referitoare la o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului

(2011/2148(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere titlul XIX articolul 189 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la politica în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice și la politica spațiului și menționând, în special, elaborarea unei politici europene a spațiului pentru a promova progresul științific și tehnic, competitivitatea industrială și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–   având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010 referitoare la UE 2020(1),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității” (COM(2010)0614),

–   având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării(2),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” (COM(2011)0152),

–    având în vedere concluziile Consiliului din 31 mai 2011 intitulate „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”,

–   având în vedere Cartea albă a Comisiei din 11 noiembrie 2003 intitulată „Spațiul: o nouă frontieră europeană pentru o Uniune în expansiune: un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a politicii europene a spațiului” (COM(2003)0673),

–   având în vedere Decizia Consiliului nr. 2004/578/CE din 29 aprilie 2004 privind încheierea Acordului-cadru dintre Comunitatea Europeană și Agenția Spațială Europeană(3),

–   având în vedere raportul Comisiei intitulat „Evaluare intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit” (COM(2011)0005),

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la evaluarea intermediară a programelor europene de navigație prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare și perspectivele financiare(4),

–   având în vedere rezoluția sa din 20 iunie 2007 privind finanțarea programului european de radionavigație prin satelit (Galileo) în conformitate cu Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 și programul-cadru multianual 2007-2013(5),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020” (COM(2011)0500),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 683/2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)(6),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES): pentru o planetă mai sigură” (COM(2008)0748),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES): provocări și pașii următori pentru componenta spațială” (COM(2009)0589),

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 911/2010 din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011-2013)(7),

–   având în vedere Regulamentul (UE) nr. 912/2010 de instituire a Agenției GNSS European(8),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS)” (COM(2010)0308),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și cel al Comisiei pentru transport și turism (A7-0431/2011),

A. întrucât articolul 189 din TFUE conferă Uniunii Europene un rol explicit în elaborarea unei politici a spațiului în scopul promovării progresului științific și tehnic, a competitivității industriale, precum și pentru punerea în aplicare a politicilor sale;

B.  întrucât politica spațiului este un element esențial al strategiei Europa 2020 și este parte integrantă a inițiativei emblematice privind politica industrială;

C. întrucât serviciile de comunicare prin satelit se află deja în slujba guvernelor și a cetățenilor UE;

D. având în vedere că aceasta sprijină obiectivele unei economii inteligente, durabile și incluzive creând locuri de muncă cu înaltă calificare, oferind perspective comerciale, stimulând inovarea și contribuind la bunăstarea și securitatea cetățenilor;

E.  întrucât spațiul prezintă o importanță strategică pentru Europa și este un element-cheie pentru independența proceselor decizionale și a acțiunilor sale;

F.  întrucât industria spațială europeană generează o cifră de afaceri consolidată de 5,4 miliarde EUR și are peste 31 000 de angajați cu înaltă calificare;

G. întrucât sectorul european al comunicațiilor prin satelit reprezintă un element fundamental pentru sprijinirea unei industrii spațiale europene sănătoase, dat fiind faptul că peste jumătate din cifra de afaceri înregistrată în industria europeană rezultă din producerea și lansarea de sateliți de telecomunicații;

H. întrucât Parlamentul European și-a acordat în mod consecvent întregul sprijin GNSS european, implementat prin programele Galileo și EGNOS, care vizează îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni, asigurarea autonomiei și independenței Europei și obținerea unei poziții importante pe piața mondială de înaltă tehnologie legată de navigația prin satelit;

I.   întrucât, în prezent, Uniunea Europeană este dependentă de sistemul american global de poziționare globală (GPS), activitățile care se bazează pe acest sistem reprezentând aproximativ 7% din valoarea PIB-ului și întrucât Galileo va prezenta unele avantaje în comparație cu sistemul american GPS, precum o mai mare precizie, integritatea globală, autentificarea și garantarea serviciului, și va asigura, de asemenea, autonomia strategică a Uniunii Europene; constată importanța Galileo în vederea îmbunătățirii competitivității și a calității unui număr mare de servicii din Europa;

J.   întrucât creșterea costurilor programului, determinată, printre altele, de estimări inexacte ale costurilor și de strategii neadecvate de gestionare a costurilor, face ca bugetul actual să poată finanța numai punerea în aplicare a capacității operaționale inițiale (IOC);

K. întrucât Comisia a prezentat o propunere de finanțare a Galileo pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, dar cadrul nu include finanțarea programului GMES, punând, astfel, în pericol viitorul acestui program;

L.  întrucât Comisia trebuie să prezinte o evaluare clară și detaliată a tuturor variantelor tehnice posibile și a costurilor și beneficiilor implicate, atât în cazul programului Galileo, cât și al programului GMES, înainte de a se lua o decizie cu privire la majorarea angajamentelor financiare ce urmează a fi finanțate din bugetul Uniunii în următorul cadru financiar multianual;

M. întrucât GMES este, de asemenea, un program emblematic elaborat la nivel european, aflat în slujba cetățenilor europeni, care furnizează servicii de geoinformații pentru sprijinirea instituțiilor publice în vederea punerii în aplicare a politicilor printre care se numără și managementul de mediu, gestionarea riscurilor și protecția cetățenilor; întrucât programul GMES trebuie să garanteze o continuitate a accesului la informațiile cu privire la mediu și la securitate pe baza unor infrastructuri permanente de observare spațiale și in situ și să utilizeze cât mai eficient posibil resursele disponibile în Europa;

N. întrucât menținerea competitivității industriei spațiale ce utilizează tehnologii de vârf, sprijinită de un program de cercetare și dezvoltare ambițios și de activități suplimentare, precum exploatarea spațiului, securizarea infrastructurilor spațiale, precum și cooperarea internațională constituie sectoare esențiale pentru o politică spațială încununată de succes;

O. întrucât, după cum a subliniat Comisia, pentru atingerea obiectivelor politicii spațiale europene, trebuie garantat accesul independent la spațiu;

P.  întrucât competențele tehnic în domeniul industriei europene sunt esențiale în vederea unei politici spațiale eficiente, iar programele europene importante în materie de integrare și competitivitate joacă un rol crucial;

