Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2008/2119(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A6-0435/2008

Texte depuse :

A6-0435/2008

Dezbateri :

PV 03/12/2008 - 22
CRE 03/12/2008 - 22

Voturi :

PV 04/12/2008 - 7.11
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2008)0582

Texte adoptate
DOC 58k
Joi, 4 decembrie 2008 - Bruxelles Ediţie definitivă
Situaţia femeilor din Balcani
P6_TA(2008)0582A6-0435/2008

Rezoluţia Parlamentului European din 4 decembrie 2008 privind situația femeilor din Balcani (2008/2119 (INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 6 și 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–   având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–   având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW), adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 18 decembrie 1979,

–   având în vedere Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 31 octombrie 2000 privind femeile, pacea și securitatea,

–   având în vedere lucrările Conferinței asupra Drepturilor Omului de la Viena (1993), care a proclamat drepturile omului și a condamnat încălcarea acestor drepturi în numele culturii sau tradiției,

–   având în vedere Declarația de la Bruxelles privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, adoptată la 20 septembrie 2002,

–   având în vedere Raportul Comisiei din 2007 privind situația statelor candidate și potențial candidate la aderare care însoţeşte Comunicarea Comisiei din 6 noiembrie 2007 intitulată "Strategia de extindere și principalele provocări 2007-2008" (COM (2007) 0663),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2007 intitulată: Către un răspuns al UE la situațiile de fragilitate - intervenția în medii dificile pentru dezvoltare durabilă, stabilitate și pace (COM(2007)0643),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 martie 2008 intitulată: Balcanii de Vest: consolidarea perspectivei europene" (COM(2008)0127),

–   având în vedere activitățile și raportul intermediar al Grupului de acțiune pentru egalitatea de gen care operează în temeiul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2004),

–   având în vedere studiul intitulat "Situația femeilor din țările din Balcani: o perspectivă comparată", realizat de Marina Blagojević în numele Parlamentului European (Belgrad, februarie 2003),

–   având în vedere Rezoluția sa din 22 aprilie 2004 referitoare la situația femeilor în Europa de Sud-Est(1) ,

–   având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2005 privind rolul femeilor în Turcia în viața socială, economică și politică(2) și Rezoluția sa din 13 februarie 2007 privind rolul femeilor în viața socială, economică și politică în Turcia(3) ,

–   având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2006 privind situația femeilor de etnie romă în Uniunea Europeană(4) ,

–   având în vedere concluziile conferinței internaționale intitulată: Rolul femeilor în soluționarea conflictelor, desfășurată la Ljubljana, la 21 – 22 iunie 2008, la "Institutum Studiorum Humanitatis - Graduate School in Humanities" din Ljubljana,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A6-0435/2008),

1.   consideră că, pentru continuarea stabilizării economice și politice și crearea de instituții democratice în statele din Balcani, este necesară participarea activă a femeilor (dat fiind că acestea constituie cu puțin peste jumătate din totalul populației);

2.   observă cu îngrijorare că legile și practicile privind egalitatea de gen (la nivel instituțional, financiar, uman) nu sunt garantate în totalitate, deși există diferențe între țările care au început negocierile în vederea aderării și cele care nu au început aceste negocieri;

3.   subliniază importanța drepturilor egale ale femeilor și a participării lor egale pe piața muncii, lucruri indispensabile pentru independența economică a femeilor, pentru creșterea economică națională și pentru lupta contra sărăciei, în fața căreia femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații;

4.   constată că femeile au fost afectate în mod disproporționat de reducerile operate în domeniile serviciilor sociale și cheltuielilor publice cum ar fi sănătatea, îngrijirea copiilor și a familiei; evidențiază faptul că drepturile și serviciile nesalariale anterioare permiteau femeilor să ocupe un loc de muncă remunerat și, prin urmare, să concilieze viața profesională cu cea de familie;

5.   observă cu îngrijorare că, deși femeile sunt în general insuficient reprezentate pe piața muncii, acestea sunt supra-reprezentate la anumite locuri de muncă (considerate în mod tradițional a fi pentru femei), unde situația lor este mai precară, în special în zonele rurale; în acest sens, solicită adoptarea de măsuri speciale pentru a se evita feminizarea sectoarelor în care remunerația este mai scăzută; este de asemenea îngrijorat de faptul că fenomenul diferenței de remunerare există și că femeile întâmpină dificultăți în a-și înființa propriile afaceri;

6.   invită guvernele statelor din Balcani să instituie un cadru legal pentru remunerarea egală a ambelor genuri, să ajute femeile să își concilieze viața profesională cu cea privată și să asigure în acest scop servicii de îngrijire a copiilor de bună calitate, accesibile și abordabile, precum și facilități de îngrijire a persoanelor în vârstă și, în plus, să înlăture obstacolele care stau în calea inițiativelor antreprenoriale ale femeilor;

7.   subliniază importanța educației în eliminarea stereotipurilor legate de rolurile sociale ale femeilor și bărbaților și a celor culturale precum și faptul că sistemul educațional, în primul rând, nu ar trebui să promoveze opțiunile stereotipe, inclusiv cu privire la alegerea carierei;

8.   atrage atenția asupra infrastructurii în general insuficiente a serviciilor de sănătate publică, în special din zonele rurale, și solicită guvernelor să asigure pentru femei controale regulate în vederea depistării cancerului de col uterin și a celui de sân, precum și a HIV/SIDA, femeile fiind mai vulnerabile decât bărbații în cazul acestui virus; subliniază importanța refacerii pe plan psihologic și medical a femeilor care sunt victime de război;

9.   consideră că femeile din Balcani, care au fost victime de război, nu trebuie să mai fie văzute exclusiv ca victime de război, ci mai degrabă ca factori ai stabilizării și soluționării conflictelor; insistă asupra faptului că femeile din Balcani, în general, nu pot îndeplini acest rol decât odată ce sunt reprezentate în mod egal în rândul factorilor de decizie în domeniul politic și economic; salută sistemul cotelor și invită țările care nu au luat deja aceste măsuri, să promoveze reprezentarea femeilor și, acolo unde este necesar, să aplice în mod efectiv acest sistem în partidele politice și adunările naționale și încurajează statele care au luat deja aceste măsuri să continue acest proces cu scopul de a se asigura că femeile pot participa la viața politică și pot depăși nivelul redus de reprezentare, pentru a înlătura plafonul de sticlă odată pentru totdeauna și să pună în aplicare acțiuni pozitive pentru a se asigura că femeile și bărbații cunosc și se angajează în activitățile civice de la o vârstă fragedă;

10.   observă cu îngrijorare faptul că, în ciuda cadrului legislativ instituit recent în majoritatea statelor din Balcani, violența domestică și abuzurile verbale sunt în continuare prezente; în consecință, invită statele în cauză să ia măsuri pentru crearea de adăposturi pentru victime și să se asigure că instituțiile responsabile de aplicare a legii, autoritățile judiciare și funcționarii publici sunt mai sensibili la acest fenomen;

11.   subliniază că violența domestică este chiar mai răspândită decât indică datele existente și că statisticile și datele relevante sunt fragmentate, colectate într-un mod nesatisfăcător și nestandardizate, chiar și în țările care au adoptat o legislație specifică în acest domeniu;

12.   subliniază importanța campaniilor de sensibilizare a opiniei publice în lupta cu stereotipurile, cu discriminarea (pe criterii de gen, culturale și religioase) și cu violența domestică, precum și a egalității de gen în general; observă că astfel de campanii trebuie să fie complementate de promovarea unei imagini de ansamblu pozitive prin intermediul modelelor feminine în mass-media și în publicitate, în materiale cu caracter educațional și pe internet;

13.   salută evoluția recentă a cadrului legislativ și instituțional, care reflectă un angajament solid de a asigura șanse egale între bărbați și femei în statele în cauză; în același timp, insistă asupra faptului că sunt necesare măsuri puternice pentru punerea completă în practică a acestor dispoziții;

14.   invită guvernele din Balcani să ia măsuri pentru punerea în aplicare a unei abordări integrate cu privire la egalitatea de gen la toate nivelurile și în toate domeniile vieții sociale și politice;

15.   solicită tuturor statelor membre UE care nu au acționat încă în acest sens, să accepte planurile naționale de punere în aplicare a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU menţionate anterior și să le pună în practică atunci când tratează cu țările din Balcani;

16.   observă cu îngrijorare faptul că statele din Balcani sunt țări de tranzit în procesul traficului de persoane și că femeile și copiii în general sunt victime ale acestui trafic; subliniază că egalitatea de gen, campaniile de sensibilizare, măsurile împotriva corupției și crimei organizate sunt esențiale pentru prevenirea fenomenelor negative prezente în țările din Balcani, precum prostituția și traficul și pentru protejarea potențialelor victime;

17.   invită țările din Balcani să ia măsuri urgente pentru a preveni prostituția și în special pornografia și prostituția în care sunt implicați copii, să înăsprească pedepsele pentru constrângerea sau incitarea la prostituție și/sau participarea la crearea de materiale pornografice și să criminalizeze pornografia pe internet în care sunt implicați copii;

18.   subliniază importanța ONG-urilor și a organizațiilor pentru femei în identificarea problemelor cu care se confruntă femeile și în găsirea de soluții adecvate, în special a Grupului de acțiune pentru egalitatea de gen care operează în temeiul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în dezvoltarea proceselor democratice și a stabilității în regiune; încurajează activitatea acestor ONG-uri și sugerează schimbul de bune practici în domeniul egalității de gen între statele în cauză, precum și schimbul cu rețelele de ONG-uri europene;

19.   invită Comisia să acorde fonduri de preaderare pentru consolidarea drepturilor femeilor în Balcani, în special prin intermediul ONG-urilor și organizațiilor femeilor;

20.   invită Comisia să monitorizeze îndeaproape și să insiste pentru îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga, în special în legătură cu egalitatea oportunităților pentru femei și bărbați și cu drepturile femeilor în statele candidate și potențial candidate la aderare; invită statele candidate și potențial candidate la aderare din Balcani să-și armonizeze legislația privind lupta contra discriminării și egalitatea de gen cu acquis-ul comunitar în vederea unei posibile viitoare aderări;

21.   invită Comisia să se asigure că politica sa, formulată în comunicarea din 5 martie 2008 susmenționată, ce vizează întărirea ONG-urilor în Balcanii de Vest, se concentrează în mod deosebit pe consolidarea participării femeilor în societatea civilă;

22.   insistă asupra faptului că femeile de etnie romă suferă discriminări multiple (rasiale, etnice, de gen) și sunt mai vulnerabile la sărăcie și excludere socială; drept pentru care trebuie adoptată o abordare diferențiată pentru soluționarea acestor probleme; în special femeile de etnie romă se confruntă cu prejudecăți în multe țări și sunt afectate de lipsa cetățeniei, au acces limitat la o educație de bună calitate, se confruntă cu condiții de locuit inadecvate, nu au acces la servicii medicale și sunt confruntate cu un șomaj ridicat și un nivel scăzut de participare publică și politică în societate;

23.   observă cu îngrijorare lipsa informațiilor statistice actualizate și a indicatorilor care ar ajuta la evaluarea situației femeilor din Balcani;

24.   invită țările candidate și potențial candidate din Balcani să garanteze eliminarea oricăror forme de discriminare și prejudecată împotriva femeilor care suferă discriminări multiple, în special cele de etnie romă; invită țările din Balcani să introducă o strategie anti-discriminare eficientă și practică, care să fie aplicată la toate nivelurile (național și local);

25.   invită Institutul european pentru egalitatea de gen să monitorizeze egalitatea de gen și în țările din Balcani, acordând o atenție specială țărilor candidate;

26.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate și potențial candidate la aderare în cauză.

(1) JO C 104 E, 30.4.2004, p. 1070.
(2) JO C 157 E, 6.7.2006, p. 385.
(3) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 174.
(4) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 283.

Ultima actualizare: 29 iulie 2009Notă juridică