AL DOILEA RAPORT     
PDF 200kDOC 240k
2 februarie 2012
PE 472.030v03-00 A7-0027/2012

referitor la propunerea de modificare a Actului din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct

(2009/2134(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportor: Andrew Duff

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXĂ – Versiunea consolidată a Actului privind alegerea reprezentanților în Adunare prin vot universal direct anexat la Decizia Consiliului din 20 septembrie 1976 și modificările ulterioare
 PROCEDURĂ
 RETRIMITEREA LA COMISIE

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de modificare a Actului din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct

(2009/2134(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct anexat la Decizia Consiliului din 20 septembrie 1976, astfel cum a fost modificată(1), în special articolul 14,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la procedura electorală a Parlamentului, în special rezoluția sa din 15 iulie 1998(2),

–   având în vedere Rezoluția sa din 11 octombrie 2007 privind componența Parlamentului European(3),

–   având în vedere concluziile Președinției Consiliului European din 14 decembrie 2007,

–   având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2010 referitoare la proiectul de protocol de modificare a Protocolului nr. 36 privind dispozițiile tranzitorii cu privire la componența Parlamentului European pentru restul legislaturii 2009-2014: avizul Parlamentului European (articolul 48 alineatul (3) din Tratatul UE)(4),

–   având în vedere articolul 39 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere articolul 9, articolul 10, articolul 14 alineatul (2), articolul 48 alineatele (2), (3) și (4) și articolul 51 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 22, 223, 225 și 343 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolul 3 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–   având în vedere Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene,

–   având în vedere propunerea Comisiei privind o directivă a Consiliului de modificare a Directivei 93/109/CE din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți [COM(2006) 791],

–   având în vedere articolul 41, articolul 48 alineatul (3), articolul 70, articolul 74a și articolul 175 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0176/2011),

–   având în vedere cel de-al doilea raport al Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0027/2012),

întrucât:

A. Parlamentul are dreptul să inițieze reforma propriei proceduri electorale și să-și dea acordul cu privire la aceasta;

B.  Parlamentul are dreptul să inițieze modificarea componenței sale și să-și dea acordul cu privire la aceasta;

C. Parlamentul are dreptul să inițieze revizuirea tratatelor;

D. din 1979, Parlamentul a fost ales prin vot direct la fiecare cinci ani și, în toată această perioadă, competențele și influența sa au sporit în mod constant, în special ca rezultat al intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

E.  Tratatul de la Lisabona a modificat mandatul oficial al deputaților din Parlamentul European, din „reprezentanți ai popoarelor statelor reunite” în „reprezentanții cetățenilor Uniunii”(5) și întrucât „cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European”(6);

F.  chiar și fără un acord asupra unei proceduri electorale uniforme, s-a produs, în această perioadă, o convergență treptată a sistemelor electorale, în special odată cu adoptarea universală a reprezentării proporționale în 1999, cu crearea oficială a partidelor politice la nivelul UE(7) cu și abolirea mandatului dublu(8);

G. conceptul de cetățenie a Uniunii Europene, introdus în mod oficial în ordinea constituțională prin Tratatul de la Maastricht, în 1993, includea dreptul de a participa, în anumite condiții, la alegerile europene și locale dintr-un alt stat membru decât cel al cărui resortisant este cetățeanul în cauză, iar Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care, în prezent, are forță juridică obligatorie în temeiul Tratatului de la Lisabona, a consolidat acest drept, precum și alte drepturi civice;

H. recunoașterea populară a funcției democratice a Parlamentului rămâne limitată, partidele politice la nivel european se află încă în etapele inițiale de evoluție, campaniile electorale rămân mai degrabă naționale decât europene, iar acoperirea mediatică a lucrărilor Parlamentului este sporadică;

I.   prezența totală la vot în cadrul alegerilor pentru Parlament a scăzut în mod constant de la 63% în 1979 la 43% în 2009, ceea ce obligă Parlamentul, Consiliul și Comisia să acționeze pentru a promova participarea publicului la procesul democratic al Uniunii;

J.   numărul cetățenilor Uniunii rezidenți într-un alt stat membru decât cel ai căror resortisanți sunt și care votează la alegerile pentru Parlamentul European este scăzut, iar numărul celor care candidează la alegeri este neglijabil; întrucât criteriile de rezidență pentru dreptul la vot variază de la un stat membru la altul, la fel ca și perioada după care resortisanții unui stat membru care își au rezidența într-un alt stat membru al UE își pierd dreptul de a vota în statul de origine; întrucât, în plus, schimbul de informații între statele membre privind resortisanții altor state membre care au fost înscriși pe listele electorale sau care și-au depus candidatura nu este eficient;

K. în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, statele membre beneficiază de o capacitate discreționară considerabilă de a stabili cine poate vota la alegerile pentru Parlamentul European, dar sunt totuși obligate să respecte principiile generale ale dreptului Uniunii și nu sunt autorizate să trateze diferitele categorii de cetățeni ai Uniunii aflați într-o situație identică într-un mod care să creeze discriminare între aceste categorii(9); întrucât, de asemenea, deși fiecărui stat îi revine competența de a stabili propriile condiții pentru dobândirea sau pierderea cetățeniei, acesta trebuie, în același timp, să țină seama de statutul de cetățean al Uniunii(10);

L.  propunerile actuale ale Comisiei de a facilita participarea electorală a cetățenilor Uniunii rezidenți într-un alt stat membru decât cel ai cărui resortisanți sunt se confruntă cu un blocaj la nivelul Consiliului(11);

M. în prezent, 35% dintre deputații în Parlamentul European sunt femei; ar trebui depuse eforturi pentru a se reduce și mai mult dezechilibrul de gen între femei și bărbați în Parlament, în special în anumite state membre;

N. Parlamentul a îndemnat Consiliul să devanseze data alegerilor pentru luna mai, pentru a se putea organiza mai bine în vederea urgentării alegerii noului Președinte al Comisiei și pentru a evita concediul de vară din mai multe state membre(12);

O. prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul are mandatul și obligația de a iniția o decizie privind redistribuirea locurilor între statele membre, în cadrul limitelor impuse de prag, plafon și numărul total, respectând, în același timp, principiul proporționalității degresive; întrucât, anterior, Parlamentul hotărâse să corecteze inegalitățile istorice în ceea ce privește distribuirea locurilor și să își adapteze în mod periodic componența pentru a reflecta modificările demografice și pe cele privind numărul de state membre ale Uniunii(13); întrucât consideră, de asemenea, că este important ca pluralismul partidelor și solidaritatea între state să fie reflectate în componența Parlamentului;

P.  în orice caz, aderarea Croației va genera o realocare a locurilor din Parlamentul European la următoarele alegeri, în 2014;

Q. Parlamentul nu dispune de un sistem autonom de reglementare a privilegiilor legale și a imunităților deputaților săi; Consiliul a convenit anterior să examineze cererea Parlamentului de a revizui Protocolul din 1965 privind privilegiile și imunitățile după adoptarea Statutului deputaților(14);

R.  deși Consiliul a convenit anterior să revizuiască Actul din 1976, ultima reexaminare oficială a procedurii electorale de către Parlament a fost inițiată în 1998(15);

S.  procedura electorală a Parlamentului European trebuie și să fie durabilă și inteligibilă, să promoveze democrația în interiorul partidelor și să mențină practica alegerilor libere, echitabile și secrete, care duc la proporționalitatea generală a reprezentării;

T.  sistemul electoral al Parlamentului este un compromis între principiul democratic al egalității („o persoană, un vot”) și principiul de drept internațional al egalității între state, iar tratatele stabilesc principiul egalității cetățenilor Uniunii și interzic discriminarea pe motiv de cetățenie;

U. modificarea procedurii electorale trebuie să respecte totodată principiile subsidiarității și proporționalității și nu ar trebui să urmărească impunerea uniformității ca scop în sine;

V. Parlamentul decisese să studieze posibilitatea alegerii unor deputați în Parlamentul European pe liste paneuropene, considerând că aceasta ar conferi campaniei o dimensiune europeană autentică, în special prin acordarea unui rol central partidelor politice europene(16);