Obiectivele unei strategii spațiale europene

1.  salută comunicarea Comisiei Europene intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” ca primă etapă în vederea unei politici spațiale cuprinzătoare și orientate către utilizatori a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului, al politicilor și diplomației sale; consideră că Uniunea Europeană ar trebui să își concentreze eforturile asupra dezvoltării de servicii spațiale în aval în beneficiul cetățenilor și în vederea îmbunătățirii procesului de elaborare și aplicare a politicilor; consideră că utilizarea adecvată a programelor spațiale, precum Galileo și GMES, ar permite realizarea unor economii semnificative în sectoarele respective și ar aduce ulterior beneficii pentru regiunile și comunitățile locale;

2.  consideră important ca politica spațială să fie o politică realistă, care să vizeze îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor europeni, facilitând o nouă creștere economică, încurajând potențialul pentru inovare și sprijinind progresul științific de talie mondială; subliniază că soluțiile spațiale care depind de tehnologiile de vârf și de o bază industrială europeană competitivă sunt indispensabile pentru confruntarea cu principalele provocări actuale ale societății, precum catastrofele naturale, monitorizarea resurselor și a climei, pentru dezvoltarea sectorului telecomunicațiilor și promovarea aplicațiilor relevante în domeniul politicilor în materie de schimbări climatice, planificare urbană, gestionare a mediului, agricultură, siguranță maritimă, pescuit și transport;

3.  constată rolul important al rețelelor prin satelit în vederea acoperirii integrale a UE, până în 2013, cu internet de bandă largă, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Agendei digitale a UE;

4.  salută intenția Comisiei de a elabora o politică spațială adaptată îndeosebi pentru subsectoarele industriei; subliniază, în acest sens, că politica în cauză ar trebui elaborată atât cu participarea ASE și a statelor membre, cât și a Parlamentului European;

5.  consideră că Uniunea Europeană are responsabilitatea de a coordona și consolida politicile și programele spațiale naționale în vederea stabilirii unei abordări europene coerente în colaborare cu toate părțile interesate pertinente; subliniază că o astfel de abordare ar trebui să aibă drept obiectiv sprijinirea unei baze industriale europene solide, competitive și autonome și consolidarea unei politici industriale capabile să elaboreze, să dezvolte, să lanseze, să opereze și să exploateze sisteme spațiale pe termen mediu și lung, inclusiv mecanisme financiare și legislative;

6.  salută obiectivele strategiei în ceea ce privește consolidarea infrastructurii spațiale a Europei și sprijinul acordat cercetării în vederea creșterii independenței tehnologice a bazei industriale europene, a încurajării fertilizării încrucișate între sectorul spațiului și alte sectoare industriale și a stimulării inovării ca motor al competitivității europene;

7.  observă că, în pofida faptului că domeniile prioritare de acțiune sunt bine identificate de comunicarea Comisiei, rămân oarecum neclare; subliniază faptul că acestea ar trebui să fie clarificate și să cuprindă o evaluare a tuturor opțiunilor tehnice, a costurilor, riscurilor și beneficiilor aferente, precum și a implicațiilor la nivel social, inclusiv a tuturor consecințelor posibile asupra bazei industriale a Uniunii Europene și asupra politicii industriale europene; subliniază că un program spațial european ar trebui să se concentreze asupra domeniilor de valoare adăugată europeană și să evite dispersarea eforturilor sau suprapunerile cu activitățile întreprinse de ASE;

8.  subliniază necesitatea unei guvernanțe clare cu privire la politica spațială, utilizând cât mai bine posibil competențele existente în Europa, cu mecanisme de supraveghere și de coordonare eficiente pentru armonizarea priorităților și asigurarea gestionării eficiente a resurselor care provin din fonduri naționale, precum și de la Uniunea Europeană, ASE și alte agenții spațiale europene importante pentru UE;

9.  ia act de faptul că, până în prezent, cele șapte Consilii Spațiu au făcut doar o referire incidentală la transportul în Europa și că, în deliberările Consiliilor Spațiu, nu a fost acordată suficientă importanță semnificației politicii spațiale pentru transport, astfel cum se reflectă în rezultatele lucrărilor lor;

10. subliniază nevoia unei mai bune înțelegeri a dependenței față de spațiu a sectoarelor fundamentale și încurajează statele membre și Comisia să promoveze importanța spațiului;

11. reamintește că sectorul transporturilor joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor UE 20-20-20 în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 și a consumului de energie, precum și a obiectivelor strategiei Europa 2020 și că, fără un sector eficient al transporturilor, nu poate fi realizată o creștere durabilă;

12. consideră că este necesară o strategie spațială pentru Uniunea Europeană pentru a garanta că tehnologia spațială contribuie pe deplin la o gestionare mai sigură și mai eficientă a traficului și la controlul traficului în toate modurile de transport;

13. este de acord cu Comisia că Europa trebuie să mențină accesul independent la spațiu pentru a-și putea îndeplini obiectivele propuse privind implementarea politicii sale spațiale și pentru a putea beneficia în continuare de randamentul aplicațiilor spațiale; încurajează, prin urmare, Comisia să prezinte propuneri concrete în domeniul strategic al lansatoarelor, îndeosebi acordându-le acestora o atenție sporită în contextul politicii industriale a sectorului spațiului;

14. subliniază că, în cadrul politicilor spațiale, chestiunea lansatoarelor are o dimensiune deosebit de importantă și subliniază nevoia unui nou impuls politic european în acest sens, dată fiind situația critică economică actuală a sectorului lansatoarelor în întreaga lume;

Proiectele emblematice Galileo și GMES

15. consideră că Galileo este un program emblematic al Uniunii Europene și constituie primul sistem mondial de navigație prin satelit conceput în scopuri civile care ar putea permite independența Uniunii într-un domeniu strategic;

16. solicită Comisiei realizarea adecvată a cadrului legislativ și financiar, în special în vederea stabilirii unui cadru financiar pentru perioada 2014 - 2020, a unei abordări referitoare la o guvernanță efectivă, a serviciilor Galileo și a normelor privind responsabilitatea; subliniază că, în acest sens, pentru ca Galileo să devină operațional și să fie pregătit pentru deplina sa utilizare, este necesar:

-          să se definească principiile cu privire la gestionarea viitoarelor activități ale Galileo,

-          să se raționalizeze la nivel global structura organizatorică a programului;

17. consideră că IOC, capabilă să furnizeze primele servicii, ar trebui finalizată până în 2014 cel târziu pentru a asigura faptul că Galileo va deveni într-adevăr a doua constelație GNSS de referință, în special pentru producătorii de receptoare; salută lansarea pe orbită de la centrul spațial european din Kourou a doi sateliți operaționali de validare la data de 21 octombrie 2011;

18. are convingerea că scopul capacității operaționale depline (FOC), bazată pe o constelație de 27 de sateliți și un număr adecvat de sateliți de rezervă și pe o infrastructură adecvată la sol, este o condiție necesară pentru ca Galileo să ajungă să ofere valoarea adăugată prevăzută în ceea ce privește autentificarea, înalta precizie și un serviciu neîntrerupt și, prin urmare, pentru a culege roadele economice și sociale; își exprimă temerea că Galileo și-ar putea pierde avantajul dacă sistemul nu este finalizat la timp și dacă comercializarea și internaționalizarea serviciilor nu se realizează în mod adecvat; consideră că sprijinul clar și fără rezerve al tuturor instituțiilor europene pentru crearea FOC este necesar pentru a convinge utilizatorii și investitorii că Uniunea Europeană și-a asumat un angajament pe termen lung;

19. consideră că planul financiar ce urmează a fi adoptat pentru Galileo trebuie să fie elaborat astfel încât să răspundă cerințelor pe termen lung și să asigure continuitate, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de exploatare, întreținere și înlocuire;

20. îndeamnă Comisia și Agenția GNSS European (GSA) să depună eforturi pentru creșterea gradului de informare cu privire la GNSS în rândul potențialilor utilizatori și investitori, pentru promovarea utilizării serviciilor bazate pe GNSS, precum și pentru identificarea și concentrarea cererii pentru aceste servicii în Europa;

21. are convingerea fermă că finanțarea suplimentară a GNSS poate fi asigurată doar prin sensibilizarea considerabilă a factorilor de decizie și a publicului larg cu privire la beneficiile aduse de GNSS pentru economia și societatea UE; salută punerea în practică a inițiativelor concrete, cum ar fi concursul de idei Galileo Masters;

22. reamintește că EGNOS reprezintă un program real și operațional; își exprimă convingerea că este necesară punerea în valoare pe deplin a acestui program și exploatarea concretă a aplicațiilor sale; atrage atenția asupra importanței ca sistemul EGNOS să acopere întregul teritoriu al UE în vederea consolidării pieței comune, și subliniază necesitatea extinderii acestui sistem în sudul, estul și sud-estul Europei, în regiunea mediteraneană, Africa și regiunea arctică;

23. subliniază faptul că programele Galileo și EGNOS sunt esențiale pentru crearea unui cer unic european și pentru dezvoltarea ulterioară a unei gestionări sigure și rentabile a traficului aerian în Europa. Prin urmare, solicită stabilirea unui calendar ferm și ambițios, împreună cu o finanțare stabilă pentru cercetare și inovare, care să asigure progresul tehnologic și creșterea capacității industriale, solicită facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, în vederea implementării ambelor programe ca o condiție prealabilă pentru lansarea oportună a cerului unic european, acesta din urmă fiind un pas strategic esențial în dezvoltarea integrării europene și în consolidarea pieței comune europene;

24. consideră că promovarea utilizării sistemelor EGNOS și Galileo în aviația civilă reprezintă o cerință strategică pentru punerea în aplicare a SESAR, în special în ceea ce privește utilizarea sa în procedurile de aterizare și în aeroporturile mici;

25. solicită statelor membre o reconfirmare a angajamentului asumat față de proiectele spațiale ale UE, precum SESAR, care se va dovedi de o importanță vitală pentru o viitoare creștere economică și pentru crearea de locuri de muncă în diferite sectoare.

26. solicită Comisiei și statelor membre să garanteze transparență în finanțarea și cooperarea dintre strategiile spațiale în scopuri militare și civile;

27. subliniază faptul că programele Galileo și EGNOS sunt esențiale pentru o gestionare eficientă și durabilă din punct de vedere ecologic a traficului rutier, pentru sistemele de taxare rutieră, pentru sistemul eCall și sistemele de urmărire în timp real, precum și pentru viitoarele tahigrafe digitale;

28. subliniază că supravegherea transporturilor de bunuri periculoase și poluante ar trebui să fie o prioritate a sistemelor de observare și navigație prin satelit;

29. consideră că GMES este, de asemenea, un program emblematic al Uniunii Europene și că acesta joacă un rol fundamental pentru observarea pământului; subliniază importanța contribuției GMES la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 și la sprijinirea creșterii economice și a economiei ecologice, precum și a investițiilor pe termen lung în tehnologie și infrastructură; reafirmă importanța GMES, care este un instrument esențial în combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului; remarcă faptul că, prin colectarea și analizarea informațiilor la nivel național, regional și global, GMES va permite extragerea unor date precise și utile pentru: monitorizarea atmosferei, a mediului marin și a uscatului, protecția civilă, prevenirea riscurilor, sistemele de alertă rapidă, gestionarea situațiilor de urgență și activitățile de salvare în urma unor dezastre ecologice, naturale sau cauzate de om, supravegherea zonelor maritime și de coastă, dezvoltarea agricolă, gestionarea apelor și a solului și planificarea regională, prin activități inovatoare de evaluare ecologică și de raportare privind mediul, capabile să suprapună datele spațiale cu cele in situ;

30. solicită Comisiei să finalizeze cadrul legislativ și să prezinte o propunere privind o guvernanță efectivă pentru diferitele niveluri de dezvoltare și gestionare a programului, profitând de experiența în domeniu a organismelor publice ale UE, inclusiv a agențiilor UE și a sectorului privat pentru dezvoltarea și coordonarea de servicii orientate către utilizator; îndeamnă Comisia și alte instituții să includă finanțarea GMES în cadrul financiar multianual 2014-2020; reiterează faptul că prin includerea finanțării GMES în cadrul financiar multianual s-ar evita pierderea inutilă a investițiilor aprobate deja în al șaptelea Program-cadru de cercetare pentru servicii și informații; atrage atenția că absența unui plan financiar de susținere economică, pe termen lung, ar putea face inutile investițiile realizate până în prezent; consideră că solicitarea adresată statelor membre de a continua să acopere cheltuielile de lansare și de menținere an de an a programului ar putea determina costuri mai mari pe termen lung, un acces diferențiat al cetățenilor europeni la informațiile și beneficiile rezultate, o posibilă suspendare temporară a programului, o întrerupere ulterioară a receptării datelor și în cele din urmă la o dependență de infrastructurile spațiale neeuropene, punând partenerii industriali din sectoarele conexe într-o situație economică precară;

31. subliniază că costurile aferente programului GMES, în valoare de 3 miliarde EUR, sunt deja acoperite până în anul 2013 (aproximativ 2,3 miliarde EUR pentru sateliți și 700 de milioane EUR pentru servicii conexe), iar costurile aferente funcționării programului, estimate pentru perioada 2014 - 2020, s-ar ridica în medie la 850 de milioane EUR pe an; invită Comisia să promoveze parteneriatul public-privat și să atragă mai mult capital din sectorul privat;

32. invită Comisia să propună un plan financiar și de guvernanță pe termen lung pe baza examinării tuturor opțiunilor posibile și să stabilească o schemă de organizare operațională care să asigure gestionarea corespunzătoare a programului și furnizarea datelor provenite de la servicii pentru a menține succesul actual al programului și pentru a îndeplini obiectivele sale de a fi pe deplin operațional începând cu 2014; consideră că acesta ar trebui pus în aplicare în paralel cu o politică de date europeană comună pentru asigurarea unui acces liber la informațiile existente și a unei disponibilități reale a acestora; consideră importantă punerea în aplicare a acordurilor cu agențiile naționale pentru a maximiza interoperabilitatea, continuitatea și guvernanța sistemului; consideră necesară asigurarea distincțiilor între, pe de o parte, utilizarea științifică și utilizarea comercială și, pe de altă parte, între activitățile de dezvoltare desfășurate de ASE și activitățile de punere în aplicare, operațiunile și evoluțiile sistemelor care impun structuri europene și competențe specifice;

33. recunoaște avantajele aduse în plan social de serviciile GMES utilizatorilor pentru care continuitatea și durabilitatea au o importanță crucială în vederea exploatării la maximum a potențialului infrastructurilor de observare oferite de acest program;

Un spațiu sigur în serviciul obiectivelor de securitate și de apărare

34. susține opiniile Comisiei privind consolidarea componentei „securitate” a programului GMES pentru supravegherea frontierelor, sprijinirea acțiunii externe a Uniunii Europene, supravegherea maritimă, urgențele complexe, ajutorul umanitar și protecția civilă etc., ținând cont de sensibilitatea datelor gestionate și de necesitate de a proteja drepturile în materie de confidențialitate și alte drepturi ale cetățenilor;

35. consideră ca politica în domeniul spațiului trebuie să includă și politici de securitate a infrastructurilor spațiale europene critice, precum și recuperarea în siguranță a echipamentelor dezafectate; recunoaște dependența din ce în ce mai mare a economiei, a politicilor și a societății europene de domeniul spațial și subliniază caracterul fundamental al infrastructurilor legate de spațiu în consolidarea autonomiei procesului decizional la nivel european; consideră că crearea unui sistem european de monitorizare situațională a spațiului (Space Situation Awareness) ar ajuta să protejeze principalele infrastructuri ale spațiului european împotriva riscurilor de coliziune dintre navele spațiale cu deșeuri cosmice sau alte obiecte care zboară în apropierea pământului, și împotriva riscului asociat cu condițiile meteorologice spațiale; este de părere că crearea tuturor programelor europene noi ar trebui să se bazeze pe capacitățile, competențele și infrastructurile existente care au solicitat investiții din partea fiecărui stat membru și ar trebui să dezvolte capacități noi, care lipsesc în prezent;

36. consideră că utilizarea optimă a serviciilor de comunicare prin satelit va sprijini în mod direct competitivitatea industriei prelucrătoare a UE, va promova baza industrială în Europa și va răspunde următoarelor obiective politice majore:

realizarea unei acoperiri globale a UE cu internet de bandă largă, inclusiv pentru servicii din generația următoare, dat fiind faptul că rețelele prin satelit sunt o componentă esențială a mixului de tehnologii necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor Agendei digitale a UE;

- implementarea unor sisteme de transport terestru, maritim și aerian sustenabile, sigure și inteligente;

- maximizarea contribuției UE la programele de cooperare cu statele în curs de dezvoltare și creșterea contribuției UE la realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

- asigurarea unui rol adecvat al UE în furnizarea unui răspuns la viitoarele catastrofe din cadrul și din afara UE;

Stimularea cercetării și a inovării

37. consideră că Uniunea Europeană are nevoie de o bază de cunoștințe și tehnologică solidă cu scopul de a profita cât mai mult posibil de aplicațiile spațiale aflate în serviciul cetățenilor săi pentru a putea acționa în mod autonom și pentru a avea o industrie spațială competitivă, capabilă să concureze în condiții echitabile cu industriile spațiale din afara UE; subliniază faptul că un cadru legislativ, administrativ și financiar este fundamental pentru investițiile industriei în cercetare și inovare; consideră că UE trebuie să investească pentru a asigura garantarea accesului european la spațiu și la infrastructurile orbitale;

38. subliniază importanța unei strategii pentru cercetare și inovare în domeniul politicii spațiale care să asigure progresul tehnologic,dezvoltarea industrială și competitivitatea UE și să creeze locuri de muncă pe teritoriul UE; consideră că o politică europeană de cercetare și dezvoltare în domeniul spațial trebuie să asigure disponibilitatea tehnologiilor necesare, cu scadența adecvată și nivelul necesar de independență și în condiții competitive; invită Comisia să elaboreze un calendar strategic pentru asigurarea coerenței între eforturile depuse de Uniunea Europeană în domeniul C&D și cele întreprinse de ASE și statele membre cu privire la toate tehnologiile necesare, la competențele și sursele duble necesare pentru a realiza competitivitatea, independența europeană și a obține accesul pe piețele internaționale, precum și pentru reducerea riscurilor programelor europene;

