Procedură : 2010/0323(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0427/2011

Texte depuse :

A7-0427/2011

Dezbateri :

PV 14/12/2011 - 18
CRE 14/12/2011 - 18

Voturi :

PV 15/12/2011 - 9.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0586

RAPORT INTERIMAR     
PDF 246kDOC 177k
30 noiembrie 2011
PE 469.859v02-00 A7-0427/2011

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui Protocol la Acordul de parteneriat și cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Uzbekistan, pe de altă parte, de modificare a acordului în scopul extinderii prevederilor acestuia la comerțul bilateral cu textile, având în vedere expirarea Acordului bilateral privind produsele textile

(16384/2010 – C7-0097/2011 – 2010/0323(NLE))

Comisia pentru comerț internațional

Raportor: George Sabin Cutaș

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui Protocol la Acordul de parteneriat și cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Uzbekistan, pe de altă parte, de modificare a acordului în scopul extinderii prevederilor acestuia la comerțul bilateral cu textile, având în vedere expirarea Acordului bilateral privind produsele textile

(16384/2010 – C7-0097/2011 – 2010/0323(NLE))

Parlamentul European,

–    având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (16384/2010),

–    având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) subpunctul (v) și cu articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0097/2011),

–    având în vedere rezoluțiile sale din 15 noiembrie 2007(1), 26 octombrie 2006(2), 27 octombrie 2005(3) și 9 iunie 2005(4) referitoare la situația din Uzbekistan, Rezoluția sa din 12 martie 1999 referitoare la Acordul de parteneriat și cooperare (APC) dintre CE și Uzbekistan(5), Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la dimensiunea externă a politicii sociale, promovarea standardelor de muncă și sociale și responsabilitatea socială a întreprinderilor europene(6), precum și Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(7),

–    având în vedere Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Uzbekistan privind comerțul cu produse textile(8) și Decizia 2000/804/CE a Consiliului din 4 decembrie 2000 de încheiere a Acordurilor privind comerțul cu produse textile cu anumite țări terțe (inclusiv Uzbekistanul)(9),

–    având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Uzbekistan, pe de altă parte(10), în special articolul 16, care prevede că „[p]rezentul titlu nu se aplică schimburilor comerciale cu produse textile care intră sub incidența capitolelor 50-63 din Nomenclatura Combinată. Schimburile comerciale cu aceste produse sunt reglementate de un acord separat, parafat la 4 decembrie 1995 și aplicat cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 1996”,

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind Uzbekistanul din 25 octombrie 2010(11), 27 octombrie 2009(12), 16 decembrie 2008(13), 27 octombrie 2008(14), 13 octombrie 2008(15), 29 aprilie 2008(16), în care au fost exprimate preocupări cu privire la drepturile omului, procesul de democratizare și statul de drept în Uzbekistan,

–    având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile omului (2005(17) și 2010(18)), observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturi economice, sociale și culturale (2006)(19), observațiile finale ale Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (2010)(20), observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile copilului (2006)(21), Raportul grupului de lucru pentru evaluarea periodică universală privind Uzbekistanul (2009)(22), Raportul Comisiei pentru aplicarea standardelor din cadrul Conferinței OIM (2010)(23), Raportul Comitetului de experți pentru aplicarea convențiilor și recomandărilor din cadrul OIM cu privire la Convenția privind cele mai grave forme ale muncii copiilor (2010(24) și 2011(25)), Raportul Comitetului de experți pentru aplicarea convențiilor și recomandărilor din cadrul OIM cu privire la Convenția privind abolirea muncii forțate (2010(26) și 2011(27)) în care se exprimă preocupări față de utilizarea în continuare a muncii copiilor în Uzbekistan,

–    având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Promovarea muncii decente pentru toți: contribuția UE la punerea în aplicare a agendei pentru muncă decentă în lume” (COM(2006)0249),

–    având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Copiii ocupă un loc special în acțiunile externe ale Uniunii Europene” (COM(2008)0055), precum și documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind combaterea muncii copiilor (SEC(2010)0037),

–    având în vedere Concluziile Consiliul privind munca copiilor din 14 iunie 2010 în care „Consiliul invită Comisia să studieze și să raporteze, înainte de sfârșitul anului 2011, cele mai grave forme de muncă a copiilor și de comerț legat de aceasta, luând în considerare experiența internațională și opiniile organizațiilor internaționale competente”(28),

–    având în vedere convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă din 1973 (nr. 138)(29) și Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor din 1999 (nr. 182)(30), a căror ratificare de către Uzbekistan în 2009 și, respectiv, 2008 a fost urmată de adoptarea unui plan național de acțiune în Uzbekistan,

–    având în vedere articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 732/2008 al Consiliului din 22 iulie 2008 de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2011(31) (Regulamentul SPG), precum și articolul 19 din propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate (COM(2011)0241),

–    având în vedere apelurile adresate de diverse organizații nonguvernamentale(32) și sindicate(33) în vederea demarării unor anchete privind SPG pentru Uzbekistan,

–    având în vedere Programul orientativ pentru Asia Centrală în cadrul ICD pentru 2011-2013(34),

–    având în vedere articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–    având în vedere raportul interimar al Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0427/2011),

A.  întrucât produsele textile nu fac obiectul APC, ci au fost în schimb reglementate de un acord bilateral care a expirat în 2005, creând astfel insecuritate juridică pentru exportatorii din Uniune, deoarece Uzbekistanul, care nu este membru al OMC, este liber să majoreze taxele vamale la import, în timp ce Uniunea acordă clauza națiunii celei mai favorizate – în ceea ce privește taxele vamale - tuturor țărilor din lume;

