Procedură : 2015/2041(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0133/2017

Texte depuse :

A8-0133/2017

Dezbateri :

PV 11/09/2017 - 23
CRE 11/09/2017 - 23

Voturi :

PV 14/09/2017 - 8.13

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0358

RAPORT     
PDF 1003kWORD 122k
30 martie 2017
PE 567.666v01-00 A8-0133/2017

referitor la transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE

(2015/2041(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportor: Sven Giegold

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE A PRIMIT CONTRIBUȚII RAPORTORUL
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE

(2015/2041(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa din 15 aprilie 2014 referitoare la modificarea Acordului interinstituțional privind registrul de transparență(1),

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 9 și 10,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților grupurilor de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene(2),

–  având în vedere decizia Comisiei din 25 noiembrie 2014 de a nu se întâlni cu lobbyiști neînregistrați și de a publica informațiile din întâlnirile cu grupurile de lobby,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la accesul public la documente [conform articolului 104 alineatul (7) din Regulamentul de procedură] pentru anii 2011-2013(3),

–  având în vedere principiile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind transparența și integritatea în activitățile de lobby,

–  având în vedere Decizia sa din 13 decembrie 2016 privind revizuirea generală a Regulamentului de procedură al Parlamentului European(4),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru afaceri juridice și al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0133/2017),

A.  întrucât Uniunea „respectă principiul egalității cetățenilor săi, care beneficiază de o atenție egală din partea instituțiilor [...] sale” (articolul 9 din TUE); întrucât „orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii” și „deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean” [articolul 10 alineatul (3) din TUE, exprimat în mod similar la considerentul 13 și la articolul 1 alineatul (2) și la articolul 9 din TUE]; întrucât „instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” [articolul 15 alineatul (1) din TFUE];

B.  întrucât instituțiile UE au înregistrat deja progrese spre o mai mare deschidere și, în multe privințe, sunt mai avansate decât instituțiile politice naționale și regionale în materie de transparență, responsabilitate și integritate;

C.  întrucât dialogul dintre legiuitori și societate constituie un aspect esențial al democrației, la fel ca și reprezentarea intereselor, și întrucât reprezentarea corespunzătoare a diferitelor interese în cadrul procesului legislativ furnizează deputaților informații și expertiză și este esențială pentru buna funcționare a societăților pluraliste;

D.  întrucât, ținând cont de distanța din ce în ce mai mare dintre UE și cetățenii săi și de necesitatea de a se asigura că mass-media acordă un interes mai mare chestiunilor legate de UE, instituțiile UE trebuie să depună eforturi pentru adoptarea celor mai înalte standarde de transparență, responsabilitate și integritate posibile; întrucât aceste principii sunt componente esențiale și complementare pentru promovarea bunei guvernări în instituțiile UE și asigurarea unei mai mari deschideri în ceea ce privește funcționarea UE și procesul său decizional, și întrucât ele ar trebui să fie principiile călăuzitoare ale culturii organizaționale a instituțiilor UE;

E.  întrucât încrederea cetățenilor în instituțiile UE este fundamentală pentru democrație, pentru buna guvernanță și pentru elaborarea unor politici eficace; întrucât sunt necesare reducerea lacunelor existente la nivelul responsabilității în UE și orientarea către modele mai colaborative de control, care să combine activități democratice de supraveghere, control și audit, oferind în același timp mai multă transparență;

F.  întrucât o reprezentare a intereselor netransparentă și unilaterală poate duce la un risc de corupție și poate reprezenta o amenințare importantă și o provocare gravă pentru integritatea factorilor de decizie și încrederea publică în instituțiile UE; întrucât corupția are consecințe financiare importante și constituie o amenințare serioasă la adresa democrației, a statului de drept și a investițiilor publice;

G.  întrucât existența unui act juridic ca nou temei pentru un registru de transparență cu caracter obligatoriu presupune o definiție juridică a activităților care intră în domeniul de aplicare al registrului, care ar contribui la clarificarea definițiilor și interpretărilor existente ambigue ale transparenței, integrității și responsabilității;

H.  întrucât în unele state membre au fost deja create registre de transparență naționale;

I.  întrucât, în conformitate cu cerința privind transparența prevăzută la articolul 15 alineatul (3) din TFUE, coroborată cu articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale și cu jurisprudența consacrată a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), toți cetățenii Uniunii au drept de acces la documentele instituțiilor Uniunii, ale organismelor și ale altor agenții ale acesteia(5),

Asigurarea unui caracter cât se poate de obligatoriu pentru registrul de transparență

1.  salută decizia Biroului de a-i solicita administrației sale să creeze un model pentru toți raportorii și raportorii pentru aviz în vederea elaborării unei amprente legislative voluntare, în care să se indice reprezentanții de interese și organizațiile care au fost consultate; acest model ar trebui pus la dispoziție inclusiv ca un instrument de IT;

2.  reamintește revizuirea Regulamentului de procedură din 13 decembrie 2016, conform căreia deputații ar trebui să adopte practica sistematică de a participa la reuniuni numai cu reprezentanții de interese care s-au înregistrat în registrul de transparență, și solicită includerea reuniunilor dintre reprezentanții de interese și secretarii-generali, directorii generali și secretarii-generali ai grupurilor politice; solicită deputaților și personalului acestora să verifice dacă reprezentanții de interese pe care intenționează să-i întâlnească sunt înregistrați și, dacă nu, să le ceară acestora să facă acest lucru cât mai rapid posibil înaintea reuniunilor; îndeamnă Consiliul să introducă o dispoziție asemănătoare, care să includă reprezentanțele permanente; consideră că este necesar ca cei care se înscriu în registrul de transparență să fie obligați să furnizeze documente care să demonstreze că informațiile prezentate sunt corecte;

3.  reamintește definițiile a ceea ce reprezintă o „reuniune cu reprezentanții de interese” din cadrul deciziei Comisiei din 25 noiembrie 2014 privind divulgarea informațiilor referitoare la reuniuni; reamintește dispozițiile privind informațiile care pot să nu fie divulgate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001; consideră că dispozițiile privind astfel de reuniuni nu ar trebui limitate la reuniunile „bilaterale”, ci ar trebui să includă și reuniunile cu organizațiile internaționale;

4.  îndeamnă Biroul să creeze mijloacele necesare care să le permită deputaților, dacă doresc, să publice în cadrul profilului lor online de pe site-ul Parlamentului reuniunile lor cu reprezentanții de interese;

5.  invită Comisia să extindă la întregul personal relevant al Comisiei (începând de la nivelul șefilor) practica de a întâlni doar organizații sau persoane ce desfășoară o activitate independentă care sunt înregistrate în registrul de transparență;

6.  îndeamnă Comisia să publice informații referitoare la reuniunile tuturor membrilor personalului Comisiei care sunt implicați în procesul elaborării politicilor UE cu organizații externe, ținând seama, în același timp, de normele necesare privind protecția datelor cu caracter personal; în ceea ce privește alți membri ai personalului prezenți la aceste reuniuni, ar trebui menționată unitatea sau serviciul din care aceștia provin;

7.  sprijină cererea adresată de Comisie instituțiilor UE și personalului acestora, precum și agențiilor sale de a nu invita ca vorbitori reprezentanți de interese care nu sunt înregistrați, de a nu acorda patronajul lor evenimentelor acestora, de a nu găzdui astfel de evenimente în clădirile Parlamentului și de a nu le permite să participe la organismele consultative ale Comisiei;

8.  invită Comisia să se asigure că toate informațiile privind reprezentarea de interese la nivelul instituțiilor UE, declarațiile de interese, conflictele de interese confirmate și grupurile de experți sunt ușor accesibile publicului prin intermediul unui ghișeu unic online;

9.  încurajează Comisia să elaboreze măsuri pentru realizarea unui echilibru mai bun prin consolidarea intereselor subreprezentate;

10.  consideră că, dintre deputații în Parlamentul European, cei desemnați raportori pentru rapoarte legislative sau președinți de comisie au o responsabilitate specială de a asigura transparența cu privire la contactele pe care le au cu reprezentanții de interese, având în vedere rolul lor în cadrul procesului legislativ al UE;

11.  consideră că entitățile înregistrate în registrul de transparență ar trebui să introducă în registru, la timp, actualizări obligatorii privind cheltuielile aferente activităților care intră în domeniul de aplicare al registrului și sunt desfășurate de entitățile înregistrate, atunci când aceste cheltuieli depășesc nivelul stabilit pentru categoria în cauză;

12.  consideră că toate entitățile înregistrate ar trebui să fie obligate să publice în registrul de transparență o listă a tuturor donatorilor și a donațiilor respective ale acestora care depășesc suma de 3 000 EUR, indicând, în mod anual, atât natura, cât și valoarea donațiilor individuale; donațiile unice cu o valoare mai mare de 12 000 EUR trebuie declarate imediat;

13.  își reiterează apelul adresat de mult timp pentru adoptarea unui act legislativ privind registrul de transparență în cazul în care nu este posibil să se elimine toate lacunele și să creeze un registru obligatoriu pentru toți reprezentanții de interese prin intermediul unui acord interinstituțional; consideră că propunerea de act legislativ ar putea lua în considerare progresele înregistrate prin modificările aduse Acordului interinstituțional și Codului de conduită al Parlamentului; reamintește Comisiei faptul că, în rezoluția sa din 15 aprilie 2014(6), Parlamentul a solicitat prezentarea până la sfârșitul anului 2016 a unei propuneri legislative privind un registru obligatoriu de transparență, în temeiul articolului 352 din TFUE;

14.  solicită din nou Consiliului, inclusiv grupurilor de pregătire ale acestuia, să adere la registrul de transparență cât mai curând; solicită statelor membre să adopte acte legislative care să îmbunătățească transparența reprezentării de interese; solicită statelor membre adopte norme care să oblige reprezentanții de interese să asigure transparența contactelor pe care le au cu oamenii politici și administrațiile publice naționale dacă aceste contacte vizează influențarea legislației europene;

Transparență, responsabilitate și integritate în relațiile cu reprezentanții de interese

15.  reamintește decizia sa din 13 decembrie 2016 privind retragerea privilegiilor pentru cei care refuză să coopereze în cadrul anchetelor sau al audierilor și al reuniunilor comisiilor cu misiune de anchetă; îndeamnă Comisia să modifice în continuare codul de conduită pentru entitățile înregistrate pentru a le îndemna pe acestea să nu furnizeze, cu bună credință, informații insuficiente sau înșelătoare în cadrul unor astfel de audieri sau comisii; consideră că entităților înregistrate în registrul de transparență ar trebui să le fie interzis, în temeiul codului de conduită, să angajeze persoane sau organizații care ascund interesele sau partidele pe care le servesc;

16.  consideră că societățile de consultanță de specialitate, cabinetele de avocatură și consultanții independenți ar trebui să indice volumul exact al activităților care fac obiectul registrului, dar recunoaște în același timp faptul că unele persoane pot fi împiedicate de legislația națională să respecte cerințele registrului de transparență;

17.  insistă asupra faptului că entitățile înregistrate, inclusiv cabinetele de avocatură și societățile de consultanță ar trebui să declare în registrul de transparență toți clienții în numele cărora desfășoară activități de reprezentare de interese care intră în domeniul de aplicare al registrului; salută deciziile luate de diferite barouri și societăți de avocatură, prin care se recunosc diferențele dintre activitățile judiciare ale avocaților și alte activități care se înscriu în domeniul de aplicare al registrului de transparență; în plus, invită Consiliul barourilor și societăților de avocatură din Europa să-și încurajeze membrii să adopte măsuri similare, dar recunoaște în același timp faptul că unele persoane pot fi împiedicate de legislația națională să respecte cerințele registrului de transparență;

18.  remarcă faptul că, în unele state membre, există prevederi statutare referitoare la normele care reglementează exercitarea profesiilor care, în special, împiedică în mod obiectiv cabinetele de avocatură să se înscrie în registrul de transparență și să dezvăluie, în cadrul procesului, informațiile despre clienții lor cerute de registru; consideră totuși că există un risc major ca astfel de prevederi statutare pot fi utilizate abuziv pentru a evita publicarea informațiilor necesare pentru o înscriere corectă în registru; salută, în această privință, disponibilitatea vizibilă a organizațiilor profesionale de avocați de a lucra în parteneriat pentru a asigura faptul că, în interesul profesiei lor, această nedezvăluire a informațiilor se limitează exclusiv la ceea ce legislația permite în mod obiectiv; invită Comisia și Președintele Parlamentului European să concretizeze această disponibilitate într-un rezultat tangibil și să-l consacre, cât mai curând posibil, în acordul modificat;

19.  solicită Biroului, în conformitate cu articolul 15 din TFUE și cu articolul 11 din TUE, să solicite înregistrarea, înaintea accesului în clădirile Parlamentului European, a organizațiilor sau a persoanelor neînregistrate care desfășoară activități ce intră în domeniul de aplicare al registrului de transparență; consideră că grupurile de vizitatori ar trebui exceptate de la această prevedere; evidențiază faptul că Parlamentul, în calitatea sa de for al cetățenilor europeni, ar trebui să mențină o politică a ușilor deschise față de cetățeni, precum și că nu ar trebui create obstacole inutile care ar descuraja cetățenii de la a vizita sediul acestuia;

20.  regretă faptul că, potrivit organizației Transparency International, peste jumătate dintre înscrierile în registrul UE de divulgare a activităților de lobby din anul 2015 au fost inexacte, incomplete sau irelevante;

21.  solicită Biroului și Secretariatului General să simplifice procesul de reactivare necesar pentru legitimațiile de acces pentru lobbyiști prin crearea unui mecanism de reactivare special în vederea evitării unui timp excesiv de așteptare pentru a obține accesul în clădiri; solicită eliminarea restricției potrivit căreia maximum patru posesori de legitimații de acces pot avea acces în clădirile Parlamentului în același timp;

22.  reamintește decizia Parlamentului din 13 decembrie 2016 privind legitimațiile de acces pentru persoanele din anturajul deputaților și solicită Secretarului General să modifice normele privind legitimațiile și autorizațiile de acces în clădirile Parlamentului din 13 decembrie 2013 pentru a introduce obligația ca toate persoanele de peste 18 ani care solicită o legitimație de acces în calitate de persoană din anturajul unui deputat să semneze un document prin care să declare că nu vor desfășura activități care fac obiectul registrului de transparență;