W. în cazul în care se introduc liste paneuropene, egalitatea electorală trebuie să rămână principiul suprem; întrucât, în consecință, statutul deputaților în Parlament ar trebui să rămână egal, indiferent dacă aceștia sunt aleși de pe listele regionale, naționale sau paneuropene;

X. TUE prevede că „partidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii”(17), Parlamentul solicitând, în acest sens, Comisiei, prin intermediul rezoluției sale din 6 aprilie 2011 referitoare la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european(18), o inițiativă legislativă cu privire la un statut comun la nivelul UE pentru partidele politice și fundațiile europene,

1.  decide să își reformeze procedura electorală în scopul consolidării legitimității și eficienței Parlamentului, prin întărirea dimensiunii democratice europene și prin realizarea unei distribuții mai echitabile a locurilor între statele membre, în conformitate cu tratatele;

2.  propune alegerea unui număr de 25 de deputați în Parlamentul European de către o circumscripție unică pentru întreg teritoriul Uniunii Europene; listele paneuropene ar urma să fie compuse din candidați provenind din cel puțin o treime din state și ar putea asigura o reprezentare adecvată din punctul de vedere al criteriilor de gen; fiecare alegător ar urma să poată acorda un vot pentru lista de la nivelul întregii UE, în plus față de votul pentru lista națională sau regională, iar locurile ar urma să fie alocate fără un prag electoral minim, conform metodei D'Hondt; de asemenea, propune înființarea unei autorități electorale la nivelul UE pentru a reglementa desfășurarea alegerilor și pentru a verifica rezultatul alegerilor desfășurate pe baza listei paneuropene;

3.  remarcă necesitatea examinării continue a costului Parlamentului și alegerilor sale și solicită aplicarea acestor reforme în mare măsură în cadrul perspectivei bugetare actuale(19);

4.  (i)  propune ca Parlamentul, hotărând cu majoritatea deputaților care îl compun, să inițieze o propunere de decizie de stabilire a componenței sale ținând seama de aderarea noilor state membre și pe baza datelor demografice furnizate de Eurostat; această decizie ar trebui inițiată în timpul fiecărui mandat parlamentar și ar trebui adoptată, cu aprobarea sa, înainte de încheierea celui de-al patrulea an calendaristic al mandatului parlamentar(20);

(ii) propune inițierea unui dialog cu Consiliul European, pentru a analiza posibilitatea ajungerii la un acord cu privire la o repartizare durabilă și transparentă a locurilor în Parlament, respectând criteriile prevăzute în tratate și principiile pluralismului partidelor politice și al solidarității între state;

5.  solicită Comisiei să prezinte o propunere de regulament în vederea îmbunătățirii coerenței și comparabilității datelor privind populația furnizate de către state;

6.  propune ca data alegerilor europene să fie stabilită de Parlamentul European, hotărând cu majoritatea deputaților care îl compun și cu aprobarea Consiliului, cu minimum șase luni și maximum un an înainte de încheierea mandatului de cinci ani;

7.  invită statele și partidele politice să promoveze o mai bună reprezentare a femeilor și a candidaților aparținând diferitelor minorități; consideră că este important ca, pentru legitimitatea Uniunii, componența Parlamentului să reflecte diversitatea popoarelor Europei;

8.  subliniază importanța garantării faptului că partidele politice respectă principiile democratice la selectarea candidaților la toate nivelurile;

9.  invită Consiliul, Comisia și statele să-și intensifice eforturile de a-i ajuta pe cetățenii UE rezidenți într-un alt stat decât cel ai cărui resortisanți sunt să participe la alegerile europene în țara de reședință; solicită, în acest context, Comisiei să prezinte o nouă propunere de revizuire a Directivei 93/109/CE;

10. reamintește cererea sa de lungă durată de modificare a Protocolului privind privilegiile și imunitățile pentru a crea un regim uniform supranațional pentru deputații în Parlamentul European(21);

11. (i)  solicită lansarea unui dialog cu Consiliul, cu participarea Comisiei, cu privire la modificarea amplă a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct din 20 septembrie 1976; ia act de necesitatea de a se ajunge la un consens, în special în ceea ce privește momentul ales pentru reforme, dimensiunea finală a Parlamentului și repartizarea locurilor în cadrul său (inclusiv definiția juridică a proporționalității degresive), precum și sistemul de vot de utilizat pentru circumscripția paneuropeană;

