Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 6 din Tratatul UE și articolul 149 din Tratatul CE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona privind contribuția UE la promovarea temelor privind sportul european, având în vedere totodată caracterul specific al sportului, structurile sale bazate pe voluntariat precum și funcția socială și educativă a sportului,

–   având în vedere Cartea albă privind sportul (COM(2007)0391),

–   având în vedere raportul de la Helsinki din decembrie 1999 și Declarația de la Nisa din decembrie 2000 privind caracteristicile specifice ale sportului și funcția sa socială în Europa,

–   având în vedere inițiativa Președinției Regatului Unit privind fotbalul european, care a avut ca rezultat "Studiul independent privind sportul european", publicat în 2006,

–   având în vedere jurisprudența Curții Europene de Justiție, a Tribunalului de Primă Instanță și deciziile Comisiei privind aspectele legate de sport,

–   având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1), care interzice toate formele de discriminare rasială în domenii precum ocuparea forței de muncă, educație, securitate socială, asistență medicală și accesul la bunuri și servicii,

–   având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(2),

–   având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 1997 privind rolul Uniunii Europene în domeniul sportului(3) și rezoluția sa din 5 iunie 2003 privind femeile și sportul(4),

–   având în vedere rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul fotbalului profesionist în Europa(5),

–   având în vedere rezoluția sa din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație(6),

–   având în vedere rezoluția sa din 14 aprilie 2005 privind dopajul în sport(7),

–   având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2006 privind lupta împotriva rasismului în fotbal(8),

–   având în vedere Codul mondial antidoping din 2003 și revizuirea sa din 2007,

–   având în vedere raportul și concluziile primei conferințe europene asupra guvernării sportului, "Regulile jocului" de la Bruxelles, din 26-27 februarie 2001,

–   având în vedere Memorandumul de înțelegere semnat de Comisie și FIFA în 2006 pentru a transforma fotbalul într-un factor de dezvoltare a țărilor din Africa, Caraibe și Pacific,

–   având în vedere experiența acumulată în cursul Anului european al educației prin sport (2004) și Recomandarea 2006/962/CE Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea de-a lungul vieţii(9),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A6-0149/2008),

A.   având în vedere întrucât rolul de integrare al sportului și faptul că acesta poate contribui la coeziunea socială, precum și la coeziunea internă a regiunilor;

B.   întrucât sportul european este o parte inalienabilă a identității europene, a culturii europene și a cetățeniei, și întrucât sportul european se bazează pe angajamentul și entuziasmul a milioane de sportivi, voluntari și suporteri care activează într-un mare număr de cluburi și federații sportive, ceea ce reprezintă o mișcare largă care a dat naștere la multe sportive, mulți sportivi și multe echipe de valoare și care a transformat sportul într-un aspect extrem de apreciat al societății noastre, în cadrul căreia evenimentele sportive sunt extrem de populare;

C.   întrucât sportul joacă un rol foarte important în cadrul societății europene, dar unele dintre sporturile competiționale sunt, totuși, confruntate, cu noi amenințări și provocări, cum ar fi presiunea comercială, exploatarea tinerilor jucători, sportivi și sportive, dopajul, rasismul, violența, aranjarea meciurilor, corupția, activitățile de pariuri și spălarea banilor;

D.   întrucât sportul deține un rol special în societate, fiind un instrument de incluziune și integrare socială, și întrucât sportul constituie un important instrument de promovare a dialogului intercultural și are o contribuție remarcabilă la dezvoltarea și promovarea unor importante valori culturale educaționale și privind societatea, precum corectitudinea, toleranţa şi respectul reciproc, solidaritatea, respectul pentru reguli, spiritul de echipă și auto-disciplina; întrucât sportul joacă un rol deosebit de important în cadrul societății europene în ceea ce privește sănătatea, educația, integrarea socială și valorile culturale, datorită organizațiilor structurate pe baze voluntare;

E.   întrucât conform articolului 149 din Tratatul CE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, acțiunile UE ar trebui să aibă ca scop dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, prin promovarea spiritului de echitate și de deschidere în competițiile sportive și a cooperării între organizațiile cu responsabilități în domeniul sportului, precum și prin protejarea integrității fizice și morale a sportivilor, îndeosebi a celor mai tineri sportivi și sportive; întrucât acțiunea la nivelul UE ar trebui să completeze acțiunea altor actori, fără a modifica actuala alocare a competențelor;

F.   întrucât, în vederea ratificării Tratatului de la Lisabona și a articolului 149, rolului sportului în Europa trebuie să i se confere o direcție strategică prin clarificarea aplicării dreptului comunitar domeniului sportului; întrucât o abordare de la caz la caz în vederea tratării caracterului specific al sportului este nesatisfăcătoare, din punctul de vedere al organizațiilor sportive deoarece ar putea conduce la creșterea incertitudinii juridice existente, și întrucât ar trebui să existe mai multe acțiuni sportive la nivelul UE, respectându-se, în același timp, autonomia, caracterul specific și auto-reglementarea organizațiilor sportive;

G.   întrucât viitorul articol 149 al Tratatului CE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, invită Comunitatea să promoveze spiritul de echitate și deschidere în competițiile sportive, și întrucât aplicarea normelor de concurență în sport conduce la un decalaj tot mai mare între cluburile sportive în avantajul celor mai bogate sau al celor mai populare dintre ele, ceea ce dăunează desfășurării echitabile a competițiilor sportive și, prin urmare, acționează în sens contrar obiectivului stabilit în respectivul articol;

H.   întrucât trebuie să se țină cont de independența organizațiilor sportive și a organismelor reprezentative, cum ar fi cele ce se ocupă de organizarea campionatelor profesioniste, în corelare cu faptul că responsabilitatea organizării incumbă, in principal, consiliilor de guvernare ale organismelor sportive și, într-o oarecare măsură, statelor membre și partenerilor sociali;

I.   întrucât importanța sportului profesionist este într-o creștere constantă și ajută la consolidarea rolului sportului în societate; întrucât legislația privind concurența și prevederile privind piața internă se aplică sportului profesionist în măsura în care acesta constituie o activitate economică;

J.   întrucât sportul intră în sfera de aplicare a altor aspecte ale legislației UE, în special în ceea ce privește principiul reprezentării și al democrației participative în cadrul organelor de decizie ale instituțiilor sportive europene și articolul 13 din Tratatul CE, care interzice discriminarea bazată pe sex, origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală; întrucât, în anumite cazuri, date fiind caracteristicile specifice și trăsăturile esențiale și singulare ale sportului, acesta nu poate fi comparat cu o activitate economică obișnuită;

K.   întrucât activitățile benevole din domeniul sportului întăresc coeziunea și incluziunea socială și promovează democrația locală și cetățenia activă având, în același timp, o valoare economică implicită, deoarece în lipsa voluntarilor activitățile sportive ar fi mult mai scumpe, iar multe dintre activitățile sociale asociate sportului ar dispărea; întrucât este necesară promovarea structurilor sportive benevole și încurajarea serviciilor benevole în domeniul sportului prin intermediul unor măsuri care să le ofere o protecție adecvată și care să recunoască rolul social și economic al voluntarilor;

L.   întrucât lipsa de activitate fizică favorizează apariția obezității și a unor afecțiuni cronice precum bolile cardio-vasculare și diabetul, și întrucât consecințele sale afectează bugetul alocat sănătății în statele membre;

M.   întrucât numărul orelor de educație fizică, atât în clasele primare, cât și secundare a scăzut în ultimii zece ani, și întrucât există diferențe majore între statele membre în ceea ce privește infrastructura destinată sportului și stocurile de echipament; întrucât sportul oferă tinerilor oportunități binevenite de participare și implicare personală în cadrul societății și poate fi de folos pentru a-i ține departe de delincvență;

N.   întrucât dopajul aduce atingere principiului concurenţei transparente și corecte și supune sportivele şi sportivii unor presiuni nejustificate;

O.   întrucât Codul mondial antidoping din 2003 a permis stabilirea unui model pentru armonizarea legislațiilor naționale din întreaga lume; întrucât eforturile depuse de Agenția Mondială Antidoping (WADA) sunt, totuși, concentrate în special pe sportul de nivel înalt;

P.   întrucât Uniunea ar beneficia de o mai bună coordonare în combaterea dopajului, în special prin definirea unor poziții comune în relațiile cu WADA, UNESCO și Consiliul Europei, precum și prin schimbul de informații și bune practici între guverne, organizațiile naționale și laboratoarele antidoping;

Q.   întrucât, în ciuda anumitor progrese realizate la nivel european în ceea ce privește egalitatea între sexe, se înregistrează încă inegalități persistente între sportive și sportivi; întrucât sistemele de training pentru sportive şi sportivi tineri şi talentați ar trebui să fie accesibile tuturor și nu ar trebui să conducă la discriminare între cetățenii și rezidenții UE pe motive de naționalitate sau sex;

R.   întrucât toți rezidenții ar trebui să aibă acces la activități sportive și întrucât este necesar, în consecință, să fie analizate necesitățile specifice ale anumitor grupuri precum persoanele cu handicap, imigranții și persoanele care provin din medii defavorizate și întrucât în special sportivele şi sportivii cu handicap nu trebuie să fie discriminați în comparație cu omologii lor fără handicap în privința accesului egal la sport în cadrul statelor membre;

S.   întrucât sportul se adresează tuturor cetățenilor, indiferent de sex, rasă, vârstă, handicap, religie, naționalitate, orientare sexuală, mediu social sau situație economică, întrucât sportul poate fi un factor de incluziune și integrare socială și întrucât Parlamentul şi Comisia au condamnat în mod repetat orice manifestare de violență, rasism și xenofobie;

T.   întrucât violența din timpul evenimentelor sportive rămâne o problemă nesoluționată și se poate manifesta în diferite moduri; întrucât evenimentele sportive de importanță favorizează prostituția și traficul de femei și copii pe întreaga lor durată;

U.   întrucât, conform unui studiu prezentat în timpul Președinției austriece în 2006, sportul a generat, în 2004, o valoare adăugată de 407 miliarde EUR, reprezentând 3,7% din PIB-ul UE și oferind locuri de muncă pentru 15 milioane de persoane, adică pentru 5,4% din forța de muncă; întrucât sportul contribuie, în consecință, la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona de creștere economică și creare de locuri de muncă și servește drept intrument de dezvoltare locală, regională și rurală, și întrucât acesta poate da naștere la sinergii cu dezvoltarea turistică prin intermediul dezvoltării infrastructurilor și apariția de parteneriate în vederea finanțării sportului și a activităților recreative;

V.   întrucât creșterea pirateriei digitale (și, în special, transmiterea în direct sau retransmisia neautorizată, , a evenimentelor sportive) reprezintă o amenințare majoră pentru domeniul sportului deoarece nivelul de sensibilizare față de această problemă este scăzut;

W.   întrucât majoritatea covârşitoare a activităților sportive se desfășoară în cadrul unor structuri nonprofit, dintre care multe depind de sprijinul public pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor la activități sportive; întrucât un sprijin financiar este necesar pentru sportul de masă și pentru sportul pentru toți, în conformitate cu dreptul comunitar; întrucât, în aproape toate statele membre , sportul organizat se sprijină pe structuri de conducere specifice, non-profit, înființate la nivel de masă și depinzând în mod preponderent de angajamentul voluntarilor, având forme specifice de personalitate juridică sau de statut care îi oferă precondițiile necesare pentru o serie de avantaje financiare și fiscale;

X.   întrucât statele membre nu au definit în mod clar noțiunea de sport și nu au decis dacă sportul reprezintă sau nu un serviciu de interes general, ceea ce ar permite justificarea unui regim financiar favorabil (facilitățile fiscale, de exemplu);

Y.   întrucât donațiile și fondurile guvernamentale sunt în scădere, și întrucât, pentru a putea supraviețui, majoritatea organizațiilor sportive non-profit sunt nevoite să-și asigure venituri din diverse activități comerciale, fiind astfel capabile de a-și îndeplini în mod eficace obiectivele sociale și intrând, prin urmare, în sfera de aplicare a legislaţiei UE;

Z.   întrucât organizațiile sportive dispun de numeroase surse de venit, cum ar fi cotizațiile membrilor cluburilor și vânzarea de bilete, publicitatea și sponsorizarea, loteriile, drepturile de difuzare, redistribuirea venitului în cadrul federațiilor și ligilor sportive, activitățile comerciale, subvențiile publice, veniturile generate de loteriile aflate în proprietatea statului sau autorizate de acesta, precum și de operatorii de jocuri de noroc, reprezintând cea mai importantă sursă de venit în multe din statele membre;

AA.   întrucât drepturile de difuzare reprezintă o sursă principală de venit pentru sportul profesionist din Europa, venit care este investit, printre altele, și în pregătirea la nivel de mase, în infrastructură și în proiecte comunitare, iar evenimentele sportive reprezintă o sursă populară de conținut pentru numeroși operatori mass-media;

AB.   întrucât organizațiile sportive din Uniunea Europeană consideră indispensabilă contribuția adusă de loteriile administrate de stat și de operatorii de jocuri de noroc autorizați, care funcționează în interes general, la finanțarea sportului neprofesionist; întrucât nicio altă soluție durabilă și fezabilă din punct de vedere politic nu a fost nici propusă, nici discutată în mod serios până acum în vederea compensării pierderilor substanțiale ale unora din aceste surse de finanțare, la care se poate aștepta dacă întreprinderilor care funcționează pentru profit li s-ar permite să funcționeze în statele membre care până acum au aplicat politici restrictive în domeniul jocurilor de noroc;

AC.   întrucât activitățile de pariuri sportive s-au dezvoltat într-un mod necontrolat, (în special pariurile transfrontaliere pe internet); întrucât din ce în ce mai multe meciuri au fost aranjate și întrucât scandaluri legate de pariuri au ieșit recent la iveală în unele state membre, amenințând integritatea sportului și a competițiilor sportive;

AD.   întrucât evoluțiile economice și sociale înregistrate în majoritatea statelor membre, precum exacerbarea spiritului comercial, încurajarea creşterii cheltuielilor publice și un număr crescând de participanți, în timp ce numărul voluntarilor rămâne constant, au creat noi dificultăți în ceea ce privește organizarea sportului în Europa;

AE.   întrucât echipele naționale joacă un rol important nu numai prin consolidarea propriei reputații, dar și prin asigurarea solidarității cu sportul de masă și, prin urmare, merită să fie sprijinite;

AF.   întrucât crearea unei veritabile piețe europene a jucătorilor și a sportivelor şi sportivilor și creșterea nivelului salariilor în anumite sporturi au antrenat o creștere a activităților desfășurate de agenții de jucători, și întrucât, din această cauză, în statele membre există necesitatea unei pregătiri specifice pentru managerii sportivi și agenții de jucători;

AG.   întrucât gradul ridicat de internaționalizare din acest sector a condus la corupție transfrontalieră în domeniul sportului; întrucât, atunci când organele de administrare se confruntă cu probleme de corupție transfrontalieră de dimensiune europeană, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita asistență Comisiei, în măsura și în situațiile în care aceasta este necesară;

AH.   întrucât sistemul de acordare a licențelor, aprobate de organizatorii de competiții respectivi, au scopul de a garanta respectarea de către cluburi a acelorași reguli de bază în materie de gestiune financiară și de transparență, și întrucât aceste sisteme trebuie să respecte dispozițiile referitoare la concurență și la piața internă și nu pot depăși limitele acțiunilor necesare pentru realizarea obiectivelor legitime privind buna organizare și funcționare a sectorului sportiv;

AI.   întrucât, datorită însuși caracterului sporturilor organizate, structurile sportive la nivel european sunt, în general, mai puțin dezvoltate decât la nivel național și internațional, în timp ce sportul la nivel european este organizat pe o structură continentală, și nu la nivelul Uniunii Europene;

AJ.   întrucât Cartea albă privind sportul se referă, în mai multe locuri, la integrarea sportului în programele de finanțare europene și întrucât Uniunea va trebui să țină cont de aspectele legate de sport în acțiunile sale, în special în scopul respectării autonomiei, specificității și autoreglementării organizațiilor sportive și în scopul promovării sportului la nivel european; întrucât concluziile unui dialog structurat între toți factorii implicați sunt foarte importante pentru înțelegerea caracterului special al sportului;

AK.   întrucât Comisia a decis să transforme activitățile fizice menite să îmbunătățească starea sănătății într-un element-cheie al activităților sale din domeniul sporturilor; întrucât Consiliul Europei poartă un dialog productiv și inovator cu mișcarea sportivă europeană, întrunind la reuniunile sale factori implicați în sport atât la nivel guvernamental, cât și neguvernamental;

AL.   întrucât dialogul social la nivel european poate atenua îngrijorările comune ale angajatorilor și sportivilor și poate include examinarea acordurilor referitoare la relațiile dintre aceștia și condițiile de muncă din acest sector;

AM.   întrucât sportul poate contribui la diferite aspecte ale relațiilor externe ale UE în contextul programelor de ajutor extern, contribuind la dialogul cu țările partenere în cadrul diplomației publice a UE;

AN.   întrucât organizațiile sportive europene, organizatorii de evenimente sportive și toate organele cu competenţe în domeniu trebuie să își definească obiective legate de mediu în vederea asigurării durabilității activităților lor din punct de vedere al protecției mediului,

Organizarea activităților sportive

1.   salută publicarea Cărții albe privind sportul și speră că aceasta va servi ca bază pentru un dialog fructuos și continuu între lumea sportului și Comisie; apreciază importanța pe care Comisia o acordă sportului prin adoptarea acestei Cărți albe;

2.   salută faptul că statele membre au recunoscut oficial importanța sportului în cadrul noului Tratat de la Lisabona în vederea creării unei viitoare politici europene coerente în acest domeniu; întrucât, ținând cont de principiul specificității sportului, structurile sale bazate pe voluntariat și funcția sa socială și educațională, aceasta va permite Comisiei să promoveze și să completeze - dar nu să reglementeze - acțiunile statelor membre și ale organizațiilor sportive; constată că structurile sportive existente din Europa se bazează pe principiul naționalității;

3.   consideră că competenţele complementare legate de sport, menţionate la articolul 149 din Tratatul de la Lisabona, ar trebui să fie exercitate de Comisie în conformitate cu principiul subsidiarităţii, respectând autonomia organizaţiilor sportive şi a organismelor de conducere pertinente şi ţinând seama în mod adecvat de specificitatea sportului;

4.   solicită Comisiei să demonstreze respectul cuvenit specificității sportului și să ofere, fără a adopta o abordare de la caz la caz, mai multă certitudine juridică prin crearea unor linii directoare clare privind aplicabilitatea legislației europene sporturilor în Europa și prin sprijinirea organizării unor studii și seminarii privind aplicarea concretă a acquis-ului comunitar în domeniul sportului; invită Comisia să asigure claritate, coerență și publicitate normelor UE, astfel încât serviciile de interes general din domeniul sportului să își poată îndeplini misiunile și să poată contribui la creșterea nivelului calității vieții cetățenilor europeni; invită Comisia să monitorizeze și să revizuiască în mod regulat aplicarea legislației UE în conformitate cu Tratatul CE, pentru a se lua în considerare noile realități, astfel încât să poată fi identificate și soluționate problemele existente sau cele care pot apărea;

5.   își exprimă acordul față de punctul de vedere al Comisiei conform căruia majoritatea provocărilor întâmpinate pot fi abordate prin intermediul unei auto-reglementări, care să fie în conformitate cu principiile bunei gestiuni și care să respecte legislația UE; consideră că un parteneriat și un dialog structurat între Comisie și mișcarea sportivă sunt esențiale pentru buna guvernare a domeniului sportului și pentru evitarea incertitudinii juridice în ceea ce privește autonomia și auto-reglementarea organizațiilor sportive; este de acord cu Comisia în ceea ce privește desfășurarea unui dialog structurat în două părți: (a) un forum anual european al sportului, la care să participe toți cei implicați în domeniul sportului și (b) discuții tematice cu un număr limitat de participanți;

6.   salută participarea următoarelor organizații la dialogul structurat propus:

7.   consideră că un organism sportiv este liber să-și reglementeze sportul aflat în competența sa cu privire la normele pur sportive, însă atunci când sunt aplicate restricții, acestea trebuie să fie proporționate, adică necesare, în mod rezonabil, în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sportive, în limitele cadrului legislativ al UE;

8.   recunoaşte rolul jucat de actorii principali în jocurile de echipă profesioniste, şi anume cluburile, în calitate de unităţi de bază, angajatoare ale jucătorilor şi liant principal în relaţia cu suporterii; sindicatele jucătorilor, în calitate de reprezentanţi ai angajaţilor; ligile, în calitate de organizatori de competiţii la nivel naţional şi de reprezentanţi ai angajatorilor, împreună cu cluburile; şi organismele de conducere, în calitate de apărători ai sportului şi ai respectării regulilor jocului; toţi cei patru actori lucrează împreună pentru ca în sport să primeze o stare de sănătate bună, integritatea şi solidaritatea;

9.   recomandă ca asociațiile specifice aferente diferitelor categorii de persoane implicate în sport (jucători, antrenori, arbitri etc.) să fie reprezentate în mod adecvat în forurile de decizie ale federațiilor naționale și internaționale;

10.   consideră că, datorită fluxurilor importante de capital pe care le implică transferurile, tranzacțiile financiare ar trebui să fie efectuate în mod deschis și transparent de toate părțile implicate și consideră că, în funcție de sport, sistemul ar trebui să fie gestionat de organismul de conducere corespunzător;

11.   subliniază importanța activității de voluntariat în domeniul sportului prin faptul că aceasta acționează drept factor major în stimularea și promovarea integrării sociale și a unei mai mari sensibilizări a tinerilor; invită statele membre și Comisia să încurajeze mai puternic inițiativele de voluntariat în ceea ce privește sportul și organizațiile sportive, în contextul procesului de elaborare a politicilor la nivel național și european;

12.   solicită statelor membre și organismelor de conducere din domeniul sportului să promoveze în mod activ rolul social și democratic al suporterilor, prin sprijinirea creării și dezvoltării federațiilor de suporteri și promovarea implicării lor în managementul și administrarea competițiilor; consideră că inițiativa "Supporters Direct" reprezintă, în acest sens, un exemplu de bună practică și solicită Comisiei, statelor membre și organismelor de conducere din domeniul sportului să promoveze difuzarea acestei inițiative;

13.   invită Comisia Europeană să promoveze o implicare mai accentuată a organizaţiilor sportive neguvernamentale în dialogul dintre statele membre și Comisie prin organizarea unor reuniuni guvernamentale cu participarea organizaţiilor sportive neguvernamentale, cum ar fi reuniuni la nivel de directori sportivi sau la nivel ministerial, sau reuniuni ale grupurilor de lucru ale Comisiei;

14.   salută memorandumul semnat de Franța și Țările de Jos referitor la Cartea albă privind sportul și invită Comisia să clarifice statutul sportului în cadrul legislației UE în ceea ce privește anumite puncte specifice, cum ar fi componența echipelor, statutul agenților de jucători, drepturile de difuzare etc.;

15.   invită Comisia ca, atunci când se va angaja în noul dialog structurat, să acorde o atenție specială Comitetului Regiunilor, luând în considerare contribuția acestuia, la nivel regional și local, la supervizarea și punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Cartea albă privind sportul;

16.   solicită federaţiilor sportive internaţionale, europene şi naţionale să accepte, în statutul lor, dreptul la o cale de atac în instanțele judecătorești, dar recunoaște că principiul autoreglementării aplicat de autoritățile naționale, ligi și competiții este o realitate și justifică structurile modelului sportiv european și principiile fundamentale care guvernează organizarea competițiilor sportive;

17.   încurajează Comisia să promoveze punerea în aplicare și consolidarea unor sisteme autoreglementate de acordare de licențe, la nivel național și european, în vederea ameliorării bunei guvernări și creării unei egalități de tratament privind transparența și stabilitatea financiară; recomandă luarea de măsuri în vederea realizării transparenței financiare și a controlului costurilor în domeniul sportului european, asigurarea nu numai a stabilității, dar și a egalității de tratament între concurenții europeni din domeniul sportului; recunoaște utilitatea acordării de licențe de către organizatorii de competiții naționale și europene cluburilor profesioniste pentru a se asigura că aceste cluburi dispun de structura necesară și îndeplinesc condițiile materiale necesare pentru a participa la competiții;

18.   invită organizatorii de competiţii sportive naţionali şi europeni să se asigure că procedurile lor de acordare a licențelor asociațiilor sportive respectă principiile de bază ale transparenței financiare, sunt nediscriminatorii și sunt confome cu principiile și dispozițiile de bază privind piața internă, în vederea combaterii denaturării concurenței; consideră că organizațiile sportive europene trebuie să asigure respectarea cerințelor cu privire la transparență şi acordarea de licenţe și sancționarea cazurilor de nerespectare a acestora;

19.   salută propunerea Comisiei de organizare a unei conferințe cu participarea UEFA, Asociaţia Ligilor Europene de Fotbal (EPFL), Uniunea internaţională a fotbaliştilor profesionişti (Fifpro), asociațiile naționale și organismele naționale responsabile cu organizarea evenimentelor sportive fotbalistice profesioniste în vederea discutării dispozițiilor privind acordarea licențelor și a celor mai bune practici din acest domeniu specific; solicită Comisiei să invite la această conferinţă şi alte asociaţii reprezentative implicate;

Dopajul

20.   solicită statelor membre să cadă de acord asupra unei abordări legislative comune privind dopajul, pentru a crea situații juridice similare în toate statele membre, și să definească poziții comune în raport cu WADA, UNESCO și Consiliul Europei; invită acele state membre care încă nu au semnat Convenția UNESCO împotriva dopajului în sport să o facă;

21.   invită UE, în calitate de participant la WADA, să consolideze, în primul rând, rețelele existente și abia după aceea să creeze, în vederea combaterii dopajului, noi parteneriate între agențiile de aplicare a legii, laboratoarele acreditate de WADA, Europol și Interpol, care să permită, într-un timp scurt și într-un cadru de siguranță, schimbul de informații privind noile substanțe și practici de dopaj;

22.   invită Comisia să pună în aplicare acțiunile 4 și 5 din Planul de acțiune "Pierre de Coubertin", pentru a promova crearea de parteneriate între agențiile de aplicare a legii din statele membre, laboratoarele acreditate de WADA și Interpol, care să permită, într-un timp scurt și într-un cadru de siguranță, schimbul de informații privind noile substanțe și practici de dopaj și să faciliteze și să sprijine în mod activ crearea unei rețele a organizațiilor naționale antidoping din statele membre;

23.   îndeamnă statele membre să trateze traficul de substanțe dopante ilegale în același mod în care este tratat traficul de droguri și să-și adapteze legislațiile naționale în acest sens; invită Comisia să analizeze modul în care poate duce mai departe această recomandare prevăzută în Cartea albă;

24.   solicită o politică de prevenire și combatere a dopajului care să includă evitarea unor agende strânse care îi presează pe sportivi; subliniază că este necesară contracararea neregulilor prin controale, cercetare, teste, monitorizare pe termen lung de către medici independenți și prin educație și, în același timp, prevenire și formare; invită cluburile profesioniste și organizațiile sportive să adopte o declarație în care se angajează să lupte împotriva dopajului și să monitorizeze respectarea acestui angajament prin controale interne și externe independente;

25.   solicită elaborarea unui plan de acțiune privind combaterea dopajului, cu un calendar eșalonat până la următoarea Olimpiadă ce se va ține în UE (Londra 2012);

26.   solicită să se pună la dispoziție fonduri pentru cercetări privind dopajul prin intermediul Programului-cadru privind cercetarea și Programului pentru sănătatea publică;

27.   invită statele membre să asigure o informare și o educare mai cuprinzătoare a tinerilor sportivi de competiție privind drogurile menite să îmbunătățească performanțele, rețetele medicale care ar putea conține astfel de substanțe și efectele acestor substanțe asupra sănătății;

Educația, tinerii și sănătatea

28.   subliniază rolul sportului în educație, unde acesta poate inculca tinerilor valorile toleranței şi respectului reciproc, ale onestității și respectului pentru corectitudine, precum și rolul său profilactic, în special în privinţa combaterii obezităţii;

29.   salută propunerea Comisiei de a promova activitățile sportive și exercițiile fizice ca factori importanți în standardele educaționale, în așa fel încât să contribuie la creșterea nivelului de atractivitate al școlilor și la îmbunătățirea rezultatelor școlare; sprijină recomandările Comisiei ca statele membre să elaboreze strategii la nivel național, care să încerce, în cadrul programelor educaționale, să dezvolte și să consolideze ponderea activităților fizice în rândul copiilor și al școlarilor de la o vârstă fragedă; subliniază importanța finanțării activității fizice din școli, care este esențială pentru evoluția psihologică și fizică a celor mai mici copii, fiind, în același timp, un instrument de îngrijire a sănătății pentru cei tineri și mai puțin tineri;

30.   invită statele membre să încurajeze luarea de măsuri suplimentare pentru promovarea sportului și a exercițiilor fizice ca un factor important în ridicarea nivelului educațional național și să profite din plin de ocaziile oferite de programele comunitare privind mobilitatea la fiecare nivel de educație, formare profesională și învățare continuă;

31.   recomandă statelor membre să recunoască necesitatea de a asigura tinerilor sportivi și sportive o pregătire pentru "o dublă carieră", sportivă şi academică, astfel încât să se dea posibilitatea sportivilor profesionişti să reintegreze piaţa muncii după încheierea carierei - acordându-se o atenție specială educației celor mai tineri - pentru care este necesară o supraveghere mai strictă și controale regulate asupra pregătirii, astfel încât să se poată garanta calitatea acesteia, și de a crea centre locale de pregătire de înaltă calitate, care să protejeze interesele de ordin moral, educațional și profesional ale acestor sportivi;

32.   invită Comisia și statele membre să intensifice măsurile preventive și controalele medicale pentru tinerii sportivi și să asigure respectarea tuturor drepturilor consacrate în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului;

33.   salută propunerea Comisiei privind acordarea unui premiu european acelor școli care sprijină și promovează în mod activ activitățile fizice în cadrul procesului de învățământ;

34.   este de acord cu Comisia privitor la faptul că este crucial pentru dezvoltarea durabilă a sportului să se investească în sportive şi sportivi tineri și talentați și consideră că pregătirea locală a jucătorilor reprezintă o provocare reală pentru mișcarea sportivă; consideră că regula UEFA privind "jucătorii formați pe plan local" poate servi ca exemplu altor federații, ligi sau cluburi;

35.   menționează, în acest sens, sarcina Uniunii, pe care Tratatul de la Lisabona i-a conferit-o, de a proteja integritatea fizică și morală a sportivilor şi sportivelor, în special a celor mai tineri dintre ei;

36.   invită Comisia să recunoască legalitatea măsurilor care favorizează promovarea la nivel profesionist a jucătorilor provenind din diverse scheme de pregătire, cum ar fi cea prevăzând un număr minim de jucători pregătiți pe plan local, fără deosebire de naționalitate;

37.   solicită Comisiei să încurajeze măsurile luate de organismele sportive pentru a proteja tinerii sportivi şi sportive, cu respectarea specificului sportului, pronunţându-se deschis în favoarea unei aplicări mai stricte a dispoziţiilor regulamentului FIFA, care interzice transferul jucătorilor sub 16 ani în UE şi aderând la principiul conform căruia primul contract al unui jucător profesionist trebuie încheiat cu clubul la care acesta s-a format;

38.   invită Comisia și statele membre să combată exploatarea fetelor și a băieților în domeniul sportului și traficul de copii, prin punerea strictă în aplicare a legilor și a normelor existente; sugerează că ar fi de dorit creșterea nivelului de securitate juridică, în special în aplicarea normelor referitoare la sportivii formați pe plan local;

39.   regretă practica aplicată de guvernele statelor membre de a vinde terenurile de sport ale școlilor pentru dezvoltare; consideră că statele membre ar trebui încurajate să asigure suficiente facilități pentru copii pentru ca aceștia să se implice în activități sportive și fizice la școală; solicită facilitarea, de către statele membre, a accesului gratuit al tinerilor sub 14 ani la toate competițiile interne și internaționale;

40.   având în vedere necesitatea adoptării unei abordări orizontale privind chestiunile de protecție a mediului și de sănătate, recomandă Comisiei să încurajeze promovarea protecției mediului și a sănătății pe durata evenimentelor sportive; salută decizia Comisiei de a promova o politică de achiziții ecologice în cadrul dialogului său politic cu statele membre și cu alte părți interesate;

41.   recunoaște importanța sportului în ceea ce privește protecția sănătății și de aceea recomandă ca deținătorii drepturilor de difuzare să promoveze sportul ținând cont de acest obiectiv;

42.   subliniază că legătura dintre sport și sănătate este un element important, astfel încât legătura dintre organizațiile sau asociațiile sportive și fondurile destinate sănătății și medici a devenit, din ce în ce mai mult, o practică comună care reprezintă a valoare adăugată imensă pentru serviciile de asistență medicală și, în același timp, o sursă de economii; consideră crucială educarea tinerilor în vederea sensibilizării acestora față de importanța hranei sănătoase, în contextul relației dintre hrană și exercițiu fizic, prin intermediul unor evenimente la nivelul întregii Europe, precum "Ziua hranei fără E-uri";

43.   subliniază importanța exercițiilor fizice și a sportului în reducerea obezității și eliminarea stilurilor de viață nesănătoase, deoarece acest fenomen are un impact pozitiv semnificativ, pe de o parte asupra sănătății cetățenilor și, pe de altă parte, în privința reducerii costurilor suportate de fondurile de asigurări de sănătate; își exprimă totuși îngrijorarea în legătură cu faptul că prelungirea programului de lucru și condițiile de lucru existente îi împiedică, în general, pe angajați să facă exerciții fizice regulate și să practice sportul în mod consecvent; invită Comisia să elaboreze și să publice, împreună cu federațiile sportive, înainte de sfârșitul anului 2008, orientări şi recomandări europene privind activitatea fizică;

44.   invită Comisia și statele membre să creeze un cadru de organizare a campionatelor școlare europene și a campionatelor universitare europene, în vederea pregătirii tinerilor pentru performanță și încurajării dialogului intercultural;

Incluziunea socială și combaterea discriminării

45.   subliniază faptul că sportul este unul dintre cele mai eficiente instrumente de integrare socială și ar trebui promovat și sprijinit ca atare de Uniunea Europeană într-o măsură mai mare, de exemplu prin programe speciale destinate organizatorilor de evenimente sportive și recreative la nivel european, național și local; consideră că aceste oportunități ar trebui extinse, în special la organizatorii de evenimente sportive care promovează integrarea și implică persoane cu handicap; consideră că, în cadrul Anului European al Dialogului Intercultural (2008), trebuie să se acorde o atenție specială rolului sportului ca arenă ideală pentru coexistența interculturală și ca piatră de temelie pentru dialogul și cooperarea cu țările terțe;

46.   subliniază importanţa încurajării populaţiei să practice sportul, garantând accesul tuturor la activităţile sportive şi egalitatea de şanse şi investind în formarea de profesori şi antrenori, precum şi în crearea de noi infrastructuri sportive publice;

47.   invită Comisia și statele membre să considere sportul nu doar ca pe un privilegiu al persoanelor fără handicap, dar și ca pe un instrument important pentru reabilitarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap; în acest sens, îndeamnă Comisia și statele membre să susțină măsuri practice și inițiative menite să promoveze o mai adâncă integrare a participanților cu handicap în disciplinele sportive tradiționale;

48.   salută inițiativa Comisiei de încurajare a organizațiilor sportive și a statelor membre în vederea adaptării infrastructurii sportive și școlare la nevoile persoanelor cu handicap și solicită facilitarea efectuării de studii de kinetoterapie și terapie fizică de către profesorii de educație fizică, permițându-le astfel acestora să lucreze cu elevi cu handicap parțial, în funcție de condițiile pe care aceștia le au;

49.   salută decizia Comisiei și a statelor membre de a sprijini măsuri suplimentare pentru persoanele cu handicap; îndeamnă Comisia să garanteze că toate drepturile prevăzute pentru sportivi sunt accesibile în mod egal sportivilor cu handicap;

50.   salută cuprinzătoarea Carte albă privind sportul a Comisiei; regretă totuși că perspectiva diferenței de gen nu este luată în considerare în mod adecvat, în special în ceea ce privește acordarea de remunerații egale pentru performanțe egale, sportivele câștigând mai puțin decât sportivii;

51.   salută propunerea Comisiei de a integra aspectele referitoare la egalitatea între femei și bărbați în cadrul tuturor activităților sale legate de sport, acordând o atenție deosebită accesului femeilor imigrante și al femeilor care aparțin unor minorități etnice la activități sportive, precum și accesului femeilor la funcții de decizie în domeniul sportului și apariției în mass-media a femeilor din acest domeniu;

52.   solicită statelor membre să pună în valoare şi performanţele femeilor în disciplinele sportive, acordându-le recompense financiare, şi să adopte dispoziţii legislative care să împiedice organizarea unor probe sportive la care premiile sau alte recompense atribuite sunt inferioare celor acordate bărbaţilor;

53.   invită statele membre să încurajeze acoperirea mediatică a activităților sportive ale femeilor, pentru a face posibilă apariția unor personalități feminine de referință (modele) și depășirea stereotipurilor de gen, şi să ofere femeilor posibilităţi de carieră în domeniile legate de lumea sportului, inclusiv în funcţii de conducere;

54.   invită statele membre să-și intensifice eforturile de a adapta progresiv infrastructurile sportive la necesitățile persoanelor cu handicap, în special copii, dar și ale persoanelor în vârstă și femeilor, în vederea creșterii speranței de viață activă și a importanței sportului pentru menținerea sănătății fizice și mentale, pentru a le asigura acestora accesul la aceste infrastructuri și de a-și însuși cele mai bune practici în acest domeniu; invită statele membre să monitorizeze utilizarea fondurilor publice destinate sportului, verificând repartizarea lor egală în raport cu necesităţile sportivelor și sportivilor;

55.   subliniază rolul deosebit de important al sportului în integrarea socială a persoanelor care provin din medii mai puțin privilegiate, în special a migranților; invită, în acest sens, statele membre să includă activități și programe sportive în cadrul inițiativelor finanțate de Fondul Social European, în vederea integrării sociale și participării persoanelor care aparțin unor categorii mai puțin privilegiate;

56.   apreciază poziția Comisiei de recunoaștere a rolului sportului ca instrument util pentru integrarea migranților și, la un nivel mai general, ca instrument de integrare socială; propune ca accesul la sport și integrarea în cadrul infrastructurilor sporturilor sociale să fie considerate drept un indicator al integrării sociale și un factor în analiza fenomenului de excludere socială;

57.   subliniază importanța regiunilor și a autorităților locale în organizarea evenimentelor sportive profesionale și recreaționale, în dezvoltarea infrastructurii, precum și în promovarea sportului și a unui stil de viață sănătos printre cetățenii UE și în special printre tinerii de vârstă școlară;

58.   invită organizațiile sportive și statele membre să adopte cele mai stricte măsuri în vederea combaterii rasismului și a discriminării în domeniul sportului; consideră arena sportivă drept locul de muncă al sportivilor profesioniști și invită Comisia şi statele membre să asigure un loc de muncă lipsit de discriminare;

59.   invită Comisia şi toate statele membre să transpună şi să pună în aplicare efectiv Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(10) şi Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă(11);

60.   invită organizaţiile şi cluburile sportive profesioniste să lanseze campanii pentru a lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, rasism şi xenofobie înaintea, în timpulşi după activităţi sportive şi meciuri de către participanţi şi spectatori, atât pe stadioane, cât şi în afara acestora;

Sportul și țările terțe

61.   insistă asupra faptului că dezvoltarea prin sport nu ar trebui în niciun caz să conducă la "migrația mușchilor" și invită Uniunea să abordeze această problemă în cadrul dialogului și cooperării sale politice cu țările partenere;

62.   invită Comisia și statele membre să extindă cadrul dialogului și cooperării cu țările terțe la teme precum transferurile jucătorilor internaționali, exploatarea jucătorilor minori, dopajul, spălarea de bani prin intermediul sportului și siguranța în timpul evenimentelor sportive internaționale majore ;

63.   invită statele membre să pună la dispoziția sportivilor și sportivelor din țările terțe mai multe posibilități de primire, în conformitate cu recentele declarații privind migrația ciclică, cu acordurile de parteneriat cu țările terțe în ceea ce privește mobilitatea și cu politica de migrație legală elaborată în 2005;

64.   invită Comisia și statele membre ca, atunci când vor analiza sportul în cadrul politicilor de dezvoltare ale Uniunii Europene, să creeze sinergii cu programele existente ale Organizației Națiunilor Unite, ale statelor membre, ale autorităților locale, ale ONG-urilor și ale organismelor private;

Controlul evenimentelor sportive

65.   solicită statelor membre ca, pentru prevenirea și combaterea cazurilor de violență, rasism și xenofobie în cadrul evenimentelor sportive, să încurajeze schimbul de bune practici și de informații operaționale referitoare la suporterii care reprezintă un pericol între forțele de poliție, inițiativele suporterilor, grupurile și experții anti-violență și autoritățile din domeniul sportului; invită toate părțile interesate să joace un rol activ, aplicând sancțiuni imediate și mai stricte împotriva rasismului și a violenței, atât pe teren, cât și în tribune, și să se bazeze pe experienţa existentă a organizatorilor de competiţii şi a cluburilor în acest domeniu la nivel local şi european pentru a asigura că standarde minime ridicate sunt garantate de autorităţile publice şi de organizatorii de competiţii în aplicarea procedurilor şi în elaborarea planurilor de securitate; subliniază necesitatea creării condițiilor pentru o abordare mai cuprinzătoare, care să implice toate părțile interesate într-o strategie axată pe consolidarea aspectelor non-represive ale reacției la provocări, cu un accent deosebit pus pe educație și formare;

66.   invită Comisia și statele membre să pună în aplicare o politică de cooperare polițienească transfrontalieră bazată pe informare în domeniul sportului, care să includă schimbul de informații și date confidențiale între serviciile de securitate, respectând totodată libertatea, drepturile fundamentale și normele de protecție a datelor;

67.   atrage în mod deosebit atenția asupra valoroasei experiențe oferite de punctele naționale de informare fotbalistică (PNIF), responsabile de coordonarea și facilitarea schimburilor transfrontaliere de informații între serviciile de poliție, inclusiv în ceea ce privește evaluarea riscurilor și schimbul de informații privind suporterii cu risc ridicat, precum și asupra manualului de cooperare polițienească internațională, care ar putea avea un rol esențial în cadrul acestei politici bazate pe informare; invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea, precum și să dezvolte în continuare și să actualizeze această abordare, atunci când este necesar;

68.   salută inițiativa Comisiei de prevenire a violenței în timpul evenimentelor sportive și recomandă elaborarea de măsuri în vederea combaterii violenței și cadrul activităților sportive din școli;

69.   salută dezvoltarea sistemelor de acordare a licențelor pentru cluburi la nivel național și european și consideră că astfel de sisteme ar trebui să includă, de asemenea, dispoziții în materie de prevenire a rasismului, xenofobiei și violenței și de protecție a minorilor și respectare a drepturilor fundamentale;

Aspectele economice

70.   invită Comisia și statele membre să inițieze acte legislative și/sau să consolideze reglementările existente în vederea acordării unui rol important respectării drepturilor de proprietate intelectuală în comunicările comerciale, utilizarea mărcilor, a imaginilor, a denumirilor, a drepturile de difuzare și a altor derivate ale evenimentelor sportive pe care le organizează, pentru a proteja astfel dimensiunea economică a sportului profesionist, respectând, în același timp, dreptul de a transmite reportaje de scurtă durată, așa cum este stipulat în Directiva 2007/65/CE(12) (Directiva privind serviciile media audiovizuale) și dezvoltarea de sine stătătoare și echilibrată a sportului, fără a pune în pericol echilibrul adecvat dintre preocupările legitime ale organizațiilor sportive și necesitățile publicului legate de accesul și crearea unor informații obiective, cu conținut și actuale, în formă scrisă, vizuală sau audio; subliniază, de asemenea, că este important ca beneficiarilor să li se garanteze posibilitatea de a avea acces la distanță la evenimentele sportive transfrontaliere în UE; în special, ar trebui să fie abordate prioritar de către statele membre și Comisie problemele de marketing agresiv, pirateria pe internet și pariurile sportive ilegale;

71.   recunoaște dreptul tuturor mijloacelor de informare de a avea acces și de a realiza reportaje despre evenimentele sportive de interes major pentru public, în vederea garantării dreptului acestuia de a primi astfel de știri și informații în cadrul programelor de ştiri; recunoaște dreptul statelor membre de a putea lua măsuri prin care să protejeze dreptul la informație și să asigure accesul larg al publicului la difuzarea televizată a evenimentelor sportive naționale sau internaționale de importanță majoră pentru societate, cum ar fi Jocurile Olimpice, Campionatul mondial de fotbal și Campionatul european de fotbal;

72.   își reiterează sprijinul pentru statele membre care elaborează o listă de evenimente de importanță majoră pentru public care ar trebui difuzate pe canale TV necodificate, în conformitate cu articolul 3a din Directiva privind serviciile media audiovizuale menţionate anterior, și condamnă, în acest sens, acțiunile inițiate în justiție de către FIFA;

73.   recomandă statelor membre, federațiilor și ligilor sportive naționale să introducă o practică comună privind vânzarea drepturilor de difuzare (acolo unde nu se întâmplă încă acest lucru); consideră că este necesară, în interesul solidarității, o redistribuire echitabilă a veniturilor între cluburile sportive, incluzându-le și pe cele de mici dimensiuni, în cadrul și între ligi, precum și între sportul profesionist și cel destinat amatorilor, pentru a împiedica situația în care numai cluburile mari beneficiază de pe urma drepturilor de difuzare;

74.   recunoaşte că drepturile ce privesc sportul necesită acelaşi tip de protecţie ca şi alte drepturi de difuzare; salută recunoașterea de către Comisie a vânzărilor colective a drepturilor de difuzare drept un instrument pentru obținerea unei mai mari solidarități în domeniul sportului și insistența Comisiei în favoarea creării și menținerii unor mecanisme de solidaritate; invită acele ligi care nu au prevăzut încă aceste mecanisme să le introducă și invită Comisia să accepte vânzarea colectivă a drepturilor de difuzare ca fiind în general în conformitate cu normele de concurență din UE, acordând, în mod alternativ, o scutire generală pentru vânzarea colectivă a drepturilor de difuzare în domeniul sportului, asigurând astfel securitate juridică atât pentru organizatorii de evenimente sportive, cât și pentru investitorii în mass-media;

75.   declară că sportul trebuie să asigure interdependența adversarilor și incertitudinea rezultatelor competițiilor, ceea ce ar putea justifica punerea în aplicare pe piață, de către organizațiile sportive, a unui cadru specific pentru producția și vânzarea de evenimente sportive; totuși, aceste caracteristici specifice nu garantează o scutire automată de la normele de concurență ale UE a niciunei activități economice generate de sport;

76.   solicită Comisiei și statelor membre să consolideze și mai mult drepturile de proprietate intelectuală (DPI) în domeniul sportului și solicită inițierea de acțiuni concrete care să protejeze DPI ale organizatorilor de evenimente sportive în ceea ce privește rezultatele obținute și evenimentul sportiv în integralitatea sa, fără a aduce atingere libertăţii presei;

77.   invită Comisia să acorde o atenție suficientă pirateriei sportive în strategia sa privind informațiile pe internet și în lupta sa împotriva pirateriei; invită Comisia și statele membre să consolideze drepturile din domeniul sportului în cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), precum și dialogul cu țările terțe;

78.   observă că, adesea, există o neconcordanță între cererea și oferta de bilete pentru marile evenimente sportive, lucru care este în defavoarea consumatorilor; insistă asupra necesității de a se ține seama în totalitate de interesele consumatorilor în organizarea distribuirii de bilete și de a se garanta vânzări nediscriminatorii și echitabile de bilete la toate nivelurile;

79.   invită Comisia și statele membre să dezvolte o metodă statistică europeană în vederea măsurării impactului economic al sportului ca bază pentru conturile naționale statistice aferente sportului, care ar putea conduce, în timp, la un cont-satelit european pentru sport;

80.   invită Comisia să includă în planurile sale pentru viitorul imediat o evaluare a contribuției directe realizate de sport la PIB, dezvoltare și ocuparea forței de muncă, precum și a contribuției sale indirecte, prin educație, dezvoltare regională și o mai mare atractivitate a UE la realizarea Agendei de la Lisabona;

81.   recomandă statelor membre să valorifice mai eficient potențialul sportului de a crea locuri de muncă, de a favoriza creșterea economică și de a revitaliza, în special, regiunile defavorizate și le recomandă acestora și UE să sprijine în mod corespunzător sportul prin programele comunitare de finanțare existente, subliniind, în acest sens, rolul important pe care sportul îl poate juca în domeniul incluziunii sociale; recunoaște rolul veniturilor provenite din drepturile de difuzare și din alte drepturi privind proprietatea intelectuală în creșterea cheltuielilor pentru revitalizare și proiectele comunitare;

82.   invită statele membre să organizeze, cu ajutorul Comisiei, un schimb de bune practici între acestea și federațiile sportive privind organizarea evenimentelor sportive majore, în vederea promovării dezvoltării economice durabile, a concurenței și a ocupării forței de muncă;

83.   propune crearea unui mecanism eficient de încurajare a cooperării transfrontaliere și interregionale pentru a se realiza o mai bună valorificare a investițiilor în infrastructurile realizate cu ocazia evenimentelor sportive; în continuare, propune încurajarea promovării sportului prin intermediul grupării europene de cooperare teritorială, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)(13);

84.   sprijină consolidarea solidarității între sportul profesionist și cel amator pentru a încuraja cluburile mici, a promova sportul în cadrul școlii și a dezvolta infrastructurile locale relevante; salută recunoașterea, de către Comisie, a provocărilor specifice cu care se confruntă sportul neprofesionist și amator, precum și de sportul dependent de activitatea benevolă și solicită ca acest aspect să fie reflectat în toate aspectele economice ale viitoarelor politici în domeniul sportului;

85.   atrage atenţia asupra sportului non-profesionist, care este adesea neglijat; subliniază necesitatea unui sprijin financiar suplimentar, a unor condiţii de lucru mai bune şi a altor stimulente şi beneficii care să fie acordate sportului neprofesionist, inclusiv cluburilor nonprofit, sportivilor, antrenorilor şi arbitrilor amatori şi voluntari;

86.   subliniază încă o dată necesitatea acoperirii de către stat a costurilor legate de securitatea competiţiilor de amatori organizate de organisme non-profit;

87.   invită Comisia să sprijine menținerea sistemului actual de finanțare publică a sportului neprofesionist prin contribuții de la loteriile de stat și de la operatorii de jocuri de noroc autorizați care acționează în interes general în vederea asigurării unor surse stabile de finanțare pentru sportul neprofesionist;

88.   așteaptă cu interes concluziile studiului independent referitor la finanțarea publică, precum și privată, în statele membre, a sportului de masă și a sportului pentru toți, precum și la impactul schimbărilor ce se produc în prezent în acest sector;

89.   își exprimă preocuparea în ceea ce privește o posibilă liberalizare a pieței jocurilor de noroc și a serviciilor de loterie; consideră adecvată utilizarea beneficiilor obținute din aceste loterii în scopuri publice, inclusiv continuarea finanțării sportului profesionist și amator; invită Comisia și statele membre să adopte dispoziții reglementare care să asigure protecția sportului față de orice influență inadecvată în relație cu pariurile şi care să garanteze integritatea evenimentelor sportive şi să asigure respectarea drepturilor de proprietate intelectuală ale organizatorilor de competiţii; invită Comisia să realizeze un studiu cu privire la posibilele efecte sociale asupra societății și sportului ale liberalizării complete a pieței jocurilor de noroc și loteriilor, precum și cu privire la tipurile de mecanisme de control care ar putea fi folosite pentru protejarea consumatorilor;

90.   solicită Comisiei să înainteze o propunere care să asigure, în Uniunea Europeană, un sector al pariurilor sportive curat, împiedicând abuzurile și corupția și respectând drepturile organizatorilor de evenimente sportive; și solicită Comisiei și statelor membre să analizeze, împreună cu operatorii sportivi și cei care activează în domeniul pariurilor, crearea unui cadru viabil, echitabil și durabil în vederea protejării tuturor sporturilor în Uniunea Europeană de practicile ilegale legat de pariuri și păstrării încrederii publicului sportiv european în integritatea acestora;

91.   subliniază că sistemul fiscal discriminatoriu de favorizare a sportivilor, în vigoare în statele membre, poate avea efecte de denaturare a concurenței;

92.   subliniază, alături de Comisie, necesitatea de se oferi, în continuare, posibilitatea aplicării unei cote de TVA reduse pentru activitățile sportive, având în vedere rolul social important pe care acesta îl îndeplinește și legăturile sale strânse cu comunitatea locală;

93.   încurajează organizațiile sportive să reinvestească un procentaj din veniturile obținute din vânzarea drepturilor sale de difuzare și din proiectele de piață referitoare la o anumită disciplină sportivă, aceste reinvestiții putând fi direct alocate finanțării și sprijinirii sectoarelor benevole și non-profit ale acelei discipline sportive;

94.   consideră că este importantă recunoașterea naturii specifice a organizațiilor sportive non-profit și afirmă faptul că, în dreptul comunitar, trebuie ținut cont de diferența dintre organizațiile de voluntari, organizațiile non-profit și întreprinderile comerciale; invită statele membre să definească împreună cu Comisia principalele dificultăți cu care se confruntă asociațiile sportive non-profit și caracterul dominant al serviciilor pe care acestea le furnizează;

Chestiuni privind ocuparea forței de muncă în domeniul sportului

95.   consideră că este de nedorit ca sportivii profesioniști să aibă mai puține drepturi decât alte categorii de angajați și, de aceea, consideră că este important ca sportivii profesioniști să aibă o sferă largă și transparentă de drepturi ca angajați, inclusiv dreptul la un contract colectiv de muncă și dreptul de afiliere la sindicate profesionale şi dreptul de a sesiza instanţele ordinare;

96.   afirmă aplicabilitatea de bază a legislației UE privind nediscriminarea în domeniul sportului în Europa și invită Comisia Europeană să se asigure că orice derogări datorate specificității sportului rămân într-o sferă de aplicare legală și limitată; consideră că, în anumite cazuri, date fiind caracteristicele specifice ale sportului, restricții limitate și proporționate privind libera circulație pot fi adecvate, utile și necesare în vederea promovării sportului în statele membre;

97.   solicită statelor membre să garanteze adoptarea legislațiilor naționale astfel încât toate dispozițiile referitoare la transferul jucătorilor în context european să respecte legislația UE, ținând cont în mod corespunzător de caracterul specific al sportului și de alte principii fundamentale, cum ar fi păstrarea stabilității contractuale și a stabilității competițiilor;

98.   invită statele membre și asociațiile sportive să nu introducă noi reguli care să creeze o discriminare directă bazată pe naționalitate (cum ar fi regula 6 + 5 propusă de FIFA, spre deosebire de sistemul mai proporţional şi nediscriminatoriu al UEFA de utilizare a jucătorilor formaţi pe plan local); recomandă dialogul politic cu statele membre ca mijloc de combatere a discriminării în sport prin intermediul recomandărilor, al dialogului structurat cu persoanele și organismele care își desfășoară activitatea în domeniul sportului și, acolo unde este necesar, prin intermediul procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar;

99.   invită statele membre și organismele de reglementare competente să analizeze acuzațiile de corupție și de exploatare în cazul recrutării și al angajării sportivilor, în special al sportivilor minori din afara Uniunii Europene;

100.   condamnă practicile ilicite ale unor agenți ai unor jucători profesioniști, care s-au materializat chiar în cazuri de corupție, spălare de bani și exploatare a jucătorilor sau sportivilor minori și consideră că aceste practici sunt în detrimentul sportului în general; consideră că, dată fiind actuala realitate economică în care activează agenții de jucători, organismele de conducere din domeniul sportului de la toate nivelurile, în consultare cu Comisia, au obligația de a îmbunătăți normele ce reglementează activitatea agenților de jucători; în acest sens, invită Comisia să susțină eforturile organismelor de conducere din domeniul sportului în vederea reglementării activității agenților de jucători, eventual prezentând o propunere de directivă privind agenții de jucători; sprijină parteneriatele de tip public-privat între organismele care apără interesele sportului și autoritățile implicate în lupta împotriva corupției, parteneriate care vor contribui la elaborarea de strategii eficiente de prevenire și de combatere a corupției;

101.   constată că recunoașterea calificărilor profesionale ale agenților de jucători este acoperită de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(14) dacă profesia este reglementată de normele naționale;

102.   insistă că legislația din domeniul imigrației trebuie respectată întotdeauna în ceea ce privește recrutarea tinerelor talente din străinătate și invită Comisia să abordeze problema traficului de copii, în contextul Deciziei-cadru 2002/629/JHA a Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de persoane(15) și/sau în contextul punerii în aplicare a Directivei 94/33/CE a Consiliului din 22 iunie 1994 privind protecția tinerilor la locul de muncă(16);

103.   invită statele membre și asociațiile sportive să coopereze pentru protejarea sănătății mentale și fizice a tinerilor prin intermediul informațiilor privind legislația aplicabilă, asigurarea medicală a sportivilor, stabilirea unor standarde minime și prin schimbul de bune practici;

104.   invită organismele de conducere din domeniul sportului și cluburile să se angajeze în lupta împotriva traficului de ființe umane prin:

105.   salută încurajarea eforturilor de creare a unor comitete europene pentru dialog social în domeniul sportului; sprijină eforturile angajatorilor și ale angajaților în acest domeniu și invită Comisia să-și continue dialogul deschis pe această temă cu toate organizațiile sportive;

106.   subliniază importanța dialogului social promovat de Comisia Europeană ca platformă prețioasă de promovare a consultării sociale și a relațiilor stabile dintre reprezentanții angajatorului și cei ai angajatului și de asigurare a certitudinii juridice și a stabilității contractuale în domeniul sportului; în acest sens, salută faptul că EPFL și FIFpro, care se recunosc reciproc drept parteneri sociali, au solicitat în comun Comisiei Europene instituirea oficială a unui comitet UE pentru dialogul social în sectorul fotbalului profesionist, cluburile și UEFA participând în acest comitet în calitate de parteneri egali;

107.   consideră că agenții jucătorilor ar trebui să aibă un rol în cadrul unui dialog social consolidat în domeniul sportului, fapt ce ar împiedica, împreună cu o mai bună reglementare și un sistem european de acordare a licențelor pentru agenți, acțiunile necorespunzătoare ale agenților;

Finanțarea de către UE a sportului

108.   solicită introducerea în bugetul pe 2009 a unei linii bugetare speciale pentru acțiunile pregătitoare din domeniul sportului; deoarece articolul 149 din Tratatul CE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona prevede măsuri stimulative în domeniul sportului și deoarece un program specific al UE de finanțare în domeniul sportului nu va fi operațional înainte de 2011 - presupunând că Tratatul de la Lisabona va fi ratificat de cele 27 de state membre - recunoaște necesitatea pregătirii programului, începând cu 2009, prin acțiuni pregătitoare;

109.   solicită demararea procesului de punere în aplicare a diferitelor acțiuni menționate în Planul de acțiune "Pierre de Coubertin";

110.   salută ideea inițierii unui program al UE pentru politicile din domeniul sporturilor, bazat pe prevederile Tratatului de la Lisabona, și așteaptă cu nerăbdare propunerea Comisiei în acest sens;

111.   invită Comisia să lanseze acțiuni pregătitoare în domeniul integrării sociale și al sportului, concentrându-se pe proiecte cu o valoare adăugată europeană evidentă, și îndeamnă Comisia să sprijine proiecte care îndeplinesc acest scop, cum ar fi inițiativa Sporturile speciale olimpice unite; solicită insistent Comisiei ca, în viitor, să consacre protecției minorilor o parte a oricăror acțiuni pregătitoare în domeniul sportului;

112.   invită Comisia și statele membre să ia în considerare posibilitatea creării unor programe de sprijin destinate elevilor cu nevoi fizice speciale;

113.   solicită Comisiei și statelor membre să prevadă, în cadrul strategiilor de dezvoltare durabilă, finanțare pentru infrastructurile și proiectele referitoare la sport din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), precum și posibilitatea de a obține acces la noile instrumente de finanțare (JEREMIE și JESSICA, între altele);

114.   îndeamnă Comisia să includă în mod adecvat sportul în politicile existente ale UE și în programele de finanțare ale UE și să prezinte, de mai multe ori pe ani, rapoarte privind progresele obținute în acest sens;

o
o   o

115.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, federațiilor sportive europene, internaționale și naționale, precum și ligilor naționale prezenta rezoluție.

(1) JO L 180, 19.7.2000, p. 22. (2) JO L 303, 2.12.2000, p. 16. (3) JO C 200, 30.6.1997, p. 252. (4) JO C 68 E, 18.3.2004, p. 605. (5) JO C 27 E, 31.1.2008, p. 232. (6) Texte adoptate, P6_TA(2007)0503. (7) JO C 33 E, 9.2.2006, p. 590. (8) JO C 291 E, 30.11.2006, p. 143. (9) JO L 394, 30.12.2006, p. 10. (10) JO L 180, 19.7.2000, p. 22. (11) JO L 303, 2.12.2000, p. 16. (12) Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune (JO L 332, 18.12.2007, p. 27). (13) JO L 210, 31.7.2006, p. 19. (14) JO L 255, 30.9.2005, p. 22. (15) JO L 203, 1.8.2002, p. 1. (16) JO L 216, 20.8.1994, p. 12.