B.   întrucât protocolul vizează includerea produselor textile sub incidența APC, ceea ce înseamnă că cele două părți își vor acorda reciproc clauza națiunii celei mai favorizate, punând astfel capăt insecurității juridice cu care se confruntă exportatorii de produse textile din Uniune;

C.  întrucât, în trecut, Uniunea a soluționat problema acestei insecurități juridice pentru exportatorii de produse textile din Uniune prin modificarea APC cu alte țări (de exemplu, Azerbaidjan în 2007 și Kazahstan în 2008);

D.  întrucât articolul 2 din APC cu Uzbekistanul stipulează că „respectarea democrației, a principiilor de drept internațional și a drepturilor omului consacrate în special în Carta Organizației Națiunilor Unite, în Actul final de la Helsinki și în Carta de la Paris pentru o nouă Europă, precum și a principiilor economiei de piață, inclusiv a celor enunțate în documentele conferinței CSCE de la Bonn, stă la baza politicilor interne și externe ale părților și constituie elemente esențiale ale parteneriatului și ale prezentului acord”;

E.   întrucât Consiliul a declarat, la 25 octombrie 2010, că „este în continuare deosebit de îngrijorat de situația globală referitoare la drepturile omului, la democratizare și la statul de drept în Uzbekistan”;

F.   întrucât guvernul uzbec parcurge în prezent etape importante pe drumul spre democrație;

G.  întrucât guvernul uzbec acționează în contradicție cu rezultatele reuniunii ministeriale Uniunea Europeană - Asia Centrală de la Tașkent din 7 aprilie 2011, în cadrul căreia „părțile au reamintit că dezvoltarea unei societăți civile solide constituie o parte integrantă a dezvoltării democratice”;

H.  întrucât Uzbekistanul a moștenit un sistem agricol condus de stat în care nu a realizat prea multe reforme, în timp ce alte țări din regiune, cum ar fi Kazahstanul și, într-o mai mică măsură, Tadjikistanul, își modernizează agricultura și soluționează o mare parte din probleme(35); întrucât o veritabilă reformă a sectorului agricol, însoțită de mecanizare, va permite limitarea considerabilă a muncii forțate a copiilor, a risipei de apă și va contribui la creșterea rentabilității exploatațiilor;

I.    întrucât, deși oficial agricultorii uzbeci pot să lucreze ca operatori liberi, ei iau în arendă terenurile guvernului, își cumpără îngrășămintele de la guvern și trebuie să îndeplinească cote stabilite de acesta, în timp ce guvernul cumpără bumbacul la un preț fix și câștigă sume considerabile vânzându-l la un preț mult mai mare pe piața mondială;

J.    întrucât președinția Consiliului a reamintit în declarația Uniunii adresată OIM din iunie 2011 acuzațiile bine documentate și consensul larg în rândul organismelor ONU, al UNICEF, al organizațiilor patronale și sindicale reprezentative și al ONG-urilor conform căruia, în ciuda angajamentelor legale asumate de guvernul uzbec de a eradica munca forțată a copiilor, în practică între 500 000 și 1,5 milioane de copii de vârstă școlară sunt forțați anual să participe la recoltarea bumbacului, o activitate periculoasă, timp de până la trei luni pe an;

K.  întrucât școlile sunt închise în perioada de recoltare din toamnă, ceea ce periclitează procesul educativ;

L.   întrucât copiii, profesorii și părinții lor riscă să fie pedepsiți dacă nu se supun;

M.  întrucât guvernul uzbec a declarat că participarea copiilor mai mari la activitățile familiale este o tradiție și că acuzațiile privind larga răspândire a muncii forțate în agricultură sunt nefondate(36);

N.  întrucât o serie de observatori internaționali independenți au acumulat dovezi privind practica muncii forțate și, în special, a muncii forțate a copiilor ca fenomen sistematic și organizat ce implică presiuni asupra profesorilor și a familiilor și participarea poliției și a forțelor de securitate;

O.  întrucât până acum guvernul uzbec a refuzat accesul misiunilor independente de monitorizare care aveau scopul de a scoate la lumină faptele și de a informa cu privire la durata perioadei de recoltare de toamnă, la condițiile de igienă în care lucrează elevii, la vârsta acestora și, după caz, la riscul de sancționare pentru refuzul de a se conforma;

P.   întrucât, conform Comisiei, exporturile de produse textile și îmbrăcăminte din Uniune către Uzbekistan reprezintă 0,05% din totalul exporturilor de astfel de produse din Uniune;

Q.  întrucât Uniunea este unul dintre principalii importatori de bumbac din Uzbekistan, estimându-se că importurile europene au reprezentat între 6(37) și 23%(38) din totalul exporturilor uzbece de bumbac din ultimii 10 ani;

R.   întrucât, conform principiilor și obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, Uniunea are responsabilitatea morală de a-și folosi influența, ca unul dintre principalii parteneri comerciali și mare importator de bumbac din Uzbekistan, pentru a pune capăt utilizării muncii forțate a copiilor în această țară; întrucât, prin urmare, protocolul nu poate fi tratat ca un acord exclusiv tehnic, atât timp cât se ridică probleme legate de drepturile omului, cum ar fi munca forțată a copiilor, exact în legătură cu recoltarea bumbacului;

S.   întrucât un comerț internațional echitabil și deschis necesită existența unei concurențe echitabile, iar factorii economici care determină prețul stabilit pentru produsele exportate către UE nu ar trebui denaturați prin practici care contravin principiilor de bază ale drepturilor omului și ale drepturilor copiilor;

T.   întrucât mulți comercianți cu amănuntul de produse textile, inclusiv din Europa, au decis să nu mai cumpere bumbac din Uzbekistan și să comunice acest angajament tuturor furnizorilor lor(39);

U.  întrucât, în Concluziile sale privind munca copiilor din 14 iunie 2010, Consiliul a declarat că este pe deplin conștient de rolul și responsabilitățile Uniunii în lupta împotriva muncii copiilor;

V.  întrucât președintele Comisiei, José Manuel Barroso, l-a îndemnat pe președintele uzbec, Islam Karimov, să permită unei misiuni de monitorizare a OIM să clarifice chestiunea eventualei utilizări a muncii copiilor(40);

W. întrucât, până acum, asistența oferită de Uniune Uzbekistanului în cadrul strategiei UE pentru Asia Centrală a acordat puțină atenție reformei agriculturii;

X.  întrucât Comisia insistă, de asemenea, cu fermitate asupra faptului că doar misiunile de monitorizare ale OIM pot constitui un instrument relevant de monitorizare în contextul anchetelor referitoare la retragerea temporară a preferințelor acordate în cadrul SPG; considerând binevenită propunerea Comisiei de a elimina această obligație în contextul revizuirii Regulamentului privind SPG;

Y.  întrucât apa reprezintă o resursă importantă în secolul 21, iar conservarea acesteia ar trebui să fie o prioritate; întrucât producția de bumbac în Uzbekistan a determinat o reducere drastică a volumului Mării Aral între 1990 și 2008, din cauza unor standarde de mediu inadecvate și a unei infrastructuri de irigații ineficiente,

1.   solicită Consiliului și Comisiei să ia în considerare următoarele recomandări:

(i)      să condamne cu fermitate utilizarea muncii forțate a copiilor în Uzbekistan;

(ii)     să sprijine pe deplin solicitarea adresată de OIM Uzbekistanului de a accepta o misiune de observare tripartită la nivel înalt care să beneficieze de deplină libertate de mișcare, să poată avea întrevederi cu toate părțile relevante și să poată avea acces în timp util în toate locurile pertinente, inclusiv pe câmpurile cu bumbac, pentru a evalua aplicarea Convenției OIM;

(iii)    să sublinieze importanța faptului ca observatorii internaționali să continue să monitorizeze evoluția situației muncii forțate în Uzbekistan, precum și în alte țări din regiune;

(iv)    să solicite președintelui uzbec Islam Karimov să permită unei misiuni de monitorizare a OIM să clarifice chestiunea eventualei utilizări a muncii forțate a copiilor;

(v)    să îndemne guvernul uzbec să permită accesul unei misiuni de monitorizare a OIM și să se asigure că practica utilizării muncii forțate și a muncii forțate a copiilor este efectiv pe cale de a fi eradicată la nivel național, de vilaiet și local;

(vi)    să reamintească autorităților din Uzbekistan că, în ciuda faptului că principiile drepturilor omului sunt incluse în textul Constituției Republicii Uzbekistan și că Uzbekistanul a semnat și a ratificat majoritatea convențiilor ONU referitoare la drepturile omului, drepturile politice și civile și drepturile copiilor, aceste acte juridice oficiale nu au fost încă efectiv implementate;

(vii)   să contribuie, printr-un dialog politic și programe de asistență, la reforma sectorului agricol din Uzbekistan, orientând-o spre o economie de piață; să propună acordarea de asistență din partea Uniunii pentru tranziția treptată către privatizarea și liberalizarea sectorului, în conformitate cu evoluțiile din țările cu care se învecinează Uzbekistanul;

(viii)  să se asigure că încetarea utilizării muncii forțate a copiilor în producerea bumbacului va fi una dintre prioritățile strategiei Uniunii privind drepturile omului în cadrul Delegației Uniunii la Tașkent; insistă că acest lucru ar trebui să se reflecte la nivelul politicilor, al activităților de monitorizare și raportare, al personalului, precum și al asistenței financiare;

(ix)    Comisia ar trebui să analizeze și, după caz, să prezinte Parlamentului European o propunere legislativă privind un mecanism eficace de trasabilitate a bunurilor pentru obținerea cărora se folosește munca forțată a copiilor;

(x)    să sprijine solicitarea adresată de Parlament tuturor comercianților angro și cu amănuntul de bumbac de a înceta să mai achiziționeze bumbac produs prin munca forțată a copiilor din Uzbekistan și de a comunica consumatorilor și tuturor furnizorilor lor acest angajament;

(xi)    în cazul în care organele de monitorizare ale OIM descoperă încălcări grave și sistematice ale obligațiilor Uzbekistanului, Comisia ar trebui să examineze posibilitatea inițierii unei anchete referitoare la retragerea temporară a preferințelor acordate în cadrul SPG dacă sunt întrunite toate celelalte condiții în acest sens; subliniază că prin adoptarea acestei măsuri Comisia nu face decât să aplice normele existente în domeniul SPG ale Uniunii, fiind extrem de important să se dea dovadă de consecvență în aplicarea acestor norme;