39. consideră necesară stabilirea de mecanisme și de programe pentru stimularea pieței pentru aplicații și servicii derivate din programele Galileo/EGNOS și GMES, precum și pentru sectorul telecomunicațiilor și pentru serviciile care prevăd folosirea în comun a diferitelor servicii spațiale, răspunzând, astfel, în mod eficient, exigențelor cetățenilor;

40. consideră că, pentru a consolida independența și competitivitatea europeană în condiții accesibile financiar, este necesară menținerea autonomiei în ceea ce privește accesul la spațiu, favorizând utilizarea transportatorilor și a lansatoarelor europene și verificând pertinența organizării operaționale și industriale față de exigențele comune, și încurajează, prin urmare, Comisia să prezinte propuneri concrete în favoarea subsectorului strategic al lansatoarelor, în special acordându-i acestuia o atenție deosebită în cadrul politicii industriale spațiale;

41. invită Comisia să abordeze în mod adecvat exigențele financiare și practice în viitoarele programe-cadru de cercetare; consideră că cercetarea și dezvoltarea de aplicații privind spațiul ar trebui integrate ca tehnologii generice esențiale pentru diferitele domenii de cercetare sectorială, precum schimbările climatice, mediul, transporturile, agricultura etc., mai degrabă decât într-o temă separată privind spațiul;

42. solicită Comisiei să examineze, în cooperare cu ASE, opțiunile pentru exploatarea spațiului, indicând cheltuielile și eventualele beneficii; consideră, în acest sens, că ar trebui dezvoltată o strategie comună cu partenerii internaționali printr-un acord de cooperare bazat pe consensul general al tuturor părților implicate și cu contribuții rezonabile din partea Uniunii Europene;

Cooperarea internațională

43. reiterează că cooperarea internațională în scopuri pașnice reprezintă o valoare fundamentală a Uniunii Europene și stă la baza politicilor acesteia; consideră că cooperarea internațională ar trebui să promoveze tehnologia, infrastructurile și serviciile europene și excelența în domeniile științific, tehnic și industrial, precum și accesul optim la date pentru utilizatorii europeni și schimbul de cunoștințe și dezvoltarea interoperabilă de aplicații utile menite a veni în întâmpinarea marilor provocări ale societății cu care se confruntă în prezent Europa și întreaga lume; subliniază că UE ar trebui să fie lider în sectorul spațial și să își mențină rolul strategic important la nivel mondial, în special în ceea ce privește negocierile internaționale privind sistemul de monitorizare situațională a spațiului și cercetarea spațiului; subliniază că activitatea în sectorul politicii spațiale poate fi mai îmbunătățită prin colaborări la nivel industrial și prin partajarea investițiilor în marile programe, precum Stația spațială internațională;

44. subliniază importanța asigurării unui rol adecvat al UE în furnizarea unui răspuns la viitoarele dezastre din cadrul și din afara UE;

45. invită Comisia să elaboreze o strategie internațională de cooperare în colaborare cu statele membre și cu ASE pentru a consolida dialogul în domeniul politicii spațiale cu partenerii strategici (Statele Unite, Federația Rusă și Japonia) și să exploreze posibilitatea stabilirii unui dialog similar cu alte puteri emergente, cum ar fi China, India și Brazilia;

46. reamintește celor care elaborează politicile UE că cea mai mare parte a piețelor instituționale la nivel global nu sunt, din păcate, deschise concurenței internaționale și că cooperările internaționale vizate trebuie să se bazeze pe condiții care să permită schimburi echitabile;

47. subliniază că cooperarea internațională, deși este dezirabilă, îndeosebi în materie de cercetare, trebuie să se realizeze pe bază de reciprocitate și de beneficii mutuale; regretă că piețele instituționale ale principalilor noștri concurenți în domeniul spațial sunt închise industriilor străine, inclusiv celor europene;

Relațiile dintre Uniunea Europeană și ASE

48. reamintește că, în temeiul articolului 189 din TFUE, Uniunea Europeană stabilește toate legăturile necesare cu ASE pentru definirea responsabilităților reciproce fără suprapunerea rolurilor și a investițiilor;

49. consideră că intensificarea implicării Uniunii în spațiu necesită o nouă definire a relațiilor acesteia cu ASE și agențiile naționale, având în vedere că competențele tehnice și de programare dezvoltate de ASE și de agențiile naționale sunt fundamentale pentru menținerea capacităților tehnologice și a competitivității industriei europene la un nivel înalt și că Uniunea Europeană ar putea să se concentreze asupra operațiunilor, evoluției, continuității sistemelor spațiale de care are nevoie, precum și asupra expansiunii internaționale a piețelor și asupra cerințelor utilizatorilor;

50. invită Comisia să își îndeplinească rolul de lider politic și organism de control față de organizațiile care își desfășoară activitatea în numele acesteia;

51. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) P7_TA(2010)0224. (2) P7_TA(2011)0093. (3) JO L 261, 6.8.2004, p. 63. (4) P7_TA(2011)0265. (5) JO C 146E, 12.6.2008, p. 226. (6) JO L 196, 24.7.2008, p. 1. (7) JO L 276, 20.10.2010, p. 1. (8) JO L 176, 20.10.2010, p. 11.

1. Introducere

Articolul 189 din Tratatul de la Lisabona conferă Uniunii Europene un rol explicit în elaborarea unei politici a spațiului în scopul promovării progresului științific și tehnic, a competitivității industriale, precum și pentru punerea în aplicare a politicilor sale. Politica în domeniul spațiului este un element esențial al strategiei Europa 2020 și este parte integrantă a inițiativei emblematice privind politica industrială. Aceasta susține obiectivele unei economii inteligente, durabile și incluzive creând locuri de muncă cu înaltă calificare, oferind perspective comerciale, stimulând inovarea și ameliorând bunăstarea și siguranța cetățenilor.

