lisabona poate fi atribuit în esență lipsei de proceduri clare de monitorizare a punerii în aplicare a acestei strategii de către toți actorii implicați; întrucât este deci important să se desprindă învățămintele adecvate, care vor asigura succesul Strategiei Europa 2020,

Z.  întrucât, dată fiind experiența pe care a dobândit-o în dialogul monetar, Parlamentului European ar trebui să i se atribuie un rol în responsabilitatea democratică a politicilor economice și în supravegherea bugetară;

AA.     întrucât Consiliul a efectuat modificări substanțiale în recomandările specifice fiecărei țări propuse de Comisie în cadrul primului an al semestrului european;

AB.     întrucât autonomia partenerilor sociali de a negocia colectiv și sistemele naționale de stabilire a salariilor trebuie respectate cu strictețe;

AC.     având în vedere experiența dobândită în reuniunile interparlamentare organizate anual de Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului European,

Principalele provocări

1.  consideră că în stadiul actual al crizei sunt necesare răspunsuri ferme și ambițioase;

2.  constată că, pe lângă adoptarea pachetului legislativ privind guvernanța economică, la summitul zonei euro din 26 octombrie 2011 s-a decis un set de măsuri de modificare a acestui pachet; consideră că dacă se va decide o modificare a tratatului, aceasta ar trebui să respecte pe deplin procedura prevăzută la articolul 48 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, iar mandatul convenției convocate în temeiul articolului respectiv ar trebui să reflecte necesitatea ca UE să se bazeze pe o puternică legitimitate democratică și pe solidaritate;

3.  consideră că, până la noi dispoziții, semestrul european constituie un cadru valid pentru punerea în aplicare a strategiei UE și pentru o guvernanță economică eficace, în special în statele membre din zona euro care sunt legate de o responsabilitate comună, și consideră că, în spatele formulării, un proces privind întregul exercițiu este în joc pentru instituțiile UE și statele membre;

4.  subliniază faptul că succesul Strategiei Europa 2020 depinde de angajamentul asumat de UE în ansamblu, de asumarea răspunderii de către statele membre, parlamentele naționale, autoritățile locale și regionale și partenerii sociali; reamintește importanța unei economii sociale de piață solide, competitive și funcționale, a reformelor structurale și a acordurilor colective în cadrul Strategiei Europa 2020, precum și a promovării unui dialog social european veritabil cu privire la politicile și măsurile macroeconomice;

5.  reiterează faptul că statele membre ar trebui să își considere politicile economice și fiscale drept o chestiune de interes comun și că pilonul economic al uniunii economice și monetare, inclusiv dimensiunea sa fiscală, trebuie, prin urmare, consolidat printr-o mai bună coordonare în introducerea și punerea în aplicare a măsurilor fiscale, precum și printr-o luptă eficientă împotriva fraudei fiscale și a evaziunii fiscale și o eliminare treptată a măsurilor negative existente;

6.  consideră că introducerea „semestrului european” și coordonarea consolidată a politicilor financiare și economice ar trebui să lase statelor membre ale UE suficientă sferă de acțiune și flexibilitate pentru a pune în aplicare o strategie bugetară, economică și socială eficace, conformă Strategiei UE 2020, care să asigure distribuția echitabilă și dezvoltarea și să ofere cetățenilor UE un nivel adecvat de servicii publice și infrastructuri; solicită Comisiei să ia în considerare, în analiza sa anuală dedicată creșterii, demersurile pe care le-au făcut statele membre pentru a realiza piața unică;

7.  ia act de faptul că dezvoltarea și consolidarea pieței unice și promovarea legăturilor comerciale internaționale sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice, creșterea competitivității și rezolvarea dezechilibrelor macroeconomice și solicită Comisiei să ia în considerare, în analiza sa anuală dedicată creșterii, demersurile pe care le-au făcut statele membre pentru a realiza piața unică;

8.  subliniază că orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și orientările generale ale politicilor economice fac parte integrantă din semestrul european și sunt importante, de asemenea, pentru obținerea unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii; invită Consiliul și Comisia să asigure că toate recomandările de politici sunt în concordanță cu orientările integrate;

9.  regretă lipsa de claritate și suprapunerile diferitelor instrumente și linii bugetare din bugetul UE consacrate realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020; reamintește faptul că semestrul european oferă o bună ocazie pentru dezvoltarea unei mai mari sinergii între bugetul UE și bugetele statelor membre;

10. subliniază faptul că Strategia Europa 2020 trebuie să dispună de o dimensiune teritorială mai puternică; în acest sens, consideră că, ținând seama de caracteristicile și de diferitele niveluri de dezvoltare ale regiunilor europene, implicarea directă a autorităților și partenerilor regionali și locali în planificarea și aplicarea programelor relevante va conduce la o mai mare asumare a obiectivelor strategiei la toate nivelurile și va asigura o conștientizare mai bună a obiectivelor și rezultatelor la fața locului;

Rolul Comisiei

Introducere

11. constată că semestrul european a fost creat pentru a asigura o convergență sustenabilă a performanțelor economice și fiscale ale statelor membre, precum și pentru o coordonare mai strânsă a politicilor economice și depășirea crizei datoriei suverane; constată că analiza anuală a creșterii (AAC) a fost concepută ca documentul inițial de bază al ciclului;

12. subliniază că semestrul european trebuie realizat fără a aduce atingere prerogativelor Parlamentului European conferite prin TFUE; solicită Comisiei să elaboreze propuneri care să clarifice maniera de delimitare a acestor diferite instrumente, modul în care produc efecte colaterale în diversele domenii de politică și modul de articulare a acestora;

Concluzii în urma primului ciclu

13. subliniază că codificarea semestrului european trebuie să permită flexibilitatea necesară pentru o eventuală adaptare pe baza concluziilor trase după primul ciclu; consideră că, în cadrul activității de evaluare și adaptare, Comisia ar trebui să ia în considerare îndeosebi necesitatea unui cadru mai bine adaptat pentru zona euro și provocările acesteia;

14. constată că, în cadrul primului semestru european, calitatea programelor naționale de reformă variază în mod semnificativ din punctul de vedere al concretitudinii, transparenței, fezabilității și exhaustivității; solicită Comisiei să invite statele membre să amelioreze calitatea și transparența contribuției lor și să ridice programele naționale de reformă de cea mai bună calitate la formatul standard pentru următoarele semestre europene;

15. invită Comisia să se asigure că politicile și obiectivele naționale anunțate în programele naționale de reformă ating împreună un nivel suficient de ambițios pentru a îndeplini principalele obiective ale Strategiei UE 2020; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că în cadrul primului semestru european nu s-a întâmplat acest lucru; invită Comisia să garanteze faptul că toate statele membre contribuie la obiectivele principale în funcție de potențialul propriu și prezintă o foaie de parcurs exactă și calendarul aferent al acțiunilor necesare;

Analiza anuală a creșterii

16. consideră că AAC ar trebui să fie conformă cu:

–   Strategia UE 2020,

–   orientările integrate (orientări generale privind politicile economice și de ocupare a forței de muncă),

–   acordurile specifice ale Consiliului privind zona euro sau Uniunea în ansamblu, cum ar fi Pactul euro plus,

17.      constată că analiza anuală a creșterii (AAC), astfel cum a fost adoptată de Consiliul European de primăvară, ghidează elaborarea de către statele membre:

–   a programelor naționale de reformă (PNR);

–   a programelor de stabilitate și de convergență (PSC) pe baza cărora Comisia elaborează recomandări specifice pentru fiecare țară;

18. ia act de faptul că pregătirea analizei anuale a creșterii se bazează pe previziunile macroeconomice din statele membre și din Uniunea Europeană; subliniază că măsurile necesare pentru îmbunătățirea guvernanței economice europene ar trebui să fie însoțite de măsuri similare pentru îmbunătățirea legitimității și a responsabilității; avertizează, prin urmare, împotriva actualei forme a analizei anuale a creșterii ca document tehnic care nu ține seama de contribuția Parlamentului European;

19. invită Comisia să se asigure că, în criteriile de referință utilizate pentru a evalua progresele înregistrate de statele membre, se reflectă mai bine abordarea cuprinzătoare multidimensională (inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii) din Strategia UE 2020 și să formuleze, prin urmare, recomandări specifice pentru fiecare țară;

20. invită Comisia să extindă setul de indicatori pe care îl folosește pentru a monitoriza evoluțiile naționale, ținând cont de activitatea desfășurată, în special, ca urmare a Comunicării „Dincolo de PIB” (COM(2009)433 final) și a Foii de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

21. solicită ca AAC să fie transformată în „orientări anuale privind creșterea durabilă”, cu accent pe stimularea creșterii durabile;

22. solicită ca orientările anuale privind creșterea durabilă să fie adoptate de Comisie înainte de data de 10 ianuarie a fiecărui an, cu un capitol specific privind zona euro;

23. solicită Comisiei să recurgă cu predilecție la o expertiză științifică amplă pentru întocmirea orientărilor anuale privind creșterea durabilă și să țină seama de recomandările corespunzătoare ale Parlamentului European, ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale;

24. solicită Comisiei să evalueze cu claritate în orientările anuale privind creșterea durabilă cele mai importante probleme economice și fiscale ale UE și ale statelor membre, să recomande măsuri prioritare pentru depășirea acestora și să identifice inițiativele luate la nivelul Uniunii și al statelor membre care au permis susținerea creșterii competitivității și a investițiilor pe termen lung, eliminarea obstacolelor din calea creșterii durabile, atingerea obiectivelor stabilite în tratate și în actuala Strategie UE 2020, punerea în aplicare a celor șapte inițiative emblematice și reducerea dezechilibrelor macroeconomice;

25. invită Comisia și Consiliul să se asigure că orientările de politică pentru consolidarea fiscală și reformele structurale sunt coerente cu Strategia UE 2020 pentru creștere economică și locuri de muncă; consideră că, în definirea și punerea în aplicare a orientărilor anuale privind creșterea durabilă, Uniunea trebuie să țină cont de evoluțiile în legislația microfinanciară, îndeosebi reglementarea prudențială, și de investițiile pe termen lung care stimulează competitivitatea, creșterea și crearea durabilă de locuri de muncă; consideră că ar trebui efectuată și o evaluare de impact cu privire la posibilele costuri pe termen lung ale lipsei de acțiune din partea statelor membre în vederea aplicării obiectivelor și reformelor structurale prevăzute de Strategia UE 2020;

26. consideră că recomandările specifice pentru fiecare țară trebuie să fie însoțite de evaluări ale impactului social, luând în considerare cerințele privind promovarea ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare, de recalificare și de protecție a sănătății umane;

27. invită Comisia să identifice în mod explicit în cadrul orientărilor anuale privind creșterea durabilă potențialele efecte colaterale transfrontaliere ale principalelor măsuri de politică economică puse în aplicare la nivelul UE, precum și în statele membre;

28. invită comisarii cu responsabilități în ceea ce privește semestrul european să participe, încă de la adoptarea orientărilor anuale privind creșterea durabilă de către colegiu, la dezbateri pe această temă cu comisiile competente din cadrul Parlamentului European;

Recomandări specifice pentru fiecare țară

29. solicită Comisiei și Consiliului să asigure aplicarea și un tratament egal al obiectivelor Strategiei UE 2020 și al inițiativelor emblematice în orientările și în recomandările lor adresate fiecărui stat membru și Uniunii în ansamblu;

30. reamintește faptul că Directiva Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre[1] prevede că „Comisia publică metodologiile, ipotezele și parametrii relevanți pe care se bazează previziunile sale macroeconomice și bugetare”;

31. recomandă ca statele membre să pună în aplicare directiva respectivă cât mai curând posibil; invită Comisia să asigure o mai mare comparabilitate a programelor naționale de reformă și să stabilească criterii comune pentru evaluarea programelor;

32. solicită Comisiei să vină să își prezinte recomandările în fața Parlamentului European la momentul potrivit, în urma analizei PNR și a PSC, și să evidențieze potențialele efecte colaterale transfrontaliere, în special în cadrul zonei euro, având în vedere forumurile interparlamentare planificate și discuțiile în cadrul Consiliului cu privire la recomandările specifice pentru fiecare țară;

33. invită Consiliul să vină în iulie să explice în fața Parlamentului orice modificare substanțială pe care a adus-o propunerilor de recomandări specifice pentru fiecare țară ale Comisiei; solicită Comisiei să ia parte la această audiere pentru a își exprima opiniile cu privire la situație;

34. invită Comisia să organizeze o audiere în vederea furnizării de informații privind acțiunile anuale de monitorizare anunțate în diferitele inițiative emblematice; solicită ca această audiere să aibă loc între reuniunile de primăvară și vară ale Consiliului European cu toate organismele UE, naționale și regionale implicate și cu alte părți interesate;

35. invită Comisia și Consiliul să intensifice rolul dialogului macroeconomic introdus de Consiliul European de la Köln din iunie 1999, astfel încât să îmbunătățească interacțiunea între cei responsabili pentru evoluția salarială, politica economică, fiscală și monetară;

36. sugerează că ar trebui să se țină seama de efectele colaterale ale evoluțiilor economice din Uniune asupra țărilor care nu sunt membre ale UE, cu scopul de a depune eforturi de reducere a dezechilibrelor economice globale; solicită Comisiei să se implice activ în dialogul economic desfășurat în cadrul instituțiilor competente ale ONU; constată că trebuie să se țină seama, de asemenea, de obiectivele stabilite la nivel internațional;

Rolul Parlamentului European

37. reamintește că dezbaterile parlamentare asupra orientărilor politicii economice reprezintă piatra de temelie a oricărui sistem democratic;

38. ia act de faptul că această criză și mai ales evoluțiile din interiorul zonei euro impun o consolidare a dimensiunii europene a politicilor economice ale statelor sale membre, în special în cadrul zonei euro;

39. își va adapta în continuare structura și metodele de lucru în funcție de ultimele evoluții din cadrul Comisiei și Consiliului cu privire la structura zonei euro; reamintește că dialogul economic va fi o parte integrantă a răspunsurilor la o astfel de provocare; consideră că orice proces organizatoric sau decizional nou ori actualizat din cadrul Consiliului și/sau al Comisiei trebuie să fie însoțit de consolidarea legitimității democratice și de o răspundere adecvată față de Parlamentul European;

40. evidențiază necesitatea de a consolida dimensiunea parlamentară în paralel cu cea specifică Consiliului;

41. va supune la vot, înainte de Consiliul European de primăvară, orientările anuale privind creșterea durabilă, prezentând propuneri de amendamente Consiliului European; solicită ca orientările anuale privind creșterea durabilă să facă obiectul unei proceduri de codecizie care să fie introdusă prin următoarea modificare a tratatului; încredințează Președintelui sarcina de a prezenta Consiliului European de primăvară orientările anuale privind creșterea durabilă astfel cum au fost modificate de Parlamentul European;

42. este preocupat de legitimitatea democratică a introducerii semestrului european; consideră că rolul Parlamentului European și al parlamentelor naționale este esențial pentru a crea legitimitatea democratică și asumarea la nivel național necesare;

43. este de părere că Parlamentul European reprezintă locul potrivit pentru dialogul și cooperarea în domeniul economic dintre parlamentele naționale și instituțiile europene;

44. invită statele membre și regiunile acestora să implice mai îndeaproape parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice, precum și societatea civilă în elaborarea programelor naționale de reformă, de dezvoltare și de coeziune, consultând aceste părți în mod regulat; evidențiază, în acest sens, angajamentul asumat în timp util de Comitetul Regiunilor, în calitate de platformă de coordonare între regiuni, pentru a le determina pe acestea să prezinte rapoarte cu privire la situația actuală a participării regionale și locale în cadrul semestrului european;

45. solicită organizarea în 2012 a unei conferințe interparlamentare care să reunească reprezentanți ai comisiilor pentru buget, pentru ocuparea forței de muncă și ai comisiilor economice ale Parlamentului European și ale parlamentelor naționale, cu scopul de a defini domeniul de aplicare, metoda și mijloacele unei legitimități democratice a politicii economice, pe mai multe niveluri și multidimensională, în special pentru a asigura că politicile naționale și obiectivele stabilite în programele naționale de reformă sunt împreună suficient de ambițioase pentru a duce la realizarea principalelor obiective ale Strategiei UE 2020; consideră totuși că trebuie să se asigure suficient timp pentru adoptarea bugetelor naționale;

46. intenționează să organizeze anual, începând din 2013, înainte de Consiliul European de primăvară un forum interparlamentar care să reunească la Parlamentul European membrii comisiilor competente din parlamentele naționale și recomandă ca această reuniune să fie integrată în reuniunea anuală organizată de Comisia pentru afaceri economice și monetare pentru membrii parlamentelor naționale; propune ca acest forum să includă reuniuni ale grupurilor politice și ale comisiilor competente, precum și o ședință plenară, și invită partenerii sociali europeni să participe la această reuniune și să își exprime opiniile;

47. începând din anul 2013, intenționează să organizeze în fiecare an după Consiliul European de primăvară o a doua reuniune interparlamentară la care să participe președinții comisiilor responsabile de semestrul european în cadrul parlamentelor naționale și al Parlamentului European (ECON, EMPL, BUDG, ENVI, ITRE) și care să dezbată propunerile de recomandări ale Comisiei;

48. avertizează cu privire la stabilirea unor practici care nu au aprobarea parlamentară la nivel european sau național; subliniază necesitatea ca recomandările specifice fiecărei țări să se bazeze pe proceduri democratice;

49. subliniază rolul dialogului economic cu Parlamentul European adoptat odată cu pachetul privind guvernanța economică, care permite un dialog între instituțiile europene, precum și cu cele de la nivel național în vederea inițierii unei dezbateri transfrontaliere și publice, a creșterii transparenței și a facilitării unei presiuni din partea partenerilor („peer pressure”); observă că Comisia competentă a Parlamentului European îl poate invita pe președintele Comisiei, al Eurogrupului și al Consiliului European și poate oferi statelor membre vizate de deciziile adoptate în cadrul procedurii de deficit excesiv și/sau al procedurii de dezechilibru excesiv posibilitatea de a participa la un schimb de opinii;

50. dorește să fie organizat un dialog economic în cadrul Parlamentului European la care să participe șefii de stat și de guvern ai statelor membre care intenționează să recurgă la Fondul european de stabilitate financiară și la Mecanismul european de stabilitate financiară, înainte de mobilizarea acestuia; având în vedere rolul pe care ar trebui să îl îndeplinească FESF și MES, subliniază necesitatea ca Parlamentul European să desfășoare o audiere cu structurile de conducere ale acestora;

51. îndeamnă Consiliul și Comisia să asigure coerența condiționalității economice și a programelor de ajustare în cadrul oricărui program de salvare cu obiectivele de dezvoltare socială și durabilă ale Uniunii și îndeosebi orientările politicii în materie de ocupare a forței de muncă și ale politicii economice, precum și cu obiectivele Strategiei Europa 2020; solicită Consiliului și Comisiei să includă recomandări adresate în cadrul semestrului UE statelor membre care beneficiază de asistență financiară să ia în considerare în mod explicit aceste cerințe de coerență;

52. intenționează să efectueze în toamnă o analiză a situației macroeconomice a Uniunii, sprijinindu-se pe centre de competență cât mai diverse, inclusiv pe recomandări independente externe provenite de la nivel internațional, precum și în consultare cu părțile interesate vizate, în special cu partenerii sociali, pentru a stimula dezbaterea și a dispune de o contraexpertiză economică în vederea pregătirii discuțiilor cu Comisia înainte de elaborarea analizei anuale a creșterii;

53. consideră că Parlamentul European ar trebui să fie recunoscut ca fiind forumul democratic adecvat de la nivel european care să asigure o evaluare generală la sfârșitul semestrului european;

54. solicită să devină partener în dialogul macroeconomic și să participe la acesta, astfel încât să își atingă obiectivele de realizare a unei orientări a politicii macroeconomice în condiții de cooperare;

Rolul Consiliului

55. solicită Consiliului European să invite Președintele Parlamentului European să participe la reuniunile sale pe tema semestrului european;

56. invită Consiliul și Comisia să prezinte Parlamentului un raport, în conformitate cu normele prevăzute în pachetul privind guvernanța economică, în primele săptămâni ale fiecărui an, în care să se prezinte evoluțiile și rezultatele semestrului european precedent și care să conțină o analiză exactă a acțiunilor și măsurilor aferente;

57. constată că în primul semestru european s-a dovedit că termenele au fost scurte și că, prin urmare, există riscul, în următoarele exerciții, ca implicarea parlamentelor naționale să fie sub nivelul optim în cazul în care un stat membru ar trebui să prezinte un plan de acțiune corectiv sau să își ajusteze programele de stabilitate și de convergență, precum și programele naționale de reformă în conformitate cu recomandările Consiliului;

58. solicită statelor membre să prezinte informații cât mai detaliate posibil privind măsurile și instrumentele prevăzute de programele naționale de reformă pentru atingerea obiectivelor naționale stabilite, inclusiv termenele de punere în aplicare, efectele așteptate, potențialele efecte colaterale, riscurile unei aplicări nereușite, costurile și, dacă este cazul, utilizarea fondurilor structurale ale UE;

59. solicită statelor membre să garanteze independența profesională a autorităților naționale de statistică în conformitate cu dispozițiile din pachetul privind guvernanța și să justifice conformitatea cu Codul de practici privind statisticile europene, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 223/2009, pentru a asigura transmiterea de statistici de înaltă calitate Comisiei în vederea evaluării în cadrul semestrului european;

60. consideră că asigurarea succesului Sistemului Statistic European se bazează în mod esențial pe activitatea eficientă a curților naționale de conturi, precum și pe verificarea detaliată și exactă de către acestea a calității datelor privind finanțele publice și a procesului de transmitere de la entitățile publice la birourile naționale de statistică;

61. solicită Consiliului să consolideze dialogul macroeconomic, îndeosebi prin stabilirea de macrodialoguri corespunzătoare la nivel național, să deblocheze potențialul deplin al cooperării macroeconomice prin exploatarea oportunităților de ocupare a forței de muncă prin intermediul unei dinamici de creștere solidă și echilibrată;

62. consideră că este deosebit de important să se asigure implicarea Băncii Centrale Europene în dialogul constant dintre instituțiile europene;

Alte aspecte

63. solicită dezvoltarea conceptului unei trezorerii europene pentru a consolida capacitatea de punere în aplicare a semestrului european și a pilonului economic al UEM; consideră că evoluțiile viitoare la nivel instituțional ar trebui să aibă loc în funcție de dezvoltarea FESF și MES;

64. constată cu îngrijorare că, la nivelul UE, coordonarea politicii economice constă într-o serie de instrumente și angajamente cu caracter obligatoriu și neobligatoriu[2] care ar putea submina securitatea juridică a ordinii UE și care, în opinia publică, creează confuzie în ceea ce privește aria exactă de cuprindere a responsabilităților asumate de statele membre legate de statutul lor de țări membre sau nemembre ale zonei euro;

65. observă că statele membre nu au respectat normele stabilite de comun acord, în special Pactul de stabilitate și de creștere, în care se prevede că deficitul bugetar anual al statelor membre nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB; solicită statelor membre să respecte Pactul de stabilitate și de creștere și alte norme stabilite de comun acord;

66. subliniază că, pentru a fi eficace, supravegherea integrată a politicilor economice nu trebuie să se limiteze la evaluarea politicilor bugetare și structurale ale statelor membre ale UE, ci trebuie, de asemenea, să corespundă obiectivelor și măsurilor adoptate la nivelul UE, precum și volumului și naturii resurselor financiare ale Uniunii; subliniază, în acest context, rolul crucial al politicilor și acțiunilor UE din cadrul Strategiei Europa 2020 în materie de coeziune, cercetare și inovare;

67. subliniază că orientarea în materie de politici oferită statelor membre se referă parțial la domenii de politică cum ar fi salariile și pensiile, care țin de competențele statelor membre și ale partenerilor sociali, dar sunt sprijinite și completate de Uniunea Europeană în conformitate cu articolul 153 din TFUE; subliniază că trebuie asigurată responsabilitatea democratică și trebuie să fie respectate principiile subsidiarității și dialogului social pentru a menține spațiul de politică necesar pentru punerea în aplicare la nivel național;

68. reamintește că Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice prevede că „aplicarea prezentului regulament se face cu respectarea deplină a articolul 152 din TFUE, iar recomandările emise în temeiul prezentului regulament respectă practicile sistemele naționale de formare a salariilor. Regulamentul ține cont de articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în consecință, nu afectează dreptul de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare convenții colective și de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale.”;

Contribuția la semestrul european la nivel de sectoare

69. consideră că, având în vedere obiectivele comune, Strategia Europa 2020 și semestrul european, în calitatea acestuia de cadru pentru îmbunătățirea guvernanței economice și sociale, ar putea contribui la consolidarea abordării comune a provocărilor, reacțiilor și evaluării situației sociale și a situației din domeniul ocupării forței de muncă din statele membre, dacă acestea nu ar rămâne doar intenții formale și dacă Parlamentul European ar fi implicat efectiv în acest proces, spre deosebire de cele întâmplate în timpul primului semestru european, inclusiv în raport cu prima analiză anuală a creșterii care a marcat începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE;

70. invită Consiliul și Comisia să respecte, atunci când oferă statelor membre orientare în materie de politici, de exemplu în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, afacerile sociale, politica macroeconomică și bugetul, principiile subsidiarității și ale dialogului social în domeniul salariilor și al pensiilor și, în conformitate cu articolul 153 alineatul (5) din TFUE, să respecte competențele statelor membre și ale partenerilor sociali în aceste domenii pentru a păstra spațiul politic necesar pentru implementarea politicilor la nivel național și să consulte partenerii sociali înainte de a-și prezenta recomandările; subliniază că răspunderea democratică trebuie asigurată la toate nivelurile;

71. invită Comisia să utilizeze toate informațiile și competențele de specialitate pe care le are la dispoziție, inclusiv pe cele ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, în cadrul evaluării progresului înregistrat în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și în realizarea inițiativelor conexe;

72. solicită ca recomandările Comisiei și ale Consiliului să se axeze în principal pe o politică socială favorabilă educației și formării profesionale, accesului la încadrarea în muncă, reinserției profesionale a șomerilor și unei coordonări mai bune a sistemelor de protecție socială din statele membre, alături de finalizarea pieței interne și de eliminarea obstacolelor din calea concurenței; solicită ca recomandările să fie prezentate cu mult timp înainte pentru a avea un impact real asupra deciziilor naționale în materie de buget;

73. își declară intenția de a contribui în mod activ la implementarea de către UE și statele sale membre a unor obiective ambițioase ale Strategiei Europa 2020 și la semestrul european, inclusiv la aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă ale acestuia, aspecte de importanță vitală pentru cetățenii europeni; își declară intenția de a realiza această contribuție atât prin intermediul unor măsuri specifice, cât și al unor contribuții la inițiative importante precum Anul european al îmbătrânirii active; declară, de asemenea, că va face totul ce îi stă în puteri pentru ca aceste aspecte ale Strategiei Europa 2020, precum și preocupările cetățenilor europeni legate de ocuparea forței de muncă și de situația socială să aibă în continuare un loc prioritar pe agenda sa politică în cursul întregului an;

74. își declară totodată intenția de a-și manifesta opiniile cu privire la aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020 sub forma unei rezoluții specifice, care urmează să fie adoptată cu ocazia Consiliului European de primăvară;

75. își declară disponibilitatea de a se angaja într-un dialog politic permanent și într-un schimb periodic de opinii cu parlamentele naționale și cu alți actori interesați, inclusiv cu partenerii sociali, sectorul de afaceri și ONG-urile, cu privire la aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020 și ale semestrului european și, în acest cadru:

     (a) invită Comisia să prezinte Parlamentului analiza anuală a creșterii, inclusiv proiectul de Raport comun privind ocuparea forței de muncă, propunerile sale privind liniile directoare anuale în materie de ocupare a forței de muncă și eventuale propuneri de recomandări specifice pentru fiecare țară în parte făcute în temeiul articolului 148 alineatul (4) din TFUE;

     (b) solicită să se practice transparența în rândul actorilor implicați în semestrul european și, în acest context, încurajează Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) să prezinte periodic comisiei competente a Parlamentului European rezultatele supravegherii situației în materie de ocupare a forței de muncă;

     (c) invită partenerii sociali, ONG-urile active în domeniul social și alte părți interesate să participe la schimburi periodice de opinii cu Parlamentul, îndeosebi cu privire la implementarea politicilor în domeniul social și al ocupării forței de muncă și cu privire la progresul realizat în atingerea obiectivelor conexe ale UE; solicită ca documentele pregătitoare pentru schimburile de opinii să fie transmise în prealabil membrilor comisiei parlamentare competente;

76. invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele activităților din cadrul programului de învățare reciprocă, îndeosebi în domeniile identificate în orientările strategice ale Consiliului European; reamintește importanța monitorizării regulate a nivelului de acces și de utilizare a fondurilor puse la dispoziția programului, ceea ce ar face posibilă definirea în timp real a măsurilor corective necesare pentru ca obișnuitele probleme birocratice să nu constituie un obstacol în calea realizării obiectivelor programului;

77. consideră că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă au un rol esențial în Strategia Europa 2020 în ansamblu și în guvernanța acesteia; consideră că aceste politici trebuie să fie consolidate în contextul crizei și că semestrul european este esențial în atingerea acestui obiectiv;

78. consideră că, în contextul semestrului european și pentru a implementa cu eficacitate liniile directoare privind ocuparea forței de muncă nr. 7-10, statele membre ar trebui încurajate să acorde o atenție deosebită unor aspecte specifice, cum ar fi facilitarea accesului la educație, orientare și formare pentru tineri și prevenirea abandonului școlar, promovarea învățării pe tot parcursul vieții, promovarea ocupării forței de muncă și reducerea șomajului, îndeosebi în rândul tinerilor, promovarea integrării persoanelor în vârstă pe piața muncii, combaterea muncii nedeclarate, facilitarea concilierii vieții profesionale cu viața de familie și îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a copiilor;

79. invită Consiliul și Comisia să evalueze în mod amănunțit dacă măsurile propuse în cadrul programelor naționale privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă sunt în conformitate cu obiectivele, inclusiv cele principale, ale Strategiei Europa 2020; invită statele membre care nu și-au fixat obiective naționale sau care nu și-au asumat angajamente suficient de puternice în vederea atingerii unei rate a ocupării forței de muncă în rândul bărbaților și femeilor de 75% până în 2020 să se angajeze să îndeplinească acest obiectiv, axându-se îndeosebi pe eliminarea principalelor obstacole structurale de pe piața forței de muncă;

80. observă că măsurile adoptate în cadrul planurilor naționale de reformă, al „guvernanței economice” și al semestrului european nu ar trebui să ducă la agravarea crizei sociale în diverse țări cu economii mai fragile, ceea ce ar face ca viața familiilor să fie din ce în ce mai dificilă, în special în cazul femeilor și al copiilor, care sunt principalele victime ale sărăciei crescânde, ale șomajului și ale locurilor de muncă nesigure și prost plătite;

81. subliniază că este necesar să se consolideze și să se instituționalizeze dialogul social macroeconomic și consideră că partenerii sociali trebuie să fie implicați în elaborarea măsurilor pe care Comisia dorește să le întreprindă în contextul semestrului european și în punerea în aplicare a noii guvernanțe economice; consideră, de asemenea, că partenerii sociali ar trebui să transmită Comisiei un aviz sau, dacă este cazul, o recomandare cu privire la măsurile menționate;

82. subliniază importanța asigurării unei interacțiuni de consolidare reciprocă între politicile microeconomice și cele macroeconomice, pe de o parte, și politicile în domeniul social și al ocupării forței de muncă, pe de altă parte, interacțiune esențială pentru realizarea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020;

83. se angajează să acorde o atenție specială, inclusiv în deliberările sale cu privire la semestrul european, impactului produs de situația socială și de cea privind ocuparea forței de muncă asupra situației macroeconomice și invers, și invită Comisia să facă același lucru;

84. invită Comisia și Consiliul să garanteze că în centrul tuturor propunerilor de politică făcute în contextul semestrului european se află o creștere durabilă și favorabilă incluziunii corelată cu ocuparea forței de muncă și cu crearea de locuri de muncă;

85. reamintește necesitatea de a se garanta că finanțarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 este luată în considerare în mod corespunzător în bugetele anuale ale UE și ale statelor membre; subliniază că cea mai simplă și eficace modalitate democratică și europeană de a atinge acest obiectiv este de a organiza la începutul fiecărui semestru european o dezbatere interparlamentară privind orientările bugetare comune ale statelor membre și ale Uniunii; consideră că o astfel de dezbatere ar contribui la reducerea semnificativă a structurilor suprapuse și ar permite, totodată, statelor membre să includă mai bine dimensiunea europeană în proiectele lor de buget și ar permite Parlamentului European să ia mai bine în considerare problemele de la nivel național;

86. reamintește rolul important al bugetului UE în finanțarea Strategiei Europa 2020, căreia îi sunt alocate în fiecare an mai mult de jumătate din resursele Uniunii; constată totuși că, având în vedere conținutul acțiunilor prioritare și repartizarea competențelor între Uniune și statele membre, cea mai mare parte a finanțării pentru această strategie ar trebui să provină din bugetele naționale sau regionale; concluzionează, prin urmare, că atât bugetul UE, cât și bugetele naționale trebuie să fie luate în considerare în partea de procedură a semestrului european care vizează punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020;

87. subliniază rolul esențial al politicii de coeziune ca instrument-cheie pentru Strategia Europa 2020; consideră că o politică de coeziune puternică și finanțată corespunzător reprezintă un instrument eficace și eficient pentru realizarea Strategiei Europa 2020, precum și pentru prevenirea viitoarelor crize economico-financiare, datorită programelor sale de dezvoltare pe termen lung, dimensiunii bugetare, sistemului administrativ descentralizat și includerii priorităților UE pentru dezvoltarea durabilă; subliniază, în această privință, importanța implicării regiunilor în atingerea obiectivelor UE pentru 2020;

88. subliniază faptul că, datorită abordării bazate pe o guvernanță pe mai multe niveluri, politica regională dispune de o metodologie consolidată pentru o abordare integrată și oferă un sistem de orientare fiabil pentru mobilizarea investițiilor și stimularea unor noi inițiative la fața locului, care ar putea sprijini în mod adecvat eficacitatea politicilor economice și dezvoltarea unor sinergii sporite între bugetul UE și bugetele statelor membre; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte propuneri concrete privind modul în care fondurile structurale pot fi utilizate în acest scop în cadrul programelor operaționale;

89. consideră că este esențial ca politica de coeziune să joace un rol în depășirea provocărilor de reducere a dezechilibrelor structurale și a diferențelor de competitivitate interne, subliniind importanța adaptării politicilor la condițiile și necesitățile specifice din regiuni, pentru a maximiza potențialul acestora și a le atenua handicapurile;

90. reamintește rolul important al politicii regionale în dezvoltarea programelor naționale în cadrul semestrului european, îndeosebi prin intermediul stabilirii de obiective și al definirii de măsuri de natură să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială;

91. evidențiază că este important pentru numeroase state membre să îmbunătățească competitivitatea regiunilor lor în vederea corectării dezechilibrelor macroeconomice;

92. consideră necesar, prin urmare, ca măsurile de coeziune să vizeze și consolidarea potențialelor și actorilor regionali (nu doar a celor naționali); consideră că, prin consolidarea potențialelor regionale în coordonare cu cele naționale, politica de coeziune apare din nou ca un element determinant pentru obținerea sinergiilor necesare;

93. subliniază că semestrul european pentru coordonarea prealabilă a politicilor economice trebuie să reflecte promovarea tranziției către o economie sustenabilă din punct de vedere ecologic;

94. salută sugestia prezentată în actuala analiză anuală a creșterii de a elimina subvențiile care dăunează mediului și solicită să fie evaluată punerea în aplicare a acestei politici în cadrul semestrului european din 2012;

95. solicită Consiliului European și Comisiei să se concentreze mai mult, în cadrul semestrului european, asupra pieței unice, care constituie pilonul economic al UE, pentru a profita de întregul potențial al pieței interne, a atrage capital public și privat pentru finanțarea proiectelor inovatoare și de infrastructură și a promova utilizarea eficientă a energiei; subliniază faptul că piața unică trebuie să se afle în centrul unei guvernanțe economice europene axate pe încurajarea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, pe ocuparea forței de muncă și pe coeziunea socială prin depășirea dezechilibrelor interne, crearea unei convergențe economice și creșterea competitivității;

96. solicită ca fiecare reuniune de primăvară a Consiliului European să fie dedicată parțial evaluării situației de pe piața unică și să fie susținută de un proces de supraveghere; invită Președintele Consiliului European să prezinte anual Parlamentului măsurile care trebuie luate în urma Consiliului European de primăvară, inclusiv în domeniul pieței unice;

97. solicită Comisiei să realizeze o evaluare anuală a punerii în aplicare a pieței unice de către statele membre în cadrul programelor lor naționale de reformă și să examineze în acest context progresul înregistrat în legătură cu transpunerea și evaluările ulterioare punerii în aplicare;

98. solicită Comisiei să atragă atenția statelor membre care, conform evaluării programelor naționale de reformă, nu utilizează în mod optim fondurile UE, asupra domeniilor în care există încă potențial neutilizat;

99. salută faptul că valorificarea potențialului pieței unice se numără printre cele zece obiective care trebuie îndeplinite până în 2012 și care au fost incluse în analiza anuală a creșterii pentru 2011;

100.    solicită Consiliului și Comisiei să coreleze mai sistematic semestrul european cu inițiativele actuale ale UE, precum raportul centralizat de evaluare a situației pieței interne (Internal Market Scoreboard) și Actul privind piața unică, cu cele 12 „pârghii” a căror aplicare este prioritară, pentru a ține cont pe deplin de finalizarea pieței unice și pentru a asigura coerența politicii economice europene;

101.    solicită îndeosebi Comisiei să includă cele 12 măsuri prioritare din Actul privind piața unică, care trebuie adoptate până la sfârșitul lui 2012, în analiza anuală a creșterii pentru 2012;

102.    consideră că relansarea pieței unice și, în mod deosebit, punerea în aplicare a Actului privind piața unică reprezintă o condiție esențială pentru realizarea creșterii durabile în Europa până în 2020; consideră că, pentru a garanta competitivitatea europeană la nivel mondial, este nevoie de îmbunătățiri imediate în domenii cruciale, precum sectorul serviciilor, achizițiile publice, cercetarea, inovarea, educația, energia și comerțul electronic, printre altele;

103.    subliniază că este necesar ca Strategia Europa 2020 să fie luată în considerare în cadrul punerii în aplicare a semestrului european; evidențiază că inițiativele întreprinse în cadrul Actului privind piața unică trebuie să fie coerente cu cele 7 inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și să contribuie la realizarea lor;

104.    solicită Comisiei și statelor membre să sporească sprijinul pentru IMM-uri, care formează coloana vertebrală a economiei pieței unice, în conformitate cu rezultatele analizei anuale a creșterii, mai ales prin aplicarea integrală a Small Business Act și printr-un pachet de măsuri care să vizeze eliminarea obstacolelor cu care se confruntă IMM-urile în accesarea finanțărilor;

105.    îndeamnă Comisia să ia măsuri eficiente pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al IMM-urilor și al întreprinderilor inovatoare nou înființate, precum și să asigure îmbunătățirea mediului de afaceri în UE, să simplifice procedurile și să reducă sarcinile administrative impuse întreprinderilor în cadrul pieței unice;

106.    solicită statelor membre să integreze elementul egalității de gen în procesul semestrului european, luând în considerare situația și nevoile femeilor la implementarea orientărilor politice definite în Analiza anuală a creșterii; felicită acele state membre care au integrat dimensiunea de gen în programele lor naționale de reformă (PNR) în cadrul primului semestru european și care acordă o atenție specială nevoilor femeilor la elaborarea și monitorizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al combaterii sărăciei; este dezamăgit de acele state membre care au omis orice mențiune cu privire la gen în PNR;

107.    solicită Consiliului să garanteze că Comisia FEMM poate discuta aspectele referitoare la egalitatea de gen din cadrul PNR și al orientărilor politice pentru fiecare țară cu președintele în exercițiu responsabil al EPSCO, după prezentarea acestor orientări de către Comisie;

108.    invită statele membre să asigure o participare eficientă a organizațiilor societății civile, inclusiv a organizațiilor femeilor, la elaborarea, implementarea și evaluarea PNR;

109.  solicită statelor membre să stabilească obiective calitative în PNR cu privire la eliminarea diferenței de remunerare pe criterii de gen, la intensificarea activității antreprenoriale a femeilor și la crearea unor structuri pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor vârstnice;

110.    solicită statelor membre să stabilească obiective cantitative specifice în PNR cu privire la ocuparea forței de muncă feminine în general, împreună cu măsuri specifice destinate grupurilor de femei care prezintă un grad foarte scăzut de încadrare în muncă, cum ar fi femeile tinere, femeile în vârstă, femeile migrante, femeile cu dizabilități, mamele singure și femeile rome;

111.  solicită Comisiei și statelor membre să sensibilizeze societatea civilă, partenerii sociali și publicul în general cu privire la principalele obiective pentru 2020 și la obiectivele naționale, inclusiv la obiectivele diferențiate pe gen privind ocuparea forței de muncă;

112.    invită Comisia să solicite societății civile și partenerilor sociali să prezinte un raport anual alternativ referitor la progresul statelor membre în ceea ce privește obiectivele principale și punerea în aplicare a măsurilor propuse în PNR, asemănător cu rapoartele alternative referitoare la punerea în aplicare a Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW);

113.    regretă reducerea cheltuielilor și a investițiilor publice în domeniul educației, care se observă la nivelul multora dintre bugetele naționale; subliniază din nou necesitatea acordării de prioritate investițiilor publice în domeniile orientate către creșterea durabilă, precum cercetarea, inovarea și educația și observă că, având în vedere costurile ridicate ale marginalizării noilor generații în ceea ce privește încadrarea în muncă, investițiile în educație și formare reprezintă o măsură de politică economică; subliniază importanța garantării de investiții continue și semnificative în măsuri de educație, formare și învățare de-a lungul vieții adresate cadrelor didactice, depunându-se în același timp eforturi coordonate la nivelul UE pentru a îndeplini și alte obiective comune din domeniul educației; subliniază rolul esențial al Programului de învățare pe tot parcursul vieții;

114.    invită insistent Comisia să utilizeze tendințele actuale și viitoare ale ocupării forței de muncă, identificate pe parcursul Semestrului economic, pentru coordonarea strategiilor de formare cu instituțiile de învățământ superior;

115. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului European, parlamentelor naționale, Băncii Centrale Europene și președintelui Eurogrupului.

  • [1]  Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.
  • [2]  Articolele 121, 126 și 148 din TFUE, Protocolul nr. 12 anexat la Tratatul de la Lisabona, Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 privind Pactul de stabilitate și de creștere, Concluziile Președinției Consiliului European din 20 martie 2005, Regulamentul (CE) nr. 1466/97, astfel cum a fost modificat prin ..., Regulamentul (CE) nr. 1467/97, astfel cum a fost modificat prin ..., Codul de conduită „Specificații privind punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere și orientări vizând forma și conținutul programelor de stabilitate și convergență”, aprobat de Consiliul ECOFIN la 7 septembrie 2010, Concluziile Consiliului ECOFIN din octombrie 2006 și Concluziile Consiliului ECOFIN din octombrie 2007, Pactul Euro Plus convenit de șefii de stat sau guvern din zona euro și la care au aderat Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia și România la 24-25 martie 2011.

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forȚei de muncă Și afaceri sociale (13.7.2011)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Raportor pentru aviz (*): Olle Ludvigsson

(*)       Procedura comisiilor asociate – articolul 50 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–   având în vedere articolul 148 și articolul 153 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

A. întrucât strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă și liniile directoare privind ocuparea forței de muncă, având ca temei juridic articolul 148 din TFUE, instituie un cadru de politică pentru implementarea măsurilor în materie de ocuparea forței de muncă și piața muncii în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020;

B.  întrucât Strategia Europa 2020 și noua structură de guvernanță bazată pe semestrul european ar trebui să contribuie la efortul UE de a soluționa criza și de a elimina cauzele acesteia; întrucât nivelul ridicat al protecției sociale din UE a contribuit la atenuarea celor mai drastice efecte ale crizei și întrucât criza are efecte de amploare, conducând la o reducere importantă a activității economice, la o creștere semnificativă a șomajului, la o scădere bruscă a productivității și la reducerea considerabilă a puterii finanțelor publice;

C. întrucât rata șomajului din UE se situează în continuare cu mult peste 9%, șomajul în rândul tinerilor constituind o provocare deosebit de importantă; întrucât politicile din domeniul ocupării forței de muncă, al pieței muncii și din domeniul social constituie, așadar, o parte esențială a reformelor de întreprins atât în cadrul supravegherii macroeconomice, cât și în cadrul coordonării tematice prevăzute de Strategia Europa 2020;

D. întrucât, în contextul semestrului european, este necesar să se asigure o interacțiune mai puternică între politicile din domeniul ocupării forței de muncă, cele din domeniul social și cele economice și întrucât această acțiune trebuie să aducă beneficii tuturor generaților și trebuie să se desfășoare într-o manieră care să promoveze responsabilitatea democratică, aderența și legitimitatea tuturor actorilor implicați; întrucât, pentru această, este esențial să se asigure participarea deplină a Parlamentului European;

E.  întrucât parlamentele naționale sunt constituite prin votul liber al cetățenilor și întrucât, în consecință, acestea reprezintă și garantează drepturile dobândite și delegate de cetățeni; întrucât introducerea semestrului european ar trebuie să aibă loc cu respectarea deplină a prerogativelor parlamentelor naționale,

1.  consideră că, având în vedere obiectivele comune, Strategia Europa 2020 și semestrul european, în calitatea acestuia de cadru pentru îmbunătățirea guvernanței economice și sociale, ar putea contribui la consolidarea abordării comune a provocărilor, reacțiilor și evaluării situației sociale și a situației din domeniul ocupării forței de muncă din statele membre, dacă acestea nu ar rămâne doar intenții formale și dacă Parlamentul European ar fi implicat efectiv în acest proces, spre deosebire de cele întâmplate în timpul primului semestru european, inclusiv în raport cu prima analiză anuală a creșterii care a marcat începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE;

2.  solicită o convenție cu privire la dimensiunea democratică a semestrului european de coordonare a politicilor economice, astfel încât să se permită Parlamentului European și parlamentelor naționale să își definească calendarul, conținutul și metodologia în interacțiune cu partenerii sociali și cu societatea civilă;

3.  solicită ca Parlamentul să participe pe deplin la semestrul european pentru a reprezenta interesele cetățenilor și a spori legitimitatea politicilor sociale care urmează să fie aplicate de statele membre;

4.  dorește ca rolul parlamentelor naționale să fie consolidat în ceea ce privește integrarea lor în procesul de elaborare a politicilor economice și sociale pentru ca acestea să își demonstreze solidaritatea în calitate de parteneri în cadrul semestrului european; consideră că acest lucru ar contribui la sporirea legitimității deciziilor, ar confirma faptul că Parlamentul European și parlamentele naționale reprezintă interesele cetățenilor europeni pe picior de egalitate și ar asigura transmiterea de mesaje politice puternice la nivel național;

5.  subliniază că orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și orientările generale ale politicilor economice fac parte integrantă din semestrul european și sunt importante, de asemenea, pentru obținerea unei creșteri economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii; invită Consiliul și Comisia să garanteze că toate recomandările de politică sunt conforme cu orientările integrate;

6.  observă că măsurile adoptate în cadrul planurilor naționale de reformă, al „guvernanței economice” și al semestrului european nu ar trebui să ducă la agravarea crizei sociale în diverse țări cu economii mai fragile, ceea ce ar face ca viața familiilor să fie din ce în ce mai dificilă, în special în cazul femeilor și al copiilor, care sunt principalele victime ale sărăciei crescânde, ale șomajului și ale locurilor de muncă nesigure și prost plătite;

7.  invită Consiliul și Comisia să respecte, atunci când oferă statelor membre orientare în materie de politici, de exemplu în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, afacerile sociale, politica macroeconomică și bugetul, principiile subsidiarității și ale dialogului social în domeniul salariilor și al pensiilor și, în conformitate cu articolul 153 alineatul (5) din TFUE, să respecte competențele statelor membre și ale partenerilor sociali în aceste domenii pentru a respecta spațiul politic necesar pentru implementarea politicilor la nivel național și să consulte partenerii sociali înainte de a-și prezenta recomandările; subliniază că răspunderea democratică trebuie asigurată la toate nivelurile;

8.  invită Comisia să utilizeze toate informațiile și competențele de specialitate pe care le are la dispoziție, inclusiv pe cele ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, în cadrul evaluării progresului înregistrat în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și în realizarea inițiativelor conexe;

9.  invită Comisia și Consiliul să se asigure că orientările de politică pentru consolidarea fiscală și reformele structurale sunt pe deplin coerente și în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de dezvoltare durabilă și socială; invită Comisia să efectueze un studiu de impact social în temeiul articolului 9 din TFUE în ceea ce privește recomandările sale de acțiune, inclusiv propunerile de acțiuni prioritare adresate Consiliului European de primăvară și recomandările acestuia privind orientările specifice pentru fiecare țară în parte adresate Consiliul European din iunie;

10. solicită ca recomandările Comisiei și ale Consiliului să se bazeze în principal pe o politică socială favorabilă educației și formării profesionale, accesului la încadrarea în muncă, reinserției profesionale a șomerilor și unei coordonări mai bune a sistemelor de protecție socială din statele membre, alături de finalizarea pieței interne și de eliminarea obstacolelor din calea concurenței; solicită ca recomandările să fie prezentate cu mult timp înainte pentru a avea un impact real asupra deciziilor naționale în materie de buget;

11. subliniază importanța investițiilor publice la nivelul UE și la nivel național pentru a promova coeziunea socială și economică, în special investițiile în regiunile mai puțin dezvoltate; solicită să se stabilească o distincție clară între investiții și cheltuieli curente și consideră că cheltuielile pentru educație, servicii sociale, C-D și infrastructuri, inclusiv pentru sursele de energie regenerabile, transport și comunicații, constituie investiții;

12. își declară intenția de a contribui în mod activ la implementarea de către UE și statele sale membre a obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020 și la semestrul european, inclusiv la aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă ale acestuia, aspecte de importanță vitală pentru cetățenii europeni; își declară intenția de a realiza această contribuție atât prin intermediul unor măsuri specifice, cât și al unor contribuții la inițiative importante precum Anul european al îmbătrânirii active; declară, de asemenea, că va face totul ce îi stă în puteri pentru ca aceste aspecte ale Strategiei Europa 2020, precum și preocupările cetățenilor europeni legate de ocuparea forței de muncă și de situația socială să aibă în continuare un loc prioritar pe agenda sa politică în cursul întregului an;

13. își declară totodată intenția de a-și manifesta opiniile cu privire la aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020 sub forma unei rezoluții specifice, care urmează să fie adoptată cu ocazia Consiliului European de primăvară;

14. își declară disponibilitatea de a se angaja într-un dialog politic permanent și într-un schimb periodic de opinii cu parlamentele naționale și cu alți actori interesați, inclusiv partenerii sociali, sectorul de afaceri și ONG-urile, cu privire la aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă ale Strategiei Europa 2020 și ale semestrului european și, în acest cadru:

     (a) invită Comisia să prezinte Parlamentului analiza anuală a creșterii, inclusiv proiectul de Raport comun privind ocuparea forței de muncă, propunerile sale privind liniile directoare anuale în materie de ocupare a forței de muncă și eventuale propuneri de recomandări specifice pentru fiecare țară în parte făcute în temeiul articolului 148 alineatul (4) din TFUE;

     (b) solicită să se practice transparența în rândul actorilor implicați în semestrul european și, în acest context, încurajează Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) să prezinte periodic comisiei competente a Parlamentului European rezultatele procesului său de supraveghere a situației în materie de ocupare a forței de muncă;

     (c) invită partenerii sociali, ONG-urile active în domeniul social și alte părți interesate să participe la schimburi periodice de opinii cu Parlamentul, îndeosebi cu privire la implementarea politicilor în domeniul social și al ocupării forței de muncă și cu privire la progresul realizat în atingerea obiectivelor conexe ale UE; solicită ca documentele pregătitoare pentru schimburile de opinii să fie transmise în prealabil membrilor comisiei parlamentare competente;

15. subliniază că este necesar să se consolideze și să se instituționalizeze dialogul social macroeconomic și consideră că partenerii sociali trebuie să fie implicați în elaborarea măsurilor pe care Comisia dorește să le întreprindă în contextul semestrului european și în punerea în aplicare a noii guvernanțe economice; consideră, de asemenea, că partenerii sociali ar trebui să transmită Comisiei un aviz sau, dacă este cazul, o recomandare cu privire la măsurile menționate;

16. invită Comisia să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele activităților din cadrul programului de învățare reciprocă, îndeosebi în domeniile identificate în orientările strategice ale Consiliului European; reamintește importanța monitorizării regulate a nivelului de acces și de utilizare a fondurilor puse la dispoziția programului, ceea ce ar face posibilă definirea în timp real a măsurilor corective necesare pentru ca obișnuitele probleme birocratice să nu constituie un obstacol în calea realizării obiectivelor programului;

17. subliniază importanța asigurării unei interacțiuni de consolidare reciprocă între politicile micro și macroeconomice, pe de o parte, și politicile în domeniul social și al ocupării forței de muncă, pe de altă parte, interacțiune esențială pentru realizarea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020;

18. se angajează să acorde o atenție specială, inclusiv în deliberările sale cu privire la semestrul european, impactului produs de situația socială și de cea privind ocuparea forței de muncă asupra situației macroeconomice și invers, și invită Comisia să facă același lucru;

19. consideră că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă au un rol esențial în Strategia Europa 2020 în ansamblu și în guvernanța acesteia; consideră că aceste politici trebuie să fie consolidate în contextul crizei și că semestrul european este esențial în atingerea acestui obiectiv;

20. invită Comisia și Consiliul să garanteze că în centrul tuturor propunerilor de politică făcute în contextul semestrului european se află o creștere durabilă și favorabilă incluziunii corelată cu ocuparea forței de muncă și cu crearea de locuri de muncă;

21. subliniază că Europa are nevoie de un cadru macroeconomic care să sprijine o dezvoltare durabilă, precum și de îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a coeziunii sociale; consideră că politica monetară ar trebui să contribuie la consolidarea redresării economice și la combaterea șomajului;

22. consideră că, în contextul semestrului european și pentru a implementa cu eficacitate liniile directoare privind ocuparea forței de muncă nr. 7-10, statele membre ar trebui încurajate să acorde o atenție deosebită unor aspecte specifice, cum ar fi facilitarea accesului la educație, orientare și formare pentru tineri și prevenirea abandonului școlar, promovarea învățării pe tot parcursul vieții, promovarea ocupării forței de muncă și reducerea șomajului, îndeosebi în rândul tinerilor, promovarea integrării persoanelor în vârstă pe piața muncii, combaterea muncii nedeclarate, facilitarea concilierii vieții profesionale cu viața de familie și promovarea serviciilor de îngrijire a copiilor;

23. invită Comisia să se asigure că politicile și obiectivele naționale anunțate în cadrul programelor naționale de reformă sunt, împreună, suficient de ambițioase pentru a atinge obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în cadrul primului semestru european acest lucru nu a avut loc; invită Comisia să garanteze că toate statele membre contribuie la obiectivele principale în funcție de potențialul lor;

24. invită Consiliul și Comisia să evalueze în mod amănunțit dacă măsurile propuse de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale și de creștere a nivelului de ocupare a forței de muncă sunt în conformitate cu obiectivele, inclusiv cele principale, ale Strategiei Europa 2020; invită statele membre care nu și-au fixat obiective naționale sau care nu și-au asumat angajamente suficient de puternice în vederea atingerii unei rate a ocupării forței de muncă în rândul bărbaților și femeilor de 75% până în 2020 să se angajeze să îndeplinească acest obiectiv, axându-se îndeosebi pe eliminarea principalelor obstacole structurale de pe piața forței de muncă;

25. constată că, în cadrul primului semestru european, calitatea programelor naționale de reformă variază în mod semnificativ în ceea ce privește caracterul concret, fezabilitatea și caracterul cuprinzător al acestora; invită Comisia să ridice programele naționale de reformă de bună calitate la rangul de format standard pentru următorul semestru european;

26. invită Comisia să asigure o comparabilitate mai mare între programele naționale de reformă și să stabilească criterii comune de evaluare a programelor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

13.7.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

4

4

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Pervenche Berès, Mara Bizzotto, Philippe Boulland, David Casa, Alejandro Cercas, Ole Christensen, Derek Roland Clark, Sergio Gaetano Cofferati, Marije Cornelissen, Frédéric Daerden, Karima Delli, Proinsias De Rossa, Frank Engel, Sari Essayah, Ilda Figueiredo, Thomas Händel, Roger Helmer, Nadja Hirsch, Stephen Hughes, Danuta Jazłowiecka, Martin Kastler, Ádám Kósa, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Olle Ludvigsson, Elizabeth Lynne, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Csaba Őry, Siiri Oviir, Rovana Plumb, Sylvana Rapti, Elisabeth Schroedter, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Jutta Steinruck, Traian Ungureanu

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Raffaele Baldassarre, Jürgen Creutzmann, Kinga Göncz, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Evelyn Regner, Peter van Dalen, Cecilia Wikström

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Ashley Fox, Marit Paulsen

AVIZ al Comisiei pentru bugete (18.7.2011)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Raportor pentru aviz: László Surján

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât bugetul UE este decis împreună de Parlamentul European și de Consiliu, în conformitate cu tratatele, iar procedurile bugetare naționale sunt reglementate de sistemul constituțional al fiecărui stat membru; întrucât o coordonare bugetară mai strânsă nu încalcă totuși principiul subsidiarității;

B.  întrucât semestrul european are două obiective: să verifice aplicarea disciplinei bugetare în statele membre și, totodată, să supravegheze constant aplicarea în bune condiții a Strategiei Europa 2020 prin asigurarea mijloacelor financiare necesare punerii sale în aplicare;

C. întrucât marea realizare a pieței comune în ceea ce privește conectarea economiilor europene trebuie să fie corelată cu un sistem de coordonare bugetară pentru a beneficia de sinergiile considerabile existente;

D. întrucât eșecul Strategiei de la Lisabona poate fi atribuit în esență lipsei de proceduri clare de monitorizare a punerii în aplicare a acestei strategii de către toți actorii implicați; întrucât este deci important să se desprindă învățămintele adecvate, care vor asigura succesul Strategiei Europa 2020,

1.  reamintește necesitatea de a se garanta că finanțarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 este luată în considerare în mod corespunzător în bugetele anuale ale UE și ale statelor membre; subliniază că cea mai simplă și eficace modalitate democratică și europeană de a atinge acest obiectiv este de a organiza la începutul fiecărui semestru european o dezbatere interparlamentară privind orientările bugetare comune ale statelor membre și ale Uniunii; consideră că o astfel de dezbatere ar contribui la reducerea semnificativă a structurilor suprapuse și ar permite, totodată, statelor membre să includă mai bine dimensiunea europeană în proiectele lor de buget și Parlamentului European să ia mai bine în considerare problemele de la nivel național;

2.  reamintește rolul important al bugetului UE în finanțarea Strategiei Europa 2020, căreia îi sunt alocate în fiecare an mai mult de jumătate din resursele Uniunii; constată totuși că, având în vedere conținutul acțiunilor prioritare și repartizarea competențelor între Uniune și statele membre, cea mai mare parte a finanțării pentru această strategie ar trebui să provină din bugetele naționale sau regionale; concluzionează, prin urmare, că atât bugetul UE, cât și bugetele naționale trebuie să fie luate în considerare în partea de procedură a semestrului european care vizează punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020;

3.  regretă lipsa de claritate și suprapunerile diferitelor instrumente și linii bugetare din bugetul UE consacrate realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020; reamintește faptul că semestrul european oferă o bună ocazie pentru dezvoltarea unei mai mari sinergii între bugetul UE și bugetele statelor membre;

4.  reamintește că mai multe comisii ale Parlamentului European au lungă tradiție de reuniuni interparlamentare cu reprezentanții naționali în vederea discutării, printre altele, a aspectelor bugetare cu relevanță la nivelul UE și la nivel național; solicită comisiilor parlamentare competente să asigure coordonarea reuniunilor interparlamentare pe care le organizează în legătură cu semestrul european; în acest context, reamintește că este important să se asigure o monitorizare și schimburi de informații clare, structurate și permanente cu parlamentele naționale;

5.  subliniază rolul esențial al politicii de coeziune ca unul dintre instrumentele-cheie pentru aplicarea Strategiei Europa 2020, dată fiind dimensiunea sa bugetară și abordarea de guvernanță pe mai multe niveluri; solicită identificarea mai clară, și în acest domeniu de politică, a posibilelor sinergii care ar putea fi incluse în procesul aferent semestrului european;

6.  solicită Comisiei să prezinte Parlamentului analiza anuală a creșterii și să faciliteze organizarea acestei dezbateri interparlamentare de orientare asigurând un cadru comun de previziuni economice și financiare care să fie luate în considerare în întreaga Uniune.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

13.7.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Damien Abad, Alexander Alvaro, Andrea Cozzolino, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Ivars Godmanis, Estelle Grelier, Carl Haglund, Lucas Hartong, Jutta Haug, Monika Hohlmeier, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Anne E. Jensen, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, Barbara Matera, Claudio Morganti, Miguel Portas, Dominique Riquet, László Surján, Angelika Werthmann

Membri supleanți prezenți la votul final

François Alfonsi, Maria Da Graça Carvalho, Frédéric Daerden, Roberto Gualtieri, María Muñiz De Urquiza, Theodor Dumitru Stolojan

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Gabriel Mato Adrover

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică Și siguranȚă alimentară (14.7.2011)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Raportor pentru aviz: Crescenzio Rivellini

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  solicită adoptarea unei legislații specifice sau a unui acord interinstituțional pentru a asigura legitimitatea democratică și eficacitatea semestrului european;

2.  constată că analiza anuală a creșterii include recomandări cu privire la principalele acțiuni prioritare de politică ale UE; subliniază, prin urmare, necesitatea adăugării unei noi anexe cu privire la dezvoltarea durabilă;

3.  subliniază că eficiența consumului de resurse și eficiența energetică sunt esențiale pentru promovarea unei creșteri durabile și pentru combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățind totodată securitatea energetică și accesul consumatorilor la energie și, prin urmare, pe termen lung și mediu, elemente-cheie ale competitivității, contribuind totodată, în mod semnificativ, la ieșirea din actuala criză economică;

4.  subliniază, cu referire la Raportul privind economia ecologică, elaborat în cadrul Programului ONU pentru mediu, avantajele economice și sociale ale investițiilor în economia ecologică, precum o creștere mai mare a PIB-ului și a PIB-ului pe cap de locuitor, o economie care utilizează în mod eficient resursele, crearea de locuri de muncă noi și inovatoare, câștigurile în capital natural și uman și reducerea sărăciei;

5.  constată că estimările recente ale Comisiei sugerează că UE este pe cale de a atinge doar pe jumătate obiectivul de 20 % și că strategiile actuale ale statelor membre riscă să dea rezultate cu mult sub obiectivul general de eficiență energetică de 20 % stabilit în strategia Europa 2020, ceea ce va avea ca efect pierderea unor oportunități de creștere în multe sectoare și regiuni și a posibilităților de creare a unor noi locuri de muncă și, prin urmare, va avea un impact negativ asupra productivității, competitivității și coeziunii sociale ale UE; îndeamnă Comisia să definească orientări privind metoda de stabilire a obiectivelor naționale; invită statele membre să își asume o mai mare responsabilitate în atingerea obiectivului de eficiență energetică și să pună la dispoziția Comisiei informații mai detaliate;

6.  atrage atenția asupra faptului că există un potențial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, precum sectorul construcțiilor și cel imobiliar, sectorul transporturilor și industria;

7.  ia act de existența unui nou „Plan 2011 pentru eficiență energetică”(COM(2011)0109[1]), dar sugerează că ar trebui luate măsuri suplimentare mai restrictive;

8.  invită, prin urmare, Comisia să propună obiective naționale de eficiență energetică, în special în sectorul construcțiilor, cu valoare juridică obligatorie, luând în considerare puncte de plecare individule pentru statele membre, performanța economică a acestora și măsurile timpurii luate în domeniu;

9.  subliniază necesitatea stabilirii unui obiectiv material anual de eficiență al UE în vederea reducerii utilizării resurselor și evidențiază faptul că este esențială decuplarea utilizării resurselor de creșterea economică;

10. subliniază că semestrul european pentru coordonarea prealabilă a politicilor economice trebuie să reflecte promovarea tranziției către o economie sustenabilă din punct de vedere ecologic;

11. invită Comisia să evalueze dacă să includă în fiecare analiză anuală a creșterii un raport privind evoluția indicatorilor de contabilitate economică de mediu, pe baza modulelor prevăzute la articolul 3 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind conturile economice și de mediu europene și privind coerența cu obiectivele Europa 2020 referitoare la schimbările climatice și energie;

12. consideră că este foarte importantă identificarea și obținerea de reduceri constante la nivelul utilizării resurselor naturale extrase, dar și o viziune clară asupra volumului stocurilor existente de resurse naturale; prin urmare, solicită completarea cât mai rapidă a regimului conturilor economice și de mediu cu o evidență contabilă a stocurilor;

13. solicită Comisiei să elaboreze indicatori-cheie de performanță pentru punerea în aplicare a obiectivelor privind utilizarea eficientă a resurselor în programele naționale de reformă și să îi publice periodic în analiza anuală a creșterii;

14. constată că PIB-ul nu ia în considerare capitalul uman și social, resursele naturale și serviciile ecosistemice, transformările majore, precum cele care decurg din schimbările climatice, și nici principiul accesului corect și echitabil la resurse pentru generațiile actuale și viitoare, ca o condiție prealabilă a sustenabilității; subliniază, prin urmare, necesitatea completării PIB-ului cu noi date și indicatori;

15. salută sugestia prezentată în actuala analiză anuală a creșterii de a elimina subvențiile care dăunează mediului și solicită evaluarea punerii în aplicare a acestei politici în cadrul semestrului european din 2012.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

13.7.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

52

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Sandrine Bélier, Nessa Childers, Bairbre de Brún, Esther de Lange, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Edite Estrela, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Julie Girling, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Karin Kadenbach, Christa Klaß, Holger Krahmer, Jo Leinen, Corinne Lepage, Peter Liese, Linda McAvan, Miroslav Ouzký, Vladko Todorov Panayotov, Antonyia Parvanova, Andres Perello Rodriguez, Sirpa Pietikäinen, Mario Pirillo, Pavel Poc, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Anna Rosbach, Dagmar Roth-Behrendt, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Bogusław Sonik, Salvatore Tatarella, Åsa Westlund, Glenis Willmott, Sabine Wils, Marina Yannakoudakis

Membri supleanți prezenți la votul final

Matthias Groote, Romana Jordan Cizelj, Riikka Manner, Miroslav Mikolášik, James Nicholson, Alojz Peterle, Michèle Rivasi, Crescenzio Rivellini, Giommaria Uggias

Membri supleanți (articolul 187 alineatul (2)) prezenți la votul final

José Bové, Lorenzo Fontana

AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internă Și protecȚia consumatorilor (28.9.2011)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Raportoare pentru aviz: Catherine Stihler

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.        solicită Consiliului European și Comisiei să se concentreze mai mult, în cadrul semestrului european, asupra pieței unice, care constituie pilonul economic al UE, pentru a profita de întregul potențial al pieței interne, a atrage capital public și privat pentru finanțarea proiectelor inovatoare și de infrastructură și a promova utilizarea eficientă a energiei; subliniază faptul că piața unică trebuie să se afle în centrul unei guvernanțe economice europene axate pe încurajarea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, pe ocuparea forței de muncă și pe coeziunea socială prin depășirea dezechilibrelor interne, crearea convergenței economice și creșterea competitivității;

2.        consideră că rolul Parlamentului European din cadrul semestrului european ar trebui clarificat de urgență și că dialogul economic ar trebui să vizeze consolidarea legitimității democratice a procesului printr-un control parlamentar adecvat; solicită Comisiei să prezinte anual, în ianuarie, tuturor comisiilor parlamentare relevante, inclusiv comisiei sale responsabile pentru piața internă, rezultatele semestrului european anterior și noua analiză anuală a creșterii, contribuția detaliată a comisiei cu privire la fiecare dintre aceste două procese fiind integrată;

3.        solicită ca fiecare reuniune de primăvară a Consiliului European să fie dedicată parțial evaluării situației pieței unice și să fie susținută de un proces de supraveghere; invită Președintele Consiliului European să prezinte anual Parlamentului măsurile care trebuie luate în urma Consiliului European de primăvară, inclusiv în domeniul pieței unice;

4.        solicită Comisiei să realizeze o evaluare anuală a punerii în aplicare a pieței unice de către statele membre în cadrul programelor lor naționale de reformă și să examineze în acest context progresul înregistrat în legătură cu transpunerea și evaluările ulterioare punerii în aplicare;

5.        solicită Comisiei să atragă atenția asupra domeniilor în care există încă potențial neutilizat statelor membre care, conform evaluării programelor naționale de reformă, nu utilizează în mod optim fondurile UE;

6.        salută faptul că utilizarea întregului potențial al pieței unice se numără printre cele zece obiective care trebuie aplicate până în 2012 și care au fost incluse în analiza anuală a creșterii pentru 2011;

7.        solicită Consiliului și Comisiei să coreleze mai sistematic semestrul european cu inițiativele actuale ale UE, precum tabloul de bord al pieței interne și Actul privind piața unică, cu cele 12 „pârghii” a căror aplicare este prioritară, pentru a ține cont pe deplin de finalizarea pieței unice și pentru a asigura coerența politicii economice europene;

8.        solicită îndeosebi Comisiei să includă cele 12 măsuri prioritare din Actul privind piața unică, care trebuie adoptate până la sfârșitul lui 2012, în analiza anuală a creșterii;

9.        consideră că relansarea pieței unice și în mod deosebit punerea în aplicare a Actului privind piața unică reprezintă o premisă esențială în vederea realizării creșterii durabile în Europa până în 2020; sugerează că, pentru a garanta competitivitatea europeană la nivel mondial, este nevoie de îmbunătățiri imediate în domenii cruciale, precum sectorul serviciilor, achizițiile publice, cercetarea, inovarea, educația, energia și comerțul electronic, printre altele.

10.      subliniază că este necesar ca Strategia Europa 2020 să fie luată în considerare în cadrul punerii în aplicare a semestrului european; evidențiază că inițiativele întreprinse în cadrul Actului privind piața unică trebuie să fie coerente și să contribuie la realizarea obiectivelor celor 7 inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

11.      solicită în continuare Consiliului și Comisiei să extindă domeniul de aplicare al semestrului european cu scopul de a raționaliza și a integra mai bine politica UE privind consumatorii și a folosi instrumente precum tabloul de bord al consumatorilor pentru a măsura impactul pozitiv al legislației UE, cum ar fi cel al directivelor privind drepturile consumatorilor, privind creditul de consum și privind practicile comerciale neloiale;

12.      solicită Comisiei și statelor membre să sporească sprijinul pentru IMM-uri, care formează coloana vertebrală a economiei pieței unice, în conformitate cu rezultatele analizei anuale a creșterii, mai ales prin transpunerea deplină a Small Business Act și printr-un pachet de măsuri care să vizeze eliminarea obstacolelor cu care se confruntă IMM-urile în accesarea finanțărilor;

13.      îndeamnă Comisia să ia măsuri eficiente pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor și al întreprinderilor inovatoare nou înființate la finanțare, precum și să asigure îmbunătățirea mediului de afaceri în UE, să simplifice procedurile și să reducă povara administrativă impusă întreprinderilor în cadrul pieței unice;

14.      susține în această privință revizuirea normelor UE privind achizițiile publice cu scopul de a încuraja, în cadrul pieței unice, creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin stimularea achizițiilor inovatoare transfrontaliere și prin asigurarea simplificării normative, a unei transparențe mai mari și a clarității juridice;

15.      solicită Consiliului European și Comisiei ca, în vederea consolidării pieței unice digitale, să extindă semestrul european pentru a analiza progresele realizate în introducerea benzii largi de mare capacitate, inclusiv punerea în aplicare a obligațiilor de acces și a drepturilor consolidate ale consumatorilor, cuprinzând și informațiile complete privind contractul și prețurile și transferabilitatea numerelor; solicită în continuare Comisiei și statelor membre să prezinte rapoarte privind punerea în aplicare a măsurilor de reducere în 2012 a costurilor pentru comunicațiile de date în roaming și privind acțiunile referitoare la informatica „dematerializată” („cloud computing”), „internetul obiectelor”, semnăturile electronice și securitatea cibernetică;

16.      solicită statelor membre să pună în aplicare reforme suplimentare în sectorul serviciilor conform recomandărilor Comisiei, mai ales prin eliminarea obstacolelor nejustificate legate de serviciile profesionale, comerțul cu amănuntul și industriile de rețea, și să îmbunătățească mediul de afaceri prin simplificarea administrativă și o mai mare transparență în atribuirea contractelor de achiziții publice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.9.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pablo Arias Echeverría, Adam Bielan, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, António Fernando Correia De Campos, Jürgen Creutzmann, Cornelis de Jong, Evelyne Gebhardt, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Philippe Juvin, Sandra Kalniete, Edvard Kožušník, Toine Manders, Phil Prendergast, Mitro Repo, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Emilie Turunen, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanți prezenți la votul final

Pascal Canfin, Frank Engel, Marielle Gallo, Anna Hedh, Othmar Karas, Constance Le Grip, Antonyia Parvanova, Sylvana Rapti, Olle Schmidt, Kyriacos Triantaphyllides, Anja Weisgerber

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (13.7.2011)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Raportor pentru aviz: Michael Theurer

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază rolul esențial al politicii de coeziune ca instrument-cheie pentru Strategia Europa 2020; consideră că o politică de coeziune puternică și finanțată corespunzător reprezintă un instrument eficace și eficient pentru realizarea Strategiei Europa 2020, precum și pentru prevenirea viitoarelor crize economico-financiare, datorită programelor sale de dezvoltare pe termen lung, dimensiunii bugetare, sistemului administrativ descentralizat și includerii priorităților UE pentru dezvoltarea durabilă; subliniază, în această privință, importanța implicării regiunilor în atingerea obiectivelor UE pentru 2020;

2.  reamintește că politica de coeziune se bazează pe acceptarea sa generalizată, pe coerența abordării și pe robustețea finanțării;

3.  subliniază faptul că, datorită abordării guvernanței pe mai multe niveluri, politica regională dispune de o metodologie consolidată pentru o abordare integrată și oferă un sistem de orientare fiabil pentru mobilizarea investițiilor și stimularea unor noi inițiative la fața locului, care ar putea sprijini în mod adecvat eficacitatea politicilor economice și dezvoltarea unor sinergii sporite între bugetul UE și bugetele statelor membre; solicită, prin urmare, Comisiei Europene să prezinte propuneri concrete privind modul în care fondurile structurale pot fi utilizate în acest scop în cadrul programelor operaționale;

4.  consideră că este esențial ca politica de coeziune să joace un rol în depășirea provocărilor de reducere a dezechilibrelor structurale și a diferențelor de competitivitate interne, subliniind importanța adaptării politicilor la condițiile și necesitățile specifice din regiuni, pentru a maximiza potențialul acestora și a le atenua handicapurile;

5.  reamintește că, în majoritatea domeniilor, obiectivele-cheie naționale stabilite de Consiliul European sunt departe de a fi atinse; regretă lipsa de ambiție a obiectivelor naționale, concentrarea excesivă asupra rezultatelor pe termen scurt și progresele insuficiente înregistrate de statele membre ale UE în majoritatea domeniilor în ceea ce privește obiectivele principale convenite de Consiliul European; solicită includerea priorităților politicii de coeziune în dezbaterea structurată și prealabilă privind orientările bugetare anuale, prin intermediul unor evaluări de impact ex-ante, precum și al planificării de politici și al întocmirii de proiecte în funcție de rezultate; regretă faptul că statele membre utilizează metode diferite pentru stabilirea obiectivelor naționale și solicită Comisiei să examineze posibilitatea elaborării unor linii directoare în acest domeniu; subliniază că este necesară intensificarea eforturilor depuse în vederea atingerii obiectivelor în domeniile ocupării forței de muncă, cercetării și dezvoltării, eficienței energetice, educației terțiare și sărăciei;

6.  reamintește rolul important al politicii regionale în dezvoltarea programelor naționale în cadrul semestrului european, îndeosebi prin intermediul stabilirii obiectivelor și al determinării acțiunilor de natură să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială;

7.  evidențiază că este important pentru numeroase state membre să îmbunătățească competitivitatea regiunilor lor în vederea corectării dezechilibrelor macroeconomice;

8.  consideră necesară, prin urmare, orientarea coeziunii pentru a consolida potențialele și părțile interesate regionale (nu doar cele naționale); consideră că, prin consolidarea potențialelor regionale în coordonare cu cele naționale, politica de coeziune apare din nou ca un element determinant pentru obținerea sinergiilor necesare;

9.  subliniază rolul politicii de coeziune în punerea în aplicare a obiectivelor europene de dezvoltare și în asigurarea disciplinei fiscale; sprijină în acest context procesul decizional pe mai multe niveluri și responsabilitatea pe mai multe niveluri cu privire la disciplina fiscală;

10. subliniază faptul că Strategia Europa 2020 trebuie să dispună de o dimensiune teritorială mai puternică; în acest sens, consideră că, ținând seama de caracteristicile și de diferitele niveluri de dezvoltare ale regiunilor europene, implicarea directă a autorităților și partenerilor regionali și locali în planificarea și aplicarea programelor relevante va conduce la o mai mare asumare a obiectivelor strategiei la toate nivelurile și va asigura o conștientizare mai bună a obiectivelor și rezultatelor la fața locului;

11. invită statele membre și regiunile acestora să implice mai îndeaproape parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice, precum și societatea civilă în elaborarea programelor naționale de reformă, de dezvoltare și de coeziune, consultând aceste părți în mod regulat; evidențiază, în acest sens, angajamentul asumat în timp util de Comitetul Regiunilor, în calitate de platformă de coordonare între regiuni, pentru a le determina pe acestea să prezinte rapoarte cu privire la situația actuală a participării regionale și locale în cadrul semestrului european;

12. atrage atenția asupra faptului că Parlamentul European joacă un rol esențial în obținerea unei largi legitimități democratice cu privire la semestrul european; solicită, prin urmare, Comisiei Europene să implice pe deplin Parlamentul European și comisiile competente; subliniază rolul important pe care l-ar putea juca Comitetul Regiunilor în evaluarea și intensificarea semestrului european, dat fiind în special rolul său instituțional consolidat în temeiul Tratatului de la Lisabona; constată că, în contextul semestrului european actual, regiunile și autoritățile locale au fost puțin implicate în dezvoltarea programelor naționale; solicită ca în cazul fiecărui stat membru să fie prevăzut în mod expres modul în care regiunile și autoritățile locale vor fi implicate în proces în anul următor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

12.7.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Catherine Bearder, Victor Boștinaru, Zuzana Brzobohatá, John Bufton, Alain Cadec, Francesco De Angelis, Tamás Deutsch, Rosa Estaràs Ferragut, Elie Hoarau, Brice Hortefeux, Danuta Maria Hübner, Juozas Imbrasas, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva, Petru Constantin Luhan, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Miroslav Mikolášik, Lambert van Nistelrooij, Franz Obermayr, Jan Olbrycht, Markus Pieper, Monika Smolková, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Michael Theurer, Michail Tremopoulos, Oldřich Vlasák, Kerstin Westphal, Hermann Winkler, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrea Cozzolino, Karima Delli, Ivars Godmanis, Karin Kadenbach, Marek Henryk Migalski, Vilja Savisaar-Toomast, Elisabeth Schroedter, Derek Vaughan

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Norica Nicolai

AVIZ al Comisiei pentru cultură Și educaȚie (14.7.2011)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Raportor pentru aviz: Hannu Takkula

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște rolul semnificativ pe care îl au educația și formarea profesională de calitate asupra competitivității și creșterii economice durabile a Europei și regretă profund că acest aspect nu este pus în evidență în cele zece acțiuni prioritare propuse de Comisie în analiza sa anuală a creșterii;

2.  subliniază că Europa are nevoie de cetățeni educați pentru a asigura accelerarea creșterii economice; subliniază că este esențială îmbunătățirea posibilităților de acces egal la instruire și învățământ de calitate, promovând, în același timp, integrarea dintre educație și ocuparea forței de muncă și cea dintre universitate și întreprindere;

3.  deplânge rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor și efectele negative ale acesteia pe termen scurt, mediu și lung la nivel macroeconomic și socioeconomic; salută solicitarea Comisiei de abordare a provocărilor structurale care duc la exacerbarea șomajului în rândul tinerilor, obiectiv ce va include combaterea abandonului școlar timpuriu, îmbunătățirea accesului la educație și instruire, liberalizarea piețelor rigide ale forței de muncă și asigurarea recunoașterii calificărilor profesionale;

4.  subliniază că o condiție esențială pentru o populație educată este calitatea educației și a predării și, prin urmare, calitatea cadrelor didactice și a educatorilor la toate nivelurile;

5.  regretă reducerea cheltuielilor și a investițiilor publice în domeniul educației, care se observă la nivelul multora dintre bugetele naționale, subliniază din nou necesitatea acordării de prioritate investițiilor publice în domeniile orientate către creșterea durabilă, precum cercetarea, inovarea și educația și observă că, având în vedere costurile ridicate ale marginalizării în societate și la locul de muncă a noilor generații, investițiile în educație și formare reprezintă o măsură de politică economică; subliniază importanța garantării investițiilor continue și semnificative în educația, formarea și învățarea de-a lungul vieții de care beneficiază cadrele didactice, depunându-se în același timp eforturi coordonate la nivelul UE pentru a îndeplini și alte obiective educaționale comune; reafirmă rolul esențial al Programului de învățare pe tot parcursul vieții;

6.  insistă asupra faptului că ar trebui să se valorifice mai mult, în cadrul pieței unice, rolul educației – începând din primii ani de dezvoltare, până la nivelul primar și cel superior de învățământ, precum și formarea profesională și învățarea la vârsta adultă, inclusiv transmiterea cunoștințelor și a deprinderilor practice;

7.  invită statele membre să ia măsuri mai clare pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor (și anume programe de instruire, învățământ profesional, garanții pentru tineret etc.);

8.  subliniind totodată necesitatea stabilirii unor obiective mult mai ambițioase, ia act de obiectivul comun de reducere a abandonului școlar timpuriu la mai puțin de 10% până în 2020 și îndeamnă Comisia să țină seama de diferențele semnificative dintre și în cadrul statelor membre, acordând o atenție deosebită persoanelor cu nevoi speciale și celor care provin din medii defavorizate, inclusiv migranților și romilor, și, prin urmare, să garanteze că toate criteriile de evaluare a realizărilor sunt comparabile și se ține cont de perspectiva pe termen lung;

9.  încurajează universitățile să desfășoare mai multe activități de cercetare de bază, respectând, în același timp, autonomia și particularitățile acestora; își exprimă îngrijorarea față de faptul că obiectivele și măsurile luate de statele membre care vizează îndeplinirea obiectivului UE de creștere a numărului de tineri absolvenți ai învățământului superior cu 40% până în 2020 sunt insuficiente; îndeamnă statele membre să își revizuiască angajamentele luate în acest sens și să ia măsuri suplimentare în vederea atingerii obiectivelor UE 2020, pentru a crea o economie bazată pe cunoaștere și inovare;

10. subliniază importanța politicilor culturale și în special a celor publice pentru educație și formare și pentru accesul tuturor la cultură;

11. invită insistent Comisia să utilizeze tendințele actuale și viitoare ale ocupării forței de muncă, identificate pe parcursul Semestrului economic, pentru coordonarea strategiilor în domeniul formării la nivelul instituțiilor de învățământ superior;

12. solicită sprijin sporit pentru mobilitatea studenților și a tinerilor specialiști;

13. insistă asupra necesității intensificării modernizării învățământului superior și a creșterii atractivității acestui sector.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.7.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Magdi Cristiano Allam, Zoltán Bagó, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Mary Honeyball, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Marek Henryk Migalski, Katarína Neveďalová, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marco Scurria, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Heinz K. Becker, Ivo Belet, Nadja Hirsch, Seán Kelly, Iosif Matula, Paul Nuttall, Georgios Papanikolaou

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Sergio Gaetano Cofferati, Olle Schmidt

AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituȚionale (25.10.2011)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Raportor pentru aviz: Rafał Trzaskowski

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată cu îngrijorare că, la nivelul UE, coordonarea politicii economice constă într-o serie de instrumente și angajamente cu caracter obligatoriu și neobligatoriu[1] care ar putea submina certitudinea juridică a ordinii UE și care, în opinia publică, creează confuzie în ceea ce privește aria exactă de cuprindere a responsabilităților asumate de statele membre legate de statutul lor de țări membre sau nemembre ale zonei euro;

2.  observă că statele membre nu au reușit să respecte normele stabilite de comun acord, în special Pactul de stabilitate și de creștere, în care se prevede că deficitul bugetar anual al statelor membre nu trebuie să depășească 3 % din PIB, iar datoria publică nu trebuie să depășească 60 % din PIB; solicită statelor membre să respecte Pactul de stabilitate și de creștere și alte norme stabilite de comun acord;

3.  consideră că semestrul european, propus pentru prima dată în Comunicarea Comisiei din mai și iunie 2010 și care a avut inițial la bază un angajament cu caracter neobligatoriu al Consiliului, ar trebui încorporat în mod corespunzător în cadrul juridic al UE; ca parte integrantă a cadrului respectiv, ar trebui să facă obiectul unui control democratic deplin și ar trebui însoțit de adoptarea unui temei juridic adecvat sub forma unui regulament, în conformitate cu articolul 121 alineatul (6) din TFUE; salută compromisul realizat pe parcursul negocierii pachetului privind guvernanța economică cu componentele sale legislative și nelegislative, în special în ceea ce privește dispozițiile referitoare la semestrul european incluse în textul legislativ al Regulamentului[2] de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice; salută, de asemenea, dispozițiile privind dialogul economic incluse în regulamentul în cauză; subliniază că, în viitor, noul mecanism de coordonare ar trebui să facă obiectul unei evaluări obligatorii și regulate, realizate de către Parlamentul European;

4.  observă că semestrul european și evaluarea acestuia urmăresc, în interesul coordonării la nivelul UE, să evidențieze componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere garantând, cu promptitudine și în timp real, că statele membre dau dovadă de disciplină în privința politicilor bugetare aplicate;

5.  reamintește că, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din TFUE, statele membre își coordonează politicile economice în cadrul Uniunii, că, prin urmare, coordonarea integrată a politicilor economice sub forma unui semestru european trebuie să fie conformă cu obiectivele și cerințele prevăzute atât în TUE [la articolul 3 alineatul (3)], cât și în TFUE (în special la articolele 121, 126 și 148) și că acestea din urmă se referă la politicile de coordonare economică și ocupare a forței de muncă, care au la bază două proceduri juridice diferite; recunoaște importanța unei imagini de ansamblu a situației economice și bugetare a statelor membre; susține decizia Comisiei de a-și reuni recomandările într-un singur text integrat, totuși cu condiția ca prin aceasta să nu se submineze integritatea și coerența anumitor politici ale UE;

6.  subliniază că, pentru a fi eficace, supravegherea integrată a politicilor economice nu trebuie să se limiteze la evaluarea politicilor bugetare și structurale ale statelor membre ale UE, ci trebuie, de asemenea, să corespundă obiectivelor și măsurilor adoptate la nivelul UE, precum și volumului și naturii resurselor financiare ale Uniunii; subliniază, în acest context, rolul crucial al politicilor și acțiunilor UE din cadrul Strategiei Europa 2020 în materie de coeziune, cercetare și inovare;

7.  consideră oportun să se instituie un proces de coordonare între parlamentele naționale și Parlamentul European pentru a permite desfășurarea unui dialog privind toate aspectele coordonării integrate a politicilor economice înainte de adoptarea deciziilor pe care fiecare parlament trebuie să le ia în conformitate cu propria ordine constituțională; în acest context, sprijină ferm inițiativa Președinției poloneze de a organiza în toamna anului 2011 o reuniune politică consacrată cadrului financiar multianual pentru a implica și parlamentele naționale în negocierea acestuia, cu participarea Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei și subliniază că această abordare ar putea fi adoptată în vederea consolidării guvernanței economice și a controlului democratic;

8.  regretă faptul că exercitarea unui control democratic de către Parlamentul European are doar un rol relativ minor în cadrul procesului și subliniază că formalizarea semestrului european nu ar trebui în niciun caz să pericliteze și mai mult prerogativele Parlamentului European stabilite în tratate;

9.  consideră că instituțiile ar trebui să coopereze pentru a consolida legitimitatea semestrului și pentru a clarifica ambiguitățile juridice rămase care, în caz contrar, ar putea duce la conflicte instituționale în anii următori;

10. consideră că se impune urgent clarificarea rolului Parlamentului European în cadrul semestrului și recomandă ca dialogul economic să respecte următoarele principii:

     –   semestrul european și dialogul economic ar trebui considerate ca fiind elemente ale cadrului instituțional al UE și ele ar trebui să încurajeze metoda comunitară, prin implicarea instituțiilor Uniunii în toate etapele; în cadrul acestui proces, Comisia ar trebui să joace un rol independent și mai important;

     –   dialogul economic, ca element-cheie al semestrului european, ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea legitimității democratice a procesului și o mai bună coordonare a agendei comune a UE și a măsurilor luate de fiecare stat membru și să asigure că în toate etapele se aplică o metodă corespunzătoare de luare a deciziilor printr-un control parlamentar adecvat, implicând deopotrivă Parlamentul European și parlamentele naționale, precum și că sunt promovate dialogul și cooperarea interparlamentare;

     –   Parlamentul European, parlamentele naționale și toate celelalte părți implicate pertinente, inclusiv partenerii sociali și, în special, Comitetul economic și financiar instituit în baza articolului 134 din TFUE și Comitetul pentru ocuparea forței de muncă instituit în baza articolului 150 din TFUE ar trebui să fie corespunzător implicate, informate și consultate în timp util;

     –   transparența ar trebui recunoscută ca element-cheie al procesului, iar Comisia și Consiliul ar trebui să se angajeze să își facă publice poziția și deciziile în fiecare etapă și să le explice Parlamentului atunci când sunt invitate să facă acest lucru de comisiile parlamentare competente;

11. observă că Parlamentul European remarcă necesitatea adaptării procedurilor sale la schimbările aduse de Tratatul de la Lisabona doar în ceea ce privește venirea Președintelui Consiliului European în plen; reamintește faptul că, potrivit TUE, deputații în Parlamentul European reprezintă în mod direct cetățenii Uniunii, care „beneficiază de o atenție egală din partea instituțiilor [Uniunii]” în conformitate cu principiul egalității, pe care Uniunea este obligată să îl respecte în toate activitățile sale (articolele 9 și 10) și, prin urmare, se opune ferm oricărei încercări de fragmentare a Parlamentului; subliniază că toți deputații dețin același mandat și că, în conformitate cu Regulamentul de procedură, dreptul lor de vot este un drept personal, ce nu poate fi încălcat (articolul 164);

12. reamintește că Parlamentul European are dreptul exclusiv de a acorda un mandat Președintelui său în vederea participării la reuniunile Consiliului European;

13. consideră că Parlamentul European ar trebui să fie recunoscut ca fiind forumul democratic european adecvat pentru a asigura o evaluare generală la sfârșitul semestrului european;

14. este de părere că Parlamentul European reprezintă locul potrivit pentru dialogul și cooperarea în domeniul economic dintre parlamentele naționale și instituțiile europene.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

24.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Andrew Henry William Brons, Carlo Casini, Andrew Duff, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Zita Gurmai, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, David Martin, Paulo Rangel, Algirdas Saudargas, György Schöpflin, József Szájer, Rafał Trzaskowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Sandrine Bélier, Zuzana Brzobohatá, Marietta Giannakou, Helmut Scholz, Alexandra Thein

  • [1]  Articolele 121, 126 și 148 din TFUE, Protocolul nr. 12 anexat la Tratatul de la Lisabona, Rezoluția Consiliului European privind Pactul de stabilitate și creștere din 17 iunie 1997, Concluziile Președinției Consiliului European din 20 martie 2005, Regulamentul (CE) nr. 1466/97, astfel cum a fost modificat prin ..., Regulamentul (CE) nr. 1467/97, astfel cum a fost modificat prin ..., Codul de conduită „Specificații privind punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și creștere și orientări vizând forma și conținutul programelor de stabilitate și convergență”, aprobat de Consiliul ECOFIN la 7 septembrie 2010, Concluziile Consiliului ECOFIN din octombrie 2006 și Concluziile Consiliului ECOFIN din octombrie 2007, Pactul Euro Plus convenit de șefii de stat sau guvern din zona euro și la care au aderat Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia, România la 24-25 martie 2011.
  • [2]  P7-TA-PROV(2011)0421.

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Și egalitatea de gen (14.7.2011)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

(2011/2071(INI))

Raportoare pentru aviz: Marije Cornelissen

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât dimensiunea de gen este esențială pentru atingerea principalelor obiective ale Strategiei UE 2020, dat fiind faptul că femeile constituie cea mai mare rezervă de forță de muncă neutilizată până în prezent și reprezintă majoritatea populației care trăiește în sărăcie în UE; întrucât o atenție deosebită trebuie acordată, de-a lungul întregului semestru european, atât integrării principiului egalității între femei și bărbați, cât și politicilor al căror obiectiv este egalitatea între femei și bărbați;

B.  întrucât măsurile de austeritate și măsurile de consolidare fiscală au agravat poziția femeilor pe piața forței de muncă și au amplificat sărăcia în rândul acestora, ducând la un nivel mai ridicat al șomajului, la o nesiguranță financiară sporită, la salarii mai mici, la reduceri în cadrul sectorului public, al serviciilor sociale și al prestațiilor sociale, în special al avantajelor fiscale pentru îngrijirea copilului;

C. întrucât o utilizare mai intensă și mai eficientă a capacității femeilor ar permite exploatarea potențialului de creștere oferit de sinergiile dintre participarea femeilor pe piața forței de muncă, natalitate și dezvoltare economică;

D. întrucât o integrare mai echilibrată a femeilor pe piața forței de muncă și o punere în valoare mai amplă a competențelor acestora ar răspunde atât principiilor echității, cât și criteriilor de eficiență economică și de creștere a ocupării forței de muncă și a productivității,

1.  recomandă comisiilor specializate ale Parlamentului European, inclusiv Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM), să numească dintre membrii lor un raportor permanent care să participe la activitățile referitoare la semestrul european în cadrul Parlamentului European și să raporteze la intervale regulate cu privire la aceste activități comisiei responsabile;

2.  invită comisarul (comisarii) responsabil(i) la o discuție anuală cu Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen privind aspectele referitoare la gen din Analiza anuală a creșterii;

3.  solicită statelor membre să integreze o perspectivă a egalității de gen în procesul semestrului european luând în considerare situația și nevoile femeilor la implementarea orientărilor politice definite în Analiza anuală a creșterii; felicită acele state membre care au integrat dimensiunea de gen în programele lor naționale de reformă (PNR) în cadrul primului semestru european și care acordă o atenție specială femeilor la elaborarea și monitorizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al combaterii sărăciei; este dezamăgit de acele state membre care au omis orice mențiune cu privire la gen în PNR;

4.  sugerează implicarea mai îndeaproape a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați în toate etapele semestrului european; speră că, de îndată ce va deveni operațional, Institutul va putea aborda problema lipsei de date fiabile, sistematice și comparabile, grupate în conformitate cu criteriul de gen, în Uniunea Europeană și în fiecare stat membru;

5.  solicită Consiliului să garanteze că FEMM poate discuta aspectele referitoare la egalitatea de gen din cadrul PNR și al orientărilor politice pentru fiecare țară cu președintele în exercițiu responsabil al EPSCO, după prezentarea acestor orientări de către Comisie;

6.  invită statele membre să asigure o participare eficientă a organizațiilor societății civile, inclusiv a organizațiilor femeilor, la elaborarea, implementarea și evaluarea PNR;

7.  solicită Comisiei să utilizeze un set comun uniform de referințe în întreaga UE pentru evaluarea PNR, inclusiv disponibilitatea unui sistem necostisitor de îngrijire a copilului care să fie accesibil tuturor, a unor sisteme de îngrijire a persoanelor vârstnice și a celor cu dizabilități care se află în întreținere, a unor reglementări privind concediul de îngrijire și a unor măsuri pentru îmbinarea vieții profesionale cu cea de familie, și să încurajeze PNR să fie mai sensibile la gen, luând în considerare situația economică a femeilor; solicită Comisiei și statelor membre să monitorizeze participarea femeilor pe piața forței de muncă pe baza numărului de ore lucrate pe săptămână, tipurile de contracte, precum și independența financiară a femeilor;

8.  solicită Comisiei să ceară obiective naționale separate privind ocuparea locurilor de muncă pentru femei și bărbați din partea statelor membre și să le ceară acestora să utilizeze date diferențiate pe gen în raportarea lor cu privire la progresele efectuate pentru realizarea obiectivelor UE 2020;

9.  solicită statelor membre să stabilească obiective calitative în PNR cu privire la eliminarea diferenței de remunerare pe criterii de gen, la intensificarea activității antreprenoriale a femeilor și la crearea unor structuri pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor vârstnice;

10. solicită statelor membre să stabilească obiective cantitative specifice în PNR cu privire la ocuparea forței de muncă feminine în general, împreună cu măsuri specifice destinate grupurilor de femei care prezintă un grad foarte scăzut de ocupare pe piața forței de muncă, cum ar fi femeile tinere, femeile în vârstă, femeile migrante, femeile cu dizabilități, mamele singure și femeile rome;

11. solicită Comisiei și statelor membre să sensibilizeze societatea civilă, partenerii sociali și publicul în general cu privire la principalele obiective pentru 2020 și la obiectivele naționale, inclusiv la obiectivele diferențiate pe gen privind ocuparea forței de muncă;

12. invită Comisia să solicite societății civile și partenerilor sociali să contribuie la un raport paralel anual referitor la progresul statelor membre în ceea ce privește obiectivele principale și punerea în aplicare a măsurilor propuse în PNR, asemănător cu rapoartele paralele referitoare la punerea în aplicare a Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW);

13. solicită Comisiei să extindă și să îmbunătățească facilitarea schimbului de bune practici naționale între societatea civilă și parlamentele naționale, printre altele cu privire la dimensiunea de gen a Strategiei UE 2020, de exemplu prin organizarea unei reuniuni o dată la trei ani înainte de revizuirea orientărilor;

14. subliniază necesitatea de a acorda prioritate rezolvării problemelor legate de șomaj, sărăcie și excluziune socială, care afectează în primul rând femeile, prin acordarea de prioritate locurilor de muncă de calitate, durabile și cu drepturi, investițiilor și serviciilor publice de calitate care asigură incluziunea socială, în special în următoarele domenii: educație, sănătate, îngrijirea copiilor, îngrijirea persoanelor dependente, transporturi publice și servicii sociale;

15. observă că, în cadrul primului semestru european, calitatea PNR variază mult în ceea ce privește caracterul concret, fezabil și cuprinzător și solicită Comisiei să ridice PNR de cea mai bună calitate la rangul de format standard pentru următoarele semestre europene;

16. solicită statelor membre să își intensifice eforturile în sporirea participării femeilor pe piața forței de muncă, în special prin investirea în măsuri care să concilieze activitatea profesională cu activitatea de îngrijire;

17. își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul social al crizei financiare și economice asupra femeilor; solicită Comisiei și statelor membre să asigure conformitatea consolidării fiscale cu dimensiunea socială a Strategiei UE 2020 și cu liniile directoare privind ocuparea forței de muncă; solicită Comisiei să evalueze efectele măsurilor de austeritate asupra egalității de gen, a ocupării forței de muncă feminine și a sărăciei în rândul femeilor;

18. solicită Comisiei să se asigure că politicile naționale și obiectivele anunțate în PNR sunt împreună suficient de ambițioase pentru a duce la realizarea principalelor obiective ale Strategiei UE 2020; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în cadrul primului semestru european, acest lucru nu s-a întâmplat; solicită Comisiei să se asigure că toate statele membre contribuie la principalele obiective în funcție de capacitatea proprie.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

13.7.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

4

9

Membri titulari prezenți la votul final

Regina Bastos, Edit Bauer, Marije Cornelissen, Silvia Costa, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Zita Gurmai, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Nicole Kiil-Nielsen, Astrid Lulling, Barbara Matera, Angelika Niebler, Siiri Oviir, Antonyia Parvanova, Nicole Sinclaire, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Eva-Britt Svensson, Britta Thomsen, Marina Yannakoudakis, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Izaskun Bilbao Barandica, Vilija Blinkevičiūtė, Christa Klaß, Mojca Kleva, Mariya Nedelcheva, Norica Nicolai, Chrysoula Paliadeli, Antigoni Papadopoulou, Sirpa Pietikäinen

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jacek Włosowicz

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

14.11.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Sharon Bowles, Pascal Canfin, Nikolaos Chountis, George Sabin Cutaș, Leonardo Domenici, Diogo Feio, Markus Ferber, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Sven Giegold, Gunnar Hökmark, Othmar Karas, Wolf Klinz, Jürgen Klute, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Philippe Lamberts, Sławomir Witold Nitras, Ivari Padar, Anni Podimata, Olle Schmidt, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Ivo Strejček, Kay Swinburne, Marianne Thyssen, Ramon Tremosa i Balcells

Membri supleanți prezenți la votul final

Sophie Auconie, Pervenche Berès, Philippe De Backer, Vicky Ford, Enrique Guerrero Salom, Danuta Jazłowiecka, Gianluca Susta