23.  consideră că este necesar să se introducă urgent un sistem adecvat de monitorizare a declarațiilor transmise pentru a garanta că informațiile pe care cei înregistrați le furnizează sunt semnificative, exacte, actualizate și complete; solicită, în acest sens, creșterea substanțială a resurselor Unității pentru transparență din cadrul Parlamentului European și ale secretariatului comun al registrului de transparență;

24.  consideră că declarațiile entităților înregistrate ar trebui verificate de Unitatea pentru transparență și de secretariatul comun al registrului de transparență în mod anual, pe baza unui eșantion aleatoriu suficient de mare pentru a furniza date relevante, corecte, actualizate și complete;

25.  consideră, având în vedere articolul 4 alineatul (2) și articolul 5 alineatul (2) din TUE, că instituțiile de stat alese și controlate în mod democratic de la nivel național, regional și local și reprezentanțele acestora pe lângă instituțiile UE, precum și organismele lor interne și asociațiile și organizațiile-umbrelă formale și informale care sunt constituite în mod exclusiv din aceste organisme nu ar trebui să intre, dacă acționează în interes public, sub incidența registrului de transparență deoarece fac parte din sistemul de guvernanță pe mai multe niveluri al UE;

Apărarea integrității împotriva conflictelor de interese

26.  îndeamnă instituțiile și organismele UE care încă nu au un cod de conduită să elaboreze un astfel de document cât mai curând; consideră regretabil faptul că Consiliul și Consiliul European nu au adoptat încă un cod de conduită pentru membrii lor; îndeamnă Consiliul să introducă un cod de etică specific, cuprinzând inclusiv sancțiuni, care să abordeze riscurile specifice delegaților naționali; insistă asupra faptului că Consiliul trebuie să fie la fel de responsabil și de transparent ca și celelalte instituții; solicită, de asemenea, un cod de conduită pentru membrii și personalul celor două organisme consultative ale UE, și anume Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European; le solicită agențiilor UE să adopte orientări pentru o politică coerentă privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese pentru membrii consiliului de administrație și pentru directori, pentru experții din comitetele științifice și pentru membrii camerelor de recurs și să adopte și să pună în aplicare o politică clară privind conflictele de interese, în conformitate cu Foaia de parcurs pentru acțiunile întreprinse ca urmare a abordării comune privind agențiile descentralizate ale UE;

27.  consideră că toți funcționarii UE, inclusiv agenții temporari, asistenții parlamentari acreditați, agenții contractuali și experții naționali, trebuie să fie formați cu privire la modul în care trebuie să abordeze reprezentanții de interese și conflictele de interese, printre altele prin includerea în procedurile de recrutare și în evaluările de performanță a aspectelor referitoare la integritate și la transparență ca elemente ce trebuie discutate în mod obligatoriu;

28.  subliniază necesitatea de a consolida integritatea și de a îmbunătăți cadrul etic, prin coduri de conduită și principii etice clare și solide, pentru a permite dezvoltarea unei veritabile culturi comune a integrității în toate instituțiile și agențiile UE;

29.  recunoaște că efectul „ușilor turnante” poate periclita relațiile dintre instituții și reprezentanții anumitor interese; solicită instituțiilor UE să elaboreze o abordare sistematică și proporțională a acestei provocări; consideră că normele privind practica „ușilor turnante” ar trebui aplicate și președintelui Consiliului;

30.  solicită consolidarea restricțiilor aplicate foștilor comisari prin extinderea la trei ani a perioadei de existență a stării de incompatibilitate și aplicarea obligatorie a acesteia cel puțin la toate activitățile care intră sub incidența registrului de transparență;

31.  consideră că deciziile privind noile roluri ale înalților funcționari și ale foștilor comisari trebuie luate de o autoritate numită într-un mod cât se poate de independent de cei care sunt afectați de deciziile sale;

32.  solicită ca toate instituțiile UE să dezvăluie anual, în conformitate cu normele UE privind protecția datelor, informații referitoare la înalții funcționari care au părăsit administrația UE și la noul rol asumat de aceștia;

33.  consideră că ar trebui avută în vedere posibilitatea instituirii unei perioade de existență a stării de incompatibilitate de 18 luni după încheierea numirii membrilor externi și ad hoc ai Comitetului de analiză a reglementării, în contextul unei mai bune reglementări, precum și a membrilor Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții, pe durata căreia aceștia nu trebuie să desfășoare activități de lobby pe lângă membrii organelor de conducere ale BEI și membrii personalului băncii în beneficiul întreprinderii, clientului sau angajatorului lor;

Integritatea și componența echilibrată a grupurilor de experți

34.  salută intenția Comisiei de a da curs recomandărilor Ombudsmanului împotriva conflictelor de interese în grupurile de experți și sprijină în mod explicit publicarea unui CV suficient de detaliat al fiecărui expert numit cu titlu personal în registrul grupurilor de experți, precum și a unei declarații de interese a fiecărui expert numit cu titlu personal în registrul grupurilor de experți;

35.  susține apelul Ombudsmanului pentru a stabili drept cerință pentru numirea în grupurile de experți înscrierea în registrul de transparență pentru persoanele care nu sunt funcționari guvernamentali și ale căror venituri nu provin în totalitate sau în cea mai mare parte de la instituții de stat, cum ar fi universitățile, presupunând că acestea din urmă nu primesc finanțare de la reprezentanți de interese și de la actori economici și comerciali;

36.  consideră că o dispoziție care să cuprindă criterii generale de delimitare a intereselor economice și a celor de altă natură, în conformitate cu recomandările Ombudsmanului, și care să se bazeze pe declarațiile de interese ale experților ar ajuta Comisia să aleagă într-un mod mai echilibrat experți care reprezintă interese;

37.  îndeamnă Comisia să facă publice pe site-ul său toate procesele-verbale ale reuniunilor grupurilor de experți, inclusiv diversitatea punctelor de vedere exprimate;

38.  îndeamnă Comisia să se asigure că, în cadrul consultărilor, sunt analizate întrebări deschise, în loc să se urmărească simpla confirmare a unei direcții politice deja stabilite;

Integritatea alegerilor europene

39.  consideră că, în temeiul legislației electorale a UE, numirea candidaților în cadrul partidelor trebuie efectuată în mod democratic, în secret, asigurându-se o participare suficientă a membrilor partidelor, precum și că persoanele condamnate prin hotărâri definitive pentru corupție împotriva intereselor financiare ale UE sau în statele membre ar trebui să își piardă dreptul de a candida la alegeri pentru o perioadă proporțională cu gravitatea infracțiunii; ia act de faptul că procedura de descalificare este deja aplicată în unele state membre; consideră că un nou instrument, cum ar fi o directivă, ar putea stabili norme minime comune pentru diferitele practici și cadre juridice din statele membre referitoare la descalificare din motive de corupție;

Consolidarea responsabilității juridice a comisarilor

40.  solicită Comisiei să se inspire din bunele practici ale statelor membre în ceea ce privește legile aplicabile miniștrilor și să prezinte o propunere legislativă care să stabilească drepturile și obligațiile comisarilor în materie de transparență, în conformitate cu procedura de codecizie;

41.  solicită ca decizia prin care se stabilește remunerația comisarilor, inclusiv salariile acestora, care este adoptată exclusiv de către Consiliu de la înființarea Comunităților Europene, să fie luată în cadrul procedurii de codecizie;

42.  indică faptul că unele state membre nu dispun de legi privind funcția de ministru care să excludă posibilitatea ca persoanele ce dețin această funcție să fie proprietari sau coproprietari de întreprinderi;

Conflictele de interes în gestionarea partajată și în țările terțe în ceea ce privește gestionarea fondurilor UE

43.  constată existența unui conflict grav de interese în posibilitatea ca întreprinderile deținute de persoane ce dețin mandate la nivelul UE să solicite fonduri UE sau să primească astfel de fonduri în calitate de subcontractanți, deși proprietarii și deținătorii de mandate sunt cei responsabili pentru utilizarea corespunzătoare a fondurilor și pentru controlul utilizării acestora;

44.  solicită Comisiei să includă în întreaga legislație viitoare a UE privind plățile o clauză conform căreia întreprinderile deținute de persoane ce dețin mandate în statele membre ale UE și în țările terțe să nu poată solicita finanțare de la UE sau să primească astfel de finanțare;

Realizarea obiectivului de acces deplin la documente și de transparență pentru asigurarea responsabilității în cadrul procesului legislativ

45.  reamintește apelul său adresat Comisiei și Consiliului în Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la accesul public la documente pentru anii 2014-2015(7), în cadrul căreia:

–  a solicitat să se extindă sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 pentru a include toate instituțiile europene care nu sunt acoperite în prezent, precum Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Curtea de Justiție și toate organele și agențiile UE,

–  a solicitat ca toate instituțiile, agențiile și celelalte organisme să respecte obligația de a ține registre complete de documente, astfel cum se prevede la articolele 11 și 12 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001,

–  consideră că documentele create în cadrul trilogurilor, precum ordinile de zi, rezumatele rezultatelor întâlnirilor, procesele-verbale și abordările generale din Consiliu sunt documente legate de procedurile legislative și nu ar trebui, în principiu, să fie tratate altfel decât alte documente legislative și ar trebui să fie puse la dispoziție în mod direct pe site-ul web al Parlamentului,

–  a solicitat crearea unui registru interinstituțional comun, inclusiv a unei baze de date comune privind situația dosarelor legislative, în privința căruia lucrările sunt deja în curs, astfel cum a fost convenit în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare,

–  a invitat Consiliul să publice procesele-verbale ale ședințelor grupurilor de lucru ale Consiliului și alte documente,

–  a solicitat Comisiei să creeze un registru unic al întregii legislații secundare, în special pentru actele delegate, și a luat act de faptul că lucrările privind crearea acestuia sunt în curs, astfel cum a fost convenit în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare,

–  și-a exprimat convingerea cu privire la necesitatea de a crea o autoritate de control independentă pentru clasificarea și declasificarea documentelor,

–  a solicitat să se pună la dispoziție ordinile de zi și notele de răspuns ale reuniunilor coordonatorilor de comisii, Biroului și Conferinței președinților din cadrul Parlamentului, precum și să se publice pe site-ul web al Parlamentului în principiu toate documentele la care se face referire în ordinile de zi respective,

Transparența reprezentării și a negocierilor externe ale UE

46.  salută recenta jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care consolidează dreptul Parlamentului la informare cu privire la acordurile internaționale, precum și angajamentul instituțiilor de a da curs punctului 40 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare prin negocierea unui schimb de informații și a unei cooperări mai bune; ia act de faptul că negocierile au început la sfârșitul anului 2016 și, în acest sens, îndeamnă Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să își asume angajamente reale și să facă toate eforturile necesare pentru a ajunge în cel mai scurt timp posibil la un acord cu Parlamentul privind îmbunătățirea cooperării și a schimbului de informații cu acesta pe durata întregului ciclu de viață al acordurilor internaționale deoarece acest lucru ar contribui la îmbunătățirea legitimității și a controlului democratic ale acțiunii externe a UE;

47.  constată că, deși există un acord de cooperare interinstituțională între Parlament și Comisie, nu există un aranjament similar între Parlament și Consiliu;

48.  evidențiază eforturile recente ale Comisiei de a spori transparența negocierilor comerciale; consideră, cu toate acestea, că Consiliul și Comisia ar trebui să își îmbunătățească în continuare metodele de lucru pentru o mai bună cooperare cu Parlamentul în ceea ce privește accesul la documente, informațiile și procesul decizional cu referire la toate aspectele și negocierile legate de politica comercială comună (cum ar fi informațiile referitoare la negocieri, inclusiv stabilirea domeniului de aplicare, mandatele și evoluția negocierilor, natura mixtă sau exclusivă a acordurilor comerciale și aplicarea lor provizorie, activitățile și deciziile luate de organismele create prin acorduri comerciale și/sau de investiții, reuniunile experților și actele delegate și de punere în aplicare); în acest sens, regretă faptul că Consiliul nu a pus la dispoziția deputaților în Parlamentul European și a publicului mandatele de negociere pentru toate acordurile aflate în curs de negociere, însă salută faptul că, în cele din urmă, după un an de negocieri între Comisie și Parlament pe tema accesului la documentele legate de negocierile pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), s-a ajuns la un acord operațional de a acorda acces tuturor deputaților în PE, ceea ce face ca negocierile pentru TTIP să fie mai transparente ca niciodată; salută, în acest sens, ambiția Direcției Generale Comerț a Comisiei de a folosi inițiativa actuală privind transparența în legătură cu TTIP ca model pentru toate negocierile comerciale, astfel cum se subliniază în strategia comercială „Comerțul pentru toți”, și de a o pune în aplicare;

49.  subliniază că, astfel cum a evidențiat CJUE, imperativele de transparență decurg din caracterul democratic al guvernanței în cadrul UE și că, atunci când informațiile confidențiale nu sunt accesibile publicului, așa cum se întâmplă în cazul negocierilor comerciale, acestea trebuie să fie disponibile parlamentarilor, care controlează politica comercială în numele cetățenilor; consideră, prin urmare, că accesul la informații clasificate este esențial pentru controlul exercitat de Parlament, care, la rândul său, ar trebui să își respecte obligația de a gestiona astfel de informații în mod corespunzător; consideră că ar trebui să existe criterii clare pentru etichetarea documentelor ca fiind „clasificate” pentru a evita ambiguitatea și deciziile arbitrare și, de asemenea, că documentele ar trebui declasificate de îndată ce clasificarea lor nu mai este necesară; solicită Comisiei să analizeze dacă un document de negociere poate fi făcut public de îndată ce este finalizat la nivel intern; remarcă faptul că în jurisprudența CJUE se stabilește clar că atunci când un document provenind de la o instituție UE face obiectul unei excepții în ceea ce privește dreptul de acces public, instituția trebuie să explice clar de ce accesul la respectivul document ar putea submina în mod specific și efectiv interesul protejat prin excepția în cauză, dar și că acest risc trebuie să fie previzibil într-un mod rezonabil și nu doar pur ipotetic; invită Comisia să pună în aplicare recomandările Ombudsmanului European din iulie 2014 în special în ceea ce privește accesul la documente pentru toate negocierile și publicarea ordinilor de zi și a proceselor-verbale ale reuniunilor la care participă persoane sau organizații ce intră în domeniul de aplicare al registrului de transparență; îndeamnă Comisia să informeze Parlamentul și publicul larg cu privire la proiectele de ordini de zi ale rundelor de negociere înainte de negocieri, precum și cu privire la ordinile de zi definitive și la rapoarte după negocieri;

50.  consideră că UE trebuie să dea un exemplu în ceea ce privește promovarea transparenței negocierilor comerciale, nu numai în ceea ce privește procesele bilaterale, ci și procesele plurilaterale și multilaterale, atunci când este posibil, iar transparența negocierilor nu trebuie să fie mai redusă decât cea a negocierilor organizate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); subliniază, totuși, faptul că Comisia trebuie să își convingă partenerii de negocieri să sporească transparența și de partea lor, pentru a se asigura că acest proces este unul reciproc, în cadrul căruia poziția de negociere a UE nu este compromisă, și să includă nivelul dorit de transparență în cadrul exercițiilor de stabilire a domeniului de negociere cu potențialii parteneri de negociere; subliniază că o transparență sporită este în interesul tuturor partenerilor de negocieri ai UE și al părților interesate din lumea întreagă și că aceasta poate consolida comerțul mondial bazat pe norme;

51.  reamintește că este important ca procesul legislativ privind politica comercială comună să se întemeieze pe statistici ale Uniunii, în conformitate cu articolul 338 alineatul (2) din TFUE, și pe evaluări ale impactului și ale impactului asupra dezvoltării durabile care să corespundă celor mai înalte standarde în materie de imparțialitate și fiabilitate, principiu care ar trebui să ghideze toate revizuirile respective, desfășurate în cadrul politicii privind o mai bună reglementare a Comisiei; consideră că efectuarea unor evaluări ale impactului pentru fiecare sector în parte ar conferi mai multă fiabilitate și legitimitate acordurilor comerciale încheiate de UE;

52.  își reiterează apelul adresat Comisiei în cadrul rezoluției sale din 12 aprilie 2016(8) de a elabora un cod de conduită european în materie de transparență, integritate și asumare a răspunderii, cu scopul de a ghida acțiunile reprezentanților UE în cadrul organizațiilor/organismelor internaționale; solicită o mai bună coerență și coordonare a politicilor între instituțiile globale, prin introducerea unor standarde cuprinzătoare în materie de legitimitate democratică, transparență, asumare a răspunderii și integritate; consideră că UE ar trebui să-și simplifice și să-și codifice reprezentarea în cadrul organizațiilor/organismelor multilaterale, pentru a spori transparența, integritatea și responsabilitatea implicării Uniunii în aceste organisme, influența sa și promovarea legislației pe care a adoptat-o printr-un proces democratic; solicită adoptarea unui acord interinstituțional pentru a conferi un caracter oficial dialogurilor dintre reprezentanții UE și Parlament, care urmează să fie organizate cu Parlamentul European pentru a elabora orientări privind adoptarea și coerența pozițiilor europene în perioada care precedă negocierile internaționale majore;

Transparența și responsabilitatea în domeniul cheltuielilor publice

53.  consideră că informațiile privind bugetul și cheltuielile în interiorul UE ar trebui să răspundă cerințelor de transparență și de responsabilitate prin publicare, inclusiv la nivelul statelor membre în cazurile de gestiune partajată;

Transparența și responsabilitatea în ceea ce privește guvernanța economică în zona euro

54.  consideră că deciziile luate în cadrul Eurogrupului, Comitetului economic și financiar, reuniunilor „informale” ale Consiliului ECOFIN și summiturilor zonei euro trebuie să fie instituționalizate, atunci când este necesar, și să devină mai transparente și mai responsabile, inclusiv prin publicarea ordinilor de zi și a proceselor-verbale, găsindu-se un echilibru între transparența dorită și protecția necesară a politicii financiare, monetare și economice a Uniunii sau a unui stat membru;

Transparența și responsabilitatea în ceea ce privește bugetul UE

55.  constată că în anul 2014 au fost soluționate 40 de cazuri de fraudă și corupție privind personalul și membrii instituțiilor UE; subliniază că acest număr este redus și arată că frauda și corupția nu sunt răspândite în cadrul instituțiilor UE(9);

56.  evidențiază faptul că, în 2014, majoritatea cazurilor potențiale de fraudă raportate Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) au vizat utilizarea fondurilor structurale europene (549 din 1 417 acuzații); subliniază că OLAF a recomandat recuperarea a 476,5 milioane EUR din fondurile structurale în 2014; observă că 22,7 milioane EUR au fost recuperate de autoritățile de resort, urmând recomandările OLAF din 2014; solicită statelor membre să dea prioritate alocării corecte a fondurilor UE și să-și maximizeze eforturile pentru a le recupera, atunci când acestea nu sunt corect alocate(10);

57.  solicită Comisiei să prezinte o revizuire a așa-numitelor „six-pack” (pachetul privind guvernanța economică) și „two-pack” (pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare), pentru a oferi Parlamentului competențe sporite de control privind adoptarea documentelor-cheie ale semestrului european și, în special, mijloace eficiente de garantare a respectării principiilor subsidiarității și proporționalității;

58.  solicită Eurogrupului să includă Parlamentul în activitatea de monitorizare a punerii în aplicare a condițiilor contractuale convenite cu beneficiarii asistenței financiare acordate de Mecanismul european de stabilitate;

Protecția avertizorilor și lupta împotriva corupției

59.  salută ancheta Ombudsmanului European privind verificarea modului în care instituțiile UE își respectă obligația de a adopta norme interne privind semnalarea disfuncționalităților; regretă faptul că, potrivit constatărilor Ombudsmanului, unele instituții ale UE nu au pus încă în aplicare în mod adecvat norme de protejare a avertizorilor de integritate; atrage atenția asupra faptului că, până în prezent, numai Parlamentul, Comisia, Secretariatul Ombudsmanului și Curtea de Conturi au adoptat astfel de norme; solicită realizarea de către Parlament a unui studiu privind un mecanism de protejare a asistenților parlamentari acreditați în eventualitatea în care aceștia devin avertizori;

60.  consideră că protecția eficace a avertizorilor este o armă esențială în lupta împotriva corupției și, prin urmare, își reiterează apelul din 25 noiembrie 2015(11) adresat Comisiei de a propune, până în iunie 2016, un cadru legislativ al UE pentru protecția avertizorilor și a persoanelor asimilate acestora(12), ținând seama de evaluarea normelor la nivel național, cu scopul de a oferi un set de norme minime pentru protecția avertizorilor;

61.  solicită Comisiei să aplice cu strictețe măsurile referitoare la discreție și excludere în ceea ce privește achizițiile publice, realizând verificări adecvate ale contextului în toate cazurile, precum și să aplice criteriile de excludere pentru a elimina întreprinderile în cazul oricărui conflict de interese, acest lucru fiind esențial pentru a proteja credibilitatea instituțiilor;

62.  consideră că, de cele mai multe ori, avertizorii sunt mai degrabă urmăriți penal decât sprijiniți, chiar și cei din instituțiile UE; invită Comisia să propună o modificare la regulamentul privind Secretariatul Ombudsmanului și să adauge la atribuțiile acestuia statutul de punct de contact pentru avertizorii de integritate care se consideră victime ale unor rele tratamente; invită Comisia să propună o majorare adecvată a bugetului Ombudsmanului care să-i permită să pună în aplicare această nouă sarcină solicitantă;

63.  invită UE să își prezinte cât mai curând cererea de aderare la Grupul de state împotriva corupției din cadrul Consiliului Europei (GRECO) și solicită ca Parlamentul European să fie informat în permanență în legătură cu stadiul acestei cereri de aderare; îi solicită Comisiei să includă în următorul raport pe 2016 o sinteză a celor mai mari probleme de corupție din statele membre, recomandări privind politica de combatere a acestora și măsuri de monitorizare ce urmează a fi luate de Comisiei, ținând cont în mod specific de impactul negativ al corupției asupra funcționării pieței interne;

64.  consideră că persoanele condamnate prin hotărâri definitive pentru corupție în UE sau întreprinderile conduse sau deținute de persoane care au comis fapte de corupție sau de deturnare de fonduri publice în favoarea întreprinderilor lor și care au fost condamnate prin hotărâri definitive pentru acest motiv, ar trebui, pentru o perioadă de cel puțin trei ani, să fie excluse în mod efectiv de la încheierea de contracte de achiziții publice cu Uniunea Europeană și de la obținerea de fonduri din partea UE; solicită Comisiei să-și revizuiască sistemul de excludere; subliniază că întreprinderile excluse de către Comisie de la procedurile de ofertare pentru fonduri ale UE ar trebui să fie în mod implicit incluse pe o listă disponibilă publicului, pentru a proteja mai bine interesele financiare ale UE și pentru a permite exercitarea unui control public;

65.  remarcă faptul că, de când a fost admisă ca membră la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) la 12 noiembrie 2008, Uniunea Europeană nu a participat la mecanismul de evaluare prevăzut de convenție și nici nu a făcut primul pas pentru a definitiva o autoevaluare a modului în care pune în aplicare obligațiile care îi revin în temeiul convenției; solicită Uniunii Europene să-și respecte obligațiile prevăzute de UNCAC, prin finalizarea unei autoevaluări privind modul în care pune în aplicare obligațiile care îi revin în temeiul convenției și prin participarea la mecanismul de evaluare inter pares; solicită Comisiei să publice cât mai curând posibil următorul său raport anticorupție și să includă în toate rapoartele anticorupție ale UE un capitol privind instituțiile UE; solicită Comisiei să efectueze analize aprofundate, atât la nivelul instituțiilor UE, cât și al statelor membre, asupra mediului în care sunt implementate politicile, pentru a identifica factorii critici inerenți, zonele vulnerabile și factorii de risc care conduc la corupție;

66.  reamintește decizia sa din 25 martie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal 2012/0193(COD) și solicită adoptarea unei decizii rapide în această privință;

Integritatea în cadrul reglementării UE

67.  invită Comisia să aibă în vedere introducerea unor garanții sistemice în vederea evitării conflictelor de interese în domeniul reglementării produselor industriale și al aplicării politicilor; invită Comisia să abordeze actualele conflicte de interese structurale din domeniul evaluării publice a riscului pentru produsele reglementate, mai precis situația în care evaluarea acestor produse se bazează în mare parte sau exclusiv pe studiile realizate de solicitanți sau de terțe părți plătite de aceștia, în timp ce cercetarea independentă este adesea neglijată sau respinsă; insistă ca producătorii să continue să furnizeze studii, împărțind costurile între marile întreprinderi și IMM-uri, în funcție de cota de piață a acestora în vederea asigurării echității, dar ca toți evaluatorii să fie obligați să țină seama pe deplin în evaluările lor de studiile științifice independente evaluate inter pares; invită Comisia să revizuiască în special comunicarea sa din 2002 referitoare la principiile generale și principiile de bază privind consultarea părților interesate; sugerează faptul că, pentru a remedia problemele care apar din cauza suprimării selective a rezultatelor defavorabile ale cercetărilor, înregistrarea prealabilă a studiilor și a testelor științifice, în care să se menționeze sfera de aplicare și data preconizată de finalizare, ar putea reprezenta o condiție pentru ca acestea să fie luate în considerare în cadrul proceselor de reglementare și elaborare a politicilor; subliniază faptul că, pentru a dispune de consiliere științifică competentă și independentă pentru elaborarea politicilor, este important să existe resurse adecvate pentru dezvoltarea expertizei interne în cadrul agențiilor specializate ale UE, inclusiv posibilitatea de a realiza cercetări și teste care să fie publicate, sporind astfel atractivitatea funcțiilor de consiliere privind reglementarea din cadrul serviciilor publice, fără a periclita perspectivele de carieră universitară ale oamenilor de știință;

Consolidarea controlului parlamentar asupra Comisiei și agențiilor sale

68.  invită Comisia să elaboreze un regulament referitor la toate agențiile UE, în temeiul căruia i se vor acorda Parlamentului competențe de codecizie în procedura de numire sau de concediere a directorilor acestor agenții și un drept direct de a îi chestiona și audia;

69.  subliniază faptul că este nevoie de experți independenți și solicită să se acorde o mai mare importanță eliminării conflictelor de interese în comisiile de experți din cadrul acestor agenții; constată că, în prezent, experții din mai multe agenții, inclusiv din cadrul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), nu sunt plătiți; solicită ca experții din agențiile de reglementare care reprezintă, de exemplu, organizațiile non-profit sau mediile academice să beneficieze de o compensație adecvată; subliniază că este important să existe resurse adecvate pentru dezvoltarea expertizei interne în cadrul agențiilor specializate ale UE;

70.  solicită EFSA, Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) să-și revizuiască urgent politicile de independență, astfel încât să-și asigure în mod explicit independența strictă față de sectoarele economice pe care le reglementează și să evite conflicte de interese în rândul personalului și experților lor;

71.  sprijină practica parlamentelor naționale de a-i invita pe comisari pentru a îi audia;

72.  reamintește că competența de a institui comisii de anchetă este o caracteristică intrinsecă a sistemelor parlamentare din întreaga lume și că Tratatul de la Lisabona prevede o procedură legislativă specială de adoptare a unui regulament privind dreptul de anchetă menționat la articolul 226 al treilea paragraf din TFUE; subliniază că, în conformitate cu principiul cooperării loiale, Parlamentul, Consiliul și Comisia ar trebui să convină asupra adoptării unui nou regulament;

73.  solicită adoptarea rapidă a unei decizii de către Consiliu și de către Comisie privind propunerea Parlamentului din 23 mai 2012 referitoare la un regulament al Parlamentului European privind modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului(13);

°

°  °

74.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0376.

(2)

Texte adoptate, P6_TA(2008)0197.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0203.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0484.

(5)

Hotărârea Curții de Justiție din 21 septembrie 2010, Regatul Suediei/Association de la presse internationale ASBL (API), Comisia Europeană (C-514/07 P), Association de la presse internationale ASBL (API)/Comisia Europeană (C-528/07 P) și Comisia Europeană/Association de la presse internationale ASBL (API) (C-532/07 P), cauzele conexate C-514/07 P, C-528/07 P și C-532/07 P, ECLI:EU:C:2010:541.

(6)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0376.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0202.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0108.

(9)

Raportul OLAF din 2014, Al 15-lea raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă, 1 ianuarie-31 decembrie 2014.

(10)

Ibidem.

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0408.

(12)

Raportor, stenogramă a rezoluției sale din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (Texte adoptate, P8_TA(2015)0408).

(13)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0219.


EXPUNERE DE MOTIVE

Distanța față de cetățenii obligă la adoptarea celor mai înalte standarde de transparență, responsabilitate și integritate

Instituțiile UE sunt mai transparente, mai responsabile și mai curate decât majoritatea celorlalte instituții politice de la nivel național sau regional în Europa. Cetățenii pot urmări aproape toate reuniunile comisiilor difuzate on-line (prin web streaming), transparență care nu există în cea mai mare parte a parlamentelor statelor membre până în prezent. Comisia Europeană este o administrație deschisă, mult mai transparentă și mai accesibilă decât ceea ce cunoaștem în majoritatea statelor membre. Cu toate acestea, din mai multe motive, politica de la Bruxelles este mai îndepărtată de cetățenii din întreaga UE. Nivelul general al încrederii cetățenilor în instituțiile UE, potrivit sondajelor Eurostat se ridica la 42 la sută în 2014. Aceasta reprezintă o creștere față de anul anterior, însă este un nivel scăzut, în comparație cu situația din trecut; acesta a fost de 59 la sută în 2002. Într-o majoritate de 20 de state membre încrederea cetățenilor în instituțiile naționale este, în prezent, mai mare. Doar într-un număr minoritar de 8 țări, cetățenii au mai multă încredere în instituțiile UE decât în cele naționale.

Politica locală și națională sunt mai apropiate de cetățeni. Mass-media prezintă mai multe știri cu privire la acestea, cetățenii au mai multe contacte personale cu reprezentanții lor, uneori chestiunile în discuție par mai puțin abstracte, iar limba nu reprezintă de obicei o barieră în politica de la nivel național și local. Cu toate acestea, în afară de aceste diferențe structurale, politica UE este considerată ca fiind mai îndepărtată de mulți cetățeni, din cauza unei percepute lipse de influență a cetățenilor. Mai mult, Uniunea Europeană de astăzi este văzută uneori mai degrabă ca o Europă a lobbyiștilor, decât o Europă a cetățenilor. Există mai mulți lobbyiști activi la Bruxelles, decât la Washington D.C. Cercetările arată un dezechilibru imens între accesul și influența exercitate de interesele puternice ale mediului de afaceri asupra factorilor de decizie ai UE și cele exercitate de interesele societale mai slabe asupra acestor factori. Pentru a reduce distanța percepută, prezentul raport solicită o abordare pe trei niveluri: instituțiile UE trebuie să consolideze transparența, răspunderea și integritatea și să stabilească cele mai înalte standarde posibile în aceste domenii.

Integritate înseamnă un tratament echitabil și egal al intereselor cetățenilor

Tratatul de la Lisabona garantează că „Uniunea respectă principiul egalității cetățenilor săi, care beneficiază de o atenție egală din partea instituțiilor sale” (articolul 9) și că „orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii”. Cu toate acestea, realitatea este diferită: accesul privilegiat al grupurilor puternice de lobby la factorii de decizie ai UE este în contrast flagrant cu tratamentul egal al intereselor cetățenilor. Persoanele care dețin deja mai mulți bani și putere pot cu ușurință să exercite o influență relativ mai mare. Pentru a elimina această lacună, instituțiile UE trebuie să își consolideze integritatea. Integritatea înseamnă acces și forță egale pentru cetățeni în procesul de luare a deciziilor. Favorizarea intereselor speciale în dauna interesului general este contrariul integrității. Obiectivul prezentului raport este de a contribui la separarea puterii economice, de cea politică. Acest lucru este, de asemenea, în interesul marii majorități a întreprinderilor mici și mijlocii din Europa. În situațiile în care legile sunt redactate de companiile multinaționale, întreprinderile mici nu pot prospera.

Responsabilizarea cetățenilor prin acordarea accesului la informații și documente

Pentru obținerea integrității în politica UE tratatele dau o nouă direcție și prevăd la articolul 10 alineatul (3) din TUE că: „Deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”. Prin urmare, înțelegem prin transparență punerea la dispoziția cetățenilor în timp util a tuturor informațiile relevante pentru a reduce posibilele decalaje în materie de informare între cetățeni și lobbyiști, inclusiv între grupurile care reprezintă interesele speciale ale mediului de afaceri și cele care reprezintă interese societale mai generale. Litera și spiritul tratatelor prevede o atenție specială pentru momentul acordării accesului la informații. Luarea deciziilor „la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean” înseamnă că cetățenii ar trebui să beneficieze de timp pentru a procesa informațiile înainte de luarea deciziilor. În plus, chestiunea egalității dintre cetățeni este o chestiune care ține de timp. Având în vedere că procesul de luare a deciziilor este, de obicei, un proces continuu diferența este făcută de accesul la documente și la informații înainte de încheierea înțelegerilor. Diferențele dintre specialiștii cu resurse, pe de o parte, și cetățeni și chiar membri ai Parlamentului, pe de altă parte, sunt în contradicție cu tratatele și corup integritatea. Prin urmare, documente secrete și neoficiale care circulă între câțiva privilegiați nu sunt acceptabile. Tratatele impun o distincție clară: documente sunt publice sau, în mod excepțional, sunt clasificate. Aceasta înseamnă că tot ceea ce știu lobbyiști trebuie să fie informație publică pentru toată lumea.

Procesul de elaborare a legislației UE este esențial pentru consolidarea transparenței în cadrul Uniunii Europene. Publicul are dreptul să știe cine a exercitat influență asupra procesului de elaborare a legislației. Un instrument semnificativ pentru a atinge un nivel mai ridicat de transparență în legislația UE este introducerea unei amprente legislative. Aceasta înregistrează influența diferitelor interese asupra fiecărui act legislativ și permite evaluarea unei eventuale inegalități în ceea ce privește influența. În plus, cu cât informațiile mai relevante despre reuniuni și contribuții devin disponibile în timp real, cu atât mai mult dezechilibrul poate fi corectat înainte de adoptarea legislației. Studiul realizat de departamentul tematic pentru Comisia AFCO și intitulat „Aspecte instituționale și constituționale ale reprezentării intereselor speciale” recomandă să fie analizată introducerea acesteia.

Răspunderea instituțiilor UE prin transparență

Scandaluri, cum au fost scandalurile de genul bani pentru amendamente, au fost factori determinanți pentru noi norme de garantare a integrității politicii UE. În ceea ce privește toate activitățile instituțiilor, tratatele stipulează că „în îndeplinirea misiunilor lor, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă” [articolul 298 alineatul (1) din TFUE]. Răspunderea poate fi obținută numai prin intermediul unor dispoziții care să garanteze că instituțiile, persoanele care dețin mandate și personalul informează în mod transparent cu privire la activitatea lor.

Deși numeroase etape ale legislației UE sunt mai transparente decât în statele membre, o fază decisivă a procedurii de codecizie dispare în spatele ușilor închise. Utilizarea sporită a negocierilor informale în formatul trilogurilor a dus la situația în care 80 % din legislația UE este adoptată în prezent în primă lectură. Există o problemă în ceea ce privește transparența acestor reuniuni secrete: nu există procese-verbale ale acestor reuniuni, participanții la acestea și pozițiile lor rămân necunoscute, documente secrete uneori ajung în mâinile unor lobbyiști, dar nu și la publicul larg. Această transparență selectivă în favoarea unor actori privilegiați corupe integritatea procedurii actuale, cetățenii nefiind tratați în mod egal.

Apărarea integrității împotriva conflictelor de interese cu un control independent

Cele mai bune standarde disponibile sunt necesare pentru a proteja integritatea membrilor și a personalului instituțiilor UE. Aceste standarde trebuie să includă activitățile membrilor și ale personalului, atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor UE, precum și în timpul și după încheierea mandatului lor în cadrul instituțiilor UE, de exemplu prin introducerea unor perioade de existență a stării de incompatibilitate, dacă doresc să urmeze o carieră în domenii strâns legate de activitatea lor instituțională.

Neutralitatea este un criteriu important pentru supravegherea eficientă a respectării normelor. Raportul anticorupție al UE din 2014 concluzionează că independența agențiilor pentru combaterea corupției este un factor esențial pentru succesul lor: „În unele cazuri, atunci când agențiile au un mandat solid, conducerea devotată și independentă s-a dovedit a fi factorul determinant al unei evoluții care a permis aducerea în fața justiției a cazurilor de corupție la nivel înalt.” (p. 41) Prin urmare, atribuirea supravegherii respectării normelor de către membri și personal unor organisme externe și neutre constituie una dintre lecțiile învățate din actualele sisteme de integritate. O astfel de supraveghere independentă este practicată în state membre precum Franța și Croația. Pe de altă parte, de asemenea, trebuie abordate eventualele conflicte de interese în privința componenței grupurilor de experți și a controlului finanțării partidelor politice europene. Grupurile de experți nu trebuie să permită reprezentanților de interese speciale să participe în mod direct la elaborarea actelor legislative care îi afectează. Parlamentul European nu ar trebui să supravegheze finanțarea partidelor din care face parte majoritatea deputaților săi.

Reconsolidarea încrederii în negocierile comerciale prin transparență

În comparație cu politica europeană, negocierile privind comerțul internațional sunt chiar mai îndepărtate de cetățeni. Acordurile comerciale sunt de obicei obligatorii în Uniunea Europeană, fapt ce îngreunează schimbarea acestor decizii atunci când majoritatea politică sau opinia publică se schimbă. Din cauza acestui impact major al acordurilor comerciale, negocierile trebuie să se ridice și mai mult la cele mai înalte standarde de transparență și responsabilitate. susținut, în dauna transparenței în negocierile comerciale, că secretul ar aduce mai ușor succesul unei negocieri. Cu toate acestea, exemple de la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) sau Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) dovedesc faptul că tratatele internaționale pot fi negociate cu succes prin transparența totală în privința documentelor oficiale și chiar a dezbaterilor publice. Având în vedere creșterea nemulțumirii la nivel european față de negocierile TTIP în curs, precum și finalizarea negocierilor CETA, Uniunea Europeană ar trebui să adapteze cele mai bune practici pentru a îmbunătăți transparența, responsabilitatea și integritatea tuturor negocierilor sale comerciale.


ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE A PRIMIT CONTRIBUȚII RAPORTORUL

Următoarea listă este elaborată cu titlu pur facultativ, sub responsabilitatea exclusivă a raportorului. Raportorul a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane în pregătirea raportului, până la adoptarea acestuia în comisie:

Entitate și/sau persoană

Access Info Europe

49931835063-67

Andreas Pavlou - 2.5.2016, 21.11.2016

Alliance for Lobby Transparency and Ethics Regulation (ALTER-EU)

2694372574-63

include inter alia Access Info Europe, FoEE, CEO, LobbyControl - 27.1.2016, 10.3.2016, 6.7.2016, 23.9.2016, 05.10.2016, 28.10.2016, 29.11.2016, 07.2.2017, 2.3.2017

Bundesarbeitskammer Österreich (BAK)

23869471911-54

Alice Wagner, Julia Stroj - 13.9.2016, 23.9.2016

Observatorul european al întreprinderilor (Corporate Europe Observatory - CEO)

5353162366-85

Olivier Hoedeman, Martin Pigeon, Pascoe Sabido, Margarida da Silva, Vicky Cann - 22.4.2015, 28.10.2016, 29.11.2016, 2.3.2017

Consiliul barourilor și societăților de avocatură din Europa (Council of Bars and Law Societies of Europe - CCBE)

4760969620-65

Simone Cuomo - 15.10.2015

Consiliul Municipalităților și Regiunilor Europene (CEMR)

Carol Thomas

Democracy International e.V.

180184113990-05

Sophie von Hatzfeldt - 23.9.2016, 5.10.2016

European Public Affairs Consultancies Association (EPACA)

8828523562-52

Karl Isaksson, James Padgett - 16.3.2015, 27.2.2017

Birourile europene comune ale autorităților locale din Bavaria, Baden-Württemberg și Saxonia

Caroline Bogenschütz, Christiane Thömmes - 16.2.2016

Frank Bold Society

57221111091-19

Bartosz Kwiatkowski - 10.3.2016, 6.7.2016, 9.9.2016, 13.9.2016, 23.9.2016, 5.10.2016, 27.10.2016, 21.11.2016, 2.3.2017, 10.3.2017

Friends of the Earth Europe (FoEE)

9825553393-31

Paul de Clerck, Fabian Flues, Myriam Douo - 27.1.2016, 10.3.2016, 6.7.2016, 23.9.2016, 5.10.2016, 28.10.2016, 29.11.2016, 7.2.2017, 2.3.2017

LobbyControl

6314918394-16

Nina Katzemich - 28.10.2016, 29.11.2016, 2.3.2017

Riparte il futuro

158241921709-39

Giulio Carini - 23.9.2016, 5.10.2016

Transparency International (TI)

501222919-71

Daniel Freund, Elsa Foucraut Yannik Bendel, Lola Girard, Carl Dolan - 25.2.2015, 3.9.2015, 15.12.2015, 1.3.2016, 15.3.2016, 2.5.2016, 1.7.2016, 6.7.2016, 9.9.2016, 27.10.2016, 28.10.2016, 29.11.2016, 6.2.2017, 2.3.2017, 10.3.2017


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (11.12.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la transparență, responsabilitate și integritate în instituțiile UE

(2015/2041(INI))

Raportor pentru aviz: Bernd Lange

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) a marcat o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni tot mai profunde, în cadrul căreia deciziile ar trebui să se ia cu cât mai multă transparență posibil și cât mai aproape de cetățeni (articolul 1 din TUE); ia în considerare dezbaterea publică aprinsă din întreaga Uniune cu privire la negocierile comerciale în curs și preocupările exprimate de cetățenii UE cu privire la procesul decizional de natură economică al UE; consideră că, pentru a asigura legitimitatea politicii comerciale a UE, ar trebui să se depună mai multe eforturi pentru a crește gradul de informare cu privire la politica și la negocierile comerciale, precum și la modul în care datele aferente sunt colectate, comunicate și publicate de către statele membre și Comisie, însă reamintește că trebuie să se ajungă la un echilibru între transparență și eficacitate; consideră că cetățenii ar trebui, de asemenea, să aibă capacitatea de a înțelege mai bine procesul decizional și funcționarea internă a administrației UE (inclusiv în cadrul Comisiei pentru comerț internațional (INTA)); prin urmare, salută inițiativa Comisiei privind transparența și noua strategie comercială intitulată „Comerțul pentru toți”, care are ca obiectiv, printre altele, crearea unui nivel mai ridicat de transparență în politica comercială;

2.  reamintește că, în temeiul articolului 12 litera (f) din TUE privind rolul parlamentelor naționale în UE, au fost create diverse instrumente de cooperare pentru a garanta un control democratic eficace asupra legislației UE la toate nivelurile; subliniază faptul că intensificarea colaborării cu societatea civilă și cu partenerii sociali, corespunzătoare obligației UE de a recunoaște și de a promova rolul partenerilor sociali, astfel cum se prevede la articolul 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), este esențială pentru obținerea unei mai mari legitimități (inclusiv în ceea ce privește elaborarea directivelor de negociere); subliniază, în acest sens, nevoia importantă a unei relații efective cu toate părțile interesate, prin intermediul reuniunilor, informărilor și al altor evenimente și prin optimizarea grupurilor consultative interne implicate în punerea în aplicare a acordurilor comerciale existente; solicită Comisiei să îmbunătățească participarea la toate consultările publice;

3.  recomandă ca eforturile continue depuse de Comisie în vederea creșterii transparenței în toate negocierile comerciale în curs și viitoare să includă consolidarea mandatului Ombudsmanului European ca organism de supraveghere independent;

4.  invită Consiliul și Comisia să se angajeze pe deplin și cu seriozitate față de principiul cooperării loiale cu Parlamentul, furnizând de îndată, prin intermediul canalelor adecvate, informații complete și exacte despre acțiunea externă a Uniunii, inclusiv despre politica comercială comună, în legătură cu luarea deciziilor și punerea în aplicare a legislației primare și secundare; invită Comisia să țină seama în totalitate de cerințele Parlamentului privind acordul interinstituțional, în special în ceea ce privește stabilirea unui set de criterii clare pentru aplicarea și implementarea provizorie a acordurilor comerciale; invită Consiliul să accepte aceste criterii și să garanteze că aplicarea provizorie a acordurilor comerciale face obiectul aprobării prealabile a Parlamentului European;

5.  reamintește că, potrivit principiului cooperării loiale, Uniunea și statele membre trebuie să se respecte și să se ajute reciproc în îndeplinirea anumitor sarcini (articolele 4 și 13 din TUE), aceasta fiind o condiție preliminară pentru ca Parlamentul să își exercite în mod adecvat funcțiile legislative și bugetare, precum și pe cele de control politic (control) și de consultare (articolul 14 din TUE); constată că, deși există un acord de cooperare interinstituțională între Parlament și Comisie, nu există un acord echivalent între Parlament și Consiliu, ceea ce generează anumite obstacole în calea controlului;

6.  salută faptul că Comisia INTA și Direcția Generală Comerț a Comisiei au colaborat proactiv pentru a consolida cooperarea, a stabili cele mai bune practici și a îmbunătăți canalele de comunicare, precum și faptul că această colaborare a fost utilă mai ales pentru monitorizarea negocierilor comerciale prin intermediul raportorilor permanenți ai INTA și al grupurilor de monitorizare specifice; evidențiază eforturile recente ale Comisiei de a spori transparența negocierilor comerciale; consideră, cu toate acestea, că Consiliul și Comisia ar trebui să își îmbunătățească în continuare metodele de lucru pentru o mai bună cooperare cu Parlamentul în ceea ce privește accesul la documente, informațiile și procesul decizional cu referire la toate aspectele și negocierile legate de politica comercială comună (cum ar fi informațiile referitoare la negocieri, inclusiv stabilirea domeniului, mandatele și evoluția negocierilor, natura mixtă sau exclusivă a acordurilor comerciale și aplicarea lor provizorie, activitățile și deciziile luate de organismele create prin acorduri comerciale și/sau de investiții, reuniunile experților și actele delegate și de punere în aplicare); în acest sens, regretă faptul că Consiliul nu a pus la dispoziția membrilor Parlamentului European mandatele de negociere pentru toate acordurile aflate în curs de negociere, însă salută faptul că, în cele din urmă, după un an de negocieri între Comisie și Parlament pe tema accesului la documentele legate de negocierile pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), s-a ajuns la un acord operațional de a acorda acces tuturor deputaților în PE, ceea ce face ca negocierile pentru TTIP să fie mai transparente ca niciodată; salută, în acest sens, ambiția Comisiei de a folosi inițiativa actuală privind transparența în legătură cu TTIP ca model pentru toate negocierile comerciale, astfel cum se subliniază în strategia comercială „Comerțul pentru toți”; constată că Regulamentul (UE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente acordă drepturi foarte largi cetățenilor obișnuiți în ceea ce privește accesul la documente, care depășește accesul acordat în prezent deputaților în Parlamentul European;

7.  subliniază că, astfel cum a evidențiat Curtea Europeană de Justiție (CEJ), imperativele de transparență decurg din caracterul democratic al guvernanței în UE și că, atunci când informațiile confidențiale nu sunt accesibile publicului, cum se întâmplă în cazul negocierilor comerciale, acestea trebuie să fie disponibile parlamentarilor care supun politica comercială controlului, în numele cetățenilor; consideră, prin urmare, că accesul la informații clasificate este esențial pentru controlul exercitat de Parlament, care la rândul său ar trebui să își respecte obligația de a gestiona astfel de informații în mod corespunzător; consideră că ar trebui să existe criterii clare pentru etichetarea documentelor ca fiind „clasificate” pentru a evita ambiguitatea și deciziile arbitrare și, de asemenea, că documentele ar trebui declasificate de îndată ce clasificarea lor nu mai este necesară; remarcă faptul că în jurisprudența CEJ se stabilește clar că atunci când un document provenind de la o instituție UE face obiectul unei excepții în ceea ce privește dreptul de acces public, instituția trebuie să explice clar de ce accesul la respectivul document ar putea submina în mod specific și efectiv interesul protejat prin excepția în cauză, dar și că acest risc trebuie să fie previzibil într-un mod rezonabil și nu doar pur ipotetic; invită Comisia să pună în aplicare recomandările Ombudsmanului European din iulie 2015 în special în ceea ce privește accesul la documente pentru toate negocierile;

8.  consideră că UE trebuie să dea un exemplu în ceea ce privește promovarea transparenței negocierilor comerciale, nu numai în ceea ce privește procesele bilaterale, ci și procesele plurilaterale și multilaterale, atunci când este posibil, iar transparența negocierilor nu trebuie să fie mai redusă decât cea a negocierilor organizate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC); subliniază, totuși, faptul că Comisia trebuie să își convingă partenerii de negocieri să sporească transparența și de partea lor, pentru a se asigura că acest proces este unul reciproc, în cadrul căruia poziția de negociere a UE nu este compromisă și să includă nivelul dorit de transparență în cadrul exercițiilor de stabilire a domeniului de negociere cu potențialii parteneri de negociere; subliniază că o transparență sporită este în interesul tuturor partenerilor de negocieri ai UE și al părților interesate din lumea întreagă și că aceasta poate consolida comerțul mondial bazat pe reguli;

9.  reamintește că este important ca procesul legislativ privind politica comercială comună să se întemeieze pe statistici ale Uniunii, în conformitate cu articolul 338 alineatul (2) din TFUE, și pe evaluări ale impactului și ale impactului asupra dezvoltării durabile care să corespundă celor mai înalte standarde în materie de imparțialitate și fiabilitate, principiu care ar trebui să ghideze toate revizuirile respective, desfășurate în cadrul politicii privind o mai bună reglementare a Comisiei; consideră că efectuarea unor evaluări ale impactului pentru fiecare sector în parte ar conferi mai multă fiabilitate și legitimitate acordurilor comerciale încheiate de UE;

10.  subliniază că Comisia trebuie să promoveze interesele generale ale Uniunii, să fie condusă de membri aleși pe baza competențelor și independenței lor și să se abțină de la acțiuni care nu sunt compatibile cu sarcinile sale (articolul 17 din TUE); salută inițiativele care urmăresc sporirea transparenței, responsabilității și integrității, inclusiv deciziile adoptate de Comisie la 25 noiembrie 2014 și noul impuls dat registrului de transparență, care ar trebui să fie obligatoriu pentru toate instituțiile, organismele, birourile și agențiile UE; salută reflecția suplimentară cu privire la modalitatea de îmbunătățire a registrului de transparență existent - registrul UE al persoanelor care desfășoară activități de lobby - pentru ca procesul legislativ să fie în mai mare măsură bazat pe fapte și mai transparent pentru cetățeni și părțile interesate; solicită Parlamentului, în acest context, să coordoneze acțiunile vizând sporirea transparenței în interiorul instituțiilor în ceea ce privește activitatea grupurilor de lobby, a organizațiilor neguvernamentale, a sindicatelor și a grupurilor de interese speciale;

11.  crede cu tărie că transparența, integritatea și conduita etică, responsabilitatea și buna guvernanță ar trebui să constituie surse de inspirație și să fie integrate în toate inițiativele administrative și politice ale UE și consideră că ar trebui să se tindă către o mai mare implicare și activitate interinstituțională coordonată în vederea atingerii unor standarde mai ridicate în materie de integritate și că, de exemplu, Comisia nu ar trebui să adopte orientări de punere în aplicare a legislației care contravin poziției adoptate de Parlament și de Consiliu;

12.  consideră că credibilitatea conduitei etice a UE în ceea ce privește concordanța inițiativelor sale politice cu standardele sale administrative interne va fi judecată, în cele din urmă, de cetățeni; în acest sens, elogiază standardele interne ale UE privind lupta împotriva corupției și protecția denunțătorilor;

13.  consideră că Parlamentul ar trebui să aibă o cooperare mai bine orientată cu CEJ, Curtea de Conturi, Ombudsmanul European și Oficiul de Luptă Antifraudă al Comisiei, astfel încât aceste instituții să poată desfășura schimburi amănunțite de informații referitoare la evoluția politicii comerciale comune, în limita sferei lor respective de competență și a responsabilităților care le revin.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.12.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Arena, David Borrelli, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Santiago Fisas Ayxelà, Karoline Graswander-Hainz, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Gabrielius Landsbergis, Bernd Lange, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Artis Pabriks, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Viviane Reding, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Adam Szejnfeld, Hannu Takkula, Iuliu Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Klaus Buchner, Dita Charanzová, Nicola Danti, Sander Loones, Lola Sánchez Caldentey, Ramon Tremosa i Balcells, Marita Ulvskog, Wim van de Camp, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Edward Czesak, Eleonora Evi, Maurice Ponga, Dario Tamburrano, Derek Vaughan, Flavio Zanonato


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (2.12.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la transparență, responsabilitate și integritate în instituțiile UE

(2015/2041(INI))

Raportor pentru aviz: Tamás Deutsch

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât transparența, responsabilitatea și integritatea sunt componente esențiale și complementare pentru promovarea bunei guvernări în instituțiile UE și asigurarea unei mai mari deschideri în funcționarea UE și a procesului său decizional;

B.  întrucât încrederea cetățenilor în instituțiile UE este fundamentală pentru democrație, pentru buna guvernare și pentru elaborarea unor politici eficace;

C.  întrucât este necesară reducerea lacunelor existente la nivelul responsabilității în UE și orientarea către modele mai cooperante de control, care să combine activități democratice de supervizare, control și audit și să ofere mai multă transparență;

D.  întrucât corupția are consecințe financiare importante și constituie o amenințare serioasă la adresa democrației, a statului de drept și a investițiilor publice;

E.  întrucât transparența, responsabilitatea și integritatea ar trebui să fie principiile conducătoare ale culturii organizaționale a instituțiilor UE;

1.  pledează pentru o ameliorare globală în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției în sectorul public, în special în instituțiile UE, printr-o abordare holistică, începând cu un acces mai bun al publicului la documente și norme mai stricte privind conflictele de interese, prin sprijinirea jurnalismului de investigație și a grupurilor de presiune anti-corupție, prin introducerea sau folosirea mai intensă a registrelor de transparență, prin furnizarea unor resurse suficiente pentru măsurile de asigurare a ordinii publice și printr-o colaborare mai intensă între statele membre, precum și cu țări terțe relevante;

2.  solicită tuturor instituțiilor UE să își perfecționeze procedurile și practicile menite să apere interesele financiare ale Uniunii și să contribuie activ la un proces de descărcare de gestiune orientat spre rezultate;

3.  subliniază necesitatea de a consolida integritatea și de a îmbunătăți cadrul etic, printr-o mai bună implementare a codurilor de conduită și a principiilor etice, pentru a edifica o cultură comună eficace a integrității în toate instituțiile și agențiile UE;

4.  pledează pentru crearea unei structuri independente care să supervizeze aplicarea diverselor coduri de conduită și protecția persoanelor care semnalează nereguli, raportându-se la cele mai înalte standarde de etică profesională, în contextul consolidării cadrului de responsabilitate al sectorului public și a performanței administrației, prin intermediul unor principii și structuri de guvernare îmbunătățite la toate nivelurile;

5.  consideră regretabil faptul că Consiliul nu a adoptat încă un cod de conduită; consideră că toate instituțiile UE ar trebui să convină asupra unui cod de conduită comun, care este indispensabil pentru transparența, responsabilitatea și integritatea lor; face un apel la instituțiile și organismele UE care încă nu au un cod de conduită să elaboreze un astfel de document cât mai curând;

6.  solicită instituțiilor UE care au introdus coduri de conduită, inclusiv Parlamentului, să accelereze ritmul măsurilor de implementare, cum ar fi verificările declarațiilor de interese financiare;

7.  solicită tuturor instituțiilor UE să implementeze articolul 16 din Statutul funcționarilor, publicând anual informații privind înalții funcționari care au părăsit administrația UE, precum și o listă a conflictelor de interese; solicită ca structura independentă menționată anterior să evalueze compatibilitatea angajărilor foștilor funcționari ai UE sau situația în care funcționari publici și foști deputați în Parlamentul European trec din sectorul public în cel privat (fenomenul „ușilor turnante”) și posibilitatea unor conflicte de interese, precum și să definească în mod clar perioadele de tranziție, care ar trebui să acopere cel puțin perioada acordării indemnizațiilor tranzitorii, în cursul cărora funcționarii și deputații în PE au obligația de a avea un comportament integru și discret și de a respecta anumite condiții atunci când preiau noi sarcini; cere ca structura menționată mai sus să fie compusă din experți independenți, din afara instituției, pentru a-și putea îndeplini misiunile în condiții de independență totală;

8.  reamintește principiul general potrivit căruia orice persoană este prezumată a fi nevinovată până când vinovăția sa este dovedită conform legii;

9.  încurajează instituțiile și organismele UE să realizeze o mai bună informare a funcționarilor lor cu privire la politica în materie de conflicte de interese, în paralel cu desfășurarea activităților în curs de ridicare a nivelului de conștientizare și cu includerea integrității și transparenței printre punctele obligatorii de luat în discuție în timpul procedurilor de recrutare și de evaluare a performanțelor; consideră că în legislația referitoare la conflictele de interese ar trebui să se facă diferența între reprezentanții aleși și funcționarii publici; consideră că sunt necesare asemenea dispoziții și în statele membre, în cazul funcționarilor și angajaților din sectorul public implicați în administrarea și monitorizarea fondurilor UE; solicită Comisiei să prezinte un proiect corespunzător de temei juridic pentru această chestiune;

10.  salută decizia Comisiei de a crește transparența prin îmbunătățirea sistemului său de grupuri de experți, în special în ceea ce privește procedura de selectare a experților, dezvoltând o nouă politică privind conflictele de interese în cazul experților numiți cu titlu personal, care să dea posibilitatea Parlamentului să exercite un control direct asupra acestor numiri; ia act de cerința ca experții să fie înscriși în Registrul transparenței, atunci când este cazul; invită insistent, cu toate acestea, Comisia să ia în considerare atât recomandările Ombudsmanului European privind componența grupurilor de experți, cât și studiul „Componența grupurilor de experți ai Comisiei și statutul registrului grupului de experți” atunci când redactează amendamente la actualele norme orizontale privind grupurile de experți, pentru a crea o perspectivă mai sistematică și mai transparentă; solicită Comisiei să inițieze un dialog cu Parlamentul, înainte de adoptarea formală a acestor norme, în special în ceea ce privește viitorul raport al Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru afaceri juridice referitor la această chestiune; încurajează agențiile să analizeze posibilitatea unor reforme în același sens;

11.  consideră că trebuie luate măsuri suplimentare pentru a trata atât aspectele etice legate de rolul politic al lobby-urilor, de practicile acestora și de influența lor, precum și pentru a promova o serie de garanții de integritate, în vederea ridicării nivelului de transparență al activităților de lobby; propune adoptarea unui regulament comun tuturor instituțiilor UE referitor la condițiile de desfășurare a activității de lobby în interiorul lor;

12.  consideră, de asemenea, că nivelul de transparență ar trebui crescut prin crearea unei amprente legislative pentru lobby-ul pe lângă UE; solicită prezentarea unei propuneri care să permită publicarea tuturor documentelor din fiecare etapă a procesului de elaborare a legislației și care să marcheze o trecere definitivă, până în 2016, de la un registru UE facultativ la unui obligatoriu pentru toate activitățile de lobby pe lângă toate instituțiile UE;

13.  invită Consiliul să se alăture Registrului de transparență al UE;

14.  consideră, în acest context, că un registru obligatoriu la nivelul UE trebuie să includă dispoziții clare privind tipul de informații de înregistrat, și anume informații exacte și actualizate regulat privind natura activităților de lobby/juridice, împreună cu date detaliate privind contactele și elementele introduse în dreptul UE și în elaborarea politicilor acesteia; consideră că trebuie avut în vedere un sistem de sancțiuni în caz de abuz, sub supravegherea Parlamentului; invită Comisia să-și prezinte propunerile vizând un registru obligatoriu cât mai rapid;

15.  solicită ca toate instituțiile UE care încă nu au făcut acest lucru să adopte de urgență norme interne privind semnalarea internă a neregulilor și să aplice o abordare comună privind obligațiile care le revin, axându-se pe protecția celor care denunță neregulile; solicită acordarea unei atenții speciale protecției persoanelor care semnalează nereguli în contextul Directivei privind protecția secretelor comerciale; invită Comisia să propună o legislație privind protecția minimă a celor care semnalează nereguli interne în UE; invită instituțiile să modifice Statutul funcționarilor pentru a garanta că aceștia au obligația formală de a raporta toate tipurile de nereguli, dar și pentru a stabili măsuri adecvate de protecție a persoanelor care semnalează neregulile; invită instituțiile să implementeze articolul 22 litera (c) din Statutul funcționarilor fără întârziere;

16.  solicită instituțiilor și organismelor UE să aplice cu strictețe măsurile referitoare la evaluare și la excludere în ceea ce privește achizițiile publice, realizând verificări adecvate ale contextului în toate cazurile, precum și să aplice criteriile de excludere pentru a elimina companiile în cazul oricărui conflict de interese, acest lucru fiind esențial pentru protecția intereselor financiare ale UE;

17.  consideră că procedura de descărcare de gestiune este un instrument important al responsabilității democratice față de cetățenii Uniunii; reamintește dificultățile repetate survenite până în prezent în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune, ca urmare a unei insuficiente cooperări din partea Consiliului; insistă asupra faptului că exercitarea unui control bugetar eficace și responsabilitatea democratică a instituției impun o cooperare între Parlament și Consiliu;

18.  insistă asupra faptului că Consiliul trebuie să fie răspunzător și transparent, ca și celelalte instituții;

19.  afirmă că rapoartele anuale ale instituțiilor UE ar putea juca un rol important în asigurarea respectării transparenței, responsabilității și integrității; solicită instituțiilor UE să includă un capitol standard în rapoartele anuale privind aceste componente;

20.  consideră că primul raport anticorupție bienal al Comisiei constituie o tentativă promițătoare de a înțelege mai bine fenomenul corupției în toate dimensiunile sale, în vederea găsirii unor soluții eficiente pentru a-l combate și a facilita creșterea responsabilității sferei publice față de cetățenii UE; reafirmă, în acest sens, importanța unei politici a toleranței zero a UE față de fraudă, corupție și coluziune; consideră, cu toate acestea, regretabil că acest raport nu include politicile anticorupție ale instituțiilor UE însele;

21.  remarcă faptul că natura complexă și multidimensională a corupției subminează democrația și statul de drept și frânează și prejudiciază economia, precum și credibilitatea și reputația UE (în special prin practici de ocultare și prin presiunea de a devia de la obiectivele inițiale de politică sau de a opera într-un anumit mod);

22.  solicită ca cel târziu în cel de-al doilea raport anticorupție, Comisia să efectueze analize aprofundate, atât la nivelul instituțiilor UE, cât și ale statelor membre, asupra mediului în care politicile sunt implementate, pentru a identifica factorii critici inerenți, zonele vulnerabile și factorii de risc care conduc la corupție;

23.  solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită, în această privință, prevenirii conflictelor de interese și a practicilor de corupere în cazul agențiilor descentralizate, care sunt în mod special vulnerabile, având în vedere că sunt relativ necunoscute publicului și că sunt situate pe întreg teritoriul UE;

24.  își reiterează solicitarea(1) ca Comisia să informeze semestrial Parlamentul și Consiliul cu privire la aplicarea de către instituțiile UE a propriilor politici interne anticorupție și așteaptă cu interes viitorul raport la începutul anului 2016; solicită Comisiei să adauge un capitol privind performanțele instituțiilor UE în combaterea corupției și consideră că viitoarele rapoarte ale Comisiei privind combaterea corupției ar trebui să se refere întotdeauna la toate instituțiile și organismele UE;

25.  consideră că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este un actor principal în combaterea corupției și consideră, prin urmare, că este extrem de important ca această instituție să funcționeze într-un mod eficient și independent; recomandă, în conformitate cu Regulamentul privind OLAF, să i se ofere Comitetului de supraveghere al OLAF accesul la informațiile necesare pentru îndeplinirea eficientă a mandatului său în ceea ce privește controlul activităților OLAF, precum și să se confere acestuia autonomie bugetară;

26.  invită UE să solicite cât mai curând aderarea la Grupul de state împotriva corupției din cadrul Consiliului Europei (GRECO) și cere ca Parlamentul European să fie informat în permanență în legătură cu stadiul acestei cereri de aderare;

27.  invită Comisia să-și îndeplinească fără întârziere obligațiile de raportare conform Convenției ONU împotriva corupției;

28.  încurajează o cooperare mai intensă între statele membre în vederea schimbului de cunoștințe concrete și de bune practici, a consolidării acordurilor internaționale privind cooperarea judiciară și polițienească și a reunirii UE, Organizației Națiunilor Unite, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Consiliului Europei pentru a pune la punct acțiuni coordonate de combatere a corupției;

29.  recunoaște rolul important jucat de Europol și Eurojust în combaterea criminalității organizate și a corupției; consideră că aceste agenții ar trebui să dispună de mai multe puteri pentru a acționa în acest domeniu, în special în ceea ce privește cazurile transnaționale; recomandă ca Parchetul European (EPPO) să dispună de un mandat care să cuprindă și criminalitatea organizată, inclusiv combaterea corupției; subliniază că ar trebui clarificate sarcinile și responsabilitățile Parchetului European, pentru a evita eventualele suprapuneri cu activitatea autorităților naționale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.12.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Ryszard Czarnecki, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Bogusław Liberadzki, Verónica Lope Fontagné, Monica Macovei, Georgi Pirinski, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Marco Valli, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Benedek Jávor, Marian-Jean Marinescu, Julia Pitera, Miroslav Poche, Patricija Šulin

(1)

Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2015 referitoare la Raportul anual pe 2013 privind protecția intereselor financiare ale UE (Texte adoptate, P8_TA(2015)0062).


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (8.12.2015)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la transparență, responsabilitate și integritate în instituțiile UE

(2015/2041(INI))

Raportoare pentru aviz: Nessa Childers

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Aspecte generale

1.  reamintind Rezoluția sa din 22 octombrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, insistă asupra necesității unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic prin care să se înlocuiască Comunicarea intitulată „Cadrul pentru grupurile de experți ale Comisiei: reguli orizontale și registru public”(1), pentru a realiza aplicarea deplină și consecventă a normelor în vigoare în cadrul tuturor direcțiilor generale ale Comisiei (DG);

2.  subliniază faptul că obiectivul general al politicii de cercetare a UE, legat de crearea parteneriatelor de tip public-privat între întreprinderi și mediul academic, intră în conflict cu necesitatea ca organismele de reglementare din UE să dispună de cercetări independente cu privire la produsele industriale; invită Comisia să aibă în vedere introducerea unor garanții sistemice în vederea evitării conflictelor de interese în domeniul reglementării produselor industriale și al aplicării politicilor;

3.  invită Comisia să abordeze actualele conflicte de interese structurale din domeniul evaluării publice a riscului pentru produsele reglementate, mai precis situația în care evaluarea acestor produse se bazează în mare parte sau exclusiv pe studiile realizate de solicitanți sau de terțe părți plătite de aceștia, în timp ce cercetarea independentă este adesea neglijată sau respinsă; insistă ca producătorii să continue să furnizeze studii, împărțind costurile între marile întreprinderi și IMM-uri, în funcție de cota de piață a acestora în vederea asigurării echității, dar ca toți evaluatorii să fie obligați să țină seama pe deplin în evaluarea lor de studiile științifice independente evaluate inter pares;

4.  salută investițiile realizate de sectorul privat în cercetare și dezvoltare; reamintește faptul că majoritatea experților au participat la proiecte de cercetare finanțate de sectorul privat; reamintește și faptul că expertiza este o resursă rară, care nu ar trebui să fie inaccesibilă grupurilor de experți;

Aspecte internaționale

5.  invită Comisia să lanseze și să disemineze la timp cereri publice de candidaturi pentru selectarea tuturor membrilor grupurilor de experți, care trebuie să fie condiționată de înregistrarea în registrul de transparență, și să asigure respectarea Orientărilor privind gestionarea conflictelor de interese în funcțiile publice elaborate de OCDE și precauția în ceea ce privește verificarea anuală a acestora;

6.    încurajează Comisia să ia exemplul Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și să introducă statutul de „specialiști invitați”, astfel încât să se poată folosi de cunoștințele de specialitate externe, excluzând, totodată, entitățile în care există conflicte de interese reale, potențiale sau aparente, de la votarea și elaborarea prerogativelor membrilor grupurilor de experți;

7.  îndeamnă toate instituțiile UE relevante să pună în aplicare articolul 5 alineatul (3) din Convenția-cadru pentru controlul tutunului a OMS, care prevede că părțile vor acționa pentru protejarea politicilor de control al tutunului de interesele comerciale sau de alt tip din industria tutunului, în conformitate cu recomandările incluse în orientările referitoare la aceasta; îndeamnă Comisia să publice evaluarea acordului PMI și a acordurilor cu alte companii de tutun, precum și o evaluare de impact privind punerea în aplicare a convenției-cadru menționate mai sus; este dezamăgit de schimbul de emailuri publicat recent, dar cenzurat în mare parte, dintre Comisie și compania de tutun British American Tobacco;

8.  are convingerea că acordul PMI nu ar trebui negociat înainte de realizarea unei dezbateri publice transparente, care să aibă loc în urma publicării unei evaluări a acordului PMI; invită Comisia să exploreze opțiunile existente;

9.  consideră că, în lipsa unei evaluări de impact pe care Comisia ar fi trebuit să o realizeze, un acord reînnoit cu industria tutunului privind combaterea contrabandei și a contrafacerii este un instrument inadecvat pentru a combate comerțul ilegal cu tutun, în special având în vedere articolul 15 din Directiva privind produsele din tutun și Protocolul OMS de eliminare a comerțului ilegal cu produse din tutun, adoptat de părțile la Convenția-cadru pentru controlul tutunului a OMS;

10.  subliniază faptul că este necesar un sistem de urmărire și localizare a contrafacerii de țigarete, independent de industria tutunului, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Protocolul OMS de eliminare a comerțului ilegal cu produse din tutun, mai ales în lipsa oricărei referiri la produse de contrabandă confiscate pentru a fi evaluate de laboratoare independente și dat fiind interesul industriei de a considera produsele confiscate drept contrafăcute, în conformitate cu Acordul privind combaterea contrabandei și a contrafacerii, precum și având în vedere pierderile de venituri din taxe vamale provocate Uniunii;

Aspecte legate de activitățile de lobby

11.  invită Comisia să asigure accesul public la informațiile cu privire la activitățile de lobby, pentru a îmbunătăți transparența și integritatea procesului decizional în cadrul instituțiilor UE; consideră că accesul public la informații cu privire la activitățile de lobby este un drept esențial al cetățenilor UE și este necesar pentru adevărata practică democratică;

12.  invită instituțiile UE și personalul acestora, precum și agențiile, să nu invite la audieri și la alte evenimente oficiale persoane neînregistrate care desfășoară activități de lobby; solicită ca echipa din partea Comisiei care participă la negocierile pentru TTIP să fie vizată de aceste dispoziții;

13.  invită instituțiile UE să înființeze o arhivă pe internet, accesibilă public, care să cuprindă toate documentele de poziție prezentate de părțile interesate, iar toate persoanele înregistrate care desfășoară activități de lobby să aibă obligația de a prezenta o copie a tuturor documentelor de poziție pe care le comunică membrilor sau personalului instituțiilor, pentru a fi simultan inclusă în această arhivă;

Aspecte legate de UE

14.  consideră că, în această perioadă de euroscepticism tot mai accentuat, este crucial să se consolideze încrederea publică în instituțiile UE și în oamenii care le conduc, și că un puternic angajament față de transparență, asigurarea integrității instituțiilor și combaterea corupției au o importanță deosebită;

15.  reamintește faptul că o anchetă Eurobarometru din 2014 a arătat faptul că 70 % din cetățenii UE cred că există corupție în sânul instituțiilor UE și, prin urmare, invită instituțiile UE să abordeze de urgență această lipsă de încredere a cetățenilor;

16.  invită Comisia să revizuiască în special comunicarea sa din 2002 referitoare la principiile generale și principiile de bază privind consultarea părților interesate(2);

17.  invită președintele Comisiei să extindă măsurile noi de transparență privind comisarii și directorii generali și la alți înalți funcționari ai UE implicați masiv în procesul legislativ, care se întâlnesc periodic cu părțile interesate, cum ar fi șefii de unitate;

18.  subliniază faptul că în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se garantează cetățenilor dreptul de acces la documentele publice și critică faptul că una dintre principalele probleme în materie de transparență cu care se confruntă instituțiile europene este chiar refuzul lor frecvent de a acorda acces la documente și informații;

19.  invită Comisia să analizeze diferitele opțiuni referitoare la actele legislative și la acordurile instituționale și administrative și să ia măsuri concrete pentru a crea un cadru de îmbunătățire a guvernanței și pentru a reprezenta explicit generațiile viitoare, pentru ca drepturile acestora să fie integrate într-o mai mare măsură în procesul decizional și politic de la nivel european;

20.  subliniază faptul că ar trebui consolidată integritatea utilizării de către Comisie a consilierii științifice, mai curând pe baza celor mai obiective și fiabile informații disponibile, nu vizând echilibrul politic;

21.  invită Comisia să simplifice accesul la informații și să asigure o mai mare transparență în aplicarea normelor privind excepțiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;

22.  recomandă cu tărie instituirea unei perioade de cinci ani de incompatibilitate și de distanțare de interesele comerciale, drept o cerință pentru ca experții candidați să participe ca membri deplini în comisiile științifice însărcinate să elaboreze proiecte și să ia decizii;

23.  salută decizia Comisiei de a solicita membrilor săi să facă publice informații cu privire la reuniunile pe care ei și membrii cabinetelor lor private le au cu organizațiile și cu persoanele liber profesioniste, referitoare la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii;

24.  invită Comisia să asigure accesul la documente și informații cu privire la procedurile de punere în întârziere și de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, declanșate împotriva statelor membre și cu privire la punerea în aplicare a hotărârilor Curții de Justiție;

25.  recunoaște și salută eforturile Comisiei de a asigura o mai mare transparență în cadrul negocierilor pentru TTIP și invită Comisia să depună și mai multe eforturi în acest sens și să ofere tuturor deputaților din Parlamentul European acces facil la textele aflate în curs de negociere;

26.  încurajează vicepreședintele Comisiei responsabil cu mai buna legiferare, relațiile interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale să își țină promisiunea și să prezinte fără întârziere propuneri privind stabilirea unui Acord interinstituțional privind un registru obligatoriu de transparență, care să includă mecanisme adecvate de sancționare pentru organizațiile care nu respectă normele; invită Consiliul să respecte registrul de transparență, în rolul său de colegiuitor al Uniunii;

Expertiză

27.  sugerează faptul că, pentru a remedia problemele care apar din cauza suprimării selective a rezultatelor defavorabile ale cercetărilor, înregistrarea prealabilă a studiilor și a testelor științifice, în care să se menționeze sfera de aplicare și data preconizată de finalizare, ar putea reprezenta o condiție pentru ca acestea să fie luate în considerare în cadrul proceselor de reglementare și elaborare a politicilor;

28.  își exprimă preocuparea, dat fiind rolul său în protejarea integrității procesului decizional public, cu privire la anumite practici înșelătoare de înregistrare a intereselor economice din grupurile de experți, care denaturează numărul acestor interese la nivel atât absolut, cât și relativ, precum și cu privire la dezechilibrul legat de interesele neeconomice sau politice;

29.  îndeamnă Comisia să se asigure că, în cadrul consultărilor, sunt prezentate întrebări deschise care să conducă la discuții politice substanțiale, nu care să urmărească simpla confirmare a direcțiilor sau opțiunilor politice deja stabilite; invită Comisia să asigure participarea echilibrată la consultări, reflectând diversitatea părților interesate;

30.  consideră că, pentru a asigura o participare efectivă și echilibrată, în momentul publicării cererilor de candidaturi, ar trebui depuse eforturi deosebite pentru a atinge diferitele sectoare de expertiză căutate, indiferent dacă este vorba de sectorul științific sau de societatea civilă;

31.  salută anunțul Comisiei cu privire la revizuirea clasificării membrilor grupurilor de experți în registrul grupurilor de experți; consideră că acest exercițiu ar trebui să alinieze includerea în categorii a membrilor la metodologia aplicată pentru registrul de transparență;

32.  invită Comisia să adopte măsuri și sancțiuni obligatorii din punct de vedere juridic, prin care să se asigure că structura grupurilor de experți și a entităților similare care îi acordă consultanță este echilibrată în mod corect și consecvent, ținând seama, în mod corespunzător, de nivelul de expertiză și experiență recentă a participanților cu privire la subiectele în cauză, și că aceste grupuri sunt incluse în categorii, în funcție de natura intereselor reprezentate de membrii lor, în conformitate cu recomandările Ombudsmanului European din cadrul anchetei din proprie inițiativă OI/6/2014/NF;

33.  consideră insuficient nivelul general de publicare a lucrărilor și a deliberărilor grupurilor de experți; invită Comisia să se asigure că se pun la dispoziție în timp util și sub formă globală informații mai detaliate, în special în ceea ce privește sub-grupurile; îndeamnă Comisia să facă publice pe site-ul său declarațiile de interese ale experților, precum și procesele-verbale ale reuniunilor grupurilor de experți;

34.  salută angajamentul Comisiei de a introduce dispoziții noi cu privire la conflictele de interese ale persoanelor numite ca membri în grupurile de experți în nume propriu; subliniază faptul că este nevoie ca toți experții să prezinte o declarație de interese, care să fie publicată în registrul grupurilor de experți;

35.  invită Comisia să monitorizeze independența experților pe întreaga durată a desfășurării îndatoririlor acestora, dat fiind faptul că, în acest timp, ar putea apărea noi interese economice;

36.  recunoaște faptul că grupurile de experți au nevoie de acces la cele mai bune informații științifice disponibile;

37.  consideră că solicitarea unei expertize tehnice extrem de specifice nu constituie un motiv valabil pentru a renunța la o cerere de candidaturi;

Agenții

38.  subliniază faptul că este nevoie de experți independenți și solicită să se acorde o mai mare importanță eliminării conflictelor de interese în comisiile de experți din cadrul acestor agenții;

39.  subliniază faptul că este nevoie ca agențiile să își bazeze deciziile pe cele mai bune dovezi existente; reamintește faptul că rigoarea științifică este asigurată prin procesul de evaluare inter pares și transparența și reproductibilitatea rezultatelor;

40.  subliniază faptul că, pentru a dispune de consiliere științifică competentă și independentă pentru elaborarea politicilor, este important să existe resurse adecvate pentru dezvoltarea expertizei interne în cadrul agențiilor specializate ale UE, inclusiv posibilitatea de a realiza cercetări și teste care să fie publicate, sporind astfel atractivitatea funcțiilor de consiliere privind reglementarea din cadrul serviciului public, fără a întrerupe carierele universitare ale oamenilor de știință;

41.  insistă asupra faptului că toate datele folosite de orice agenție pentru a se ajunge la o concluzie științifică trebuie să fie făcute publice într-un format digital, pentru a permite supravegherea științifică și progresul constant; insistă asupra faptului că, deși confidențialitatea datelor personale trebuie respectată, clauzele de confidențialitate comercială și legislația referitoare la secretele comerciale nu trebuie să împiedice publicarea datelor; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape implementarea adecvată a cerințelor privind publicarea datelor;

42.  invită instituțiile UE să se asigure că agențiile dispun de mijloacele corespunzătoare pentru a-și îndeplini misiunea; reamintește faptul că, în prezent, experții din unele agenții nu sunt plătiți pentru activitatea lor, în ciuda importanței strategice a contribuțiilor lor în materie de sănătate publică și mediu;

43.  în ceea ce privește agențiile UE, subliniază caracterul inadecvat al recursului la autoevaluare al posibililor membri ai comisiilor și comitetelor științifice pentru a depista potențialele conflicte de interese; încurajează agențiile să stabilească un sistem de verificări proactive;

44.  subliniază faptul că Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) ar trebui să asigure gradul maxim de transparență în furnizarea accesului la rapoartele clinice și salută decizia agenției de a publica proactiv rapoarte privind testele clinice pe care își sprijină deciziile privind medicamentele;

45.  îndeamnă agențiile UE să-și continue eforturile de a aplica criterii și proceduri stricte pentru a asigura independența grupurilor lor științifice față de sectoarele economice și neeconomice afectate de deciziile lor și față de influența politică a persoanelor care au intenții specifice referitoare la subiectele în cauză, pentru a evita în mod corect conflictele de interese, punând un accent deosebit pe capacitatea de a folosi un statut de „specialiști invitați”, care să permită primirea de informații de la experți care au legături cu sectoarele reglementate, dar care nu se califică pentru a elabora avize științifice sau a lua decizii cu privire la acestea;

Aspecte privind Parlamentului European

46.  felicită Serviciul de cercetare al Parlamentului European pentru calitatea înaltă a muncii sale; subliniază că acest serviciu are nevoie de mai multe resurse și că trebuie să i se garanteze în continuare independența administrativă, în serviciul interesului public;

47.  are în vedere crearea unei baze de date deschise, cu motor de căutare, cuprinzând declarațiile de interese ale deputaților în PE, cu scopul de a crește gradul de transparență și control din partea societății civile;

48.  invită instituțiile UE să adopte măsuri pentru a institui sau a crește practica perioadelor minime de existență a stării de incompatibilitate pentru funcționarii UE cu grad înalt și pentru deputații în PE, înainte ca foștii funcționarii publici sau cei aleși să fie eligibili pentru a ocupa poziții de lobby, care ar putea crea sau care sunt susceptibile să genereze conflicte de interese în vederea evitării unor situații de tipul „uși turnante”; între timp, cere publicarea numelor înalților funcționari ai UE, inclusiv a deputaților în PE, care și-au încheiat activitatea la instituții și lucrează pentru interese private;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.12.2015

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

68

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Pavel Poc, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Nils Torvalds, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Guillaume Balas, Renata Briano, Nicola Caputo, Mark Demesmaeker, Christofer Fjellner, Luke Ming Flanagan, Krzysztof Hetman, Merja Kyllönen, Gesine Meissner, József Nagy, James Nicholson, Alojz Peterle, Bart Staes, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marie-Christine Boutonnet, Anja Hazekamp, Jiří Maštálka

(1)

Comunicare C (2010)7649,10.11.2010

(2)

COM(2002)0704, 11.12.2002.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (5.2.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la transparență, responsabilitate și integritate în instituțiile UE

(2015/2041(INI))

Raportor pentru aviz: Pavel Svoboda

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că întărirea legitimității, responsabilizării și a eficacității instituțiilor UE, precum și a nivelului de încredere în rândul cetățenilor UE este de maximă importanță și consideră că normele UE în domeniul bunei administrări au un rol esențial pentru îndeplinirea acestui obiectiv, prin furnizarea unor răspunsuri rapide, clare și vizibile la preocupările cetățenilor;

2.  subliniază că, deși dreptul la bună administrare, care îi conferă fiecărei persoane dreptul ca problemele să-i fie rezolvate într-un mod imparțial, corect și în timp util de către instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii este prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care include și dreptul fiecărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale, dreptul de acces la dosare, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și de afaceri și obligația administrației de a-și motiva deciziile, lipsa unui set coerent și cuprinzător de norme de drept administrativ codificate face ca cetățenii să aibă dificultăți în a înțelege ce drepturi administrative au în temeiul legislației UE, ceea ce îi împiedică să le poată accesa fără greutate și să se bucure pe deplin de ele; consideră că transparența este indispensabilă pentru ca cetățenii să înțeleagă în mai mare măsură procesul decizional al UE și pentru consolidarea încrederii în instituțiile UE;

3.  consideră că aplicarea unui drept european de procedură administrativă în cazul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor UE în ceea ce privește relațiile acestora cu publicul ar contribui la un nivel ridicat de transparență și responsabilizare, la creșterea încrederii cetățenilor într-o administrare a UE deschisă, eficientă și independentă sub aspectul drepturilor lor și care le consolidează drepturilor procedurale în raport cu instituțiile UE;

4.  amintește, în acest context, faptul că, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2013, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul a solicitat adoptarea unui regulament al UE privind dreptul european de procedură administrativă; reamintește că, în această privință, Comisia nu a avut nicio inițiativă; invită din nou Comisia să prezinte o propunere privind introducerea unui set clar și obligatoriu de norme privind administrarea UE, care să aibă la bază articolul 298 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), fapt care necesită deschidere, eficiență și independență, precum și principiile generale ale dreptului Uniunii, astfel cum este specificat în jurisprudența Curții de Justiție (CJUE); reamintește că, în temeiul articolelor 10 alineatul (3) și 11 alineatul (2) din TUE și al articolului 15 din TFUE, transparența este fundamentul democratic al Uniunii Europene;

5.  consideră că Parlamentul și Consiliul ar trebui să accepte obligații mai cuprinzătoare în materie de transparență, în special în ceea ce privește trilogurile și procedurile de conciliere; reamintește necesitatea îmbunătățirii transparenței negocierilor legislative și subliniază importanța de a face public mersul negocierilor după fiecare trilog și de a opta pentru un mandat plenar al echipei de negociere a Parlamentului pentru a îmbunătăți transparența în ceea ce privește acordurile în primă lectură încheiate, de obicei, în cadrul trilogurilor;

6.  consideră că o cultură proactivă a transparenței care promovează statul de drept presupune mecanisme clare și eficiente de prevenire și de gestionare a conflictelor de interese din instituțiile UE și din organismele consultative; regretă, în acest context, absența unui cod de conduită comun pentru Consiliul European, fiind astfel dificil de evaluat dacă integritatea este asigurată, iar posibilele cazuri de încălcare a normelor sancționate și invită Consiliul European să introducă o serie de norme cuprinzătoare în materie de integritate pentru președintele său și funcția acestuia; îndeamnă Consiliul să își revizuiască politica privind accesul la documente și să o alinieze la dispozițiile pertinente din Carta drepturilor fundamentale;

7.  reamintește importanța accesului la documente și, în consecință, solicită o reformă ambițioasă a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 și regretă actualul blocaj din cadrul Consiliului cu privire la această revizuire; ia act de jurisprudența Curții de Justiție a UE, în special de cauzele C-39/05 P și C-52/05 P, în care Curtea a operat o distincție între documentele procedurilor legislative și administrative atunci când sunt analizate condițiile ce reglementează punerea la dispoziția publicului a documentelor în cadrul procedurii legislative; reamintește că, la acordarea accesului la documente, trebuie respectate normele de reglementare a protecției datelor;

8.  subliniază că munca depusă pentru o mai mare transparență în instituțiile UE trebuie, de asemenea, să includă o revizuire a codului de conduită al Parlamentului European; consideră că revizuirea sa trebuie să cuprindă, în orice caz, o interdicție privind acele activități colaterale care constituie un conflict de interese pentru membrii Parlamentului European; constată, de asemenea, că, pentru a se evita conflictele de interese, remunerarea personalului care lucrează pentru deputații în Parlamentul European de către reprezentanții grupurilor de interese trebuie strict interzisă;

9.  regretă că integritatea și/sau interesele financiare ale reprezentanților naționali la Consiliul Uniunii Europene și ale Președinției acestuia nu sunt verificate și îndeamnă Consiliul să introducă un cod de etică specific, cuprinzând sancțiuni, care să abordeze riscurile specifice delegaților naționali;

10.  invită, de asemenea, Consiliul să adopte un cod de conduită cuprinzător, care să se refere la conflictele de interese și la unele instrumente eficace de prevenire și de sancționare a comportamentelor inadecvate, pentru membrii și personalul celor două organisme consultative ale UE, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European;

11.  le solicită agențiilor UE să adopte orientări pentru o politică coerentă privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese pentru membrii consiliului de administrație și pentru directori, pentru experții din comitetele științifice și pentru membrii camerelor de recurs și să adopte și să pună în aplicare o politică clară privind conflictele de interese, în conformitate cu Foaia de parcurs pentru acțiunile întreprinse ca urmare a abordării comune privind agențiile descentralizate ale UE ;

12.  propune ca, pentru a se putea evita conflictele de interese de orice fel, Comisia juridică a Parlamentului European să efectueze o verificare nu doar formală, ci și de fond, a declarației de interese financiare a comisarilor desemnați. salută apelul Ombudsmanului European adresat Comisiei Europene de a-și revizui cu mai multă strictețe cazurile de „ușă turnantă” pentru a evita conflictele de interese; solicită, mai specific, punerea integrală în aplicare a articolului 16 din Statutul funcționarilor; reamintește că, în Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor, concluziile care se impun în urma experienței din 2014 (1), Parlamentul a considerat că „confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenței conflictelor de interese pe baza unei analize substanțiale a declarațiilor de interese financiare constituie o condiție prealabilă indispensabilă pentru organizarea audierii de către comisia competentă” (punctul 4). În consecință, Comisia pentru afaceri juridice ar trebui „să emită, în lunile următoare, orientări sub formă de recomandări sau un raport din proprie inițiativă, pentru a facilita procesul de reformă a procedurilor legate de declarațiile de interese ale comisarilor.” (punctul 13);

13.  are convingerea că, în contextul relațiilor cu grupurile de interese, introducerea unui registru obligatoriu de transparență, cu participarea Comisiei, Consiliului și a Parlamentului European, este esențială pentru asigurarea unui nivel minimal de transparență a legislației;

14.  consideră, în fine, că asigurarea unei protecții eficace pentru demascatori ar contribui atât la consolidarea interesului public, cât și a responsabilizării democratice în cadrul instituțiilor europene; îi recomandă Comisiei să elaboreze un cadru normativ dedicat demascatorilor, cu scopul de a păstra secretul identității lor și de a-i proteja împotriva oricăror forme de represalii; reamintește solicitarea Parlamentului European adresată Comisiei de a analiza posibilitatea instituirii unui program european de protecție a demascatorilor și salută ancheta Ombudsmanului European urmărind să stabilească dacă instituțiile UE își onorează obligația de a introduce norme interne privind demascarea; ia act de constatarea Ombudsmanului conform căreia majoritatea instituțiilor UE nu au pus încă în aplicare în mod corespunzător norme pentru protejarea demascatorilor, după cum s-a cerut în urma reformei Statutului funcționarilor din 2014; solicită ca toate instituțiile UE care încă nu au făcut acest lucru să adopte de urgență norme interne privind demascarea și să aplice o abordare comună privind obligațiile care le revin;

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

28.1.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Laura Ferrara, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Jiří Maštálka, Emil Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, Axel Voss, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Sergio Gaetano Cofferati, Pascal Durand, Angel Dzhambazki, Evelyne Gebhardt, Jytte Guteland, Heidi Hautala, Constance Le Grip, Angelika Niebler, Virginie Rozière

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0287.


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (18.2.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

Transparență, responsabilizare și integritate în instituțiile UE

(2015/2041(INI))

Raportoare pentru aviz: Sylvie Guillaume

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  se declară în favoarea intenției anunțate de către Comisie de a prezenta, în 2016, un proiect de acord interinstituțional prin care să se revizuiască Registrul de transparență pentru reprezentanții grupurilor de interese; insistă pentru ca consultarea dinaintea acestei propuneri să țină seama, de o manieră echilibrată, de diferitele puncte de vedere exprimate; consideră că nivelul de transparență trebuie ridicat, prin instituirea unui registru obligatoriu la nivelul UE;

2.  solicită utilizarea din proprie inițiativă a unei amprente legislative pentru activitățile de lobby din UE; indică, în acest sens, posibilitatea introducerii unor anexe la propunerile Comisiei și rapoartele Parlamentului, care să specifice clar ce reprezentanți ai grupurilor de interese au influențat substanțial textul respectivelor propuneri și rapoarte; îi încurajează pe eurodeputați și pe reprezentanții Consiliului să publice din proprie inițiativă informații despre reuniunile avute cu reprezentanții părților interesate, așa cum se practică la Comisie;

3.  adresează un apel acelor instituții europene care au introdus coduri de conduită, inclusiv Parlamentului, să accelereze ritmul măsurilor de implementare și monitorizare, ca, de exemplu, verificările declarațiilor de interese financiare; remarcă faptul că organismele de monitorizare și sancționare trebuie să fie independente din punct de vedere politic;

4.  salută intenția Comisiei de a publica din doi în doi ani un raport privind situația de moment a corupției în UE; îi solicită Comisiei să prezinte fără nicio altă întârziere o anexă la primul său raport anti-corupție, descriind în detaliu situația din instituțiile UE sub acest aspect;

5.  îi solicită Comisiei ca, pentru a garanta că instituțiile respectă standardele anti-corupție ale Consiliului Europei, să continue discuțiile cu privire la aderarea UE la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), cu scopul de a stabili un calendar provizoriu pentru această aderare;

6.  regretă progresele limitate realizate în privința demascatorilor și a jurnaliștilor, care pot avea un rol major în lupta împotriva corupției; regretă, de asemenea, faptul că Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului de a analiza posibilitatea creării unui program european complet de protecție a deamscatorilor; îi solicită Comisiei să prezinte o comunicare pe această temă până la sfârșitul anului 2016, pe baza unei evaluări a situației normelor privind demascatorii la nivel național și să ia în considerare un eventual plan de instituire a unor norme minimale privind demascatorii;

7.  regretă, de asemenea, că nu s-au făcut progrese în privința folosirii abuzive a legislației privind calomnia pentru intimidarea jurnaliștilor și a altor persoane care investighează cazuri de corupție; îi solicită, îndeosebi, Comisiei să inițieze discuții cu privire la o legislație care să sprijine abrogarea pedepselor penale pentru calomnie în statele membre;

8.  consideră că un Parchet european independent și puternic, cu competențe și responsabilități clar definite, va ajuta la combaterea fraudelor în dauna intereselor financiare ale Uniunii, precum și investigarea, urmărirea și trimiterea în judecată a autorilor fraudelor în dauna intereselor financiare ale Uniunii; consideră că orice opțiune mai puțin energică ar prejudicia bugetul Uniunii; încurajează Consiliul să relanseze negocierile cu privire la Directiva PIF, pentru a consolida cadrul juridic existent și a mări eficiența eforturilor de protejare a intereselor financiare ale UE;

9.  regretă blocajul din cadrul Consiliului cu privire la revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente; îndeamnă Consiliul să adopte o poziție constructivă, luând în considerare poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 decembrie 2011 și cerințele Tratatului de la Lisabona; constată că au fost implementate puține dintre recomandările Parlamentului privind transparența și accesul la documente; reamintește că transparența întărește încrederea populației în instituțiile UE, permițându-le cetățenilor să fie informați în legătură cu procesul decizional al UE; cetățenii ar trebui informați corect și la timp; reafirmă, în consecință, că transparența administrației UE și a procesului legislativ este esențială pentru legitimitatea legislației și politicilor UE; subliniază că transparența este o piatră unghiulară a mai bunei reglementări;

10.  își reiterează recomandarea ca fiecare instituție sau organism al UE să numească din cadrul structurilor sale de conducere existente un responsabil cu transparența, ale cărui atribuții să cuprindă respectarea normelor;

11.  reamintește necesitatea ameliorării transparenței negocierilor legislative, inclusiv a trilogurilor; constată, prin urmare, că transparența lor ar trebui mărită prin raportare în comisia parlamentară competentă a mersului negocierilor din cadrul trilogurilor; ia act, îndeosebi, că, potrivit articolului 73 alineatul (4) din Regulamentul de procedură al Parlamentului, echipa de negociere trebuie să-i prezinte comisiei competente un raport, după fiecare trilog, și să pună la dispoziția acesteia documentele care oglindesc rezultatele trilogului; solicită, prin urmare, ca atât raportul verbal, cât și documentele, să cuprindă informații detaliate despre situația negocierilor din cadrul trilogului; solicită, în plus, să se pună la dispoziția publicului o listă cu datele reuniunilor din cadrul trilogului și cu numele participanților direcți;

12.  subliniază importanța alocării unui timp corespunzător între obținerea unui acord final în orice trilog dat și votul de confirmare din comisia competentă, astfel ca membrii acesteia să aibă timp să citească textul și să-l discute în cadrul propriilor grupuri politice înainte de votul final în comisie;

13.  solicită mai multă transparență la nivelul agențiilor UE și în relațiile lor cu alte organisme ale UE; subliniază importanța unor procese transparente de numire, alegere și numire a reprezentanților agențiilor, mai ales atunci când Parlamentul participă la acestea;

14.  consideră că primul raport anticorupție bienal al Comisiei constituie o tentativă promițătoare de a avea o imagine de ansamblu asupra corupției din statele membre; îi solicită Comisiei să includă o analiză a riscurilor de corupție din instituțiile Uniunii în următorul raport pe 2016, împreună cu o sinteză a celor mai mari probleme de corupție din statele membre, recomandări privind politica de combatere a acestora și măsuri de monitorizare ce urmează a fi luate de Comisiei, ținând cont în mod specific de impactul negativ al corupției asupra funcționării pieței interne.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

16.2.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

49

1

6

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Michał Boni, Caterina Chinnici, Ignazio Corrao, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Lorenzo Fontana, Kinga Gál, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Sophia in ‘t Veld, Eva Joly, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Timothy Kirkhope, Barbara Kudrycka, Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, József Nagy, Péter Niedermüller, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Pál Csáky, Daniel Dalton, Dennis de Jong, Gérard Deprez, Anna Hedh, Petr Ježek, Emil Radev, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Barbara Spinelli, Elissavet Vozemberg-Vrionidi


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

21.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Michał Boni, Elmar Brok, Richard Corbett, Pascal Durand, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Diane James, Ramón Jáuregui Atondo, Jo Leinen, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, Paulo Rangel, Helmut Scholz, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Ashley Fox, Sven Giegold, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jérôme Lavrilleux, Rainer Wieland

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Laura Agea


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

20

+

ALDE

Maite Pagazaurtundúa Ruiz

ECR

Ashley Fox, Kazimierz Michał Ujazdowski

EFDD

Laura Agea

GUE/NGL

Helmut Scholz, Barbara Spinelli

NI

Diane James

PPE

Michał Boni, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Jérôme Lavrilleux, Paulo Rangel

S&D

Richard Corbett, Ramón Jáuregui Atondo, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jo Leinen, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel

VERTS/ALE

Pascal Durand, Sven Giegold

2

-

PPE

Elmar Brok, Rainer Wieland

2

0

ENF

Gerolf Annemans

PPE

Markus Pieper

 

Corectarea voturilor și a intențiilor de vot

+

Gerolf Annemans

-

 

0

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 16 mai 2017Notă juridică