(ii) încredințează delegației Parlamentului European, delegație numită de Conferința Președinților și împuternicită printr-un mandat clar, sarcina să inițieze discuțiile necesare cu Consiliul;

12. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1)

Decizia Consiliului 76/787/CECO, CEE, Euratom (JO L 278, 8.10.1976, p.1), astfel cum a fost modificată prin Decizia Consiliului 93/81/Euratom, CECO, CEE (JO L 33, 9.2.1993, p.15) și prin Decizia Consiliului 2002/772/CE, Euratom (JO L 283, 21.10.2002, p.1). A se vedea anexa.

(2)

JO C 292, 21.9.1998, p. 66.

(3)

JO C 227 E, 4.9.2008, p. 132.

(4)

JO C 81 E, 15.3.2011, p. 78.

(5)

Articolul 189 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și respectiv articolul 14 alineatul (2) din TUE.

(6)

Articolul 10 alineatul (2) din TUE.

(7)

Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european (JO L 297, 15.11.2003, p. 1).

(8)

Decizia Consiliului 2002/772/CE, Euratom, articolul 1 alineatul (7) litera (b).

(9)

Hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție la 12 septembrie 2006 în Cauza C-145/04 Spania/Regatul Unit [2006], Repertoriu, p. I-7917 (privind Gibraltarul) și în Cauza C-300/04 Eman și Sevinger/College van burgemeester en wethouders van Den Haag [2006], Repertoriu, p. I-8055 (privind Aruba).

(10)

Hotărârea Curții de Justiție din 2 martie 2010, Cauza C-135/08 Rottmann/Freistaat Bayern [2010], Repertoriu I-1449.

(11)

A se vedea Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți (JO L 329, 30.12.1993, p. 34) și poziția Parlamentului din 26 septembrie 2007 cu privire la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 93/109/CE (JO C 219 E, 28.8.2008, p. 193).

(12)

În conformitate cu propunerea din Rezoluția Parlamentului European din 1 decembrie 2005 referitoare la orientările pentru aprobarea Comisiei (JO C 285, 22.11.2006, p.137).

(13)

Rezoluția din 11 octombrie 2007 privind componența Parlamentului European (raportul Lamassoure-Severin) (JO C 227 E, 4.9.2008, p. 132).

(14)

Declarația din 3 iunie 2005 a reprezentanților statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului.

(15)

Declarația Consiliului 6151/02 din 22 februarie 2002 prevede că „dispozițiile prezentului act ar trebui revizuite înainte de al doilea scrutin pentru Parlamentul European desfășurat după intrarea în vigoare a amendamentelor la Actul din 1976 care fac obiectul prezentei decizii”, ceea ce înseamnă înainte de 2009.

(16)

Cel mai recent, în rezoluția mai sus menționată din 11 octombrie 2007 referitoare la componența Parlamentului European (raportul Lamassoure-Severin).

(17)

Articolul 10 alineatul (4) din TUE.

(18)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0143.

(19)

Plata lunară directă medie către deputații europeni, în 2011, inclusiv salariul brut, asigurarea, cheltuielile medicale, indemnizația pentru cheltuieli generale și indemnizațiile de formare, de călătorie și indemnizația zilnică, este de 25 298 EUR. Plata medie indirectă pentru asistența parlamentară este de 17 283 EUR.

(20)

Articolul 14 alineatul (2) din TUE.

(21)

A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 6 iulie 2006 referitoare la modificarea Protocolului privind privilegiile și imunitățile (JO C 303 E, 13.12.2006, p.830), în care Parlamentul și-a confirmat intenția de a utiliza Statutul deputaților ca bază parțială pentru revizuirea propusă [Decizia Parlamentului European din 3 iunie 2003 privind adoptarea Statutului deputaților în Parlamentul European, JO C 68 E, 18.3.2004, p.115)].


ANEXĂ – Versiunea consolidată a Actului privind alegerea reprezentanților în Adunare prin vot universal direct anexat la Decizia Consiliului din 20 septembrie 1976 și modificările ulterioare

ACTUL(1)

privind alegerea membrilor Parlamentului European

prin vot universal direct

Articolul 1

1.      În fiecare stat membru, membrii Parlamentului European sunt aleși pe baza reprezentării proporționale, recurgându-se la sistemul de vot pe liste sau la votul unic transferabil.

2.      Statele membre pot autoriza votul pe baza unui sistem de vot pe liste preferențiale în conformitate cu procedura pe care o adoptă.

3.      Alegerile se fac prin vot universal direct și sunt independente și secrete.

Articolul 2

În conformitate cu situația națională specifică, fiecare stat membru poate înființa circumscripții pentru alegerile pentru Parlamentul European sau poate prevedea alte subdiviziuni ale teritoriului electoral, fără a afecta în general caracterul proporțional al sistemului de vot.

Articolul 3

Statele membre pot stabili un prag minim pentru atribuirea locurilor. La nivel național acest prag minim nu poate depăși 5% din numărul de voturi exprimate.

Articolul 4

Fiecare stat membru poate stabili un plafon pentru cheltuielile candidaților în campaniile electorale.

Articolul 5

1.      Mandatul de cinci ani pentru care sunt aleși membrii Parlamentului European începe la deschiderea primei sesiuni organizate după fiecare alegere.

Acesta poate fi extins sau redus în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) al doilea paragraf.

2.      Mandatul fiecărui membru începe și expiră în același timp cu perioada menționată la alineatul (1).

Articolul 6

1.      Membrii Parlamentului European votează individual și personal. Aceștia nu pot fi obligați prin instrucțiuni și nu pot primi mandat imperativ.

2.      Membrii Parlamentului European se bucură de privilegiile și imunitățile aplicabile lor în temeiul Protocolului din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene.

Articolul 7

1.      Mandatul unui membru al Parlamentului European este incompatibil cu cel de:

- membru al guvernului unui stat membru;

- membru al Comisiei Comunităților Europene;

- judecător, avocat general sau grefier al Curții de Justiție a Comunităților Europene sau al Tribunalului de Primă Instanță;

- membru al Consiliului Director al Băncii Centrale Europene;

- membru al Curții de Conturi a Comunităților Europene;

- Ombudsman al Comunităților Europene;

- membru al Comitetului Economic și Social al Comunității Europene și al Comunității Europene a Energiei Atomice;

- membru al Comitetului Regiunilor;

- membru al unor comitete sau al altor organe create în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice în scopul gestionării fondurilor comunitare sau îndeplinirii unei sarcini administrative permanente;

- membru al Consiliului Director, al Comitetului Administrativ sau angajat al Băncii Europene de Investiții;

- funcționar sau agent în exercițiu într-o instituție a Comunităților Europene sau într-un organism specializat asociat acestora sau Băncii Centrale Europene.

2.      Începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2004, mandatul de membru al Parlamentului European este incompatibil cu acela de membru al unui parlament național.

Prin derogare de la această dispoziție și fără a aduce atingere alineatului (3):

- membrii Parlamentului național al Irlandei care sunt aleși membri ai Parlamentului European în cadrul unor alegeri ulterioare pot avea mandat dublu până la următoarele alegeri pentru Parlamentul național al Irlandei, moment în care se aplică primul paragraf de la prezentul alineat;

- membrii Parlamentului Regatului Unit care sunt de asemenea deputați ai Parlamentului European în perioada mandatului de cinci ani care precede alegerile pentru Parlamentul European din 2004 pot avea mandat dublu până la alegerile pentru Parlamentul European din 2009, moment în care se aplică primul paragraf de la prezentul alineat.

3.      În plus, fiecare stat membru poate, în circumstanțele prevăzute la articolul 8, să extindă aplicabilitatea reglementărilor privind incompatibilitatea la nivel național.

4.      Membrii Parlamentului European cărora li se aplică alineatele (1), (2) și (3) în cursul perioadei de cinci ani menționate la articolul 5 sunt înlocuiți în conformitate cu articolul 13.

Articolul 8

Sub rezerva dispozițiilor din prezentul act, procedura electorală este reglementată în fiecare stat membru de dispozițiile de drept intern.

Aceste dispoziții de drept intern, care pot, după caz, lua în considerare situația specifică fiecărui stat membru, nu afectează caracterul esențial proporțional al sistemului de vot.

Articolul 9

Nimeni nu poate vota mai mult de o singură dată în orice alegeri pentru Parlamentul European.

Articolul 10

1.      Alegerile pentru Parlamentul European au loc la data și orele stabilite de fiecare stat membru; pentru toate statele membre această dată este stabilită în cursul aceleași perioade care începe joi dimineața și se încheie duminica imediat următoare.

2.      Statele membre nu pot comunica în mod oficial rezultatele votului lor decât după încheierea scrutinului în statul membru în care alegătorii votează ultimii în cursul perioadei menționate la alineatul (1).

Articolul 11

1.      Consiliul, hotărând în unanimitate, în urma consultării Parlamentului European, stabilește perioada electorală pentru primele alegeri.

2.      Alegerile ulterioare au loc în cursul perioadei corespunzătoare din ultimul an al perioadei de cinci ani menționate în articolul 5.

„În cazul în care organizarea de alegeri în Comunitate în cursul perioadei în cauză se dovedește imposibilă, Consiliul, hotărând în unanimitate după consultarea Parlamentului European, stabilește, cu cel puțin un an înainte de sfârșitul perioadei de cinci ani menționate la articolul 5, o altă perioadă pentru alegeri care se poate situa cel mai devreme la două luni înainte sau cel mai târziu la o lună după perioada fixată conform dispozițiilor paragrafului precedent.”

3.      Fără a aduce atingere articolului 196 din Tratatul de instituire a Comunității Europene și articolului 109 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, Parlamentul se reunește de plin drept în prima zi de marți după expirarea unui termen de o lună de la sfârșitul perioadei electorale.

4.      Competențele Parlamentului European încetează odată cu deschiderea primei ședințe a noului Parlament European.

Articolul 12

Parlamentul European verifică prerogativele membrilor Parlamentului European. În acest sens, acesta ia act de rezultatele comunicate în mod oficial de statele membre și hotărăște în legătură cu contestațiile care ar putea să apară pe baza dispozițiilor prezentului act, cu excepția celor apărute pe baza dispozițiilor de drept intern la care acesta face trimitere.

Articolul 13

1.      Un loc rămâne vacant atunci când mandatul unui membru al Parlamentului European se încheie ca urmare a demisiei, decesului sau retragerii mandatului respectiv.

2.      Sub rezerva aplicării altor dispoziții din prezentul act, fiecare stat membru stabilește procedurile adecvate pentru ca, în cazul în care un loc devine vacant în cursul mandatului de cinci ani prevăzut la articolul 5, locul respectiv să fie ocupat pentru restul perioadei în cauză.

3.      În cazul în care legislația unui stat membru prevede explicit retragerea mandatului unui membru al Parlamentului European, mandatul acestuia se încheie în conformitate cu dispozițiile legale respective. Autoritățile naționale competente informează Parlamentul European cu privire la aceasta.

4.      În cazul în care un loc devine vacant în urma demisiei sau decesului, Președintele Parlamentului European informează imediat autoritățile competente ale statului membru în cauză cu privire la aceasta.

Articolul 14

În cazul în care se dovedește a fi necesar să se adopte măsuri de aplicare a prezentului act, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Parlamentului European și după consultarea Comisiei, adoptă aceste măsuri, după ce încearcă să ajungă la un acord cu Parlamentul European în cadrul unui comitet de conciliere care reunește Consiliul și reprezentanți ai Parlamentului European.

Articolul 15

Prezentul act este redactat în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă și suedeză, toate versiunile fiind în egală măsură autentice.

Anexele I și II fac parte integrantă din prezentul act.

Articolul 16

Dispozițiile prezentului act intră în vigoare în prima zi a lunii de după primirea ultimei notificări menționate în decizie.

Udfærdiget i Bruxelles, den tyvende september nitten hundrede og

seksoghalvfjerds.

Geschehen zu Brüssel am zwanzigsten September neunzehnhundert-

sechsundsiebzig.

Done at Brussels on the twentieth day of September in the year one

thousand nine hundred and seventy-six.

Fait à Bruxelles, le vingt septembre mil neuf cent soixante-seize.

Arna dhéanamh sa Bhruiséil, an fichiú lá de mhí Mhéan Fómhair, míle

naoi gcéad seachtó a sé.

Fatto a Bruxelles, addì venti settembre millenovecentosettantasei.

Gedaan te Brussel, de twintigste september negentienhonderd zesenze-

ventig.

ANEXA I

Regatul Unit va aplica dispozițiile prezentului act doar în ceea ce privește Regatul Unit.

ANEXA II

Declarație referitoare la articolul 14

S-a convenit ca, în ceea ce privește procedura care trebuie aplicată în cadrul comitetului de conciliere, să se facă apel la dispozițiile alineatelor (5), (6) și (7) din procedura stabilită în declarația comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei din 4 martie 1975(2).

(1)

N.B.: Acest document este o consolidare realizată de Serviciul Juridic al Parlamentului European pe baza Actului privind alegerea reprezentanților în Adunare prin vot universal direct (JO L 278, 8.10.1976, p. 5), astfel cum a fost modificat prin Decizia 93/81/Euratom, CECA, CEE de modificare a Actului privind alegerea reprezentanților în Parlamentul European prin vot universal direct, anexată la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 (JO L 33, 9.2.1993, p. 15), precum și Decizia 2002/772/CE, Euratom a Consiliului din 25 iunie 2002 și 23 septembrie 2002 (JO L 283, 21.10.2002, p. 1). Prezenta consolidare diferă de versiunea consolidată realizată de Oficiul pentru Publicații Oficiale al Uniunii Europene (CONSLEG. 1976X1008-23/09/2002) în două privințe: aceasta include o liniuță la articolul 7 alineatul (1) „– membru al Comitetului Regiunilor” care rezultă din articolul 5 din Tratatul de la Amsterdam (JO C 340, 10.11.1997) și este renumerotată în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Decizia 2002/772/CE, Euratom.

(2)

JO C 89, 22.4.1975, p.1.


PROCEDURĂ

Titlu

Propunere de modificare a Actului din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct

Referințe

2009/2134(INI)

Data prezentării la PE

7.7.2011

Comisie competentă în fond

  Data anunțului în plen

AFCO

19.10.2009

Raportor(i)

  Data numirii

Andrew Duff

21.7.2009

 

Data adoptării

19.4.2011

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Andrew Henry William Brons, Carlo Casini, Andrew Duff, Ashley Fox, Matthias Groote, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Zita Gurmai, Gerald Häfner, Daniel Hannan, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, David Martin, Morten Messerschmidt, Algirdas Saudargas, György Schöpflin, József Szájer, Indrek Tarand, Rafał Trzaskowski, Guy Verhofstadt

Membri supleanți prezenți la votul final

Elmar Brok, Zuzana Brzobohatá, Marietta Giannakou, Íñigo Méndez de Vigo, Helmut Scholz

Data depunerii

28.4.2011

º


RETRIMITEREA LA COMISIE

Data retrimiterii la comisia competentă[articolul 175 alineatul (2)]

7.7.2011

Termen pentru întocmirea raportului

 

Raportor(i)

  Data numirii

Andrew Duff

21.7.2009

Data adoptării

26.1.2012

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Andrew Henry William Brons, Carlo Casini, Andrew Duff, Roberto Gualtieri, Enrique Guerrero Salom, Gerald Häfner, Stanimir Ilchev, Constance Le Grip, Morten Messerschmidt, Paulo Rangel, Algirdas Saudargas, Indrek Tarand, Rafał Trzaskowski, Guy Verhofstadt, Manfred Weber, Luis Yáñez-Barnuevo García

Membri supleanți prezenți la votul final

Zuzana Brzobohatá, Dimitrios Droutsas, Marietta Giannakou, Anneli Jäätteenmäki, György Schöpflin, Rainer Wieland

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Sir Robert Atkins, Edvard Kožušník, Jo Leinen

Data depunerii

1.2.2012

Ultima actualizare: 1 martie 2012Notă juridică