Procedură : 2010/0093(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0026/2012

Texte depuse :

A7-0026/2012

Dezbateri :

PV 16/02/2012 - 6
CRE 16/02/2012 - 6

Voturi :

PV 16/02/2012 - 8.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0061

RECOMANDARE     ***
PDF 161kDOC 100k
1 februarie 2012
PE 452.637v02-00 A7-0026/2012

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene

(11343/2010 – C7-0207/2011 – 2010/0093(NLE))

Comisia pentru comerț internațional

Raportor: Emilio Menéndez del Valle

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene

(11343/2010 – C7-0207/2011 – 2010/0093(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11343/2010),

–   având în vedere proiectul de convenție regională cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene (09429/2010),

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7–0207/2011),

–   având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7–0026/2012),

1.  aprobă încheierea convenției;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor părți la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene, precum și președinților Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana.


EXPUNERE DE MOTIVE

În spiritul Procesului de la Barcelona, această convenție precede înființarea unei zone de liber schimb euromediteraneene. Primii pași spre atingerea acestui obiectiv au fost efectuați odată cu semnarea acordurilor de asociere dintre UE și partenerii săi mediteraneeni. Acum este momentul oportun să se continue în sensul respectivelor acorduri.

Până în prezent, sistemul euromediteraneean privind cumulul de origine a fost compus din peste 100 de protocoale bilaterale, care sunt prea complexe pentru ca întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, dar și țările să poate beneficia de ele.

Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene aduce la un loc toate regulile diverse privind originea bunurilor comercializate în temeiul acordurilor comerciale pertinente încheiate între următoarele părți: Uniunea Europeană, țările participante la Procesul de la Barcelona (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Siria, Tunisia, Turcia și Autoritatea Palestiniană), statele AELS (Islanda, Norvegia, Elveția, Liechtenstein), Insulele Feroe și țările participante la procesul de stabilizare și de asociere (Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Kosovo, în sensul Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU), facilitând astfel utilizarea cumulului de origine paneuromediteraneean, prin adoptarea unui document unic și simplificat.

Adoptarea acestui nou instrument juridic reprezintă un stimulent potențial pentru comerțul sud-sud, care poate contribui la creșterea economică, la diversificarea economică, la reducerea sărăciei, precum și la democratizarea regiunii și, în același timp, favorizează integrarea socială, comercială și economică a regiunii în rândul țărilor sud-mediteraneene, având în vedere că intensificarea acestei integrări a reprezentat un obiectiv major al politicii UE privind zona mediteraneeană de la instituirea Procesului de la Barcelona.

Acest instrument unic creează cadrul juridic necesar pentru cumulul diagonal, nu doar pentru partenerii sud-mediteraneeni tradiționali, ci și incluzându-i pe participanții la Procesul de stabilizare și asociere și la AELS, oferind astfel o acoperire geografică mai amplă cumulului de origine și o piață mai largă de beneficiari pentru exporturile cumulate.

Primăvara arabă este o provocare și, în egală măsură, o mare șansă pentru UE în relația sau cu vecinătatea sudică. Vecinii noștri de la sud ne cer răspunsuri concrete care să îi ajute în călătoria lor curajoasă, dar dificilă spre libertate și democrație. Înaltul Reprezentant și Comisia au identificat în mod corect acest dosar ca reprezentând o prioritate în acest cadru de răspuns, după cum se menționează în Comunicarea comună din 8 martie 2011 intitulată „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene” și în Comunicarea din 25 mai 2011 intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”. În concluzie, încheierea convenției este unul dintre instrumentele care vor avea un impact maxim asupra comerțului și investițiilor din regiune.

Deși se prevăd multe beneficii, vor exista și disfuncționalități care necesită acțiuni din partea Comisiei Europene. Parlamentul este preocupat de informațiile privind funcționarea defectuoasă a mecanismului de punere în aplicare a Protocolului 4 la Acordul de asociere dintre UE și Israel cu privire la produsele provenite din coloniile israeliene. Un nou acord tehnic cu Israelul sau revizuirea celui existent pentru a prevedea acest aspect ar putea oferi mai multă siguranță și ar putea oferi o bază adecvată pentru refuzul de către autoritățile vamale ale statelor membre din UE al acordării de tratament preferențial conform Acordului de liber schimb dintre UE și Israel pentru produse provenind din teritoriile ocupate. Riscul este ca, în cazul în care acest aspect nu este abordat în mod eficace, convenția să sfârșească prin a fi un instrument de perpetuare a acestei practici ilegale. Este de datoria noastră să ne asigurăm că bunurile cumulate în țări terțe provenind din Israel respectă aceleași principii de teritorialitate ca și cele din UE. Acest aspect este în concordanță cu hotărârea Curții Europene de Justiție în așa-numita cauză BRITA.

În final, acest pas important ar trebui urmat și consolidat prin alte planuri ambițioase de a îmbunătăți și stimula comerțul în regiune, începând, cât mai curând posibil, cu actualizarea regulilor de origine paneuromediteraneene. Noua mișcare democratică din zona Mediteranei ar trebui să reprezinte o ocazie pentru liderii europeni nu doar de a îmbunătăți situația drepturilor omului și drepturilor sociale ale cetățenilor acestor țări, ci și de a valorifica la maximum posibilitățile oferite de un climat politic și economic mai prietenos în vecinătatea sudică a UE.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (12.10.2011)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene

(11343/2010 – C7-0207/2011 – 2010/0093(NLE))

Raportor pentru aviz: Vincent Peillon

PA_Leg_Consent

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Regulile de origine sunt criteriile care permit stabilirea țării de origine a unui produs și în funcție de care se aplică deci anumite drepturi și preferințe. Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene stabilește dispoziții cu privire la originea mărfurilor comercializate în temeiul acordurilor comerciale pertinente încheiate între următoarele părți: Uniunea Europeană, țările participante la Procesul de la Barcelona (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Siria, Tunisia, Turcia, Autoritatea Palestiniană), statele AELS (Islanda, Norvegia, Elveția, Liechtenstein), Insulele Feroe și țările participante la procesul de stabilizare și de asociere (Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Kosovo în sensul Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU).

Prezenta decizie vizează în principal raționalizarea sistemului, înlocuind rețeaua actuală de peste o sută de protocoale bilaterale referitoare la regulile de origine cu o singură convenție regională. În vreme ce sistemul actual obligă ca pentru fiecare modificare a unui protocol existent între două țări membre ale zonei paneuromediteraneene să se procedeze la o modificare similară a tuturor celorlalte protocoale, crearea acestui instrument juridic unic va facilita în viitor revizuirile și actualizările necesare ale regulilor.

Adoptarea acestei convenții vizează totodată extinderea sistemului paneuromediteranean de cumul de origine preferențială la țările din Balcanii de Vest și va facilita orice eventuală extindere la noi membri.

Revizuirea are la bază, de asemenea, dorința de a combate subutilizarea de către actorii economici din Sud a preferințelor comerciale care le sunt acordate la nivel comunitar. Facilitarea recurgerii la cumulul de origine va permite ameliorarea accesului produselor provenite din țări terțe la piața comunitară, precum și stimularea schimburilor comerciale între țările din sudul și estul Mediteranei, contribuind astfel la compensarea slabei integrări economice a regiunii euromediteraneene. De la Procesul de Barcelona încoace, aprofundarea acestei integrări este unul dintre obiectivele principale ale politicii euromediteraneene a UE.

În concordanță cu sprijinul său constant pentru extinderea și simplificarea sistemului paneuromediteranean în cauză, Parlamentul consideră că încheierea acestei convenții - dorită de partenerii noștri din sudul și estul Mediteranei - constituie un pas în direcția bună și permite UE să trimită un prim semnal concret de deschidere comercială în contextul primăverii arabe și al reformării politicii europene de vecinătate.

Parlamentul deplânge însă persistența obstacolelor politice și comerciale care frânează dezvoltarea schimburilor Sud-Sud și subliniază că efectele benefice ale intrării în vigoare a acestei convenții nu se pot manifesta la adevărata lor valoare în lipsa unei rețele dense de acorduri comerciale bilaterale între ansamblul partenerilor din sudul și estul Mediteranei.

De asemenea, Parlamentul reamintește că este indispensabil pentru echilibrul sistemului ca fiecare țară exportatoare semnatară să aplice în mod uniform și corect dispozițiile privind cooperarea administrativă și eliberarea certificatelor de origine. În mod similar, este absolut necesar ca fiecare țară importatoare să dispună de mijloace tehnice, bugetare și informaționale suficiente pentru a putea exercita un control vamal eficace care să permită evitarea oricăror eludări ale regulilor preferențiale. În acest sens, Parlamentul este preocupat de acuzațiile de funcționare defectuoasă a mecanismului de punere în aplicare a Protocolului 4 la Acordul de asociere dintre UE și Israel cu privire la produsele provenite din colonii și invită Comisia să prezinte Parlamentului și Consiliului un studiu aprofundat al situației, însoțit, după caz, de propuneri.

Parlamentul dorește ca încheierea acestui acord să fie urmată rapid de modernizarea regulilor de origine paneuromediteraneene și de o evoluție mai ambițioasă a politicii comerciale a UE față de partenerii noștri mediteraneeni, astfel încât interesele lor să fie mai bine luate în considerare și asigurându-i că pot păstra controlul asupra ritmului deschiderii lor comerciale și asupra strategiilor lor naționale de dezvoltare economică și socială.

******

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru comerț internațional, competentă în fond, să propună Parlamentului să își dea aprobarea.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

11.10.2011

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

50

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Gabriele Albertini, Sir Robert Atkins, Bastiaan Belder, Elmar Brok, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Marietta Giannakou, Ana Gomes, Richard Howitt, Anna Ibrisagic, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Evgeni Kirilov, Maria Eleni Koppa, Andrey Kovatchev, Paweł Robert Kowal, Wolfgang Kreissl-Dörfler, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Ryszard Antoni Legutko, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Kyriakos Mavronikolas, Willy Meyer, Francisco José Millán Mon, Alexander Mirsky, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Ioan Mircea Pașcu, Bernd Posselt, Hans-Gert Pöttering, Cristian Dan Preda, Libor Rouček, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, Werner Schulz, Marek Siwiec, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Tanja Fajon, Roberto Gualtieri, Liisa Jaakonsaari, Jaromír Kohlíček, Monica Luisa Macovei, Jacek Protasiewicz, Helmut Scholz, György Schöpflin, Alf Svensson, Indrek Tarand, Traian Ungureanu, Luis Yáñez-Barnuevo García

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jolanta Emilia Hibner


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

26.1.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, María Auxiliadora Correa Zamora, Christofer Fjellner, Yannick Jadot, Metin Kazak, Bernd Lange, Emilio Menéndez del Valle, Vital Moreira, Paul Murphy, Cristiana Muscardini, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Niccolò Rinaldi, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Gianluca Susta, Keith Taylor, Jan Zahradil, Paweł Zalewski

Membri supleanți prezenți la votul final

George Sabin Cutaș, Mário David, Syed Kamall, Silvana Koch-Mehrin, Inese Vaidere

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Véronique De Keyser, Jutta Haug, Pier Antonio Panzeri, Jean Roatta

Ultima actualizare: 2 februarie 2012Notă juridică