(xii)   să sublinieze importanța relațiilor dintre Uniune și Uzbekistan așezate pe baza APC, a principiilor sale democratice și a principiilor drepturilor omului; să reitereze angajamentul Uniunii de a adânci în continuare relațiile bilaterale, care includ comerțul, ca și toate domeniile aflate în legătură cu principiile democratice, cu respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, precum și cu statul de drept;

(xiii)  să contribuie în mod activ la îmbunătățirea situației în ceea ce privește drepturile sociale, economice și ale omului ale populației Uzbekistanului, prin promovarea unei abordări ascendente și prin sprijinirea organizațiilor societății civile și a mediei, pentru a realiza un proces de democratizare sustenabil;

(xiv)  să comunice periodic Parlamentului informații substanțiale cu privire la situația din Uzbekistan, în special în ceea ce privește eradicarea muncii forțate a copiilor;

2.   concluzionează că Parlamentul nu va lua în considerare aprobarea decât după ce autoritățile uzbece vor fi permis accesul observatorilor OIM, în vederea monitorizării stricte și nestânjenite, iar aceștia din urmă vor fi confirmat că au fost implementate reforme concrete, care au dat rezultate substanțiale, astfel ca practica muncii forțate și a muncii copiilor să fie efectiv în curs de eradicare la nivel național, de vilaiet și local;

3.       încredințează Președintelui sarcina de a solicita continuarea discuțiilor cu Comisia și Consiliul;

4.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernului și parlamentului Uzbekistanului.

(1)

JO C 282 E, 6.11.2008, p. 478.

(2)

JO C 313 E, 20.12.2006, p. 466.

(3)

JO C 272 E, 9.11.2006, p. 456.

(4)

JO C 124 E, 25.5.2006, p. 422.

(5)

JO C 175 E, 21.6.1999, p. 432.

(6)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0260.

(7)

Texte adoptate, P7_TA(2010)0434.

(8)

JO L 123, 17.5.1994, p. 745.

(9)

JO L 326, 22.12.2000, p. 63.

(10)

JO L 229, 31.8.1999, p. 3.

(11)

http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/10/st15/st15350.ro10.pdf, p. 18.

(12)

http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/09/st14/st14658.ro09.pdf, p. 15.

(13)

http://ec.europa.eu/sport/information-center/doc/timeline/european_council_12-12-2008_conclusions_en.pdf

(14)

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/gena/110783.pdf

(15)

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cmsUpload/103295.pdf

(16)

http://www.eu2008.si/si/News_and_Documents/Council_Conclusions/April/0428_GAERC4.pdf

(17)

Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, acronim convențional: CCPR, Observații finale ale Comitetului pentru drepturile omului: Uzbekistan. 26/04/2005. (CCPR/CO/83/UZB. (Observații finale/Comentarii)), http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/(Symbol)/CCPR.CO.83.UZB.En?Opendocument

(18)

ONU, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Distr. General, CCPR/C/UZB/CO/3/UZB 25 martie 2010, Observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile omului, Uzbekistan,

(www2.ohchr.org/english/bodies/hrc/docs/co/Uzbekistan98_AUV.doc).

(19)

http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/%28Symbol%29/E.C.12.UZB.CO.1.En?Opendocument

(20)

Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei CEDAW/C/UZB/CO/4, Distr. General, 5 februarie 2010, Observații finale ale Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor, Uzbekistan, (http://www2.ohchr.org/english/bodies/cedaw/docs/co/CEDAW-C-UZB-CO-4.pdf).

(21)

Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Comitetul pentru drepturile copilului, Observații finale: Uzbekistan. 02/06/2006. (CRC/C/UZB/CO/2.), (http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/(Symbol)/CRC.C.UZB.CO.2.En?Opendocument).

(22)

http://lib.ohchr.org/HRBodies/UPR/Documents/Session3/UZ/A_HRC_10_82_Add1_Uzbekistan_E.pdf

(23)

Organizația Internațională a Muncii, Raportul Comisiei pentru aplicarea standardelor din cadrul Conferinței OIM, a 99-a sesiune, Geneva, 2010, (http://www.ilo.org/global/standards/applying-and-promoting-international-labour-standards/conference-committee-on-the-application-of-standards/lang--en/index.htm).

(24)

Conferința Internațională a Muncii, a 99-a sesiune, 2010, Raportul Comitetului de experți pentru aplicarea convențiilor și recomandărilor, (http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@relconf/documents/meetingdocument/wcms_123424.pdf).

(25)

Conferința Internațională a Muncii, a 100-a sesiune, Raportul Comitetului de experți pentru aplicarea convențiilor și recomandărilor (ILC. 100/III/1A), (http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@relconf/documents/meetingdocument/wcms_151556.pdf).

(26)

http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@relconf/documents/meetingdocument/wcms_123424.pdf

(27)

http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@relconf/documents/meetingdocument/wcms_151556.pdf

(28)

Consiliul Uniunii Europene, Concluziile Consiliului privind munca copiilor, a 3023-a reuniune a Consiliului pentru Afaceri Externe, Luxemburg, 14 iunie 2010, (http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/10/st11/st11022.ro10.pdf).

(29)

Conferința Generală a Organizației Internaționale a Muncii, Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă, (Notă: data intrării în vigoare: 19.6.1976). Convenția C138, Geneva, 26.6.1973. (http://www.ilo.org/ilolex/cgi-lex/convde.pl?C138).

(30)

Conferința Generală a Organizației Internaționale a Muncii, Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în vederea eliminării lor (C182), Geneva, 17.6.1999, (http://www.ilo.org/ilolex/cgi-lex/convde.pl?C182).

(31)

JO L 211, 6.8.2008, p. 1.

(32)

Business Social Compliance Initiative, C.W.F Children Worldwide Fashion, Anti-Slavery International, Forumul germano-uzbec pentru drepturile omului și Ethical Trading Initiative.

(33)

ITUC-ETUC.

(34)

Comisia Europeană, Direcția Generală Relații Externe, Direcția pentru Estul Europei, Caucazul de Sud și republicile din Asia Centrală, Programul orientativ din cadrul ICD pentru 2011-2013, p. 54, (http://www.eeas.europa.eu/central_asia/docs/2010_ca_mtr_en.pdf).

(35)

What has changed? („Ce s-a schimbat?”), Facultatea de Studii Orientale și Africane, Universitatea din Londra, noiembrie 2010, (http://www.soas.ac.uk/cccac/centres-publications/file64329.pdf).

(36)

OIM, 2011, Raportul Comitetului de experți privind aplicarea convențiilor și recomandărilor, p. 429, (http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@ed_norm/@relconf/documents/meetingdocument/wcms_151556.pdf).

(37)

Sursa: Comisia Europeană - DG TRADE.

(38)

http://unctad.org/infocomm/anglais/cotton/market.htm

(39)

International Labor Rights Forum, http://www.laborrights.org/stop-child-forced-labor/cotton-campaign/company-response-to-forced-child-labor-in-uzbek-cotton).

(40)

Declarația președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, la finalul întâlnirii sale cu președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, (http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/11/40&type=HTML).


EXPUNERE DE MOTIVE

Parlamentului European i se solicită aprobarea pentru un protocol de modificare a Acordului de parteneriat și cooperare. Raportorul propune un raport interimar pentru a se ajunge la un rezultat pozitiv cu Consiliul și Comisia. Raportorul consideră că, având în vedere actuala situație a drepturilor omului, nu ar fi adecvat ca Parlamentul să își dea aprobarea fără să obțină modificări ale politicilor Uzbekistanului și ale UE. Raportorul dorește să demareze un dialog cu Consiliul și Comisia pentru a obține aceste modificări, astfel încât Parlamentul să poată reanaliza, într-o etapă ulterioară, posibilitatea de a-și da acordul pentru Protocolul de modificare a Acordului de parteneriat și cooperare (APC).

Produsele textile și APC

APC cu țările din fosta Uniune Sovietică au fost încheiate la sfârșitul anilor '90, când produsele textile reprezentau încă o chestiune sensibilă în comerțul internațional. Până în 1995, contingentele pentru produsele textile și îmbrăcăminte erau negociate bilateral și reglementate de Acordul multifibre (AMF). Acesta prevedea restricții cantitative în cazurile în care creșterea importurilor de anumite produse cauza sau amenința să cauzeze daune majore industriei din țara importatoare. Contingentele la import au fost treptat eliminate între 1995 și 2005.

Deoarece avea un acord bilateral cu Uzbekistanul, UE a decis să includă articolul 16 în APC, excluzând în mod explicit produsele textile de sub incidența APC. Pentru alte sectoare, APC prevedea acordarea reciprocă a clauzei națiunii celei mai favorizate.

La sfârșitul perioadei de tranziție, contingentele la import pentru produsele textile au fost interzise. Erau permise doar taxele vamale de import. UE a acordat, în general, clauza națiunii celei mai favorizate țărilor care nu erau membre ale OMC în ceea ce privește taxele vamale. Uzbekistanul s-a numărat printre aceste țări. Multe țări membre ale OMC fac la fel. Pe de altă parte, Uzbekistanul nu este membru al OMC și nu are obligația de a-și consolida taxele vamale. Are posibilitatea de a-și majora (sau reduce) taxele după cum dorește. Acest lucru provoacă o nesiguranță considerabilă pentru exportatorii de produse textile din UE.

Dacă ar fi incluse în APC, produsele textile ar intra la categoria „schimburi comerciale cu bunuri”. Acest titlu prevede acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate, schimburi comerciale fără restricții cantitative și la prețurile pieței, principiul libertății de tranzit, o clauză de salvgardare și interdicții sau limitări ale importurilor, exporturilor sau tranzitului de bunuri din motive de moralitate publică, ordine publică sau securitate publică.

Pentru alte țări, cum ar fi Tadjikistanul, APC prevedeau eliminarea automată a articolului în cazul în care acordul bilateral expira. Nu la fel s-a întâmplat în cazul Uzbekistanului. În acest moment, articolul 16 este încă în vigoare, ceea ce înseamnă că produsele textile nu fac obiectul APC. Este necesar ca articolul 16 să fie abrogat în mod explicit pentru ca produsele textile să intre sub incidența APC. Protocol aflat în discuție face exact acest lucru. Uzbekistanul nu este singura țară în această situație. UE a încheiat protocoale de modificare a APC cu Azerbaidjanul (2007) și Kazahstanul (2008).

Protocolul și munca forțată a copiilor

Raportorul înțelege că acest protocol este benefic pentru exportatorii din UE deoarece le conferă securitate juridică.

Cu toate acestea, acordul nu ar trebui să fie supraestimat din punct de vedere economic. Valoarea exporturilor de produse textile din UE către Uzbekistan este de 16,4 milioane EUR – 0,05% din totalul exporturilor de produse textile din UE.