Propunerile Comisiei cuprinse în comunicarea sa COM(2011)0152 reprezintă un prim pas în direcția unei strategii spațiale cuprinzătoare a Uniunii Europene. Totuși trebuie stabilită o abordare europeană coerentă în colaborare cu industria și trebuie stabilite, pe termen mediu și lung, mecanisme financiare și legislative pentru a stimula industria europeană și a permite continuitatea necesară în vederea susținerii unor proiecte ambițioase și competitive la nivel internațional.

Acțiunile prioritare ale strategiei sunt bine identificate în strategia Comisiei, dar rămân oarecum neclare. Acestea ar trebui să fie clarificate și să cuprindă o evaluare a tuturor opțiunilor tehnice, precum și a costurilor și a beneficiilor implicate. De asemenea, este necesară stabilirea unei guvernanțe clare cu privire la politica spațială cu mecanisme de supraveghere și de coordonare eficiente pentru armonizarea priorităților și a resurselor care provin din fonduri naționale, precum și ale Uniunii Europene, ale ASE și ale AEA.

2. Proiectele emblematice Galileo și GMES

a) Galileo

Programul Galileo este inițiativa europeană de realizare a unui sistem global de navigare prin satelit de ultimă generație care oferă servicii de poziționare globale, garantate și de înaltă precizie și este aflat sub control civil. Discuțiile privind un sistem european au fost inițiate la sfârșitul anilor 90 și, în 1999, Consiliul i-a solicitat Comisiei să dezvolte un sistem global gestionat de autorități publice civile(1). După eșecul negocierilor privind un parteneriat public-privat; Parlamentul și Consiliul au decis în 2008 să finalizeze constelația din bugetul UE(2).

Galileo va oferi propriile servicii autonome de poziționare și navigație prin satelit, dar sistemul introdus în cadrul programului Galileo va fi totodată interoperabil GPS și GLONASS, celelalte două sisteme globale de navigație prin satelit. Sistemul pe deplin funcțional va consta din 30 de sateliți și infrastructură complementară la sol.

În funcție de acordarea contractelor pentru prima comandă de sateliți, serviciile de lansare, serviciile de sprijin și operare a sistemului, Comisia Europeană a anunțat că, începând cu 2014, vor fi furnizate trei servicii inițiale: un serviciu deschis inițial, un serviciu public reglementat inițial și un serviciu de căutare și salvare inițial. Serviciul privind siguranța vieții și serviciul comercial vor fi testate începând cu 2014 și ar trebui să fie furnizate în momentul în care sistemul va atinge capacitatea operațională totală.

Raportorul solicită Comisiei finalizarea adecvată a cadrului legislativ și financiar până la sfârșitul anului 2011, în special în vederea stabilirii unui cadru financiar în perioada 2014-2020. Raportorul își exprimă temerea că cheltuielile totale ale proiectului vor depăși suma propusă de Comisie de 7 miliarde de euro(3), conform calculelor realizate cu ocazia evaluării intermediare a programelor europene de radionavigație prin satelit(4).

b) GMES

În 2001, UE a inițiat programul GMES. Programul furnizează date de observare a Pământului în ceea ce privește monitorizarea schimbărilor climatice și siguranța globală prin sateliți santinelă. Aplicațiile de observare a Pământului îndeplinesc o serie de scopuri în domenii cum ar fi gestionarea resurselor naturale, energia, monitorizarea terenurilor, mediul, cartografia, prevenirea catastrofelor naturale, agricultura și siguranța alimentară, metereologia și securitatea internă.

Raportorul solicită Comisiei să finalizeze cadrul legislativ și să clarifice abordarea privind o guvernanță efectivă. Regretul faptul că Comisia n-a propus includerea finanțării GMES în cadrul financiar multianual 2014-2020. Se teme că absența unui plan financiar de susținere economică ar putea face inutile investițiile realizate până în prezent.

3. Cooperarea internațională

După lansarea primului satelit COMPASS al Chinei în 2007, ne putem aștepta în curând la un nou sistem de navigație pe orbită (al patrulea la nivel global după GPS, GLONASS și Galileo). India își construiește sistemul regional (IRNSS – Sistemul indian regional de sateliți de navigație), iar Japonia Sistemul Quasi-Zenith (QZSS). Concurenții noștri au devenit mai puternici și putem presupune că aceștia avansează cu dinamism. Pentru ca Galileo să devină al doilea GNSS în ordinea preferințelor producătorilor de cipuri, este vitală punerea la dispoziție cât mai curând posibil a serviciilor preliminare și asumarea unui angajament pe termen lung cu privire la finanțarea viitoare a Galileo.

Principala provocare pentru activitățile internaționale ale Programelor GNSS va fi asigurarea compatibilității și interoperabilității cu Galileo, accesarea resurselor globale legate de GNSS și stabilirea de standarde mondiale și asigurarea securității segmentului de spațiu și a rețelei de stații la sol, precum și a unui control mai strict al tehnologiilor GNSS sensibile dezvoltate prin finanțare europeană, pentru a participa la efortul internațional de dezvoltare a unor aplicații inovatoare de interes supranațional. Unul dintre obiectivele importante va fi de a crea oportunități pe piață pentru tehnologia GNSS și pentru industriile de aplicații europene.

Raportorul invită Comisia să elaboreze o strategie internațională de cooperare în colaborare strânsă cu statele membre și în consultare cu ASE pentru a consolida dialogul în domeniul politicii spațiului cu partenerii strategici (Statele Unite și Federația Rusă) și să exploreze posibilitatea stabilirii unui dialog similar cu alte puteri existente și emergente, cum ar fi China, Japonia, Republica Coreea, Brazilia, India și Republica Africii de Sud.

4. Importanța economică a industriei spațiale europene

Industria spațială europeană generează o cifră de afaceri consolidată de 5,4 miliarde EUR și reprezintă peste 31 000 de angajați cu înaltă calificare. Principalii 11 operatori de sateliți din Europa utilizează 153 de sateliți pentru comunicare, oferă un loc de muncă unui număr de 6000 de persoane și au o cifră de afaceri de 6 miliarde EUR. Activitățile lor au un impact asupra altor 30 000 de locuri de muncă. Se estimează că, în prezent, între 6% și 7% din PIB-ul țărilor occidentale, respectiv 800 de miliarde EUR, depind de radionavigația prin satelit.

Piețele serviciilor spațiale înregistrează o creștere rapidă. De exemplu, cifra de afaceri mondială anuală a aplicațiilor GNSS ar trebui să ajungă la aproximativ 240 de miliarde EUR până în 2020. În plus, datorită avantajelor lor față de alte sisteme concurente, Galileo și EGNOS ar trebui să genereze beneficii economice și sociale situate între 60 și 90 de miliarde EUR în următorii 20 de ani.

Potrivit OCDE, piața mondială de date comerciale de observare a Pământului, care reprezenta 735 de milioane USD în 2007, ar putea atinge aproximativ 3 miliarde EUR în 2017.

Sistemul SSA (Space Situational Awareness- monitorizarea situațională a spațiului) ar contribui la reducerea pierderilor cuantificabile estimate pentru mijloacele spațiale europene provocate de coliziunea cu deșeuri și de intemperiile spațiale și care pe baza datelor disponibile se ridică la aproximativ 332 de milioane EUR pe an în medie.

Este aproape sigur că aceste costuri reprezintă numai o mică parte din consecințele și costurile necuantificabile care pot decurge din absența unui sistem european de monitorizare situațională a spațiului. De exemplu, într-o situație de urgență, pierderea unui satelit poate antrena pierderea unei capacități critice de comunicații prin satelit, care la rândul ei poate genera pierderea de vieți umane. Distrugerea sau defectarea totală a unui satelit poate provoca o perturbare gravă a activității economice (sectorul bancar se bazează din ce în ce mai mult pe comunicațiile prin satelit) și, ca urmare a întreruperii acestor servicii, ar putea fi afectate activitățile clienților acestora. La ora actuală nu există cifre fiabile pentru estimarea acestor pierderi. De asemenea, este imposibilă evaluarea consecințelor căderii sau impactului obiectelor care orbitează în apropierea pământului.

(1) Rezoluția Consiliului din 19 iulie 1999 privind participarea Europei la o nouă generație de servicii de navigare prin satelit — Galileo– etapa de definire. JO C221 din 3.8.1999. (2) Regulamentul (CE) nr. 683/2008 din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo), JO L196 din 24.7.2008. (3) COM(2011) 0500, Partea I, p. 29. (4) Rezoluția din 8.6.2011.

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului

(2011/2148(INI))

Raportor pentru aviz: Salvatore Tatarella

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că tratatul de la Lisabona introduce un nou articol (articolul 189), care prevede elaborarea unei politici spațiale europene, pentru a stimula progresul științific și tehnic și competitivitatea industrială prin activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și de explorare; consideră că politica spațială europeană nu trebuie să promoveze militarizarea spațiului;

2.  consideră că utilizarea adecvată a programelor spațiale ar permite realizarea unor economii semnificative în sectoarele respective și ar aduce ulterior beneficii pentru regiunile și comunitățile locale;

3.  subliniază importanța programelor spațiale GALILEO și EGNOS, esențiale pentru optimizarea aplicării politicii spațiale în serviciul cetățenilor; solicită o implementare rapidă a acestor programe;

4.  reafirmă importanța GMES, sistemul de observare a Pământului, care este un instrument esențial în combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului; remarcă faptul că, prin colectarea și analizarea informațiilor la nivel național, regional și global, GMES va permite extragerea unor date precise și utile pentru: monitorizarea atmosferei, a mediului marin și a uscatului, protecția civilă, prevenirea riscurilor, sistemele de alertă rapidă, gestionarea situațiilor de urgență și activitățile de salvare în urma unor dezastre ecologice, naturale sau cauzate de om, supravegherea zonelor maritime și de coastă, dezvoltarea agricolă, gestionarea apelor și a solului și planificarea regională, prin activități inovatoare de evaluare ecologică și de raportare privind mediul, capabile să suprapună datele spațiale cu cele in situ; subliniază importanța contribuției GMES la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 și la sprijinirea creșterii și a economiei ecologice, precum și a investițiilor pe termen lung în tehnologie și infrastructură, acestea fiind prioritățile Uniunii Europene și ale tuturor statelor membre profund implicate în politicile de mediu;

5.  regretă excluderea completă a programului GMES din propunerea Comisiei privind cadrul financiar pentru perioada 2014 - 2020 și consideră că solicitarea adresată statelor membre de a continua să acopere cheltuielile de lansare și de menținere an de an a acestui program ar putea determina costuri mai mari pe termen lung, un acces diferențiat al cetățenilor europeni la informațiile și beneficiile rezultate, o posibilă suspendare temporară a programului, o întrerupere ulterioară a receptării datelor și în cele din urmă la o dependență de infrastructurile spațiale neeuropene, punând partenerii industriali din sectoarele conexe într-o situație economică precară;

6.  subliniază că costurile aferente programului GMES, în valoare de 3 miliarde EUR, sunt deja acoperite până în anul 2013 (aproximativ 2,3 miliarde EUR pentru sateliți și 700 de milioane EUR pentru servicii conexe), iar costurile aferente funcționării programului, estimate pentru perioada 2014 - 2020, s-ar ridica în medie la 850 de milioane EUR pe an; invită Comisia să promoveze parteneriatul public-privat și să atragă mai mult capital din sectorul privat;

7.  reiterează faptul că prin includerea finanțării GMES în cadrul financiar multianual 2014-2020 s-ar evita pierderea inutilă a investițiilor aprobate deja în al șaptelea Program-cadru de cercetare pentru servicii și informații;

8.  recunoaște avantajele aduse în plan social de serviciile GMES utilizatorilor pentru care continuitatea și durabilitatea au o importanță crucială în vederea exploatării la maximum a potențialului infrastructurilor de observare oferite de acest program;

9.  reiterează că programul GMES reprezintă o prioritate pentru politica spațială europeană și, prin urmare, ar trebui să fie inclus în bugetul european, permițând astfel Europei să-și respecte angajamentele pentru 2020, continuând, în același timp, lupta împotriva schimbărilor climatice.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”

(2011/2148(INI))

Raportor pentru aviz: Artur Zasada

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că, până în prezent, cele șapte Consilii Spațiu au făcut doar o referire incidentală la transportul în Europa și că, în deliberările Consiliilor Spațiu, nu a fost acordată suficientă importanță semnificației politicii spațiale pentru transport, astfel cum se reflectă în rezultatele lucrărilor lor;

2.  subliniază nevoia unei mai bune înțelegeri a dependenței față de spațiu a sectoarelor fundamentale și încurajează statele membre și Comisia să promoveze importanța spațiului;

3.  reamintește că sectorul transporturilor joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor UE 20-20-20 în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 și a consumului de energie, precum și a obiectivelor strategiei Europa 2020 și că nu poate fi realizată o creștere durabilă în lipsa unui sector eficient al transporturilor;

4.  consideră că este necesară o strategie spațială pentru Uniunea Europeană pentru a se asigura că tehnologia spațială contribuie pe deplin la o gestionare mai sigură și mai eficientă a traficului și la controlul traficului în toate modurile de transport;

5.  subliniază faptul că programele Galileo și EGNOS sunt esențiale pentru crearea unui cer unic european și pentru dezvoltarea ulterioară a unei gestionări sigure și rentabile a traficului aerian în Europa. Prin urmare, solicită stabilirea unui calendar ferm și ambițios, împreună cu o finanțare stabilă pentru cercetare și inovare, care să asigure progresul tehnologic și creșterea capacității industriale, solicită facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, în vederea implementării ambelor programe ca o condiție prealabilă pentru lansarea oportună a cerului unic european, acesta din urmă fiind un pas strategic esențial în dezvoltarea integrării europene și în consolidarea pieței comune europene;

6.  atrage atenția asupra faptului că este important ca EGNOS să acopere întregul teritoriu al UE, în special în acele domenii ale UE în care sistemul nu funcționează în mod adecvat, în vederea consolidării pieței unice a aviației, și subliniază necesitatea extinderii acestui sistem în sudul, estul și sud-estul Europei;

7.  consideră că promovarea utilizării sistemelor EGNOS și Galileo în aviația civilă reprezintă o cerință strategică pentru punerea în aplicare a SESAR, în special în ceea ce privește utilizarea sa în procedurile de aterizare și în aeroporturile mici;

8.  solicită statelor membre o reconfirmare a angajamentului asumat față de proiectele spațiale ale UE, precum SESAR, care se va dovedi de o importanță vitală pentru o viitoare creștere economică și pentru crearea de locuri de muncă în diferite sectoare.

9.  solicită Comisiei și statelor membre să garanteze transparență în finanțarea și cooperarea dintre strategiile spațiale în scopuri militare și civile;

10. subliniază faptul că programele Galileo și EGNOS sunt esențiale pentru o gestionare eficientă și durabilă din punct de vedere ecologic a traficului rutier, pentru sistemele de taxare rutieră, pentru sistemul eCall și sistemele de urmărire în timp real, precum și pentru viitoarele tahigrafe digitale;

11. subliniază că supravegherea transporturilor de bunuri periculoase și poluante ar trebui să fie o prioritate a sistemelor de observare și navigație prin satelit;

12. reamintește importanța programului GMES pentru dezvoltarea durabilă a transporturilor și pentru siguranța transporturilor, îndeosebi în contextul transportului maritim și al supravegherii maritime; consideră că Uniunea Europeană trebuie să continue să joace un rol activ în finanțarea și dezvoltarea programului GMES și își exprimă regretul față de faptul că finanțarea acestuia nu va fi menținută în Cadrul financiar multianual 2014-2020; solicită Comisiei și Consiliului să mențină sprijinul financiar al UE în ceea ce privește Cadrul financiar multianual și să identifice, împreună cu Consiliul și Parlamentul, mijloace inovatoare de finanțare a GMES, inclusiv prin utilizarea emisiunilor de obligațiuni pentru proiecte;

13. solicită finanțarea, dezvoltarea, punerea în aplicare și asigurarea viabilității aplicațiilor de transport bazate pe tehnologii spațiale inovatoare, precum și garantarea serviciilor, în vederea maximizării beneficiilor obținute din investițiile europene în potențialul tehnologic al spațiului și a acoperirii nevoilor utilizatorilor și a publicului larg;

14. subliniază importanța intensificării cooperării industriale în domeniul politicii spațiale cu țările terțe și în special cu SUA, Japonia, Rusia, China, India, Brazilia, Argentina, Chile precum și cu statele din Africa și din Orientul Mijlociu;

15. consideră că UE ar trebui să se situeze în avangarda sectorului spațial, continuând să joace un rol strategic semnificativ pe scena internațională și, prin urmare, solicită dezvoltarea atribuțiilor coordonate în materie de explorare spațială și sprijin suplimentar pentru cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor, în vederea sporirii independenței tehnologice a Europei și garantării împărțirii avantajelor inovării în acest sector între membrii sectorului public și cei ai diverselor sectoare economice, pe lângă industria spațială;

16. este de acord cu Comisia în ceea ce privește nevoia ca Europa să mențină un acces independent la spațiu, în vederea atingerii obiectivelor politicii spațiale și a obținerii de beneficii durabile din aplicațiile spațiale în domenii precum politica de transport; prin urmare, încurajează Comisia să facă propuneri concrete pentru subsectorul lansatoarelor strategice, care se află într-o situație critică, acordând acestuia o atenție deosebită în politica industrială spațială propusă;

17. subliniază importanța implicării europene în asigurarea securității în spațiu prin sistemul european de cunoaștere în timp real a situației spațiale, precum și în explorarea spațiului prin Stația Spațială Internațională, întrucât ambele ar putea aduce beneficii în sectoarele transporturilor pe întreaga planetă, în special în sectorul aviației, întrucât protejează infrastructura critică a spațiului european de riscul de coliziune cu navele spațiale sau cu deșeurile spațiale și contribuie la noile tehnologii descoperite ca urmare a explorării spațiului.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE