Parlamentul European,

–   având în vedere articolul 21 din Tratatul UE,

–   având în vedere Raportul anual (2007) al Consiliului către Parlamentul European privind aspectele principale şi opţiunile de bază ale politicii externe şi de securitate comune (PESC), prezentat Parlamentului European în temeiul secţiunii G punctul 43 din Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu si Comisie privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară(1) ,

–   având în vedere Strategia Europeană de Securitate (SES) adoptată de Consiliul European din 12 si 13 decembrie 2003,

–   având în vedere rezoluţiile sale din 14 aprilie 2005(2) , 2 februarie 2006(3) , 23 mai 2007(4) şi 5 iunie 2008(5) privind raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind principalele aspecte şi opţiunile fundamentale în domeniul PESC,

–   având în vedere articolul 112 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru bugete (A6-0019/2009),

A.   întrucât o definire clară a intereselor comune ale UE este esenţială în vederea îndeplinirii obiectivelor acţiunii externe a UE şi, în special, ale PESC;

B.   întrucât, ori de câte ori UE a transmis un mesaj comun, autoritatea sa a fost remarcabilă, a obţinut rezultate concrete şi a exercitat o influenţă considerabilă asupra evenimentelor, influenţă proporţională cu puterea sa economică;

C.   întrucât PESC, bazată în prezent pe o gamă largă de instrumente operaţionale consolidate, a intrat într-o nouă etapă, caracterizată printr-un accent mai pronunţat asupra gândirii strategice şi a acţiunii bazate pe priorităţi clare;

D.   întrucât, pentru a creşte eficienţa şi coerenţa acţiunii sale pe scena mondială, UE are nevoie în primul rând de instrumentele de politică externă prevăzute de Tratatul de la Lisabona; întrucât, pe lângă aceasta, trebuie utilizate toate posibilităţile practice oferite de tratatele actuale, cu o voinţă politică comună puternică, pentru a creşte coerenţa instituţională în acţiunea externă a UE;

E.   întrucât Consiliul și Comisia au adoptat deja inițiative care au drept scop promovarea unei mai mari sinergii și coerențe reciproce; întrucât Parlamentul ar trebui, prin urmare, să depună eforturi similare pentru a evita fragmentarea internă în domeniul relațiilor externe,

Principii

1.   reiterează faptul că PESC trebuie să fie susţinută şi ghidată de valorile apărate de UE şi de statele membre, în special democraţia, statul de drept şi respectul pentru demnitatea fiinţei umane, pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi pentru promovarea păcii şi a unui multilateralism eficace;

2.   subliniază faptul că UE trebuie să utilizeze PESC pentru apărarea intereselor comune ale cetăţenilor săi, inclusiv dreptul acestora de a trăi în pace şi securitate, într-un mediu curat, şi de a avea un acces diversificat la resurse vitale precum energia;

3.   crede cu tărie că UE poate avea o influenţă doar dacă se exprimă unitar, dacă dispune de instrumentele adecvate, dacă îşi consolidează cooperarea cu ONU şi dacă beneficiază de o legitimitate democratică puternică, rezultată în urma unui control informat, atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea parlamentelor naţionale, acţionând la nivelurile respective şi în conformitate cu mandatele proprii fiecăruia; consideră, în această privinţă, că membrii comisiilor pentru afaceri externe şi apărare din parlamentele naţionale ale statelor membre ar trebui invitaţi de către Parlamentul European să se întrunească cu regularitate pentru a examina, pe baza unor instrumente şi metodologii adecvate, principalele evoluţii în ceea ce priveşte PESC; consideră că sunt necesare noi eforturi pentru a face cunoscută PESC cetăţenilor Uniunii Europene;

4.   consideră, de asemenea, că structura și organizarea PE ar trebui revizuită pentru a utiliza în comun și a exploata mai bine toată expertiza în domeniul PESC astfel încât să ofere o contribuție mai eficientă și mai coerentă la dezvoltarea unei PESC mai strategică și mai democrată;

Aspecte bugetare

5.   regretă faptul că bugetul PESC este de departe insuficient şi aminteşte că, pentru a avea credibilitate şi pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor UE, PESC trebuie să beneficieze de resurse pe măsura obiectivelor şi scopurilor sale specifice;

6.   salută organizarea periodică a unor reuniuni de consultare în domeniul PESC între Parlament şi Preşedinţia Consiliului, în conformitate cu dispoziţiile Acordului interinstituţional menţionat mai sus; subliniază, cu toate acestea, faptul că aceste reuniuni ar trebui să fie înţelese şi ca o oportunitate de a realiza un schimb de opinii privind necesităţile viitoare, acţiunile preconizate în domeniul PESC şi strategiile pe termen mediu şi lung ale UE în ţările terţe;

7.   consideră că ar fi binevenite mai multe informaţii din partea Consiliului cu privire la activităţile finanţate din bugetul Consiliului sau prin intermediul mecanismului ATHENA şi, în special, modul în care aceste credite completează fondurile pentru activităţile PESC în cadrul bugetului UE;

8.   solicită ca bugetul pentru PESC să fie complet transparent pentru autoritatea bugetară şi de descărcare; îşi reafirmă preocuparea în legătură cu practica reportării creditelor neutilizate de la capitolul PESC şi solicită Comisiei să informeze Parlamentul în timp util cu privire la transferurile interne, având în vedere mai ales faptul că majoritatea acestor misiuni PESC, fără a mai aminti Misiunea de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia (UEMM Georgia) sau Misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremaţiei legii în Kosovo (EULEX Kosovo), au un caracter politic foarte sensibil şi abordează crize foarte mediatizate;

Raportul anual 2007 al Consiliului privind PESC

9.   constată cu satisfacţie că, pentru prima oară, raportul Consiliului se referă sistematic la rezoluţiile adoptate de Parlament; regretă, cu toate acestea, că Consiliul nu iniţiază un dialog consistent cu privire la opiniile Parlamentului şi nici nu se referă la aceste rezoluţii în documentele operaţionale de tipul acţiunilor comune şi al poziţiilor comune;

10.   consideră că, în loc să se limiteze la a prezenta o listă exhaustivă a activităţilor desfăşurate, raportul anual al Consiliului ar trebui să constituie o ocazie de a stabili un dialog cu Parlamentul, cu scopul de a elabora o abordare mai strategică a PESC, bazată pe identificarea principalelor provocări şi pe stabilirea priorităţilor şi obiectivelor pentru acţiunile viitoare;

11.   recomandă, de aceea, Consiliului să reconsidere principiile generale şi forma specifică a raportului pentru a include o evaluare aprofundată a politicii UE faţă de ţările terţe sau blocurile regionale şi a reacţiei UE la crizele umanitare şi de securitate, precum şi propuneri pentru acţiunile viitoare;

O nouă agendă transatlantică

12.   consideră că, în lunile care urmează, UE va avea şansa unică să elaboreze o nouă agendă transatlantică împreună cu noua administraţie SUA, care să includă chestiuni strategice de interes comun, precum o nouă ordine globală, mai cuprinzătoare şi mai eficientă, bazată pe organizaţii multilaterale mai puternice, criza financiară, crearea unui nou set de instituţii euro-atlantice, instituirea unei pieţe transatlantice aprofundate şi cuprinzătoare, măsuri de contracarare a schimbărilor climatice, securitatea energetică, promovarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu, situaţia din Iran, Irak şi Afganistan, lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate, neproliferarea şi dezarmarea nucleară şi Obiectivele de dezvoltare ale mileniului;

Aspecte orizontale al PESC

13.   consideră că PESC trebuie să continue să se axeze pe promovarea drepturilor omului, a păcii şi securităţii în vecinătatea Europei şi la nivel global, pe sprijinirea multilateralismului şi respectarea dreptului internaţional, lupta împotriva terorismului, neproliferarea armelor de distrugere în masă şi dezarmarea, schimbările climatice şi securitatea energetică, acestea constituind cele mai mari provocări pentru planetă şi fiind direct legate de preocupările cetăţenilor europeni;

14.   în legătură cu răpirea și uciderea ostaticilor de către teroriști islamici, subliniază necesitatea unei cooperări și coordonări sporite a politicilor antiterorism între statele membre UE, SUA și NATO, având drept scop în special îmbunătățirea eficienței operațiunilor de salvare derulate pentru a salva viețile ostaticilor;

15.   solicită Consiliului să urmeze cu hotărâre recomandările Parlamentului în privinţa dezvoltării unei politici europene comune externe în materie de energie, în special prin promovarea coeziunii UE în negocierile cu furnizorii de energie şi cu ţările de tranzit şi prin apărarea intereselor comune ale UE, creând o diplomaţie eficientă în domeniul energiei şi mecanisme mai eficiente de reacţie în situaţii de criză, şi asigurând diversificarea surselor de energie, utilizarea durabilă a energiei şi dezvoltarea unor surse de energie regenerabile;

16.   salută faptul că actuala revizuire a SES ia în considerare noile provocări în materie de securitate, precum securitatea energetică, schimbările climatice şi securitatea cibernetică şi vizează îmbunătăţirea calităţii implementării strategiei ca atare; ia act, în acest context, de dezbaterea iniţiată de Consiliu, de Parlamentul European şi parlamentele naţionale ale statelor membre privind viitorul securităţii europene; subliniază că scopul acestor discuţii între UE, Rusia, SUA şi statele şi nemembre ale UE ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu trebuie să fie o arhitectură complet nouă, ci o construcţie bazată pe realizările şi valorile UE, astfel cum sunt exprimate la articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi încorporate în Actul final de la Helsinki şi în Carta de la Paris;

17.   consideră, de asemenea, că războiul din Georgia confirmă necesitatea creării, în cadrul revizuirii SES, a unei diplomaţii preventive a UE, însoţită de instrumente adecvate de prevenire a crizelor, în special Instrumentul de stabilitate, de planuri de urgenţă şi de finanţări garantate pe termen lung şi utilizării la maximum a capacităţilor şi experienţei UE în managementul dezastrelor şi al crizelor;

Principalele preocupări ale UE în ceea ce priveşte securitatea
Balcanii de Vest

18.   reaminteşte că consolidarea situaţiei ulterioare clarificării statutului Kosovo este esenţială pentru stabilitatea din regiunea Balcanilor de Vest; salută, aşadar, consensul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului de Securitate ONU din 26 noiembrie 2008 cu privire la desfăşurarea EULEX în Kosovo şi solicită Consiliului ca, în cooperare cu Misiunea administrativă interimară a ONU în Kosovo (MAIKONU), să asigure relaţii de lucru clare şi o tranziţie fără dificultăţi între cele două misiuni în domeniul statului de drept; solicită ca EULEX să obţină rezultate rapide în domeniul luptei împotriva crimei organizate şi a urmăririi penale a celor acuzaţi de crime de război; de asemenea, îşi exprimă sprijinul pentru activitatea Reprezentantului Special al UE în Kosovo şi îl încurajează să continue aplicarea mandatului şi să promoveze un spirit de cooperare pragmatică între autorităţile de la Priştina şi cele de la Belgrad, pentru binele comunităţilor sârbe din Kosovo;

19.   reafirmă că obiectivul UE în Bosnia şi Herţegovina (BH) rămâne crearea unui stat stabil, paşnic şi multietnic, pe un drum fără întoarcere către aderarea la UE; încurajează liderii politici din BH să implementeze acordul încheiat pe 8 noiembrie 2008, pentru a aborda rapid obiectivele şi condiţiile restante stabilite la Consiliul pentru instaurarea păcii cu privire la trecerea de la biroul Înaltului Reprezentant la biroul Reprezentantului Special al UE până la mijlocul anului 2009; îşi exprimă îngrijorarea faţă de posibila dezangajare prematură a comunităţii internaţionale în BH; consideră, de fapt, că implicarea internaţională poate lua sfârşit numai cu acordul deplin al autorităţilor BH şi în momentul în care Bosnia şi Herţegovina devine un stat stabil, cu instituţii funcţionale;

Parteneriatul estic

20.   îşi reafirmă convingerea că trebuie crescute stimulentele pentru ţările partenere în cadrul Politicii Europene de Vecinătate în vederea implementării reformelor şi consideră că recenta criză din Caucazul de Sud a demonstrat cu claritate necesitatea unei prezenţe mai puternice a UE în vecinătatea estică; susţine, de aceea, abordarea Comisiei din comunicarea sa din 3 decembrie 2008 privind parteneriatul estic (COM(2008)0823), care vizează instaurarea unei zone comerciale cu adevărat libere, îndepărtarea treptată a tuturor obstacolelor din calea liberei circulaţii a persoanelor (incluzând, în cele din urmă, eliminarea vizelor) şi cooperarea în privinţa tuturor aspectelor securităţii, în special a securităţii energetice; consideră că parteneriatul estic şi cooperarea de la Marea Neagră ar trebui să se sprijine reciproc, creând astfel o zonă de pace, securitate, stabilitate şi de respectare a integrităţii teritoriale; consideră că parteneriatul ar trebui însoţit de o dublare a asistenţei financiare a UE şi de o puternică dimensiune politică, care să integreze EURONEST, Adunarea parlamentară mixtă propusă, compusă din deputaţi în Parlamentul European şi din membri ai parlamentelor din vecinătate;

21.   susţine decizia Consiliului de a relua tratativele cu autorităţile din Belarus, continuând, în acelaşi timp, dialogul cu toate forţele democratice din ţară, cu condiţia ca autorităţile din această ţară să răspundă pozitiv acestei oferte şi să realizeze progrese vizibile în ceea ce priveşte respectarea valorilor democraţiei, statului de drept, drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale; consideră că, pornind de la această premisă, ar trebui dezvoltată o cooperare treptată, bazată pe respectarea unor condiţii stricte, implicând progresiv Belarus în parteneriatul estic; îndeamnă Consiliul şi Comisia să ia efectiv şi fără întârziere măsuri pentru a facilita procedurile de acordare a vizelor pentru cetăţenii din Belarus, printre care şi reducerea cheltuielilor aferente intrării lor în Spaţiul Schengen;

Georgia

22.   felicită preşedinţia franceză pentru faptul că EU a jucat un rol central în încheierea războiului din Georgia; solicită UE, şi în special Reprezentantului său special pentru criza din Georgia, să se conformeze principiului integrităţii teritoriale a Georgiei şi al respectului pentru minorităţi, şi să încerce să găsească o formulă care să ofere modalităţi eficiente de reîntoarcere în siguranţă a persoanelor strămutate intern şi a refugiaţilor, precum şi o monitorizare adecvată a securităţii în regiune;

23.   îndeamnă Consiliul să insiste asupra implementării integrale a acordului de încetare a focului şi să se asigure că observatorii UE beneficiază de un acces neîngrădit la toate zonele afectate de conflict, în conformitate cu mandatul UEMM; consideră că este foarte important să fie informat cu regularitate şi pe deplin cu privire la rapoartele redactate de UEMM;

24.   consideră că UE ar trebui să monitorizeze îndeaproape şi să se angajeze să contribuie la soluţionarea altor conflicte potenţiale din această zonă a vecinătăţii UE, inclusiv prin stabilirea de contacte şi deschiderea unor canale de comunicare cu toţi actorii regionali relevanţi; subliniază, în această privinţă, că ar trebui instituită o colaborare strânsă cu Turcia;

Rusia

25.   consideră că parteneriatul UE cu Rusia trebuie să se bazeze pe o strategie coerentă şi pe un angajament clar al ambelor părţi de a respecta pe deplin, în acţiunile lor, dreptul internaţional şi acordurile bilaterale şi multilaterale; urmând concluziile Preşedinţiei Consiliului European din 1 septembrie şi 15-16 octombrie 2008, subliniază că Rusia trebuie să-şi respecte angajamentele luate în cadrul acordurilor din 12 august şi 8 septembrie 2008; îşi exprimă, de aceea, convingerea că acordul Rusiei de a permite observatorilor internaţionali să monitorizeze situaţia din Osetia de Sud şi Abhazia şi respectarea deplină a termenilor planului în 6 puncte sunt necesare pentru normalizarea relaţiilor UE - Rusia; consideră, de asemenea, că nici un parteneriat strategic nu este posibil dacă nu sunt cu adevărat împărtăşite şi respectate valorile democraţiei, drepturile omului şi statul de drept; solicită Consiliului să acorde acestor valori un rol central în cadrul negocierilor în curs pentru un nou Acord de parteneriat şi cooperare cu Rusia;

Orientul Mijlociu

26.   regretă deteriorarea situaţiei din Orientul Mijlociu şi tributul greu de vieţi omeneşti plătit în conflictul armat din Fâşia Gaza, în corelaţie cu lipsa unor progrese substanţiale în procesul de pace; atrage atenţia că a expirat termenul stabilit la Conferinţa de la Annapolis din 2007 şi îşi exprimă convingerea că o cooperare transatlantică consolidată poate aduce o valoare adăugată Procesului de la Annapolis; consideră că UE trebuie să aibă un rol marcant şi vizibil în regiune, pe măsura resurselor financiare alocate, în special în ceea ce priveşte soluţionarea crizei umanitare dramatice din Fâşia Gaza; solicită Consiliului ca, în conformitate cu Rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU 1860 (2009), să depună în continuare eforturi în vederea încetării definitive a focului în Fâşia Gaza pentru a permite începerea negocierilor de pace între popoarele israelian şi palestinian, în coordonare cu alţi actori regionali; recomandă Consiliului să ţină seama de toate modalităţile de promovare a unei păci de durată în regiune, inclusiv privind desfăşurarea unei misiuni PESA (Politica europeană de securitate şi apărare);

27.   salută intenţia Consiliului de a reînnoi mandatul Misiunii de poliţie a UE în Teritoriile palestiniene şi consideră că este încă necesară o asistenţă mai consistentă în vederea instituirii supremaţia legii şi a ameliorării capacităţii forţelor de ordine; în plus, ia act de decizia Consiliului de a extinde mandatul misiunii UE de asistenţă la frontieră în Rafah, precum şi de hotărârea şi gradul său de pregătire pentru a reactiva această misiune; consideră că această hotărâre ar trebui să aibă drept consecinţă iniţiative concrete de reinstituire a libertăţii de circulaţie în teritoriile palestiniene;

Uniunea pentru Mediterana

28.   îşi exprimă satisfacţia cu privire la progresele realizate la Summit-ul ministerial Euro-Mediteranean de la Marsilia din 3 si 4 noiembrie 2008 în direcţia stabilirii cadrului instituţional al Uniunii pentru Mediterana; consideră că obiectivele de respectare a drepturilor omului, pace şi securitate în regiunea mediteraneană nu pot fi urmărite în mod izolat; subliniază că dialogul politic şi cultural, relaţiile economice, gestionarea fluxurilor migratorii, politicile privind mediul şi securitatea, inclusiv combaterea terorismului, trebuie să constituie un capitol consistent al agendei euro-mediteraneene; solicită Consiliului şi Comisiei să acorde un rol semnificativ şi adecvat Turciei în cadrul Uniunii pentru Mediterana; consideră că este esenţial ca Adunarea parlamentară euro-mediteraneană să fie integrată în structura Uniunii pentru Mediterana, pentru a-i conferi o dimensiune parlamentară;

Orientul Mijlociu extins

29.   consideră că UE ar trebui să-şi întărească angajamentul faţă de Irak şi, în cooperare cu guvernul irakian şi cu ONU, să sprijine procesul de dezvoltare a unor instituţii democratice, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, precum şi să sprijine procesul de reconciliere nu doar în interiorul Irakului, ci şi între acesta şi statele vecine; salută extinderea Misiunii integrate a UE privind statul de drept în Irak (EUJUST LEX) şi progresele făcute în pregătirea primului acord comercial şi de cooperare din istorie dintre UE şi Irak;

30.   solicită UE să dezvolte relaţii mai eficiente şi mai cuprinzătoare cu Iranul, care ar trebui să cuprindă, pe lângă abordarea chestiunii nucleare, şi cooperarea în domeniul comerţului şi energiei, stabilitatea regională şi, nu în ultimul rând, buna guvernare şi respectarea drepturilor omului;

31.   consideră că UE ar trebui să promoveze o altă abordare cu privire la situaţia din Afganistan şi să se coordoneze cu noua administraţie SUA pentru a deschide calea negocierilor dintre guvernul afgan şi acele elemente doritoare să accepte Constituţia şi să respingă violenţa; observă că asistenţa ar trebui să se concentreze mai mult asupra statului de drept, bunei guvernări, furnizării serviciilor de bază (o atenţie deosebită fiind acordată sănătăţii), dezvoltării economice şi rurale, inclusiv prin promovarea unor alternative reale la producţia de opium;

32.   este îngrijorat de deteriorarea securităţii în Afganistan; reafirmă necesitatea stringentă de a depăşi obstacolele instituţionale şi de a îmbunătăţi cooperarea dintre UE şi NATO pentru a facilita funcţionarea Misiunii de poliţie a UE în Afganistan (EUPOL); consideră că UE şi SUA ar trebui să-şi coordoneze mai bine iniţiativele în domeniul reformei politice; salută angajamentul statelor membre de a creşte personalul EUPOL şi solicită desfăşurarea rapidă a acestuia; este convins că succesul operaţiunii este de o mare importanţă pentru viitorul alianţei transatlantice şi că, ţinând seama de acest lucru, toate statele membre ar trebui să se angajeze mai ferm pentru stabilitate în Afganistan;

Africa

33.   solicită Consiliului să includă pe agenda privind Africa o gamă mai largă de politici decât cele prezente şi să facă din aceasta o prioritate a acţiunii externe a UE;

34.   consideră că sprijinul acordat de UE Organizaţiei Naţiunilor Unite în Ciadul de est continuă să fie important, ca parte a unei soluţii la nivel regional pentru situaţia din Darfur; observă că, aşa cum a fost prevăzut, misiunea Forţa Uniunii Europene în Ciad (EUFOR Ciad) va dispărea treptat, transferând operaţiunile către o misiune condusă de ONU; solicită Consiliului să faciliteze această tranziţie şi să examineze, în mod coordonat, modalităţile prin care UE ar putea ajuta Departamentul pentru operaţiunile de menţinere a păcii, actualmente depăşit de situaţie, în desfăşurarea misiunii ONU;

35.   este extrem de îngrijorat de situaţia umanitară dezastroasă din Somalia; solicită UE să examineze modalităţile prin care ar putea ajuta ONU, în strânsă coordonare cu Uniunea Africană, să facă faţă cu promptitudine provocărilor la adresa securităţii, politice şi umanitare; atrage atenţia asupra ameninţărilor din ce în ce mai grave de piraterie în largul coastei somaleze şi salută, în această privinţă, decizia UE de a lansa o operaţiune maritimă PESA;

36.   este îngrijorat de escaladarea violenţei şi a conflictului în Republica Democratică Congo (RDC), care ar putea provoca o criză umanitară de proporţii; solicită tuturor părţilor, inclusiv trupelor guvernamentale, să înceteze violenţele nediferenţiate şi încălcările drepturilor omului care afectează populaţia civilă, să se reangajeze în negocierile de pace lansate la Goma şi Nairobi şi să-şi însuşească programul adoptat de Adunarea Naţională a RDC; consideră că angajamentul UE în RDC trebuie să depăşească stadiul asistenţei tehnice oferite de Misiunea UE de reformă a sectorului securităţii (EUSEC RD Congo) şi Misiunea UE de Poliţie (EUPOL RD Congo), şi trebuie să conducă la un sprijin vizibil al misiunii ONU de menţinere a păcii, care s-a dovedit până acum incapabilă să oprească violenţele;

Asia

37.   salută reducerea semnificativă a tensiunilor în regiunea Strâmtorii Taiwan şi dialogul în curs între Beijing şi Taipei cu privire la interacţiunile bilaterale, precum şi participarea fructuoasă a Taiwanului în organizaţiile internaţionale; susţine cu tărie declaraţia Consiliului din 19 septembrie 2008, care reiterează sprijinul pentru participarea Taiwanului la forurile multilaterale specializate şi statutul său de observator în cazurile în care cel de membru nu a putut fi acordat;

38.   ia act de faptul că relațiile economice UE - China au cunoscut un progres continuu și că au crescut în număr și în amploare contactele interpersonale; rămâne însă serios îngrijorat de lipsa de disponibilitate din partea autorităților chineze în ceea ce privește contracararea numeroaselor încălcări ale drepturilor omului și garantarea unor drepturi și libertăți fundamentale pentru populație; în acest context, își exprimă profunda dezamăgire cu privire la motivele invocate de autoritățile chineze pentru a amâna cea de-a 11-a reuniune la nivel înalt UE - China; ia act de faptul că o nouă reuniune la nivel înalt UE-China este planificată pentru prima jumătate a anului 2009 și speră, cu această ocazie, că se pot face progrese în toate domeniile de cooperare;

39.   își exprimă regretul cu privire la decizia autorităților chineze de a încheia discuțiile cu reprezentanții lui Dalai Lama și le reamintește promisiunile făcute după tragicele evenimente din martie 2008, înaintea Jocurilor Olimpice; invită încă o dată Consiliul să numească un reprezentant special pentru problema Tibetului, care să urmărească îndeaproape situația și să faciliteze restabilirea dialogului dintre părți;

America Latină

40.   reaminteşte propunerile făcute în rezoluţiile sale din 15 noiembrie 2001 privind un parteneriat global şi o strategie comună pentru relaţiile dintre Uniunea Europeană şi America Latină(6) , reiterate ulterior în rezoluţiile din 27 aprilie 2006(7) şi 24 aprilie 2008(8) , adoptate în perspectiva summit-urilor UE - ALC (America Latină şi Caraibe) de la Viena şi respectiv Lima, în vederea adoptării unei Carte euro-latino-americane pentru pace şi securitate, care, bazându-se pe Carta ONU, să permită acţiuni şi iniţiative comune politice, strategice şi în domeniul securităţii; solicită Consiliului şi Comisiei să ia măsuri active pentru a realiza acest obiectiv ambiţios;

41.   salută eforturile depuse pentru încheierea unor acorduri de asociere biregionale cu America Latină, primele urmând să fie încheiate de UE;

o
o   o

42.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Secretarului General al NATO, Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Preşedintelui Adunării parlamentare a OSCE, Preşedintelui Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei şi Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. (2) JO C 33 E, 9.2.2006, p. 573. (3) JO C 288 E, 25.11.2006, p. 59. (4) JO C 102 E, 24.4.2008, p. 309. (5) Texte adoptate, P6_TA(2008)0254. (6) JO C 140 E, 13.6.2002, p. 569. (7) JO C 296 E, 6.12.2006, p. 123. (8) Texte adoptate, P6_TA(2008)0177.