Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluția sa din 25 septembrie 2003 referitoare la cea de-a cincea Conferință Ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului de la Cancún(1), rezoluția sa din 12 mai 2005 referitoare la evaluarea Rundei Doha în urma Deciziei Consiliului General al OMC din 1 august 2004(2), rezoluția sa din 1 decembrie 2005 referitoare la preparativele pentru cea de-a șasea Conferință Ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului de la Hong Kong(3), rezoluția sa din 23 martie 2006 referitoare la impactul asupra dezvoltării al acordurilor de parteneriat economic (APE)(4), rezoluția sa din 4 aprilie 2006 referitoare la evaluarea Rundei Doha în urma Conferinței Ministeriale a OMC de la Hong Kong(5), rezoluția sa din 1 iunie 2006 referitoare la comerț și sărăcie: conceperea unor politici comerciale care să maximizeze contribuția comerțului la reducerea sărăciei(6) , rezoluția sa din 7 septembrie 2006 privind suspendarea negocierilor de pe Agenda de dezvoltare de la Doha(7) (ADD), rezoluția din 23 mai 2007 privind Acordurile de parteneriat economic(8), rezoluția sa din 12 decembrie 2007 privind Acordurile de parteneriat economic(9) și poziţia sa din 5 iunie 2008 din 5 iunie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de aplicare a unui sistem de preferinţe tarifare generalizate de la 1 ianuarie 2009 la 31 decembrie 2011 şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 552/97 şi (CE) nr. 1933/2006 şi a Regulamentelor (CE) nr. 964/2007 şi (CE) nr. 1100/2006 ale Comisiei(10),

–   având în vedere Acordul interimar de parteneriat economic dintre statele din Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană, pe de altă parte,

–   având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (Acordul de la Cotonou),

–   având în vedere Concluziile Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din aprilie 2006, octombrie 2006, mai 2007, octombrie 2007, noiembrie 2007 și mai 2008,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 octombrie 2007 privind acordurile de parteneriat economic (COM(2007)0635),

–   având în vedere Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT), în special articolul XXIV,

–   având în vedere Declarația ministerială de la cea de-a patra sesiune a Conferinței Ministeriale a OMC, adoptată la 14 noiembrie 2001 la Doha,

–   având în vedere Declarația ministerială de la cea de-a șasea sesiune a Conferinței Ministeriale a OMC, adoptată la 18 decembrie 2005 la Hong Kong,

–   având în vedere raportul și recomandările Grupului de lucru privind ajutorul pentru comerț, adoptate de Consiliul General al OMC la 10 octombrie 2006,

–   având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite din 8 septembrie 2000, care definește Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) drept criterii stabilite în mod colectiv de către comunitatea internațională pentru eradicarea sărăciei,

–   având în vedere comunicatul Gleneagles adoptat la 8 iulie 2005 de Grupul celor Opt,

–   având în vedere articolul 108 alineatul (5) coroborat cu articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.   întrucât de la 1 ianuarie 2008 relațiile comerciale anterioare ale Uniunii Europene cu țările ACP, care acordau acestora din urmă acces preferențial pe piețele UE, dar pe bază de nereciprocitate, nu mai respectă normele OMC;

B.   întrucât APE sunt acorduri compatibile cu normele OMC, destinate să sprijine integrarea regională și să promoveze integrarea treptată a economiilor din țările ACP în economia mondială, încurajând astfel dezvoltarea lor durabilă pe plan social și economic și contribuind la efortul general de eradicare a sărăciei în țările ACP;

C.   întrucât APE ar trebui utilizate pentru a clădi o relație pe termen lung în care comerțul să sprijine dezvoltarea;

D.   întrucât acordurile interimare de parteneriat economic (AIPE) sunt acorduri privind comerțul cu bunuri menite să prevină o întrerupere a comerțului dintre ACP și Uniunea Europeană;

E.   întrucât criza financiară și economică actuală înseamnă că politica comercială va fi mai importantă ca niciodată pentru țările în curs de dezvoltare;

F.   întrucât AIPE este centrat pe comerțul cu bunuri și pe compatibilitatea cu normele OMC;

G.   întrucât normele OMC nu impun, nici nu interzic țărilor APE să-și ia angajamente privind liberalizarea în domeniul serviciilor;

H.   întrucât impactul asupra țării și regiunii al angajamentelor incluse în acorduri ar putea fi substanțial;

I.   întrucât din cele 14+1 (Timorul de Est) țări ACP din Pacific doar Papua Noua Guinee și Republica Insulei Fiji au parafat până în prezent AIPE;

J.   întrucât există probabilitatea ca AIPE să influențeze sfera și conținutul unor viitoare acorduri încheiate între Papua Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji și alți parteneri comerciali, precum și poziția regiunii în cadrul negocierilor;

K.   întrucât concurența dintre economiile Uniunii Europene și statele din Pacific este redusă, deoarece marea majoritate a exporturilor UE constau în principal din produse pe care statele din Pacific nu le produc, dar de care au nevoie fie pentru consumul direct, fie ca inputuri pentru industriile naționale;

L.   întrucât, în situația politică actuală, Fiji se află sub conducerea unui guvern militar și orice APE complet ar trebui să fie condiționat de stabilirea unei foi de parcurs comune în vederea organizării de alegeri democratice, cu aprobarea tuturor grupurilor politice relevante din insulele Fiji;

M.   întrucât Consiliul a solicitat reinstaurarea de urgență și în totalitate a democrației, precum și revenirea la un regim civil în cel mai scurt timp;

N.   întrucât grupul regional din Pacific al țărilor ACP este alcătuit din 14 state insulare foarte dispersate plus Timorul de Est și deține o populație combinată de mai puțin de opt milioane de persoane; întrucât, mai mult decât în orice altă regiune, statele din Pacific variază foarte mult ca dimensiune și caracteristici, țara cea mai mare - Papua Noua Guinee - fiind de trei ori mai mare decât cea mai mică țară din grup - Niue;

O.   întrucât pescuitul și activitățile și industria din domeniul pescuitului prezintă cel mai ridicat potențial în ceea ce privește creșterea viitoare a exporturilor;

P.   întrucât noile normele comerciale trebuie să fie însoțite de sprijin sporit pentru asistența în domeniul comerțului;

Q.   întrucât Strategia UE privind ajutorul pentru comerț are ca obiectiv să contribuie la consolidarea capacității țărilor în curs de dezvoltare de a beneficia de noi oportunități comerciale;

R.   întrucât Uniunea Europeană și țările ACP au negociat noi reguli de origine, îmbunătățite și mai flexibile, care vor aduce beneficii considerabile dacă sunt aplicate în mod adecvat și ținând seama în mod corespunzător de nivelurile reduse de capacitate ale acestor țări;

S.   întrucât programul negocierilor în curs pentru tranziția de la AIPE la cel complet între Uniunea Europeană și statele din Pacific se bazează pe faptul că acordul va fi încheiat până la sfârșitul lui 2009,

1.   subliniază că asemenea acorduri nu pot fi considerate satisfăcătoare decât dacă îndeplinesc trei obiective: oferă țărilor ACP asistență pentru dezvoltarea durabilă, promovează participarea acestora la comerțul mondial și consolidează procesul de regionalizare;

2.   subliniază faptul că scopul principal al acestui acord este să contribuie, prin intermediul obiectivelor de dezvoltare, prin reducerea sărăciei și prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului la îndeplinirea ODM-urilor şi să contribuie la îndeplinirea următoarelor obiective: să ofere țărilor ACP asistență pentru dezvoltarea durabilă, să promoveze participarea acestora la comerțul mondial, să consolideze procesul de regionalizare, să revitalizeze schimburile comerciale între Uniunea Europeană și țările ACP și să promoveze diversificarea economică a țărilor ACP;

3.   subliniază faptul că, în vederea evitării potențialelor consecințe negative ale deschiderii economiilor statelor din Pacific, este necesar ca Uniunea Europeană să acorde sprijin, pentru ca preferințele comerciale să asigure beneficii reale și pentru a consolida dezvoltarea economică și socială;

4.   consideră că acest APE trebuie să promoveze și să crească creșterea economică, integrarea regională, diversificarea economică și reducerea sărăciei;

5.   încurajează părțile participante la negocieri să finalizeze negocierile în cursul anului 2009, conform planificării; încurajează părțile să ia toate măsurile pentru a putea finaliza un APE cuprinzător între țările ACP și Uniunea Europeană înainte de sfârșitul anului 2009, conform planificării;

6.   recunoaște importanța și beneficiile încheierii de acorduri între Uniunea Europeană și țările ACP partenere care să respecte normele OMC, întrucât în lipsa unor astfel de acorduri relațiile comerciale ale UE și dezvoltarea țărilor ACP ar fi grav afectate, acest lucru a fost demonstrat de beneficiile pentru exportatori ca urmare a creșterii comerțului spre Uniunea Europeană după expirarea la 31 decembrie 2007 a regimului tarifar preferenţial prevăzut în Acordul de la Cotonou;

7.   salută accesul liber fără aplicarea de taxe vamale sau contingente oferit de Uniunea Europeană țărilor ACP pe piața Uniunii Europene, pentru majoritatea produselor, pentru a sprijini liberalizarea comerțului între țările ACP și Uniunea Europeană;

8.   subliniază faptul că semnarea AIPE reprezintă un pas necesar spre creșterea durabilă din întreaga regiune și subliniază, în același timp, importanța continuării negocierilor în vederea încheierii unui acord cuprinzător care să încurajeze dezvoltarea comerțului, investițiile și integrarea regională;

9.   ia act de stabilirea de perioade de tranziție în cadrul AIPE pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) pentru ca acestea să se poată adapta la schimbările derivate din aplicarea acordului și îndeamnă autoritățile statelor din Pacific să continue sprijinirea intereselor IMM-urilor în negocierile lor pentru încheierea unui APE cuprinzător;

10.   îndeamnă Comisia să nu exercite presiuni asupra statelor din Pacific pentru ca acestea să-și asume angajamente în materie de liberalizare a sectorului serviciilor și în ceea ce privește așa-numitele "temele de la Singapore";

11.   îndeamnă țările ACP să continue procesul de liberalizare, să extindă astfel de reforme dincolo de sfera schimburilor de bunuri și să sporească liberalizarea comerțului și serviciilor;

12.   solicită instituirea unui cadru de reglementare solid cu ocazia negocierilor privind serviciile pentru a garanta furnizarea serviciului universal și menținerea serviciilor publice esențiale în afara cadrului de negociere;

13.   invită Uniunea Europeană să ofere asistență sporită și corespunzătoare atât autorităților din țările ACP, cât și sectorului privat pentru a facilita tranziția economiilor în urma semnării AIPE;

14.   îndeamnă țările interesate să furnizeze informații clare și transparente privind situația economică și politică și dezvoltarea din aceste țări pentru a îmbunătăți cooperarea cu Comisia;

15.   îndeamnă părțile care participă la negocierea oricărui APE cuprinzător să vegheze la gestionarea transparentă a resurselor naturale și să determine cele mai bune practici necesare pentru ca țările interesate să își poate maximiza câștigurile din aceste resurse;

16.   subliniază importanța comerțului intraregional și necesitatea intensificării legăturilor comerciale regionale în vederea asigurării creșterii economice durabile în regiune; subliniază importanța cooperării și înțelegerii dintre diferitele entități regionale;

17.   încurajează continuarea reducerii tarifelor între țările în curs de dezvoltare și grupurile regionale, care reprezintă în prezent 15 până la 25% din valoarea comercială, pentru a promova în continuare schimburile comerciale sud-sud, creșterea economică și integrarea regională;

18.   invită Comisia să depună toate eforturile pentru a reîncepe negocierile privind ADD și să se asigure că acordurile de liberalizare a comerțului continuă să promoveze dezvoltarea în țările sărace;

19.   are convingerea că acordurile cuprinzătoare de parteneriat economic ar trebui să vină în completarea acordului privind ADD, și nu să reprezinte o alternativă la acesta pentru țările ACP;

20.   recunoaște necesitatea unui capitol privind protecția comercială care să cuprindă garanții bilaterale şi invită ambele părți să evite utilizarea inutilă a acestor garanții; invită Comisia să accepte, în contextul negocierilor continue în vederea încheierii unui APE cuprinzător, o revizuire a garanțiilor incluse în AIPE pentru a asigura o utilizare adecvată, transparentă și rapidă în cazul în care criteriile pentru punerea lor în aplicare sunt îndeplinite;

21.   sprijină scutirile tarifare convenite care se centrează pe bunurile agricole și pe anumite produse agricole procesate, având în vedere că acestea se bazează în principal pe nevoia de a proteja industriile incipiente sau produsele sensibile din aceste țări;

22.   solicită o procedură de ratificare promptă pentru ca avantajele AIPE să fie disponibile pentru țările partenere fără întârzieri inutile;

23.   reamintește că, în timp ce acordul interimar poate fi considerat ca un prim pas al procesului, în termeni juridici acesta reprezintă un acord internațional complet independent care ar putea să nu conducă în mod automat la încheierea unui APE complet sau la semnarea de către toți semnatarii inițiali ai AIPE a APE complet;

24.   invită Comisia să dea dovadă de o flexibilitate maximă în cadrul continuării negocierilor, având în vedere concluziile GAERC în această chestiune din mai 2008 și din noiembrie 2008;

25.   invită Comisia să examineze solicitările statelor din Pacific de a renegocia pentru APE complet anumite aspecte conflictuale din APE interimar pe care dorește să le modifice sau să le elimine;

26.   subliniază faptul că Papua Noua Guinee și Republica Insulelor Fiji sunt până acum singurii membri din zona Pacificului care au semnat acordul, în vreme ce alți membri ai grupului de state din Pacific au ales să nu semneze acordul din cauza nivelului redus al schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană;

27.   subliniază faptul că înființarea unei piețe regionale autentice reprezintă un element fundamental pentru succesul punerii în aplicare a APE și că integrarea și cooperarea regionale sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a țărilor din Pacific;

28.   accentuează că este necesar să se garanteze că AIPE nu va reduce nici interesele politice, nici dorința publică de integrare economică în Pacific;

29.   accentuează, prin urmare, că aplicarea AIPE și negocierile pentru un APE complet trebuie să țină seama în mod corespunzător de procesul de integrare din zona Pacificului;

30.   recomandă adoptarea unei abordări flexibile, asimetrice și pragmatice în cadrul negocierilor în curs pentru un APE complet; invită Comisia, în acest context, să țină seama în special de solicitarea țărilor din Pacific interesate de aspectele legate de dezvoltare din cadrul acordului; salută în acest sens concluziile GAERC din iunie 2008;

31.   subliniază faptul că acordul ar putea avea de asemenea repercusiuni asupra relațiilor dintre zona Pacificului și cei mai apropiați și mai mari parteneri comerciali, Australia și Noua Zeelandă, și că trebuie să se garanteze faptul că dispozițiile din acordul actual nu acționează ca un impediment în calea viitoarelor acorduri comerciale cu aceste țări;

32.   este de acord cu includerea unui capitol de cooperare pentru dezvoltare în cadrul APE complet care să acopere cooperarea privind comerțul cu mărfuri, competitivitatea în materie de aprovizionare, infrastructura pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, comerțul cu servicii, chestiunile comerciale, consolidarea capacității instituționale, precum și ajustările fiscale; îndeamnă ambele părți să respecte angajamentul luat de a încheia negocierile privind concurența și achizițiile publice doar atunci când vor exista capacitățile necesare;

33.   reamintește că APE trebuie să sprijine obiectivele, politicile și prioritățile de dezvoltare ale țărilor din Pacific, nu numai prin structura și conținutul său, ci și prin modalitatea și spiritul în care acesta va fi pus în aplicare;

34.   remarcă faptul că APE ar trebui să contribuie la realizarea ODM;

35.   recunoaște aplicarea selectivă de către Uniunea Europeană a principiului Clauzei națiunii celei mai favorizate în cadrul tuturor grupurilor subregionale din ACP;

36.   reamintește adoptarea, în octombrie 2007, a Strategiei UE privind ajutorul pentru comerț, cu angajamentul de creștere a asistenței colective a UE pentru comerț la 2  miliarde EUR (2 000 000 000 EUR) anual până în 2010 (1  miliard EUR din partea Comunității, 1 miliard EUR din partea statelor membre); insistă ca zona Pacificului să primească o parte corespunzătoare și echitabilă;

37.   solicită stabilirea și furnizarea din timp a cuantumului resurselor destinat ajutorului pentru comerț; subliniază faptul că aceste fonduri ar trebui să reprezinte resurse suplimentare și nu o simplă reîmpachetare a fondurilor din cadrul FED, că ar trebui să fie compatibile cu prioritățile din Papua Noua Guinee și din Republica Insulelor Fiji și că plata acestora să se efectueze la timp, să fie previzibilă și în concordanță cu programele de execuție a planurilor de dezvoltare strategică naționale și regionale; reamintește că APE trebuie să sprijine obiectivele, politicile și prioritățile de dezvoltare ale țărilor din Pacific, nu numai prin structura și conținutul său, ci și prin modalitatea și spiritul în care acesta va fi pus în aplicare;

38.   solicită Comisiei - având în vedere angajamentele luate de Consiliu în septembrie 2007 privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS) și accesul la medicamente - să nu negocieze dispoziții TRIPS-plus privind domeniul farmaceutic care afectează sănătatea publică și accesul la medicamente în cadrul APE complet, să nu solicite aderarea sau acceptarea obligațiilor din Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor și Tratatul privind dreptul brevetelor, să nu introducă termenii din Directiva 2004/48/CE(11) și să nu introducă norme disciplinare neprevăzute inițial precum protecția bazelor de date în APE complet;

39.   își exprimă sprijinul continuu pentru un APE cuprinzător între Comunitatea Europeană și zona Pacificului, care să includă domeniul-cheie al negocierilor privind drepturile de proprietate intelectuală și care să acopere nu numai produse ale tehnologiei occidentale, dar și biodiversitatea și cunoștințele tradiționale;

40.   solicită mecanisme de monitorizare transparente și adecvate – cu un rol și o influență clare – pentru a urmări impactul acordurilor de parteneriat economic, prin intermediul unei implicări sporite a ACP și al unei consultări largi a părților interesate;

41.   consideră că este important ca la punerea în aplicare a APE să se creeze un sistem de monitorizare adecvat, care să fie coordonat de comisia parlamentară competentă, formată din membri ai Comisiei pentru comerț internațional și ai Comisiei pentru dezvoltare, asigurând un echilibru adecvat între menținerea rolului important al Comisiei pentru comerţ internaţional și o coerență generală a politicilor comerciale și de dezvoltare; această comisie parlamentară trebuie să funcționeze într-o manieră flexibilă și să colaboreze în mod activ cu Adunarea Parlamentară Paritară ACP - UE; consideră că această monitorizare ar trebui să înceapă după adoptarea fiecărui AIPE;

42.   subliniază, în special, rolul esențial al parlamentelor ACP împotriva participării actorilor nestatali în monitorizarea și gestionarea APE și solicită Comisiei să promoveze implicarea lor în procesul de negociere în curs; consideră că acest lucru necesită un program clar între UE și țările ACP, bazat pe o abordare participativă;

43.   subliniază faptul că APE complet ar trebui să includă o clauză de revizuire și o evaluare globală a impactului care ar trebui efectuate într-un termen de la trei la cinci ani după semnarea acordului, pentru a determina impactul socio-economic al acordului, inclusiv costurile și consecințele punerii sale în aplicare; solicită ca Parlamentul European și parlamentele statelor din Pacific să fie implicate în orice revizuire a acordului;

44.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor ACP, Consiliului de miniştri ACP-UE și Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE.

(1) JO C 77 E, 26.3.2004, p. 393. (2) JO C 92 E, 20.4.2006, p. 397. (3) JO C 285 E, 22.11.2006, p. 126. (4) JO C 292 E, 1.12.2006, p. 121. (5) JO C 293 E, 2.12.2006, p. 155. (6) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 261. (7) JO C 305 E, 14.12.2006, p. 244. (8) JO C 102 E, 24.4.2008, p. 301. (9) JO C 323 E, 18.12.2008, p. 361. (10) Texte adoptate, P6_TA(2008)0252. (11) Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (JO L 157 30.4.2004, p. 45).