În plus, un acord cu Uzbekistanul privind produsele textile nu poate fi tratat separat. Faptul că Economist Intelligence Unit a plasat Uzbekistanul pe locul 164 din 167 de țări în indicele său privind democrația, iar indicele întocmit de Freedom House plasează Uzbekistanul pe un loc special, incluzându-l printre cele 9 „cele mai rele” state din lume, provoacă îngrijorare cu privire la respectarea efectivă a drepturilor fundamentale ale omului. Ar trebui reamintit faptul că UE a impus sancțiuni împotriva Uzbekistanului în perioada 2005-2009 și că, în acea perioadă, Consiliul a adoptat concluzii din șase în șase luni.

Uzbekistanul este pe locul cinci în clasamentul mondial al producătorilor de bumbac și pe locul trei în cel al exportatorilor de bumbac. În Uzbekistan, sistemele politice și economice sunt controlate de stat. Bumbacul este produs în exploatații agricole private, dar bumbacul recoltat trebuie cedat unor firme deținute de stat la un preț stabilit de stat. Conform unui studiu întocmit de Banca Mondială, suma plătită oficial agricultorilor reprezintă doar o treime din prețul la export.

Angajații guvernamentali mobilizează copiii ca o sursă ieftină de forță de muncă în perioada de recoltare a bumbacului. Estimările variază de la 200 000 până la 2 milioane de copii cu vârste între 9 și 15 ani. Statul stabilește cotele pentru bumbac, iar acestea trebuie îndeplinite. Respectarea cotelor se impune pe cale ierarhică: la începutul perioadei de recoltare, guvernatorii provinciilor transmit ordine obligatorii guvernatorilor de districte din subordinea lor să închidă școlile și să trimită copiii să participe la recoltare. Guvernatorii de districte trimit apoi aceste ordine departamentelor educaționale din districtele lor. Apoi, ordinul este transmis școlilor. Fiecare provincie trebuie să își realizeze cota alocată în cadrul planului național privind bumbacul. Această cotă este împărțită între districte, până la cantitatea de bumbac pe care trebuie să o culeagă fiecare copil.

Școlile sunt obligate să trimită copiii pe câmpurile cu bumbac. Angajații administrativi și cadrele didactice care refuză să se supună își riscă locul de muncă. Familiile copiilor care refuză să muncească sunt supuse la presiuni din partea poliției și a procuraturii. Autoritățile amenință că nu vor plăti pensiile și alocațiile sociale, că vor întrerupe alimentarea cu curent, gaz și apă și chiar că îi vor aresta, reține și pune sub acuzare pe membrii familiilor care nu se supun.

Agricultorii se ocupă cu organizarea muncii: adună bumbacul recoltat de copii și le plătesc acestora salariul de mizerie. Agricultorii finanțează munca la câmp prin intermediul administrației școlilor, iar cadrele didactice trimit bani săptămânal. Agricultorii care le oferă de mâncare copiilor scad costurile aferente din salariile copiilor.

Conform acestui sistem, multe școli, în special cele din zonele agricole, sunt închise din septembrie până în noiembrie sau decembrie. Prin urmare, copiii de la școlile respective pierd două-trei luni de școală anual.

Răspunsul Uzbekistanului, al UE și al comunității internaționale

Guvernul uzbec neagă existența acestei probleme și declară că este vorba despre activități agricole familiale. În urma acuzațiilor constante privind munca forțată a copiilor, guvernul uzbec a fost obligat să ratifice în 2008 cele două convenții ale OIM privind munca copiilor [Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă (nr. 138) și Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor (nr. 182)], după care a aprobat Planul național de acțiune pentru aplicarea convențiilor.

De-a lungul timpului, mai multe organizații internaționale (inclusiv ONU și OIM) s-au arătat îngrijorate de utilizarea muncii (forțate a) copiilor în Uzbekistan. Cu toate acestea, guvernul uzbec nu permite accesul observatorilor internaționali independenți în țară în perioada recoltei pentru a verifica aplicarea convențiilor OIM. Guvernul nu profită de ocazia de a demonstra că numeroasele rapoarte care susțin că copiii sunt obligați să muncească sunt neîntemeiate.

Președinția UE a recunoscut la OIM în luna iunie a acestui an acuzațiile bine documentate și consensul larg în rândul organismelor ONU, al UNICEF, al organizațiilor patronale și sindicale reprezentative și al ONG-urilor asupra existenței muncii forțate a copiilor în Uzbekistan.

Mulți comercianți cu amănuntul, precum Tesco, Marks and Spencer, Levi Strauss & Co, GAP, C&A, Wal-Mart (SUA), s-au angajat să lupte împotriva muncii forțate a copiilor în industria bumbacului din Uzbekistan.

UE este un importator important de bumbac din Uzbekistan. Conform UNCTAD, timp de câțiva ani, UE a importat 23% din bumbacul uzbec. Aceste cifre impun UE responsabilitatea morală de a aborda problema muncii forțate a copiilor. UE ar trebui să își utilizeze influența pentru a îmbunătăți soarta copiilor din Uzbekistan.

Conform articolului 207 alineatul (1) din TFUE, politica comercială comună se desfășoară în cadrul principiilor și al obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, iar conform articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, aceasta trebuie să contribuie, printre altele, la protejarea drepturilor omului. Prin urmare, raportorul consideră că protocolul nu poate fi tratat ca un acord exclusiv tehnic, atât timp cât se ridică probleme legate de drepturile omului, cum ar fi munca forțată a copiilor, exact în legătură cu recoltarea bumbacului.

Parlamentul European nu ar trebui să permită ca interesele economice să prevaleze în fața problemei îngrijorătoare a muncii forțate a copiilor din Uzbekistan, în favoarea a 0,05% din exporturile noastre de produse textile, ce reprezintă, valoric, 16,4 milioane EUR.

Sunt binevenite inițiative precum declarațiile ferme ale UE (ca de exemplu declarația președintelui José Manuel Barroso din 24 ianuarie 2011 în favoarea accesului unei misiuni independente de monitorizare în Uzbekistan), precum și atenția acordată problemei muncii copiilor în contextul întâlnirilor UE-Uzbekistan. Totuși, mai sunt încă multe lucruri de realizat.

Accesul OIM rămâne esențial pentru determinarea adevărului și un prim pas pentru căutarea unei soluții pentru copiii din Uzbekistan. Programul IPEC al OIM ar fi important în acest sens.

Raportorul salută acordul privind înființarea unei delegații a UE la Tașkent și consideră că delegația ar trebui să obțină informații pe teren și să consolideze profilul politic al UE. Munca forțată a copiilor trebuie să fie un aspect prioritar al strategiei UE privind drepturile omului în Uzbekistan. Această prioritate ar trebui să se concretizeze prin acțiuni de monitorizare, raportare și asistență financiară.

Raportorul pledează în favoarea unei abordări pozitive, care să includă acordarea de asistență Uzbekistanului. Asistența oferită de UE ar trebui să se concentreze pe reforma agriculturii, promovând reducerea reglementărilor administrative în domeniul bumbacului. În Kazahstan și, într-o mai mică măsură, în Tadjikistan s-au obținut progrese. Dacă cultivarea bumbacului ar fi mai profitabilă pentru agricultori, ar fi mai puțini adulți apți de muncă care ar părăsi Uzbekistanul și exploatațiile agricole ar investi mai mulți bani în mașini.

Raportorul salută, de asemenea, apelul adresat de Consiliu Comisiei de a prezenta un raport privind elementele comune ale celor mai grave forme de muncă a copiilor. Raportul ar trebui să fie însoțit de propuneri privind modul în care UE poate urmări produsele obținute utilizând cele mai grave forme de muncă a copiilor.

Raportorul consideră că, atât timp cât Uzbekistanul refuză accesul deplin al OIM, UE ar trebui să demareze o anchetă privind retragerea temporară a drepturilor legate de SPG pentru bumbacul uzbec. Raportorul este conștient de faptul că, în trecut, Comisia aștepta constituirea unei comisii de anchetă în cadrul OIM. În acest sens, raportorul salută noua propunere privind SPG care elimină această condiție prealabilă deschiderii unei anchete.

Cu toate acestea, raportorul subliniază că actuala procedură pentru demararea unei anchete nu ar trebui să împiedice UE să ia măsuri. UE nu ar trebui să acorde acces preferențial importurilor de bumbac produs utilizând munca forțată a copiilor.

Concluzie

Raportorul a elaborat un raport interimar referitor la protocolul privind produsele textile pentru a permite UE să își afirme poziția de lider printr-o politică comercială comună consecventă cu valorile și obiectivele Uniunii. Raportorul dorește să deschidă un dialog cu Comisia și Consiliul pentru a contura o politică europeană coerentă față de Uzbekistan, în cadrul căreia drepturile omului să constituie o prioritate. Instrumentele pozitive pentru realizarea schimbării există, ele trebuie doar puse în aplicare.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (6.10.2011)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui Protocol la Acordul de parteneriat și cooperare de stabilire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Uzbekistan, pe de altă parte, de modificare a acordului în scopul extinderii prevederilor acestuia la comerțul bilateral cu textile, având în vedere expirarea Acordului bilateral privind produsele textile

(16384/2010 – C7-0097/2011 – 2010/0323(NLE))

Raportoare pentru aviz: Nicole Kiil-Nielsen

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, să includă în raportul său interimar următoarele sugestii:

A. întrucât articolul 2 din Acordul de parteneriat și cooperare cu Uzbekistanul stipulează că „respectarea democrației, a principiilor de drept internațional și a drepturilor omului consacrate în special în Carta Organizației Națiunilor Unite, în Actul final de la Helsinki și în Carta de la Paris pentru o nouă Europă, precum și a principiilor economiei de piață, inclusiv a celor enunțate în documentele conferinței CSCE de la Bonn, stă la baza politicilor interne și externe ale părților și constituie elemente esențiale ale parteneriatului și ale prezentului acord”;

B.  întrucât, potrivit autorităților din Uzbekistan, practica utilizării copiilor la recoltarea bumbacului este în prezent limitată exclusiv la adolescenți, această practică se desfășoară la nivelul gospodăriilor private și nu este o politică sprijinită de stat și, în plus, munca forțată este ilegală și reprimată; întrucât nivelul la care guvernul uzbec stabilește prețurile produselor agricole și obiectivele producției planificate central ar trebui totuși să fie revizuit, pentru a se ține seama de limitele existente ale resurselor într-un mod care să transforme în realitate deplina punere în executare a legislației de către autoritățile locale din domeniu și să garanteze că sistemul nu va mai exercita presiuni de natură să le determine să se bazeze pe inevitabil munca copiilor;

C. întrucât, în concluziile sale privind munca copiilor din 14 iunie 2010, Consiliul a declarat că este pe deplin conștient de rolul și responsabilitățile Uniunii în ceea ce privește eforturile îndreptate împotriva muncii copiilor;

D. întrucât o serie de observatori internaționali independenți au acumulat dovezi privind practica muncii forțate și, în special, a muncii forțate a copiilor ca fenomen sistematic și organizat, exercitându-se presiuni asupra profesorilor și a familiilor și implicând participarea poliției și a forțelor de securitate;

E.  întrucât un comerț internațional echitabil necesită existența unei concurențe echitabile, iar factorii economici care determină prețul stabilit pentru produsele exportate către UE nu ar trebui, nici ei, denaturați prin practici care contravin principiilor de bază ale drepturilor omului și ale drepturilor copiilor,

F.  întrucât apa reprezintă o resursă importantă în secolul 21, iar conservarea acesteia ar trebui să fie o prioritate; întrucât producția de bumbac în Uzbekistan a determinat o reducere drastică a volumului Mării Aral între 1990 și 2008, datorită unor standarde de mediu inadecvate și a unei infrastructuri de irigații ineficiente;

1.  solicită Consiliului și Comisiei să ia în considerare următoarele recomandări:

(i)   reamintește autorităților din Uzbekistan că, în ciuda faptului că principiile drepturilor omului sunt incluse în textul Constituției Republicii Uzbekistan și că Uzbekistanul a semnat și a ratificat majoritatea convențiilor ONU referitoare la drepturile omului, drepturile politice și civile și drepturile copiilor, aceste acte juridice oficiale nu au fost încă efectiv implementate;

(ii) subliniază importanța relațiilor dintre Uniune și Uzbekistan așezate pe baza Acordului de parteneriat și cooperare, a principiilor sale democratice și a principiilor drepturilor omului; reiterează angajamentul Uniunii de a adâncii în continuare relațiile bilaterale, care includ comerțul, ca și toate domeniile aflate în legătură cu principiile democratice, cu respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale și cu statul de drept;

(iii) condamnă ferm utilizarea muncii forțate a copiilor și evidențiază importanța observatorilor internaționali în ceea ce privește monitorizarea evoluției situației muncii forțate din Uzbekistan, precum și din alte țări din regiune;

(iv) sprijină solicitarea Organizației Internaționale a Muncii (OIM) de a evalua acuzațiile privind continuarea unei practici extinse a utilizării muncii forțate, în special a muncii forțate a copiilor, la recoltarea bumbacului; insistă, în acest sens, ca guvernul uzbec să implementeze în mod cuprinzător interzicerea oficială a acestei practici în legislația Uzbekistanului și în convențiile internaționale ratificate de Uzbekistan; subliniază necesitatea unor reforme vizând modernizarea și motorizarea sectorului agricol, fapt ce ar contribui în mod semnificativ la eliminarea muncii forțate a copiilor;

(v)  solicită președintelui uzbec Islam Karimov să permită unei misiuni de monitorizare a OIM să clarifice chestiunea eventualei utilizări a muncii copiilor;

(vi) contribuie în mod activ la îmbunătățirea situației în ceea ce privește drepturile sociale, economice și ale omului ale populației Uzbekistanului, prin promovarea unei abordări ascendente și prin sprijinirea organizațiilor societății civile și a media, pentru a realiza un proces de democratizare sustenabil;

2.   concluzionează că Parlamentul nu va lua în considerație avizul conform decât după ce autoritățile uzbece vor fi permis accesul observatorilor internaționali, în special OIM, în vederea monitorizării stricte și nestânjenite, vor fi confirmat că au fost implementate reforme concrete, care au dat rezultate substanțiale, astfel ca practica muncii forțate și a muncii copiilor să fie efectiv în curs de eradicare la nivel național, de viloyat și local.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

4.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

57

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pino Arlacchi, Franziska Katharina Brantner, Frieda Brepoels, Elmar Brok, Tarja Cronberg, Arnaud Danjean, Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Richard Howitt, Anneli Jäätteenmäki, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Evgeni Kirilov, Maria Eleni Koppa, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Barry Madlener, Kyriakos Mavronikolas, Willy Meyer, Alexander Mirsky, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Ria Oomen-Ruijten, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Cristian Dan Preda, Libor Rouček, Tokia Saïfi, Nikolaos Salavrakos, Jacek Saryusz-Wolski, Werner Schulz, Adrian Severin, Hannes Swoboda, Inese Vaidere, Sir Graham Watson, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Véronique De Keyser, Liisa Jaakonsaari, Elisabeth Jeggle, Agnès Le Brun, Norbert Neuser, György Schöpflin, László Tőkés, Traian Ungureanu, Luis Yáñez-Barnuevo García, Janusz Władysław Zemke

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Paul Murphy


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

23.11.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Marielle De Sarnez, Christofer Fjellner, Bernd Lange, David Martin, Emilio Menéndez del Valle, Franck Proust, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Gianluca Susta, Keith Taylor, Iuliu Winkler, Jan Zahradil, Pablo Zalba Bidegain, Paweł Zalewski

Membri supleanți prezenți la votul final

Josefa Andrés Barea, George Sabin Cutaș, Małgorzata Handzlik, Salvatore Iacolino, Silvana Koch-Mehrin, Jörg Leichtfried, Miloslav Ransdorf, Marietje Schaake, Carl Schlyter

Ultima actualizare: 5 decembrie 2011Notă juridică