Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2007/2006(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0291/2007

Texte depuse :

A6-0291/2007

Dezbateri :

PV 22/10/2007 - 14
CRE 22/10/2007 - 14

Voturi :

PV 24/10/2007 - 8.22
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2007)0467

Texte adoptate
PDF 297kWORD 84k
Miercuri, 24 octombrie 2007 - Strasbourg
Strategie tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor
P6_TA(2007)0467A6-0291/2007

Rezoluţia Parlamentului European din 24 octombrie 2007 referitoare la o strategie tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor (2007/2006(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: "O strategie tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor" (COM(2006)0372),

–   având în vedere Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al şaselea program comunitar de acţiune pentru mediu(1),

–   având în vedere Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unui cadru de acţiune comunitar în vederea utilizării durabile a pesticidelor (COM(2006)0373),

–   având în vedere Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (COM(2006)0388),

–   având în vedere Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile asupra produselor fitosanitare (COM(2006)0778),

–   având în vedere articolul 175 din tratat,

–   având în vedere articolul 6 din tratat, în virtutea căruia este necesar ca protecţia mediului să fie integrată în definirea şi punerea în practică a politicilor comunitare, în special în vederea promovării dezvoltării durabile,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale(2),

–   având în vedere Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei(3) (Directiva-cadru privind politica în domeniul apei), Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman(4), Directiva 75/440/CEE a Consiliului din 16 iunie 1975 privind calitatea apei de suprafaţă destinată preparării apei potabile în statele membre(5) şi Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării(6),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) şi de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice(7) şi Directiva 2006/121/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 de modificare a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase pentru a o adapta la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006(8),

–   având în vedere Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului(9), Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică(10) şi Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice(11),

–   având în vedere raportul de sinteză al Comisiei şi al Miniştrilor olandezi ai Locuinţei, Planificării Urbane şi a Mediului, şi al Agriculturii, Gestiunii Naturii şi Pescuitului intitulat "Posibilităţi pentru o viitoare politică ecologică a UE privind produsele fitosanitare" (1997),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi avizul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală (A6-0291/2007),

A.   întrucât, în perioada 1992 – 2003, utilizarea produselor fitosanitare în UE s-a menţinut la un nivel important şi nu a scăzut deloc, în ciuda politicilor proactive urmate cu succes în anumite state membre ale UE pentru reducerea utilizării pesticidelor agricole;

B.   întrucât cantităţi nedorite din anumite pesticide se găsesc încă în mediul înconjurător, în special în sol şi în apă; întrucât în produsele agricole se găsesc încă reziduuri peste limitele reglementare;

C.   întrucât, deşi avantajele care decurg din folosirea pesticidelor şi rolul lor în asigurarea unei producţii agricole competitive şi durabile în Europa sunt incontestabile, publicul larg trebuie să fie mai bine informat asupra riscurilor pentru sănătate şi mediul înconjurător şi asupra efectelor negative pe termen scurt şi lung pe care folosirea lor le poate implica;

D.   întrucât utilizarea în continuare a pesticidelor ar trebui să fie posibilă numai cu menţinerea principiului precauţiei în ceea ce priveşte atât sănătatea umană, cât şi protecţia ecosistemului acvatic şi terestru; întrucât aceasta înseamnă că pesticidele nu ar trebui utilizate înainte de realizarea tuturor evaluărilor de impact asupra sănătăţii şi mediului; şi întrucât compararea datelor şi a celor mai bune practici în ceea ce priveşte reducerea utilizării în diferitele state membre ar trebui încurajată şi luată în considerare ca punct de referinţă;

E.   întrucât nu există un sistem transparent de raportare şi control cu privire la utilizarea pesticidelor şi la nivelurile de reziduuri din produse şi nici nu s-au elaborat indicatorii adecvaţi în acest scop,

1.   recunoaşte necesitatea unui cadru juridic european în domeniul utilizării pesticidelor, deoarece legislaţia în vigoare s-a dovedit insuficientă în prevenirea riscurilor şi a pericolelor pentru sănătate şi mediu pe care le comportă utilizarea pesticidelor;

2.   consideră importantă adoptarea unei noi legislaţii, bazată pe o abordare mai ferm centrată pe reducerea utilizării pesticidelor şi mai ambiţioasă ca performanţă ecologică, prin furnizarea unui sprijin semnificativ agriculturii organice şi metodelor integrate de producţie;

3.   salută Strategia tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor (Strategia tematică), care identifică lipsurile actualei legislaţii comunitare şi propune reglementarea fazei de utilizare, pentru a "umple golul" dintre, pe de o parte, introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi, pe de altă parte, sfârşitul ciclului de viaţă al produselor de acest fel;

4.   subliniază faptul că UE a adoptat acum peste douăsprezece acte legislative care reglementează, direct sau indirect, utilizarea produselor fitosanitare; cu toate acestea, subliniază că dispoziţiile propuse cu privire la utilizarea produselor fitosanitare merg în direcţia cea bună;

5.   constată că Strategia tematică acoperă numai produsele fitosanitare, care constituie doar o parte a pesticidelor; invită Comisia să includă fără întârziere, în domeniul de aplicare al strategiei tematice, pesticidele (produsele antiparazitare tipurile 14-19), astfel cum sunt definite în anexa V la Directiva 98/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive(12), întrucât comportă riscuri similare pentru sănătatea umană şi mediu, şi îndeamnă Comisia să extindă domeniul de aplicare al strategiei tematice, astfel încât să cuprindă, cât mai curând posibil, şi alte pesticide neagricole;

6.   consideră că este esenţial ca utilizatorii de pesticide să-şi îmbunătăţească practicile pentru a evita folosirea incorectă sau excesivă şi accidentele de otrăvire; salută crearea unui sistem de formare şi pregătire pentru utilizatorii profesionişti de pesticide, pentru care Comisia ar trebui să elaboreze orientări care să ţină seama de deosebirile existente dintre diferitele regiuni ale Europei; consideră că certificarea şi formarea trebuie să reprezinte o cerinţă prealabilă pentru angajarea utilizatorilor profesionişti de pesticide şi că ar trebui, de asemenea, prevăzută o formare profesională continuă, pentru actualizarea competenţelor şi a cunoştinţelor tehnice ale acestora şi pentru a asigura utilizarea sigură şi eficientă a pesticidelor; sugerează înfiinţarea sau extinderea serviciilor de consultare pentru agricultori, pentru a spori conştientizarea acestora cu privire la utilizarea sigură a pesticidelor şi pentru a încuraja schimbul de bune practici;

7.   invită Comisia să ia în considerare, în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", modalităţi adecvate de implicare a producătorilor produselor fitosanitare şi/sau ai agenţilor activi ai acestora în activitatea de tratare sau remediere a daunelor asupra sănătăţii umane sau a mediului care ar putea fi cauzate de utilizarea produselor fitosanitare;

8.   recomandă ca vânzarea şi distribuţia pesticidelor să se desfăşoare sub supravegherea unui profesionist sau practician calificat şi ca aceste tranzacţii să fie înregistrate într-un registru, pentru a asigura controlul adecvat al comercializării şi utilizării acestor produse;

9.   subliniază că riscurile şi pericolele pentru sănătate şi mediu pe care le comportă folosirea pesticidelor nu pot fi efectiv reduse la minimum fără un dialog constructiv cu ţările terţe şi o consolidare a capacităţilor acestora, care să cuprindă şi o stimulare de ordin financiar, împreună cu controale stricte asupra produselor importate în UE, pentru a asigura condiţii de egalitate pentru concurenţă;

10.   invită Comisia să definească o politică de protecţie şi cooperare cu ţările terţe din vecinătatea Uniunii Europene privind utilizarea pesticidelor şi a produselor fitosanitare;

11.   accentuează importanţa rolului jucat de mass-media în informarea publicului larg şi, în special, a utilizatorilor neprofesionişti de pesticide asupra problemelor legate de pesticide; şi sugerează conceperea unor campanii de informare şi sensibilizare a opiniei publice;

12.   salută, în cele mai multe cazuri, măsurile alese de Comisie; subliniază totuşi că existenţa unor planuri naţionale de acţiune ambiţioase la nivelul statelor membre este un element-cheie al întregului proces;

13.   regretă însă hotărârea Comisiei de a exclude criteriile cantitative şi calitative din planurile naţionale de acţiune, ceea ce reduce ambiţiile acestora;

14.   subliniază că, în lipsa unor obiective cantitative de reducere a utilizării pesticidelor în planurile naţionale de acţiune, noţiunea de "reducere a pericolelor, a riscurilor şi a dependenţei de pesticide" rămâne foarte imprecisă şi ambiguă şi nu va determina statele membre să micşoreze cantitatea de pesticide pe care le utilizează sau să acorde prioritate alternativelor nechimice pentru protecţia plantelor şi pentru gestionarea paraziţilor şi culturilor;

15.   sugerează îmbinarea, de către Comisie, a eliminării pericolelor, riscurilor şi dependenţei de pesticide cu criteriile cantitative din planurile naţionale de acţiune, prin stipularea obligaţiei statelor membre de a-şi stabili propriile obiective, calendare şi criterii naţionale pentru reducerea utilizării pesticidelor, luând în considerare experienţa pozitivă a unora dintre statele membre care aplică deja obiective cantitative de reducere şi care au demonstrat că pesticidele pot fi reduse fără costuri semnificative pentru agricultori;

16.   subliniază faptul că angajamentul de a reduce utilizarea produselor fitosanitare şi caracterul periculos al acestora, precum şi identificarea unor produse, mijloace şi tehnici alternative de protecţie fitosanitară, care să protejeze mai bine mediul, oamenii şi animalele se vor solda, pe lângă avantajele pentru mediu şi sănătatea publică, cu îmbunătăţirea calităţii produselor agricole europene şi vor determina creşterea valorii adăugate a acestora, ca urmare a sensibilizării societăţii şi a consumatorilor cu privire la aceste aspecte;

17.   admite că planurile naţionale de acţiune ar trebui adaptate condiţiilor specifice ale fiecărui stat membru în materie de climă, de agricultură şi de paraziţi, acolo unde sunt necesare anumite tratamente specifice, în special în cazul culturilor minore;

18.   speră ca Comisia să precizeze ajutorul financiar comunitar care poate fi pus la dispoziţie de statele membre pentru realizarea unor studii şi baze de date şi ameliorarea cunoştinţelor referitoare la pesticide;

19.   salută declaraţia Comisiei care precizează că principalul rezultat preconizat al Strategiei tematice este reducerea impactului negativ al folosirii pesticidelor asupra sănătăţii umane;

20.   regretă faptul că, deşi pesticidele sunt asociate cu efecte imunologice, tulburări endocrine, manifestări neurotoxice şi cancer(13), sănătatea este menţionată doar marginal în Strategia tematică;

21.   subliniază că substanţele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, ori persistente, bio-acumulabile sau toxice, ori cu proprietăţi ce produc tulburări endocrine, nu trebuie aprobate ca substanţe active în pesticide;

22.   subliniază faptul că fetuşii, nou-născuţii, copiii, femeile însărcinate şi vârstnicii, bolnavii cronici, persoanele cu probleme medicale preexistente, precum şi utilizatorii de pesticide şi locuitorii din zonele şi comunităţile rurale sunt mai vulnerabili şi mai expuşi la pesticide, în special la efectele cumulative ale diverselor tipuri de pesticide, decât restul populaţiei;

23.   subliniază faptul că autorizarea prealabilă a unui produs fitosanitar este o condiţie preliminară pentru utilizarea acestuia şi că această autorizare se bazează pe o evaluare ştiinţifică a produsului fitosanitar şi a agenţilor activi ai acestuia, în cursul căreia produsul este testat pentru a se stabili ce riscuri generează, când este utilizat corespunzător, asupra sănătăţii umane şi animale şi asupra mediului;

24.   consideră că este esenţial să se continue cercetările cu privire la efectele utilizării pesticidelor asupra sănătăţii, în special ale utilizării combinate şi cumulate;

25.   salută cu căldură interzicerea anumitor substanţe în virtutea riscurilor lor intrinseci şi a aşa-numitului "principiu al substituţiei", care stabileşte eliminarea substanţelor mai periculoase de pe piaţă în cazul în care există înlocuitori mai siguri, inclusiv nechimici;

26.   invită Comisia să adopte, pe baza unei colaborări cu statele membre şi cu sectorul industriei, o serie de măsuri pentru prevenirea importului şi comercializării produselor fitosanitare contrafăcute şi/sau neautorizate;

27.   invită Comisia să garanteze, în cazul în care se constată o depăşire a limitei maxime admise pentru pesticide la produsele alimentare importate, adoptarea unor măsuri şi aplicarea unor sancţiuni similare celor adoptate şi aplicate în cazul produselor fabricate în UE; solicită adoptarea unor măsuri imediate pentru a garanta o frecvenţă suficientă a controalelor la bunurile importate (supuse, în general, unei legislaţii mai puţin riguroase privind utilizarea produselor fitosanitare, ceea ce implică un risc mai ridicat în ceea ce priveşte prezenţa nivelurilor ilegale de reziduuri) în toate statele membre folosind aceleaşi metode, astfel încât agricultorii şi producătorii europeni să nu fie dezavantajaţi şi să se creeze condiţii echitabile de concurenţă în cadrul UE;

28.   solicită introducerea unor controale corespunzătoare, mergând până la interdicţie, asupra importurilor în Uniunea Europeană de articole agroalimentare pentru producţia cărora s-au folosit produse fitosanitare şi pesticide a căror utilizare şi comercializare sunt interzise pe teritoriul UE;

29.   solicită punerea în aplicare a unor sisteme coordonate de colectare a informaţiilor privind producţia, importul, exportul, comercializarea, distribuţia şi utilizarea pesticidelor disponibile în regim de vânzare liberă;

30.   consideră că desemnarea unor zone, îndeosebi zone de protecţie pentru captarea apei potabile, în care utilizarea pesticidelor este interzisă sau extrem de limitată, precum şi o protecţie avansată a mediului acvatic împotriva poluării cu pesticide sunt necesare pentru a se evita expunerile nedorite; consideră că ar trebui create "zone-tampon" de dimensiuni adecvate, ţinând seama de diferitele condiţii agricole, geografice şi meteorologice; consideră că utilizarea pesticidelor ar trebui interzisă în şi în jurul zonelor rezidenţiale urbane, parcurilor publice, terenurilor sportive, şcolilor şi locurilor de joacă pentru copii, întrucât Comisia a recunoscut că riscurile determinate asupra publicului larg de expunerea la pesticide în aceste zone sunt ridicate;

31.   constată contaminarea cu pesticide a apelor subterane şi de suprafaţă din Europa şi subliniază necesitatea întăririi coeziunii Strategiei tematice cu directiva-cadru privind politica în domeniul apei; subliniază că, în ciuda acestui fapt, purificarea apei se limitează în cea mai mare parte doar la apa pentru consumul uman, în timp ce restul apei contaminate pătrunde în organismul uman prin intermediul florei şi faunei, dând naştere ulterior la costuri de tratament ridicate;

32.   recunoaşte că interzicerea stropirii aeriene a culturilor este inevitabilă; consideră că stropirea se poate totuşi utiliza în cazurile în care prezintă avantaje ecologice evidente sau atunci când nu există altă soluţie, dar că, în astfel de situaţii, ar trebui ca, în mod obligatoriu, publicul larg să fie anunţat de momentul în care va avea loc stropirea, de tipul de pesticide utilizat şi de cantitatea acestora;

33.   invită Comisia să accelereze armonizarea la nivel comunitar a nivelurilor maxime de reziduuri, întrucât situaţia actuală denotă faptul că, în cadrul UE, condiţiile de concurenţă nu sunt echitabile, fiind un obstacol în calea schimburilor comerciale şi creând confuzie în rândul consumatorilor;

34.   îndeamnă Comisia să fixeze limitele maxime de reziduuri de pesticide la un nivel cât mai scăzut, exceptând cazurile în care se poate demonstra că nici cu cele mai avansate tehnici şi metode disponibile nu se poate obţine o reducere a reziduurilor sub un anumit nivel; solicită, în acest sens, statelor membre să îmbunătăţească controlul concentraţiilor de pesticide din produsele alimentare şi din mediile înconjurătoare;

35.   salută propunerea de a invita statele membre să elimine dispoziţiile care le permit să aplice niveluri de TVA reduse pentru pesticide; consideră că statele membre ar trebui ajutate de către Comisie pentru a introduce măsuri corespunzătoare de sprijin pentru agricultori, care ar urma să fie finanţate în cadrul dezvoltării rurale;

36.   invită Comisia să sprijine statele membre în instituirea unui sistem de percepere a taxelor sau a prelevărilor pentru a influenţa - cantitativ şi calitativ - utilizarea pesticidelor;

37.   insistă ca Comisia să propună definiţii clare şi criterii minime pentru GID, prin luarea în consideraţie a procentajului în creştere de zone de cultură organică din Europa şi prin aplicarea unor standarde obligatorii, generale şi specifice, de gestionare integrată a dăunătorilor pentru toate terenurile cultivate, cu excepţia terenurilor de cultură organică;

38.   recunoaşte că un număr ridicat de preocupări de mediu au fost integrate în diversele regulamente care compun politica agricolă comună, metodele de producţie agricolă protejând astfel mai bine mediul înconjurător;

39.   subliniază necesitatea extinderii practicilor agricole care promovează utilizarea unor cantităţi reduse de pesticide (în special producţia integrată şi agricultura biologică), contribuind astfel la o diminuare globală a utilizării acestora;

40.   îndeamnă statele membre să promoveze agricultura cu aport scăzut de pesticide şi agricultura biologică şi să se asigure că utilizatorii profesionişti de pesticide adoptă un regim de utilizare cu o mai bună protecţie faţă de mediu al tuturor metodelor fitosanitare disponibile, acordând prioritate metodelor nechimice de protecţie a plantelor şi de gestionare a organismelor dăunătoare şi a culturilor, ca de exemplu, rotaţia culturilor şi plivitul în locul folosirii sistematice a pesticidelor;

41.   invită Comisia şi statele membre să pună la dispoziţie resurse corespunzătoare pentru cercetare în domeniul rezistenţei, pentru cultivarea şi furnizarea unei game largi de plante cu diferite caracteristici de rezistenţă, pentru cercetarea în domeniul metodelor de rotaţie a culturilor şi de lucrare a solului, în scopul de a lupta împotriva paraziţilor şi a bolilor plantelor şi, respectiv, pentru inovaţii în domeniul protecţiei plantelor, inclusiv substituţii nechimici;

42.   subliniază faptul că încălzirea globală va conduce probabil la creşterea populaţiilor de dăunători, fapt care ar putea mări frecvenţa şi intensitatea focarelor de epidemie; în acest sens, solicită o analiză a impactului schimbărilor climatice nu numai asupra producţiei agricole, dar şi în contextul protecţiei mediului;

43.   invită statele membre să garanteze că pesticidele sunt depozitate şi manipulate în condiţii de siguranţă, că pesticidele nefolosite, expirate şi ambalajele goale sunt colectate în mod controlat şi că pesticidele ieşite din uz sunt tratate în concordanţă cu reglementările aplicabile deşeurilor periculoase;

44.   solicită ca eliminarea în condiţii de siguranţă a pesticidelor ieşite din uz să fie finanţată din resursele comunitare existente, având în vedere că mai mult de 200 000 de tone de pesticide sunt stocate în continuare pe teritoriul UE, nu numai în zonele de depozitare subterană a substanţelor periculoase, dar şi în zonele de depozitare în aer liber;

45.   recunoaşte că, pentru a reduce impactul negativ al pesticidelor asupra sănătăţii şi a mediului, este esenţial ca echipamentul de aplicare să fie bine întreţinut, în special în ceea ce-i priveşte pe lucrătorii, agricultorii şi rezidenţii în cauză, şi subliniază că echipamentul de aplicare trebuie verificat periodic;

46.   îndeamnă Comisia să ţină seama de aspectul deosebit de preocupant al mortalităţii în rândul albinelor domestice - o problemă asociată cu utilizarea sistemică a anumitor insecticide (conţinând substanţele active Fipronil şi Imidacloprid) pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui şi porumb;

47.   subliniază necesitatea de a modifica standardele comerciale europene referitoare la forma, dimensiunea şi calităţile estetice ale fructelor şi legumelor proaspete, care încurajează utilizarea intensivă a pesticidelor;

48.   îndeamnă Comisia să considere Strategia tematică drept cadru pentru legislaţia actuală şi cea viitoare; sugerează propunerea unei serii de instrumente aplicabile, care să nu fie în contradicţie, ci să se completeze reciproc;

49.   salută faptul că, pe baza Strategiei tematice, Comisia a prezentat un cadru juridic comunitar cuprinzător pentru măsuri vizând utilizarea durabilă a produselor fitosanitare;

50.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre.

(1) JO L 242, 10.9.2002, p. 1.
(2) JO L 70, 16.3.2005, p. 1.
(3) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.
(4) JO L 330, 5.12.1998, p. 32.
(5) JO L 194, 25.7.1975, p. 26.
(6) JO L 372, 27.12.2006, p. 19.
(7) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
(8) JO L 396, 30.12.2006, p. 850. Rectificare publicată în JO L 136, 29.5.2007, p. 281.
(9) JO L 143, 30.4.2004, p. 56.
(10) JO L 206, 22.7.1992, p. 7.
(11) JO L 103, 25.4.1979, p. 1.
(12) JO L 123, 24.4.1998, p. 1.
(13) Comunicarea Comisiei intitulată "Strategia europeană pentru sănătate şi mediu", COM(2003)0338, p. 5.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate