Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/2523(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B6-0543/2008

Dezbateri :

PV 21/10/2008 - 7
CRE 21/10/2008 - 7

Voturi :

PV 22/10/2008 - 4.2
CRE 22/10/2008 - 4.2

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0506

Texte adoptate
PDF 368kWORD 87k
Miercuri, 22 octombrie 2008 - Strasbourg
Consiliul European din 15 şi 16 octombrie 2008
P6_TA(2008)0506RC-B6-0543/2008

Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2008 privind Consiliul European din 15 şi 16 octombrie 2008

Parlamentul European,

–   având în vedere concluziile Președinției ca urmare a reuniunii Consiliului European din 15 şi 16 octombrie 2008,

–   având în vedere raportul Consiliului European și declarația Comisiei privind Consiliul European din 15 şi 16 octombrie 2008,

–   având în vedere concluziile Consiliului privind cadrul de supraveghere și mecanismele de asigurare a stabilității financiare ale UE din 14 mai 2008, precum și concluziile Consiliului privind chestiuni conexe din 3 iunie 2008, 4 decembrie 2007 și 9 octombrie 2007,

–   având în vedere articolul 103 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât UE este într-o situație critică legată de criza financiară, provocările generate de schimbările climatice și de necesitatea instituirii unei structuri instituționale clar definite;

B.   întrucât actuala criză financiară, care a fost declanșată de creditele ipotecare cu nivel ridicat de risc din SUA și printre cauzele căreia se numără, printre altele, o politică monetară prea expansionistă practicată de mulți ani de către Rezerva Federală a SUA, lipsa transparenței piețelor financiare, îndatorarea excesivă a instituțiilor financiare, supravegherea defectuoasă a piețelor financiare, slaba calitate a rating-urilor și ipotezele greșite privind evoluția prețurilor proprietăților imobiliare, s-a răspândit în întreaga lume ca urmare a integrării tot mai accentuate a piețelor;

C.   întrucât, deși inovațiile de pe piața financiară pot fi utile, astfel de produse financiare trebuie să fie reglementate și transparente, astfel încât să se asigure un echilibru echitabil între eficiență și stabilitate, și întrucât piețele financiare ar trebui să fie în slujba economiei reale;

D.   întrucât instrumentele existente nu au reușit să limiteze impactul crizelor financiare astfel încât să reducă la minim costurile colective și să evite riscurile, și întrucât la nivelul UE, trebuie asigurat un grad de supraveghere coerent al piețelor financiare europene, din ce în ce mai integrate; întrucât stabilitatea financiară și gestionarea crizei implică însă și alți actori decât autoritățile de supraveghere;

E.   întrucât concluziile Preşedinţiei consacrate crizei financiare nu fac referire la rolul Parlamentul European în calitate de colegiuitor pentru punerea în aplicare a deciziilor Consiliului European;

F.   întrucât procedurile parlamentare pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona au fost încheiate în 24 de state membre; întrucât reformele instituționale din Tratatul de la Lisabona se impun de urgență pentru a garanta că Uniunea Europeană funcționează armonios și în mod echilibrat și că există un control democratic deplin;

G.   întrucât pentru evenimentele politice importante din 2009, în special alegerile europene și constituirea unei noi Comisii Europene, e nevoie de claritate în legătură cu dispozițiile instituționale care se vor aplica;

H.   întrucât, pe scena mondială, UE joacă un rol major în materie de combatere a schimbărilor climatice, atât prin rolul de lider asumat în cadrul negocierilor internaționale, cât și prin reducerile substanțiale pe care ne-am angajat să le realizăm în cele 27 de state membre; întrucât, în această privință, Consiliul European din 8 şi 9 martie 2007 s-a angajat să realizeze reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 20 % până în anul 2020, eventual de 30 %, în cazul încheierii unui acord internațional cuprinzător;

I.   întrucât lupta împotriva schimbărilor climatice este o preocupare și un obiectiv de primă importanță pentru Uniunea Europeană și ar trebui să beneficieze de o abordare cuprinzătoare la nivel internațional;

J.   întrucât îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona-Göteborg și a pachetului legislativ privind schimbările climatice şi energia necesită investiții pe termen lung și întrucât, din acest punct de vedere, Banca Europeană de Investiții (BEI) trebuie să joace un rol mai important,

Impactul macroeconomic al crizei financiare mondiale asupra economiei reale

1.   subliniază cu fermitate importanța unui răspuns rapid și extrem de coordonat al politicilor europene macroeconomice, pentru a contribui la resuscitarea creșterii economice la nivel mondial; remarcă, totodată, că principiile pactului de stabilitate și de creștere nu trebuie subminate și că statele membre ar trebui să-și fixeze ca obiectiv consolidarea fiscală;

2.   își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația piețelor financiare și solicită o consolidare a măsurilor de coordonare pentru a restabili încrederea pe piață;

3.   salută concluziile Preşedinţiei care a ratificat măsurile hotărâte în cadrul Eurogrupului la 12 octombrie 2008 ca un prim pas coordonat și important spre reinstaurarea încrederii pe piețe, spre intensificarea împrumuturilor interbancare și spre majorarea fondurilor proprii ale băncilor, care le-ar permite acestora să continue să acorde împrumuturi societăților și gospodăriilor; consideră că aceste măsuri erau necesare pentru a limita actuala criză financiară;

4.   consideră că este crucial ca statele membre să-și manifeste angajamentul hotărât și capacitatea de gestionare eficientă a crizei pentru a restabili o situație stabilă a pieței, premisă a restabilirii încrederii; consideră că prima reuniune din istorie a șefilor de stat și de guvern din zona euro, care adoptă decizii în această calitate, trebuie să evolueze în continuare;

5.   constată că actuala criză are implicații dincolo de piețele financiare, în special în ceea ce privește viabilitatea întreprinderilor, locurile de muncă, veniturile personale și IMM-urile și că impactul său ar fi fost imprevizibil dacă autoritățile naționale, Banca Centrală Europeană (BCE) și alte bănci centrale nu ar fi introdus măsuri în vederea restabiliri încrederii în sistemul financiar;

6.   subliniază necesitatea de a acționa pentru stabilitatea financiară și împotriva riscului sistemic; solicită Comisiei și Consiliului să revitalizeze agenda de la Lisabona și să adapteze programele naționale de reformă în această perioadă de perturbări economice până la sfârșitul anului pentru a proteja locurile de muncă și veniturile cetățenilor UE;

7.   este convins că un mediu macroeconomic durabil și orientat către creștere este necesar; reamintește importanța capitală a accesului continuu la credite al cetățenilor și IMM-urilor, precum și a investițiilor în infrastructura UE, pentru a evita reducerea dramatică a creșterii economice și a gradului de ocupare a forței de muncă; subliniază rolul pe care BEI l-ar putea juca în această privință;

Strategia de ieșire din criza financiară

8.   este hotărât să sprijine măsuri care pot readuce lichidități pe piață astfel încât să se poată restabili facilitățile de credit acordate întreprinderilor și persoanelor; este conștient de necesitatea de a asigura contribuabilii că orice măsuri adoptate vor reflecta preocupările acestora și constată că restabilirea stabilității financiare este esențială pentru creșterea economică ulterioară; invită statele membre să revizuiască funcționarea actualului sistem financiar, în cazul în care sunt cu adevărat dispuse să restaureze încrederea în piețele financiare și să abordeze criza financiară la nivel global;

9.   salută călduros reacția promptă și cuprinzătoare a Comisiei privind aplicarea normelor în materie de ajutoare de stat măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare; solicită Comisiei, în contextul monitorizării stricte a măsurilor de urgență, să înființeze o echipă interdisciplinară, care să includă specialiști din partea DG Concurenţă, din partea supervizorilor comitetelor de nivelul 3 și din partea Sistemului European al Băncilor Centrale, pentru a întruni cunoștințele și tehnicile necesare și pentru a garanta judecăți echilibrate, imparțiale și de înaltă calitate în toate statele membre;

10.   apreciază hotărârea Comisiei de înființare a unui grup la nivel înalt în vederea elaborării unei arhitecturi de supraveghere solide și durabile, care să permită o mai bună coordonare și integrare intersectorială și transfrontalieră; subliniază cât de important este ca acestuia să-i fie conferit un mandat precis, într-un interval de timp scurt, incluzând obligația de a raporta Consiliului, Comisiei și Parlamentului European;

11.   aprobă înființarea unei "unități pentru criza financiară" și solicită Consiliului să își dea mai rapid acordul în ceea ce privește modalitățile de funcționare și cooperarea sa cu grupul la nivel înalt înființat; critică cu fermitate absența Parlamentului din această celulă de criză; sprijină crearea unui sistem mai puternic de alertă timpurie, care să fie gestionat de Comisie și de BCE și înzestrat cu atribuții de coordonare și de aplicare, din care ar trebui să facă parte comitetele de nivelul 3;

12.   aprobă decizia Consiliului de a consolida rolul BEI de împrumutător și împrumutat;

13.   este preocupat de riscurile la care sunt expuse piețele financiare dat fiind mărimea pachetelor de măsuri de sprijin acordate de stat și consideră important faptul că, în interesul contribuabililor și al bugetelor statelor membre, de fiecare dată când se cheltuiesc bani publici pentru salvarea unei instituții financiare, măsura respectivă să fie însoțită de mecanisme de supraveghere publică, o mai bună guvernanță, limitări ale remunerațiilor, de obligația strictă de a răspunde în fața autorităților publice și de strategii de investiții pentru economia reală;

Îmbunătățirea cadrului de reglementare

14.   invită Consiliul să colaboreze cu Parlamentul și invită Comisia să se folosească de dreptul său de inițiativă și să propună măsuri care să consolideze cadrul de reglementare și de supraveghere al UE, precum și gestionarea crizelor la nivelul cadrului de reglementare UE;

15.   subliniază necesitatea unei analize atente a cauzelor actualei crize financiare, în special eficiența supravegherii și conformitatea cu normele existente; își reiterează solicitările privind măsuri legislative privind în special reglementarea și supravegherea activităților bancare, rolul agențiilor de rating a creditului, securizarea și supravegherea acesteia, fondurile speculative și alte tipuri de instituții noi, rolul îndatorării, cerințele în materie de transparență, normele care reglementează dizolvarea, compensația pe piețele extrabursiere (OTC) și mecanismele de prevenire a crizelor; salută propunerea Comisiei de ridicare a nivelului minim de protecție a depozitelor bancare și își reiterează angajamentul de a o analiza prompt;

16.   reiterează necesitatea consolidării procesului Lamfalussy, conform cerințelor formulate în rezoluţia sa din 9 octombrie 2008 conţinând recomandări către Comisie privind urmărirea rezultatelor procesului Lamfalussy: o viitoare structură de supraveghere(1), inclusiv supravegherea de către colegii a celor mai mari grupuri financiare transfrontaliere, precum și formularea unui statut juridic clar și lărgirea prerogativelor comitetelor de nivelul 3, ca modalitate de îmbunătățire a supravegherii în UE și de facilitare a dialogului internațional și a coordonării politicilor în materie;

17.   subliniază faptul că o criză care depășește jurisdicțiile naționale nu poate fi abordată doar în mod individual de către autoritățile naționale și că în crizele transfrontaliere, cooperarea și încrederea reciprocă dintre autoritățile de control sunt esențiale; îndeamnă Comisia și autoritățile naționale responsabile să elaboreze propuneri adecvate comune în vederea gestionării eficiente a crizei pentru a fi analizate ulterior de către Parlament; atrage atenția asupra importanței existenței unei coordonării strânse la nivelul UE în cadrul reuniunii la nivelul statelor G8 și crede cu tărie în necesitatea unei abordări globale a crizei, care ar promova crearea unei noi ordini financiare internaționale, prin reforma instituțiilor înființate în urma Acordului de la Breton Woods;

18.   salută inițiativa de a promova cât mai curând o conferință internațională în care să se discute acțiunile privind reglementarea și supravegherea care trebuie luate pentru a răspunde actualei crize; este convins că UE trebuie să joace un rol determinant în cadrul discuțiilor privind viitoarea arhitectura financiară internațională; solicită Consiliului European și Comisiei să includă și Parlamentul European în cadrul acestui proces;

19.   îndeamnă Comisia să înainteze fără nicio altă amânare propunerea sa de revizuire a Directivei 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi(2);

Tratatul de la Lisabona

20.   își reiterează respectul față de rezultatele referendumului din Irlanda și față de rezultatele procedurilor de ratificare din celelalte state membre și consideră că este posibil să fie luate în considerare preocupările exprimate de poporul irlandez, pentru a se ajunge la o soluție acceptabilă pentru toți înainte de alegerile europene; își declară disponibilitatea de a oferi guvernului și parlamentului irlandez întregul ajutor de care ar avea nevoie pentru a prezenta un set de propuneri menite să conducă la o mai bună informare și la lărgirea consensului în opinia publică irlandeză cu privire la viitorul Irlandei în cadrul unei Uniuni Europene reformate și consolidate, în acord cu partenerii din UE ai Irlandei;

21.   invită Consiliul European să definească la viitoarea reuniune o metodă și un calendar care să-i permită să atingă acest rezultat;

Energia și schimbările climatice

22.   consideră că obiectivele climatice ale UE după anul 2012 nu ar trebui puse la îndoială ca urmare a crizei financiare internaționale din prezent; se angajează să coopereze îndeaproape cu Consiliul și Comisia pentru a ajunge la un acord eficient și viabil cu privire la pachetul privind energia și schimbările climatice în cel mai scurt timp posibil; subliniază totuși faptul că este esențial pentru industria UE, angajați și consumatori ca măsurile preconizate în vederea atingerii acestor obiective să fie atent evaluate în ceea ce privește implicațiile lor asupra competitivității sectoriale și generale a întreprinderilor din UE; reamintește Consiliului că este vorba de o procedură de codecizie, în cazul căreia este necesară majoritatea calificată;

23.   invită Consiliul să mențină obiectivele ambițioase propuse de a atinge un procent obligatoriu de 20% de energie regenerabilă durabilă în consumul total final al Comunității și un procent obligatoriu de 10% de energie din surse durabile regenerabile în sectorul transporturilor din fiecare stat membru până la 2020;

24.   reamintește acordul Consiliului European de a adopta un obiectiv de reducere cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul în care se ajunge la un acord internațional, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să se angajeze să realizeze o reducere comparabilă de emisii și ca țările în curs de dezvoltare mai avansate din punct de vedere economic să contribuie în mod adecvat la acest obiectiv în funcție de responsabilitățile și posibilitățile lor respective;

25.   reamintește că este esențial pentru industria UE ca măsurile de flexibilitate necesare să fie aplicate în sectoarele cele mai expuse delocalizării/relocării și scăderii competitivității;

26.   atrage atenția asupra faptului că potențialul captării și stocării dioxidului de carbon de a contribui la reducerea substanțială a CO2 în sectorul energiei și la nivelul instalațiilor industriale a fost recunoscut, printre alții, de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice; invită, prin urmare, Consiliul să asigure punerea la dispoziție a unei finanțări adecvate, astfel încât cele 12 proiecte de demonstrare pe care le-a solicitat să poată să-și demareze operațiunile până în 2015;

27.   reamintește necesitatea includerii propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 produse de vehiculele utilitare ușoare (COM(2007)0856) ca una dintre propunerile legislative din cadrul pachetului privind schimbările climatice și energia;

Securitatea energetică

28.   solicită asumarea unui angajament politic ferm pentru a susține trecerea la o economie UE cu emisii reduse de carbon, în paralel cu utilizarea sporită a surselor autohtone, cu producerea descentralizată a energiei și cu măsurile de reducere a consumului de energie pentru a promova sursele de energie regenerabilă, eficiența energetică și alte surse energetice cu emisii scăzute de carbon, pentru a diversifica în continuare sursele de energie și pentru a reduce dependența de combustibilii fosili importați, întrucât aceste schimbări reprezintă răspunsul cel mai potrivit la creșterea prețurilor petrolului; sprijină prioritatea ca aceste măsuri strategice să fie urmate în mod obligatoriu de angajamente financiare ferme în sectorul cercetării și dezvoltării;

29.   invită Consiliul și Comisia să urmărească cu hotărâre recomandările Parlamentului care vizează o politică energetică comună europeană externă, în special prin promovarea unității UE în negocierile cu furnizorii de energie și cu țările de tranzit și prin apărarea intereselor UE în ansamblu, precum și prin dezvoltarea unei diplomații energetice eficiente, adoptarea unor mecanisme mai eficiente de reacție la situațiile de criză și asigurarea diversificării furnizorilor de energie; reamintește necesitatea adoptării unei strategii în acest scop, împreună cu instrumentele necesare pentru aplicarea sa; solicită acordarea unei atenții speciale pentru stabilirea interconexiunilor necesare care lipsesc, în special în partea de est a Europei;

30.   salută invitațiile lansate de Consiliu de a se consolida și completa infrastructurile de importanță critică; solicită Comisiei să pună în practică rețelele transeuropene de energie și să stabilească un plan prioritar de interconectare, fără a neglija infrastructura de recepționare și regazeificare a gazului natural lichefiat și infrastructura de stocare; salută atenția specială acordată regiunilor izolate ale UE; subliniază importanța dezvoltării în continuare a infrastructurii europene de interconectare și de rețele, pentru a introduce pe piețe cantități tot mai mari de energie electrică eoliană generată în largul mării; constată că interconexiunile transfrontaliere vor necesita măsuri speciale, precum finanțare preferențială sau scutiri fiscale; ia act de faptul că adăugarea verigilor lipsă din reţelele transeuropene va îmbunătăți siguranța aprovizionării cu energie și va contribui totodată la finalizarea pieței interne;

31.   evidențiază necesitatea consolidării cooperării cu țările vecine din regiunea Mării Negre în cadrul unui sistem instituțional și multilateral, care să includă aspecte legate de siguranța aprovizionării cu energie și a tranzitării acesteia, precum și transparența funcționării pieței;

32.   atrage atenția asupra faptului că siguranța aprovizionării cu energie este o prioritate pentru Uniunea Europeană; subliniază în această privință că dezvoltarea unor proiecte comune în cadrul UE privind sursele de energie regenerabile trebuie să aibă un rol esențial în garantarea aprovizionării cu energie, asigurând în același timp realizarea obiectivelor de la Lisabona și a celor de la Göteborg;

33.   subliniază faptul că eficiența energetică este nu doar modalitatea cea mai rentabilă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, ci și un factor care influențează în mod pozitiv economia, diminuând facturile pentru combustibil și sporind puterea de cumpărare a altor bunuri și servicii; solicită statelor membre să accelereze procesul de aplicare a politicilor de îmbunătățire a eficienței energetice și a legislației existente;

34.   consideră că o piață internă pe deplin funcțională este de o importanță primordială pentru siguranța aprovizionării; constată că piața energetică a UE nu este încă finalizată pe deplin și că punerea în practică pe deplin a acesteia este stringent necesară; salută inițiativa finalizării pachetului legislativ privind piața energetică internă înainte de încheierea mandatului parlamentar; invită Consiliul să inițieze negocieri cu Parlamentul cu privire la pachetul legislativ respectiv, bazate pe înțelegerea politică atinsă la 10 octombrie 2008 în cadrul Consiliului Energie;

Pactul european cu privire la imigrare și azil

35.   salută inițiativa Președinției franceze referitoare la Pactul european cu privire la imigrare și azil, în măsura în care acesta promovează o abordare coerentă și echilibrată a migrației în cadrul dublului său obiectiv: de a promova canalele legale de migrație, combătând în același timp migrația ilegală; în acest context, consideră că o politică comună privind imigrarea ar trebui să se bazeze pe presupunerea că migranții sunt membri individuali ai societății și potențiali cetățeni; este de părere că, în plus, statele membre ar trebui să încerce să dezvolte politici clare și eficiente privind includerea și integrarea socială; consideră, prin urmare, că acestea trebuie să fie însoțite de propuneri legislative concrete;

36.   se declară de acord cu Consiliul cu privire la faptul că Pactul european cu privire la imigrare și azil ar trebui să ofere un cadru de acțiune viitoarelor Președinții;

Cursul dat Consiliului European din 1 septembrie 2008

37.   consideră că nu poate exista o soluție armată la conflictele din Caucaz și condamnă ferm acțiunile tuturor acelora care au recurs la forță și violență pentru a schimba situația din teritoriile separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia;

38.   reamintește acțiunile militare disproporționate ale Rusiei de la începutul lui august 2008 din Georgia și incursiunea în profunzime pe teritoriul acesteia, precum și decizia sa unilaterală de a recunoaște independența Abhaziei și a Osetiei de Sud;

39.   solicită Rusiei să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei, precum și inviolabilitatea granițelor acesteia, recunoscute de către toate statele membre ale Uniunii Europene;

40.   subliniază faptul că UE trebuie să-și revizuiască politica față de Rusia, în cazul în care Rusia nu își îndeplinește angajamentele asumate în conformitate cu acordurile din 12 august și 8 septembrie 2008;

41.   salută poziția Consiliului privind situația din Georgia; reamintește angajamentele asumate în cadrul acordurilor din 12 august și 8 septembrie 2008; subliniază faptul că retragerea trupelor ruse din zonele adiacente Osetiei de Sud și Abhaziei reprezintă un o măsură suplimentară esențială; solicită să fie asigurată întoarcerea operativă și în condiții de siguranță a refugiaților, însoțită de desfășurarea pe teren a observatorilor UE; deplânge eșecul negocierilor dintre Rusia și Georgia, care au avut loc la Geneva la 15 octombrie 2008;

42.   regretă în plus că misiunea Uniunii Europene de monitorizare (EUMM) în Georgia nu are permisiunea de a intra pe teritoriul celor două regiuni separatiste unde Rusia intenționează să desfășoare 7 600 de soldaţi din trupe armate permanente, înlocuind contingentele de proporții reduse rusești de menținere a păcii, desfășurate în ambele teritorii după încheierea acordurilor de încetare a focului din 1992-1994;

43.   așteaptă cu nerăbdare concluziile conferinței donatorilor internaționali în ceea ce privește Georgia, care urmează să aibă loc la 22 octombrie 2008; salută angajamentul Comisiei de a oferi Georgiei sprijin ridicat politic, financiar și practic; solicită Comisiei să prezinte și să pună rapid în practică măsuri care să aibă ca scop reabilitarea și recuperarea zonelor de conflict și să îmbunătățească asistența umanitară, vizând reinstalarea persoanelor afectate de război și punerea la dispoziție a adăposturilor pentru aceștia, înainte de venirea iernii;

44.   ia act de faptul că toate chestiunile rămase trebuie rezolvate la conferința internațională de pace de la Geneva, în special în ceea ce privește situația din prezent și cea viitoare din Osetia de Sud și Abhazia și, în mod deosebit, prezența militară continuă a Rusiei în Akhalgori și Perevi, în Osetia de Sud și Valea Kodori, în Abhazia, iar până atunci relațiile dintre UE și Rusia nu pot fi complet aduse pe un făgaș normal;

45.   reamintește autorităților rusești că în situația prezentă este important să se asigure că persoanele și ONG-urile care sunt implicate în apărarea drepturilor omului și a drepturilor civile pot activa fără a fi intimidate, în conformitate cu angajamentele Rusiei față de Consiliul Europei;

46.   solicită Consiliului și Comisiei să ia în considerare aplicarea selectivă a Instrumentului european de vecinătate și parteneriat și a Instrumentului european pentru drepturile omului și democrație față de Belarus, oferind un sprijin mai ferm societății civile belaruse; subliniază că opoziția democratică din Belarus trebuie implicată pe deplin în dialogul dintre UE și Belarus;

47.   invită Consiliul și Comisia să lanseze un dialog real cu autoritățile belaruse, care să se bazeze pe o abordare treptată incluzând anumite condiții, cu criterii de evaluare a performanțelor, calendare, clauze de revizuire și mijloace financiare adecvate;

48.   salută sprijinul Consiliului European pentru "parteneriatul estic" care este în curs de elaborare de către Comisie în vederea consolidării relațiilor Uniunii Europene cu vecinii săi din est; subliniază că acest parteneriat trebuie să aibă un conținut concret și tangibil, în special în ceea ce privește libera circulație și liberul schimb, și să beneficieze de resurse financiare suficiente în cadrul bugetului UE;

o
o   o

49.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2008)0476.
(2) JO L 157, 26.6.2003, p. 38.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate