Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2005/0237A(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0331/2008

Texte depuse :

A6-0331/2008

Dezbateri :

PV 23/09/2008 - 9
CRE 23/09/2008 - 9

Voturi :

PV 24/09/2008 - 6.8
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0447

Texte adoptate
WORD 304k
Miercuri, 24 septembrie 2008 - Bruxelles Ediţie definitivă
Norme şi standarde comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor (reformare) ***II
P6_TA(2008)0447A6-0331/2008
Rezoluţie
 Text consolidat
 Anexă
 Anexă

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 septembrie 2008 referitoare la poziţia comună adoptată de Consiliu în vederea adoptării directivei Parlamentului European şi a Consiliului privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime (reformare) (5724/2/2008 – C6-0222/2008 – 2005/0237A(COD))

(Procedura de codecizie: a doua lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere poziţia comună a Consiliului (5724/2/2008 – C6-0222/2008)(1) ,

–   având în vedere poziţia sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului (COM(2005)0587),

–   având în vedere articolul 251 alineatul (2) din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 62 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport şi turism (A6-0331/2008),

1.   aprobă poziţia comună astfel cum a fost modificată;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei poziţia Parlamentului.

(1) JO C 184 E, 22.7.2008, p.11.
(2) JO C 74 E, 20.3.2008, p. 632.


Poziţia Parlamentului European adoptată în a doua lectură la 24 septembrie 2008 în vederea adoptării Directivei 2008/.../CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind respectarea obligaţiilor statului de pavilion şi privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime (reformare)
P6_TC2-COD(2005)0237A

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 80 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(1) ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2) ,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat(3) ,

întrucât:

(1)  Directiva 94/57/CE a Consiliului din 22 noiembrie 1994 privind normele şi standardele comune pentru organismele cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime(4) a fost modificată de mai multe ori în mod semnificativ. Deoarece sunt necesare şi alte modificări, se recomandă reformarea acesteia din motive de claritate.

(2)  Având în vedere natura dispoziţiilor Directivei 94/57/CE se dovedeşte oportună reformarea dispoziţiilor acesteia prin intermediul a două instrumente juridice comunitare diferite, şi anume printr-o directivă şi un regulament.

(3)  În rezoluţia sa din 8 iunie 1993 privind o politică comună în domeniul siguranţei maritime(5) , Consiliul a stabilit ca obiectiv eliminarea din apele comunitare a tuturor navelor care nu se conformează standardelor, acordând prioritate acţiunilor comunitare destinate să asigure punerea în aplicare efectivă şi unitară a normelor internaţionale, prin elaborarea unor standarde comune pentru societăţile de clasificare, definite ca organizaţii de inspecţie şi control al navelor (denumite în continuare "organizaţii recunoscute") .

(4)  Siguranţa maritimă şi prevenirea poluării marine pot fi ameliorate în mod eficient prin aplicarea strictă a convenţiilor, rezoluţiilor şi codurilor internaţionale, urmărindu-se în acelaşi timp obiectivul asigurării libertăţii de a presta servicii.

(5)  Statului de pavilion şi statului portului le revine răspunderea asigurării controlului dacă navele respectă standardele unitare internaţionale în materie de siguranţă maritimă şi de prevenire a poluării marine.

(6)  Este responsabilitatea statelor membre de a elibera certificate internaţionale de siguranţă şi de prevenire a poluării prevăzute de convenţii, precum Convenţia pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare din 1 noiembrie 1974 (SOLAS 74), Convenţia asupra liniilor de încărcare din 5 aprilie 1966, precum şi Convenţia pentru prevenirea poluării de către nave din 2 noiembrie 1973 (MARPOL) şi protocolul aferent din 1978 şi, de asemenea, de a asigura punerea în aplicare a acestor convenţii.

(7)  În conformitate cu aceste convenţii, toate statele membre pot autoriza, într-o mai mare sau mai mică măsură, organizaţii recunoscute să certifice conformitatea cu aceste dispoziţii şi pot delega eliberarea certificatelor relevante pentru siguranţă şi prevenire a poluării.

(8)  La nivel mondial, un număr mare de organizaţii recunoscute existente nu asigură nici punerea în aplicare corespunzătoare a normelor şi nici gradul de fiabilitate necesar atunci când acţionează în numele autorităţilor naţionale, având în vedere că nu dispun de structurile şi experienţa adecvate ▌ pentru a putea îndeplini sarcinile ce le revin la un înalt nivel de profesionalism.

(9)  În plus , aceste organizaţii recunoscute elaborează şi pun în aplicare normele referitoare la proiectarea, construcţia, întreţinerea şi inspecţia navelor şi sunt responsabile de inspectarea navelor în numele statelor de pavilion şi de certificarea conformităţii acestor nave cu cerinţele convenţiilor internaţionale pentru eliberarea certificatelor aferente. Pentru a putea îndeplini această sarcină în mod satisfăcător, aceste organizaţii trebuie să beneficieze de independenţă deplină şi să dispună de competenţe tehnice de înaltă specializare şi de o gestionare riguroasă a calităţii.

(10)  Organizaţiile recunoscute cu rol de inspecţie şi control al navelor ar trebui să aibă posibilitatea să îşi ofere serviciile pe întreg teritoriul Comunităţii şi să concureze între ele, asigurând acelaşi nivel de siguranţă şi protecţie a mediului. Prin urmare, standardele profesionale necesare activităţilor desfăşurate de acestea ar trebui stabilite şi aplicate uniform în Comunitate.

(11)  Eliberarea certificatului de siguranţă a sistemelor de radiocomunicaţii pentru navele comerciale poate fi încredinţată organizaţiilor private care dispun de experienţă suficientă şi de personal calificat.

(12)  Un stat membru poate restrânge numărul organizaţiilor recunoscute pe care le autorizează în funcţie de necesităţile sale, în temeiul unor motive transparente şi obiective, sub rezerva controlului exercitat de Comisie, în conformitate cu procedura comitetului.

(13)  Prezenta directivă ar trebui să asigure libertatea de a presta servicii în Comunitate; în consecinţă Comisia ar trebui să fie abilitată să negocieze, cu acele ţări terţe în care sunt amplasate anumite organizaţii recunoscute, ▌un tratament egal pentru organizaţiile recunoscute cu sediul în Comunitate.

(14)  Este necesară implicarea îndeaproape a administraţiilor naţionale în controlul navelor şi în eliberarea certificatelor aferente pentru a se asigura deplina conformitate cu normele internaţionale de siguranţă, chiar dacă statele membre se bazează pe organizaţii recunoscute care nu fac parte din administraţiile lor pentru a îndeplini atribuţii reglementare. Prin urmare, este necesar să se stabilească o relaţie de colaborare strânsă între administraţii şi organizaţiile recunoscute autorizate de acestea, ceea ce poate presupune ca organizaţiile recunoscute să fie reprezentate la nivel local pe teritoriul statului membru în numele căruia îşi îndeplinesc atribuţiile.

(15)  Divergenţele în ceea ce priveşte regimurile de răspundere financiară între organizaţiile recunoscute care îşi desfăşoară activitatea în numele statelor membre ar împiedica punerea în aplicare adecvată a prezentei directive. Pentru a contribui la rezolvarea acestei probleme, este oportună asigurarea la nivel comunitar a unui anumit grad de armonizare a răspunderii pentru orice accident maritim cauzat de o organizaţie recunoscută, astfel cum a fost stabilită printr-o hotărâre a unei instanţe judecătoreşti, inclusiv prin soluţionarea unui litigiu prin arbitraj.

(16)  Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei(6) .

(17)  În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice prezenta directivă pentru a incorpora modificări ulterioare la convenţiile internaţionale, protocoalele, codurile şi rezoluţiile aferente. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, inter alia, prin completarea acesteia cu noi elemente neesenţiale, aceste măsuri trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(18)  Cu toate acestea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a suspenda ▌autorizaţia acordată unei organizaţii recunoscute din motive de risc major pentru siguranţă sau mediu . Comisia ar trebui să decidă rapid, în conformitate cu o procedură a comitetului, dacă este necesar să fie anulată o astfel de măsură naţională.

(19)  Statele membre ar trebui să evalueze periodic activitatea organizaţiilor recunoscute care acţionează în numele lor şi să furnizeze Comisiei şi celorlalte state membre informaţii precise referitoare la activitatea acestora.

(20)  Statele membre, în calitate de autorităţi portuare, au obligaţia de a ameliora condiţiile de siguranţă şi de prevenire a poluării în apele comunitare prin inspectarea cu prioritate a navelor ale căror certificate au fost eliberate de organizaţii care nu respectă criteriile comune, asigurându-se astfel că navele care arborează pavilionul unui stat terţ nu beneficiază de un tratament mai favorabil.

(21)  În prezent nu există standarde internaţionale unitare pe care să trebuiască să le îndeplinească toate navele fie în etapa de construcţie, fie pe întreaga durată de funcţionare a acestora în ceea ce priveşte corpul navei, maşinile, instalaţiile electrice şi de control. Astfel de standarde pot fi stabilite în conformitate cu normele organizaţiilor recunoscute sau cu standarde echivalente stabilite de administraţiile naţionale în conformitate cu procedura stabilită în Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice şi în domeniul normelor privind serviciile societăţii informaţionale(7) .

(22)  Deoarece obiectivul prezentei directive, şi anume stabilirea măsurilor care trebuie respectate de către statele membre în relaţia lor cu organizaţiile însărcinate cu inspecţia, controlul şi certificarea navelor care îşi desfăşoară activitatea în Comunitate, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de statele membre şi, ţinând seama de amploarea acţiunii, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(23)  Obligaţia de a transpune prezenta directivă în legislaţia naţională ar trebui limitată la acele dispoziţii care reprezintă o schimbare substanţială în comparaţie cu Directiva 94/57/CE. Obligaţia de a transpune dispoziţiile nemodificate decurge din respectiva directivă.

(24)  Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligaţiilor statelor membre referitoare la termenele de transpunere în legislaţia naţională a directivelor prevăzute în anexa I, partea B.

(25)  În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituţional pentru o mai bună legiferare(8) , statele membre sunt încurajate să elaboreze, în interesul lor şi în interesul Comunităţii, propriile tabele care, pe cât posibil, să ilustreze corespondenţa dintre prezenta directivă şi măsurile de transpunere şi să le facă publice.

(26)  Măsurile care trebuie respectate de către organizaţiile recunoscute cu rol de inspecţie şi control al navelor sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. .… /. . al Parlamentului European şi al Consiliului din…(9) [ privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor] (10) ║.

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Scopul prezentei directive este:

   a) de a garanta că statele membre îşi îndeplinesc în mod eficient şi coerent obligaţiile care le revin în calitate de state de pavilion în conformitate cu convenţiile internaţionale;
   b) de a stabili măsurile care trebuie respectate de către statele membre în relaţia cu organizaţiile recunoscute pe care le-au însărcinat cu inspecţia, controlul şi certificarea navelor din punct de vedere al conformităţii cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale privind siguranţa maritimă şi prevenirea poluării marine, promovând totodată libertatea de a presta servicii. Acest proces cuprinde elaborarea şi punerea în aplicare, în temeiul convenţiilor internaţionale, a cerinţelor de siguranţă referitoare la corpul navei, maşini şi instalaţiile electrice, radiotelefonice şi de control ale navelor care intră în domeniul de aplicare al respectivelor convenţii internaţionale.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:

   a) "navă" înseamnă o navă care intră în domeniul de aplicare al convenţiilor internaţionale;
   b) "navă care arborează pavilionul unui stat membru" înseamnă o navă înregistrată într-un stat membru şi care arborează pavilionul acestui stat membru în conformitate cu legislaţia acestuia. Navele care nu corespund acestei definiţii sunt asimilate navelor care arborează pavilionul unei ţări terţe;
   c) "inspecţii şi controale" înseamnă inspecţiile şi controalele obligatorii în temeiul convenţiilor internaţionale, precum şi în temeiul prezentei directive şi al altor dispoziţii comunitare privind siguranţa maritimă ;
   d) "convenţii internaţionale" înseamnă Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare din 1 noiembrie 1974 (SOLAS 74) ▌, Convenţia internaţională privind liniile de încărcare din 5 aprilie 1966 şi Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave din 2 noiembrie 1973 (MARPOL), Convenţia internaţională asupra măsurării tonajului navelor din 1969, (Tonnage 69), Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart din 1978 (STCW 1978) şi Convenţia referitoare la Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare din 1972 (COLREG 72), împreună cu protocoalele şi modificările la acestea şi codurile conexe cu statut obligatoriu în toate statele membre, în versiunile actualizate;
   (e) "Codul statului de pavilion" înseamnă părţile 1 şi 2 din "Codul pentru punerea în aplicare a instrumentelor obligatorii ale OMI", adoptat de OMI prin Rezoluţia A.996(25) a Adunării din 29 noiembrie 2007, în versiunea actualizată a acestuia;
   f) ,,administraţie" înseamnă autorităţile competente din statul membru al cărui pavilion este arborat de o navă, inclusiv departamente, agenţii, organisme, însărcinate cu punerea în aplicare a dispoziţiilor privind statele de pavilion din convenţiile OMI;
   g) "organizaţie" înseamnă o entitate juridică, filialele sale şi orice altă entitate aflată sub controlul acesteia, care îndeplineşte, separat sau în comun, sarcini care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive;
   h) "control" înseamnă, în sensul literei (g) , drepturi, contracte sau orice alte mijloace, de drept sau de fapt, fie separate, fie combinate, care oferă posibilitatea de exercitare a unei influenţe decisive asupra unei entităţi juridice sau care îi permit entităţii respective să îndeplinească sarcini care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive;
   i) "organizaţie recunoscută" înseamnă o organizaţie recunoscută în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. ../.. (11) [ privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor] ;
   j) "autorizaţie" înseamnă un act prin care un stat membru acordă o autorizaţie sau deleagă competenţe unei organizaţii recunoscute;
   k) "certificat statutar'înseamnă un certificat eliberat de un stat membru de pavilion sau în numele unui stat membru de pavilion în conformitate cu convenţiile internaţionale;
   l) "norme şi proceduri" înseamnă cerinţele stabilite de o organizaţie recunoscută referitoare la proiectarea, construcţia, echipamentul, întreţinerea şi controlul navelor;
   m) "certificat de clasificare " înseamnă un document eliberat de o organizaţie recunoscută, prin care se atestă că nava poate fi utilizată într-un anume scop şi pentru anumite servicii în conformitate cu normele şi reglementările stabilite de această organizaţie recunoscută;
   n) "certificat de siguranţă a sistemelor de radiocomunicaţii ale navelor comerciale" înseamnă certificatul introdus prin Protocolul din 1988 de modificare a SOLAS adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI);

Articolul 3

(1)  La asumarea responsabilităţilor şi obligaţiilor rezultate din convenţiile internaţionale, statele membre se asigură că administraţiile lor competente pot asigura punerea în aplicare în mod adecvat a dispoziţiilor acestora, în conformitate cu alineatele (2) - (4) .

(2)  Statele membre pun în aplicare dispoziţiile Codului statului de pavilion.

(3)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura realizarea unui audit independent al administraţiei proprii cel puţin o dată la cinci ani, în conformitate cu dispoziţiile Rezoluţiei A.974 (24) adoptată de către Adunarea OMI la 1 decembrie 2005. Pe baza concluziilor auditului, statele membre se asigură că, după caz, un plan de remediere cuprinzător este întocmit în conformitate cu secţiunea 8 din partea a II-a a anexei la respectiva rezoluţie şi garantează punerea sa în aplicare la timp şi în mod eficient.

(4)  Statele membre iau măsurile necesare cu privire la inspecţia şi controlul navelor şi la eliberarea de certificate statutare şi de certificate de scutire, în conformitate cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale.

(5)  În cazul în care, în înţelesul alineatului (1), un stat membru hotărăşte în ceea ce priveşte navele care navighează sub pavilionul lui:

   i) să autorizeze organizaţiile să efectueze integral sau parţial inspecţiile şi controalele aferente certificatelor statutare, inclusiv cele pentru evaluarea conformităţii cu regulile menţionate în articolul 15 alineatul (2) şi, după caz, să emită sau să reînnoiască certificatele aferente; sau
   ii) să încredinţeze organizaţiilor recunoscute efectuarea integrală sau parţială a inspecţiilor şi controalelor menţionate la punctul (i);
statul membru conferă aceste competenţe numai organizaţiilor recunoscute.

Administraţia competentă aprobă în toate cazurile eliberarea pentru prima dată a certificatelor de scutire.

Totuşi, în ceea ce priveşte certificatul de siguranţă a sistemelor de radiocomunicaţii ale navelor comerciale, aceste atribuţii pot fi conferite unui organism privat recunoscut de o administraţie competentă, care deţine suficientă experienţă şi personal calificat pentru a îndeplini în numele acesteia o anumită activitate de evaluare a siguranţei în comunicarea radio.

(6)  Prezentul articol nu se referă la certificarea unor componente specifice ale echipamentului marin.

Articolul 4

Obligaţiile statelor de pavilion

(1)  Înainte de a permite operarea unei nave care a obţinut dreptul de a arbora pavilionul său, respectivul stat membru ia măsurile adecvate pentru a se asigura că nava în cauză respectă normele şi reglementările internaţionale aplicabile. În special, acesta verifică prin toate mijloacele rezonabile, antecedentele navei în materie siguranţă. Acesta se consultă, dacă este cazul, cu administraţia statului de pavilion precedent pentru a stabili dacă deficienţele sau aspectele legate de siguranţă, identificate de respectiva administraţie, rămân nesoluţionate.

(2)  Ori de câte ori un stat de pavilion solicită informaţii privind o navă care arbora anterior pavilionul unui stat membru, acel stat membru trimite imediat statului de pavilion solicitant detalii privind deficienţele nesoluţionate şi orice alte informaţii relevante legate de siguranţă.

(3)  Atunci când administraţia este informată că o navă care arborează pavilionul statului membru respectiv a fost reţinută de un stat de port, aceasta supraveghează luarea măsurilor corective corespunzătoare pentru ca nava respectivă să respecte reglementările şi convenţiile OMI aplicabile. În acest sens, respectiva administraţie stabileşte procedurile aplicabile.

Articolul 5

Statele membre se asigură că cel puţin următoarele informaţii privind navele care arborează pavilionul lor sunt ţinute sub controlul direct al unei autorităţi publice şi rămân accesibile administraţiei în orice moment prin mijloace electronice adecvate:

   a) caracteristicile navei (numele, numărul OMI etc.);
   b) datele de efectuare a controalelor, inclusiv complementare şi suplimentare, dacă este cazul, precum şi a auditurilor;
   c) identitatea organizaţiilor recunoscute implicate în certificarea şi clasificarea navei;
   d) identitatea organismului care a inspectat nava în conformitate cu prevederile privind controlul statului portului şi datele inspecţiilor;
   e) rezultatul inspecţiilor efectuate ca urmare a controlului statului portului (anomalii: da sau nu; reţineri: da sau nu);
   f) informaţii privind accidentele;
   g) identitatea navelor care au încetat să arboreze pavilionul respectivului stat membru în decursul ultimelor 12 luni.

La cerere, statele membre pun la dispoziţia Comisiei datele menţionate anterior.

Articolul 6

(1)  Fiecare stat membru evaluează şi revizuieşte în mod continuu, în cadrul unui sistem de gestionare a calităţii, performanţele sale ca stat de pavilion. Aceste evaluări cuprind toate aspectele sistemului de gestionare a calităţii referitoare la elementele operaţionale ale administraţiei pe o perioadă de [36] de luni.

Cel puţin, următorii indicatori de performanţă sunt incluşi în evaluare:

   - rata de reţinere a navei ca urmare a controlului statului portului,
   - rezultatele inspecţiei efectuate de statul portului, şi
   - indicatori de performanţă adecvaţi pentru a stabili dacă personalul, resursele şi procedurile administrative permit respectarea obligaţiilor de către statul de pavilion.

(2)  Statele membre care au realizat evaluări în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf şi apar pe lista neagră [sau pe lista gri] publicată în raportul anual al Memorandumului de înţelegere de la Paris (MOU) privind controlul statului portului la data de 1 iulie a anului în care se încheie evaluarea, trimit Comisiei un raport privind performanţa lor în calitate de state de pavilion, până la data de 1 noiembrie a anului în care se încheie evaluarea.

Raportul stabileşte şi analizează principalele cauze ale lipsei performanţelor şi cuprinde, de asemenea, un plan de măsuri de remediere şi corective care include, dacă este cazul, inspecţii suplimentare, care va fi pus în aplicare în cel mai scurt timp.

(3)  Sistemul de gestionare a calităţii este elaborat şi certificat în termen ...(12) .

Articolul 7

Înainte de sfârşitul anului [2010], Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind fezabilitatea instituirii unui memorandum de înţelegere privind obligaţiile statului de pavilion referitoare la inspecţii, cu scopul de a asigura condiţii de egalitate între statele de pavilion care s-au angajat să pună în aplicare în mod obligatoriu Codul statului de pavilion, şi au acceptat să fie auditate în conformitate cu prevederile Rezoluţiei A.974 (24) adoptate de către Adunarea OMI la 1 decembrie 2005.

Articolul 8

Relaţiile cu organizaţiile recunoscute

(1)  În aplicarea articolului (3) alineatul (5) , statele membre nu refuză, în principiu, să autorizeze orice organizaţie recunoscută să îndeplinească astfel de funcţii, sub rezerva dispoziţiilor de la alineatul (2) al prezentului articol şi de la articolele 9 şi 13 . Cu toate acestea, acestea pot să limiteze numărul organizaţiilor pe care le autorizează în conformitate cu necesităţile lor, cu condiţia să aibă motive transparente şi obiective pentru a proceda astfel.

La solicitarea unui stat membru, Comisia adoptă măsurile corespunzătoare, în conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 10 alineatul (2).

(2)  Pentru ca un stat membru să accepte ca o organizaţie recunoscută cu sediul într-un stat terţ să îndeplinească, în numele său, atribuţiile menţionate la articolul 3 sau o parte a acestora , acesta poate să solicite statului terţ în cauză să acorde acelaşi tratament acelor organizaţii recunoscute care îşi au sediul în Comunitate.

În plus, Comunitatea poate să solicite statului terţ în care îşi are sediul o organizaţie recunoscută să acorde acelaşi tratament acelor organizaţii recunoscute care îşi au sediul în Comunitate.

Articolul 9

(1)  Statele membre care iau o decizie să acţioneze astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (5) stabilesc o relaţie de colaborare între administraţia lor competentă şi organizaţiile care acţionează în numele lor.

(2)  Relaţia de colaborare este reglementată printr-un acord oficial, scris şi nediscriminatoriu sau prin înţelegeri echivalente din punct de vedere juridic, prin care se stabilesc atribuţiile şi funcţiile specifice asumate de către organizaţii şi incluzând cel puţin:

   a) dispoziţiile din apendicele II la Rezoluţia A.739 (18) a OMI privind liniile directoare pentru autorizarea organizaţiilor care acţionează în numele administraţiei, inspirându-se din anexa şi apendicele la Circularele OMI MSC/ Circ. 710 şi MEPC/ Circ. 307 privind acordul tip pentru autorizarea organizaţiilor recunoscute care acţionează în numele administraţiei;

În consecinţă, atunci când o organizaţie recunoscută, inspectorii sau personalul său tehnic eliberează certificatele necesare în numele administraţiei, aceştia beneficiază de aceleaşi garanţii juridice şi de aceeaşi protecţie juridică, inclusiv de exercitarea tuturor drepturilor la apărare la care administraţia şi membrii acesteia ar fi putut apela în cazul în care administraţia ar fi eliberat ea însăşi certificatele respective;

  b) următoarele dispoziţii privind răspunderea financiară:
   i) în cazul în care se stabileşte răspunderea administraţiei pentru un accident maritim, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti sau ca urmare a soluţionării unui litigiu prin arbitraj, şi i se cere să despăgubească părţile vătămate pentru o pierdere sau o daună materială sau pentru o vătămare corporală sau deces, dovedite, în faţa instanţei respective, a fi cauzate de o acţiune sau o omisiune intenţionată sau de o neglijenţă gravă a organizaţiei recunoscute, a organelor, angajaţilor, agenţilor sau a altor entităţi care acţionează în numele organizaţiei recunoscute, administraţia este îndreptăţită să primească o despăgubire financiară de la organizaţia recunoscută, în măsura în care pierderea, dauna, vătămarea sau decesul menţionate mai sus au fost provocate, conform hotărârii instanţei respective, de către organizaţia recunoscută;
   ii) în cazul în care se stabileşte răspunderea administraţiei pentru un accident maritim, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti sau ca urmare a soluţionării unui litigiu prin arbitraj, şi i se cere să despăgubească părţile vătămate pentru o vătămare corporală care nu a fost soldată cu un deces, dovedit în faţa instanţei respective, a fi cauzat de un act de neglijenţă sau imprudenţă sau de o omisiune a organizaţiei recunoscute, a angajaţilor săi, a agenţilor săi sau a altor entităţi care acţionează în numele organizaţiei recunoscute, administraţia este îndreptăţită să solicite o despăgubire financiară de la organizaţia recunoscută, în măsura în care vătămarea corporală care nu a fost soldată cu un deces a fost provocată , conform hotărârii instanţei, de către organizaţia recunoscută; statele membre pot să limiteze suma maximă care poate fi plătită de către organizaţia recunoscută, sumă care trebuie însă să fie cel puţin egală cu 4 milioane EUR, cu excepţia cazului în care suma stabilită de instanţă sau în urma arbitrajului este mai mică, caz în care se aplică această ultimă sumă ;
   iii) în cazul în care se stabileşte răspunderea administraţiei pentru un accident maritim, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti sau ca urmare a soluţionării unui litigiu prin arbitraj, şi i se cere să despăgubească părţile vătămate pentru o pierdere sau o daună materială dovedită în faţa instanţei respective a fi cauzată de un act de neglijenţă sau imprudenţă sau de o omisiune a organizaţiei recunoscute, a angajaţilor săi, agenţilor săi sau a altor entităţi care acţionează în numele organizaţiei recunoscute, administraţia este îndreptăţită să solicite o despăgubire financiară de la organizaţia recunoscută, în măsura în care pierderea sau dauna materială menţionate mai sus au fost cauzate, conform hotărârii instanţei respective, de către organizaţia recunoscută; statele membre pot să limiteze suma maximă care poate fi plătită de către organizaţia recunoscută, sumă care trebuie însă să fie cel puţin egală cu 2 milioane EUR, cu excepţia cazului în care suma stabilită de instanţă sau în urma arbitrajului este mai mică, caz în care se aplică această ultimă sumă ;
   c) dispoziţiile privind un control periodic, efectuat de către administraţie sau de către un organism extern imparţial desemnat de către administraţie, privind atribuţiile pe care organizaţiile le îndeplinesc în numele acesteia, menţionate la articolul 13 alineatul (1) ;
   d) posibilitatea de a supune navele unor inspecţii aleatorii şi amănunţite;
   e) dispoziţii pentru raportarea obligatorie a informaţiilor esenţiale referitoare la flota de nave înscrise în registrul său de clasificare, la schimbările, suspendările şi retragerile de clasă.

(3)  Acordul sau înţelegerea echivalentă din punct de vedere juridic poate stabili cerinţa ca organizaţia recunoscută să fie reprezentată la nivel local pe teritoriul statului membru în numele căruia îndeplineşte atribuţiile menţionate la articolul 3. O reprezentanţă locală cu personalitate juridică în conformitate cu legislaţia statului membru şi aflată sub jurisdicţia instanţelor de judecată ale acestuia poate corespunde unei astfel de cerinţe.

(4)  Fiecare stat membru transmite Comisiei informaţii precise privind relaţia de colaborare stabilită în conformitate cu prezentul articol. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.

Articolul 10

(1)  Comisia este asistată de Comitetul pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (COSS) instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2099/2002(13) .

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.

Termenul prevăzut la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este stabilit la trei luni.

(3)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.

Articolul 11

(1)  Prezenta directivă poate fi modificată, fără a i se extinde domeniul de aplicare, pentru:

   a) a încorpora, în sensul prezentei directive, modificările ulterioare la convenţiile internaţionale, protocoalele, codurile şi rezoluţiile aflate în legătură cu aceasta, menţionate la articolul 2 litera (d), articolul 3 alineatul (1) şi articolul 9 alineatul (2) , care au intrat în vigoare,
   c) a modifica sumele menţionate la articolul 9 alineatul (2) litera (b).

Aceste măsuri, destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 10 alineatul (3).

(2)  După adoptarea de noi instrumente sau protocoale la convenţiile internaţionale menţionate la articolul 2 litera (d), Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, stabileşte luând în considerare procedurile parlamentare ale statelor membre şi procedurile relevante din cadrul OMI, procedura detaliată de ratificare a acestor noi instrumente sau protocoale, asigurând, în acelaşi timp, aplicarea lor unitară şi simultană în statele membre.

Modificările aduse instrumentelor internaţionale menţionate la articolul 2 litera (d) şi la articolul 9 pot fi excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2099/2002.

Articolul 12

Fără a aduce atingere criteriilor ▌specificate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. …./…(14) [privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor] , dacă un stat membru consideră că o organizaţie recunoscută nu mai poate fi autorizată să îndeplinească în numele său atribuţiile specificate la articolul 3, acesta poate să îi suspende ▌ respectiva autorizaţie în conformitate cu următoarea procedură:

   a) statul membru informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la decizia luată şi la motivele întemeiate care au stat la baza acesteia;
   b) având în vedere aspectele privind siguranţa şi prevenirea poluării, Comisia trebuie să analizeze motivele invocate de statul membru pentru suspendarea autorizaţiei organizaţiei recunoscute ;
   c) hotărând în conformitate cu procedura de reglementare menţionată la articolul 10 alineatul (2), Comisia informează statul membru dacă decizia acestuia de suspendare a autorizaţiei este sau nu suficient de justificată din motive de risc major pentru siguranţă sau mediu. În cazul în care decizia nu este justificată, Comisia solicită statului membru să retragă respectiva suspendare. În cazul în care decizia este justificată, iar statul membru a limitat numărul de organizaţii recunoscute care acţionează în numele său, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1), Comisia solicită statului membru să acorde o nouă autorizaţie unei alte organizaţii recunoscute pentru a o înlocui pe cea suspendată.

Articolul 13

(1)  Fiecare stat membru verifică dacă organizaţiile recunoscute, care acţionează în numele său în sensul articolului 3 alineatul (5) , îşi îndeplinesc în mod eficient atribuţiile menţionate în respectivul articol, într-un mod satisfăcător pentru administraţia sa competentă.

(2)  Fiecare stat membru realizează o verificare a fiecărei organizaţii recunoscute care acţionează în numele lor, cel puţin o dată la doi ani , şi transmite celorlalte state membre şi Comisiei un raport cu privire la rezultatele respectivelor verificări , cel târziu până la data de 31 martie a anului următor celui în care au fost realizate verificările .

Articolul 14

În exercitarea drepturilor şi obligaţiilor lor de inspecţie, în calitate de state de port, statele membre raportează Comisiei şi celorlalte state membre şi informează statul de pavilion implicat, în cazul în care constată că anumite organizaţii recunoscute care acţionează în numele statului de pavilion au eliberat certificate statutare valabile unei nave care nu îndeplineşte cerinţele relevante prevăzute în convenţiile internaţionale sau în cazul unei defecţiuni a unei nave care deţine un certificat de clasă valabil, defecţiune care priveşte elementele cuprinse în certificatul respectiv. În sensul prezentului articol, sunt raportate doar cazurile navelor care reprezintă o ameninţare reală la adresa siguranţei şi mediului sau cele care fac dovada unei neglijenţe deosebite din partea organizaţiilor recunoscute. Organizaţia recunoscută în cauză este informată cu privire la cazul respectiv în momentul inspecţiei iniţiale, astfel încât să poată întreprinde imediat măsurile de remediere corespunzătoare.

Articolul 14

(1)  Fiecare stat membru se asigură că navele care arborează pavilionul său sunt proiectate, construite, echipate şi întreţinute în conformitate cu normele şi procedurile privind corpul navei, maşinile şi instalaţiile electrice şi de control stabilite de o organizaţie recunoscută.

(2)  Un stat membru poate decide să aplice norme pe care le consideră echivalente cu normele şi procedurile unei organizaţii recunoscute, cu condiţia de a le notifica imediat Comisiei, în conformitate cu procedura prevăzută în Directiva 98/34/CE, precum şi celorlalte state membre, şi cu condiţia ca niciun alt stat membru sau Comisia să nu ridice obiecţii în privinţa acestora şi să nu se considere, prin procedura de reglementare menţionată la articolul 10 alineatul (2) din prezenta directivă, că normele în cauză nu sunt echivalente.

(3)  Statele membre cooperează cu organizaţiile recunoscute pe care le autorizează la elaborarea normelor şi procedurilor organizaţiilor respective. Statele membre se consultă cu organizaţiile recunoscute în vederea asigurării unei interpretări uniforme a convenţiilor internaţionale.

Articolul 16

Dispoziţii finale

Comisia informează o dată la doi ani Parlamentul European şi Consiliul cu privire la evoluţia privind punerea în aplicare a prezentei directive în statele membre.

Articolul 17

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma dispoziţiilor articolelor […] şi punctelor […] din anexa I [articolele sau subdiviziunile acestora şi punctele din anexa I care denotă o modificare de fond în comparaţie cu Directiva 94/57/CE] până la…(15) . Statele membre informează de îndată Comisia în această privinţă, şi, în plus, furnizează un tabel de corespondenţă între aceste dispoziţii şi prezenta directivă .

Atunci când sunt adoptate de statele membre, respectivele măsuri cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea includ, de asemenea, o dispoziţie conform căreia trimiterile din actele cu putere de lege sau actele administrative existente la directivele abrogate prin prezenta directivă se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalităţile de efectuare a acestor trimiteri.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziţii din legislaţia naţională pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 18

Directiva 94/57/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele enumerate în anexa I partea A, se abrogă începând cu …..(16) , fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în legislaţia naţională a directivelor prevăzute în anexa I partea B.

Trimiterile la directivele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.

Articolul 19

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 20

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

(1) JO C 318, 23.12.2006, p.195.
(2) JO C 229, 22.9.2006, p.38.
(3) Poziţia Parlamentului European din 25 aprilie 2007 (JO C 74 E, 20.3.2008, p.632), Poziţia comună a Consiliului din 6 iunie 2008 (JO L 184, 22.7.2008, p. 11) şi Poziţia Parlamentului European din 24 septembrie 2008.
(4) JO L 319, 12.12.1994, p. 20. ║
(5) JO C 271, 7.10.1993, p. 1.
(6) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. ║
(7) JO L 204, 21.7.1998, p. 37. ║
(8) JO C 321, 31.12.2003, p. 1.
(9)+ De introdus numărul şi data. ║
(10) JO L
(11)+ JO a se insera numărul. ║
(12)* Trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive
(13) Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (COSS) (JO L 324, 29.11.2002, p. 1). ║
(14)+ JO a se insera numărul. ║
(15)* 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive.
(16)* ║data intrării în vigoare a prezentei directive.


ANEXA I

Partea A

Directiva abrogată şi modificările ulterioare aduse acesteia

(menţionate la articolul 18 )

Directiva 94/57/CE a Consiliului

JO L 319, 12.12.1994, p. 20.

Directiva 97/58/CE a Comisiei

JO L 274, 7.10.1997, p. 8.

Directiva 2001/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

JO L 19, 22.1.2002, p. 9.

Directiva 2002/84/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

JO L 324, 29.11.2002, p. 53.

Partea B

Lista termenelor de transpunere în legislaţia naţională

(menţionate la articolul 18 )

Directiva

Termen de transpunere

94/57/CE

31 decembrie 1995

97/58/CE

30 septembrie 1998

2001/105/CE

22 iulie 2003

2002/84/CE

23 noiembrie 2003


ANEXA II

TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Directiva 94/57/EC

Prezenta directivă

Regulamentul (CE) No …./…(1) [privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor]

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 litera (b)

Articolul 2 litera (b)

-

Articolul 2 litera (c)

Article 2 litera (c)

-

Articolul 2 litera (d)

Articolul 2 litera (d)

Articolul 2 litera (b)

Articolul 2 litera (e)

Articolul 2 litera (g)

Articolul 2 litera (c)

-

Articolul 2 litera (h)

Articolul 2 litera (d)

Articolul 2 litera (f)

Articolul 2 litera (i)

Articolul 2 litera (e)

Articolul 2 litera (g)

Articolul 2 litera (j)

Articolul 2 litera (f)

Articolul 2 litera (h)

Articolul 2 litera (k)

Articolul 2 litera (g)

Articolul 2 litera (i)

Articolul 2 litera (l)

Articolul 2 litera (i)

-

Articolul 2 litera (m)

Articolul 2 litera (h)

Articolul 2 litera (j)

Articolul 2 litera (n)

-

Articolul 2 litera (k)

-

Articolul 2 litera (j)

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4 alineatul (1) prima teză

-

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1) a doua teză

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 4 alineatul (1) a treia teză

-

Articolul 4 alineatul (1) a patra teză

Articolul 4 alineatul (1)

-

Articolul 3 alineatul (3)

-

Articolul 4 alineatele (2),(3) şi (4)

Articolul 5

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 6 alineatele (1), (2), (3) şi (4)

Articolul 9 alineatele (1), (2), (3) şi (4)

Articolul 6 alineatul (5)

-

Articolul 7

Articolul 10

Articolul 12

Articolul 8 alineatul (1) prima liniuţă

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (a)

Articolul 8 alineatul (1) a doua liniuţă

-

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (1) a treia liniuţă

Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf litera (b)

-

Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 13 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 10 alineatul (1) fraza introductivă

Articolul 12

Articolul 10 alineatul (1) literele (a), (b), (c) şi alineatele (2),(3) şi (4)

-

-

Articolul 11 alineatele (1),(2)

Articolul 13 alineatele (1) şi (2)

Articolul 11alineatele (3) şi (4)

Articolul 8 alineatele (1) şi (2)

Articolul 12

Articolul 14

Articolul 13

-

-

Articolul 14

Articolul 15 alineatele (1) şi (2)

-

Articolul 15 alineatul (3)

-

Articolul 16

-

Articolul 9

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 10 alineatele (1) şi (2)

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 15 alineatul (3)

-

Articolul 10 alineatul (4)

Articolul 15 alineatul (4)

Articolul 10 alineatul (5)

Articolul 15 alineatul (5)

Articolul 10 alineatul (6) primul, al doilea, al treilea şi al cincilea paragraf

-

Articolul 10 alineatul (6) al patrulea paragraf

Articolul 16

Articolul 17

-

Articolul 17

Articolul 20

-

-

Articolul 18

-

-

Articolul 19

-

Articolul 11

Articolul 14

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 18

Articolul 19

Anexa

Anexa I

Anexa I

Anexa II

Anexa II

(1)+ JO a se insera numărul. ║

Ultima actualizare: 8 iulie 2009Notă juridică