Procedură : 2010/0310(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0411/2012

Texte depuse :

A7-0411/2012

Dezbateri :

OJ 16/01/2013 - 71

Voturi :

PV 17/01/2013 - 12.2

Texte adoptate :


RECOMANDARE     ***
PDF 161kWORD 104k
11 decembrie 2012
PE 498.021v03-00 A7-0411/2012

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte

(10209/2012 – C7-0189/2012 – 2010/0310(AVC))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Mario Mauro

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru comeRȚ internAȚional
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte

(10209/2012 – C7-0189/2012 – 2010/0310(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10209/2012),

–   având în vedere proiectul de Acord de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte (05784/2011),

–   având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolele 79 alineatul (3), 91, 100, 192 alineatul (1), 194, 207 și 209 și articolul 218 alineatul (6), al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7- 0189/2012),

–   având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0411/2012),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Irak.


EXPUNERE DE MOTIVE

La 23 martie 2006, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze un acord comercial și de cooperare cu Irak. Cu ocazia celei de a șaptea runde de negocieri UE-Irak, cele două părți au convenit să plaseze statutul proiectului de acord pe o treaptă superioară, denumindu-l „acord de parteneriat și cooperare”, prin crearea unui Consiliu de cooperare care se reunește periodic, la nivel ministerial. Acest acord de parteneriat și cooperare UE-Irak reprezintă prima relație contractuală stabilită vreodată între părți. Scopul prezentului acord, încheiat pe o perioadă de 10 ani (ce poate fi reînnoită), este de a crea o bază solidă pentru consolidarea legăturilor dintre Irak și UE.

Reamintim că acordul acoperă trei părți. Prima este de natură politică și implică introducerea unui dialog anual, la nivel ministerial și la nivel de înalți funcționari, privind pacea, politica externă și de securitate, dialogul și reconcilierea națională, democrația, statul de drept, drepturile omului, buna guvernare și stabilitatea regională și integrarea. Sunt incluse în acord clauze privind combaterea terorismului, combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, combaterea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor. În ceea ce privește specific drepturile omului, acordul conține o clauză foarte importantă dedicată specific cooperării în vederea aderării Irakului la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), precum și o clauză privind cooperarea pentru promovarea și protecția efectivă a drepturilor omului în Irak, cu mențiunea importantă că nerespectarea de către Irak a protejării, consolidării și respectării drepturilor omului va afecta negativ programele de cooperare și dezvoltare economică. Această abordare este cu siguranță salutară, cu toate că o condiționalitate mai strictă ar fi pus un accent mai mare pe importanța unor progrese substanțiale în domeniul drepturilor omului Se recomandă să se insiste, în cadrul discuțiilor bilaterale cu autoritățile irakiene, asupra atenției deosebite pe care UE o acordă respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv în ceea ce privește minoritățile religioase și etnice și părțile vulnerabile din societatea irakiană, cum ar fi femeile, refugiații și persoanele strămutate. UE ar trebui să sprijine Irakul cât mai mult posibil în demersul de aderare la CPI.

În ceea ce privește schimburile comerciale și investițiile, acordul nepreferențial a inclus normele fundamentale ale OMC, deși Irakul nu este membru al acesteia. Acordul conține elemente preferențiale care nu pot fi neglijate, mai ales în ceea ce privește contractele de achiziții publice, serviciile și investițiile.

În final, activitățile de cooperare planificate de UE în materie de dezvoltare socială și umană vizează combaterea sărăciei, satisfacerea nevoilor vitale la nivelul sănătății, educației și ocupării forței de muncă, aspecte cărora guvernul irakian trebuie să le acorde o atenție prioritară. Totuși, trebuie să se asigure faptul că derularea acestor activități se înscrie în cadrul unei consolidări a capacităților și a instituțiilor, luând în considerare principiile incluziunii, ale transparenței și bunei guvernări.

Acest acord între UE și Irak este istoric. Acordul vine într-un moment decisiv, pentru a însoți, în anii următori, tranziția către democrația irakiană, și răspunde provocărilor determinate de reconstrucție și dezvoltare, recuperarea, de către Irak, a suveranității sale, precum și normalizarea poziției acestei țări în cadrul comunității internaționale. UE ar trebui să fie pe deplin angajată împreună cu poporul irakian și autoritățile sale, care se vor confrunta cu multe provocări, securitatea și stabilitatea țării fiind principalele preocupări. Forțele de securitate irakiene își îmbunătățesc competențele pe teren, dar suferă de lipsa unei coeziuni interne și de absența unui control democratic și a unui cadru juridic. În plus, actele de violență, deși s-au rărit în mod evident, rămân o realitate amenințătoare. Există încă un risc de a scăpa situația de sub control sau de a reveni la un război civil, minoritățile religioase - în special minoritatea creștină - fiind cele mai amenințate de această perspectivă. Prin urmare, reconcilierea națională trebuie să constituie prioritatea responsabililor politici irakieni, dar și a comunității internaționale. Trebuie sprijinită pe deplin consolidarea unei guvernării politice și instituționale incluzive, în cadrul unui stat democratic, federal, pluralist, fondat pe respectarea drepturilor omului și a statului de drept. În final, următorii ani vor fi, de asemenea, marcați de dificultățile determinate de dezvoltarea uneia dintre cele mai sărace țări din lume, în pofida resurselor mari de petrol, în care marea majoritate a populației nu are acces la necesitățile de bază (apă potabilă, electricitate, infrastructuri sanitare etc.). Un Irak democratic, stabil, pluralist, angajat în dezvoltarea socioeconomică a cetățenilor săi și cu instituții democratice puternice va juca un rol major în stabilitatea unei regiuni critice din perspectiva securității internaționale. Este vorba despre o viziune strategică pe termen lung, care trebuie să ghideze politica Uniunii cu privire la Irak, în anii următori. Esențiale pentru stabilitatea Irakului vor fi nu numai un sprijin puternic pentru instituții sustenabile, pe deplin democratice și pluraliste, ci și asistența tehnică continuă pentru a asigura sustenabilitatea și eficiența economiei irakiene, cu implementarea integrală și corectă a dreptului contractual internațional, proceduri eficiente de achiziții publice, cu o administrație funcțională și un cadru eficient pentru combaterea corupției. Acest lucru va genera, pentru secțiuni din ce în ce mai mari din societatea irakiană, accesul la economie și la independența economică. Accentul pus pe dialogul și reconcilierea interreligioasă va avea, de asemenea, o importanță majoră pentru viitorul Irakului.

Cu siguranță, acordul de parteneriat și cooperare dovedește hotărârea UE de a juca un rol important în procesul de tranziție al Irakului, însă angajamentele UE trebuie să se reflecte în mobilizarea de mijloace umane și financiare care să se ridice la înălțimea ambițiilor politice și a provocărilor politice.


AVIZ al Comisiei pentru comeRȚ internAȚional (7.11.2012)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte

(10209/2012 - C7-0189/2012 - 2010/0310(NLE))

Raportoare pentru aviz: Maria Badia i Cutchet

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Potrivit mandatului inițial acordat de Consiliu în 2006, Comisia urma să negocieze un „acord comercial și de cooperare cu Irak”. În 2009, la Bagdad, atât Irakul, cât și UE au convenit să acorde un statut avansat proiectului de acord prin modificarea titlului în „acord de parteneriat și cooperare”. Cu toate acestea, noul acord conține o proporție importantă de prevederi comerciale, un capitol întreg fiind dedicat comerțului și investițiilor.

Raportoarea salută acest acord, deoarece acesta este primul raport contractual din istoria relațiilor dintre UE și Irak și urmează direcția potrivită. Acordul comercial fără caracter preferențial inclus în APC conține norme de bază ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), deși Irakul nu este încă membru al OMC. Acesta include și un mecanism eficient de soluționare a litigiilor, care prevede hotărâri cu caracter obligatoriu ale Comisiei de arbitraj și proceduri privind respectarea acestora.

Este atât în interesul irakienilor, cât și în interesul europenilor ca Irakul să fie o țară stabilă și democratică. În acest sens, raportoarea consideră că facilitarea comerțului reprezintă o modalitate adecvată de consolidare a stabilității și prosperității într-o țară care are urgentă nevoie de ambele. Din acest motiv, raportoarea propune Parlamentului European să își dea aprobarea pentru acest acord. Cu toate acestea, raportoarea dorește să sublinieze și faptul că, după părerea sa, acesta este un prim pas și că Irakul va avea nevoie de sprijin tehnic și logistic pentru a putea valorifica acest acord la maximum, în special în ceea ce privește aspectul său comercial. Raportoarea speră, așadar, că serviciile Comisiei vor pune la dispoziția partenerilor noștri instrumentele și cunoștințele practice necesare pentru ca aceștia să poată valorifica beneficiile acordului și să își poată îndeplini angajamentele asumate.

*******

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, să propună Parlamentului să își dea aprobarea.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

6.11.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Maria Badia i Cutchet, Marielle de Sarnez, Yannick Jadot, Metin Kazak, Franziska Keller, Bernd Lange, David Martin, Paul Murphy, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Helmut Scholz, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Gianluca Susta, Henri Weber, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Josefa Andrés Barea, Catherine Bearder, George Sabin Cutaș, Béla Glattfelder, Syed Kamall, Pablo Zalba Bidegain

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Edite Estrela, Jean-Paul Gauzès, Oldřich Vlasák


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

3.12.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Sir Robert Atkins, Frieda Brepoels, Arnaud Danjean, Marietta Giannakou, Andrzej Grzyb, Anna Ibrisagic, Anneli Jäätteenmäki, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Nicole Kiil-Nielsen, Evgeni Kirilov, Maria Eleni Koppa, Andrey Kovatchev, Paweł Robert Kowal, Eduard Kukan, Alexander Graf Lambsdorff, Krzysztof Lisek, Mario Mauro, Francisco José Millán Mon, María Muñiz De Urquiza, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Raimon Obiols, Ria Oomen-Ruijten, Pier Antonio Panzeri, Alojz Peterle, Bernd Posselt, Cristian Dan Preda, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jacek Saryusz-Wolski, György Schöpflin, Werner Schulz, Laurence J.A.J. Stassen, Charles Tannock, Sir Graham Watson

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Marije Cornelissen, Elisabeth Jeggle, Agnès Le Brun, Carmen Romero López, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Ivo Vajgl, Luis Yáñez-Barnuevo García, Paweł Zalewski, Janusz Władysław Zemke

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Danuta Jazłowiecka, Giovanni La Via

Ultima actualizare: 3 ianuarie 2013Notă juridică