Parlamentul European,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Cuba, în special cele din 17 noiembrie 2004, 2 februarie 2006 și 21 iunie 2007,

–   având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Raportul anual privind drepturile omului în lume din 2004, 2005, 2006, 2007 și 2008 și politica UE în domeniul drepturilor omului,

–   având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2006 referitoare la urmările Premiului Saharov(1),

–   având în vedere declarația Președinției Consiliului din 14 decembrie 2005 referitoare la „Doamnele în Alb” (Damas de Blanco), precum și declarațiile anterioare, din 26 martie 2003 și 5 iunie 2003, privind situația din Cuba,

–   având în vedere poziția comună a Consiliului 96/697/PESC adoptată la 2 decembrie 1996 și actualizată periodic,

–   având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din 18 iunie 2007, iunie 2008 și 15 iunie 2009 privind Cuba,

–   având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Baroneasa Catherine Ashton, și ale Președintelui Parlamentului, Jerzy Buzek, cu privire la moartea prizonierului politic și prizonierului de conștiință Orlando Zapata Tamayo, în Cuba,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul de procedură,

A.   întrucât apărarea universalității și indivizibilității drepturilor omului, inclusiv a drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale rămâne unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene;

B.   întrucât zeci de jurnaliști independenți, disidenți pașnici și apărători ai drepturilor omului, majoritatea membri ai opoziției democratice, continuă să se afle în închisoare în Cuba pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale la exprimare și la asociere și a dreptului de a se reuni;

C.   întrucât, în 2005, Parlamentul a decernat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire „Doamnelor în Alb”; întrucât refuzul autorităților cubaneze de a permite „Doamnelor în Alb” să vină la sediul Parlamentului European pentru a primi premiul încalcă unul dintre drepturile fundamentale ale omului, și anume dreptul de a părăsi și de a reveni liber în propria țară, consfințit de Declarația Universală a Drepturilor Omului;

D.   întrucât instituțiile comunitare au depus eforturi pentru a determina eliberarea și acordarea de tratament umanitar prizonierilor politici și prizonierilor de conștiință din Cuba;

E.   întrucât moartea lui Orlando Zapata Tamayo, prima în aproape 40 de ani a unui activist cubanez în greva foamei, protestând împotriva abuzurilor regimului, constituie un regres considerabil în respectarea drepturilor omului în Cuba și a dat naștere unui val de proteste la nivel internațional și a determinat și alți prizonieri politici și disidenți cubanezi să intre în greva foamei,

1.   condamnă ferm moartea crudă, care ar fi putut fi evitată, a lui Orlando Zapata Tamayo, disident și prizonier politic, survenită în urma unei greve a foamei de 85 de zile, și își exprimă solidaritatea și compasiunea pentru familia acestuia;

2.   condamnă arestările preventive ale activiștilor și încercarea guvernului de a împiedica familia lui Orlando Zapata Tamayo să organizeze înmormântarea și să îi aducă un ultim omagiu;

3.   regretă lipsa oricărui semnal concludent din partea autorităților cubaneze ca răspuns la apelurile UE și ale comunității internaționale în vederea eliberării tuturor prizonierilor politici și în favoarea deplinei respectări a libertăților fundamentale, în special a libertății de exprimare și de asociere politică;

4.   solicită guvernului cubanez eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor politici și de conștiință;

5.   își exprimă îngrijorarea cu privire la situația prizonierilor politici și a disidenților care au intrat în greva foamei ca urmare a morții lui Orlando Zapata Tamayo; salută faptul că majoritatea dintre ei se hrănesc din nou, dar atrage atenția asupra stării alarmante a jurnalistului și psihologului Guillermo Fariñas, a cărui grevă a foamei s-ar putea solda cu consecințe fatale;

6.   regretă faptul că solicitările repetate ale Consiliului și Parlamentului de eliberare imediată a tuturor prizonierilor politici și de conștiință au rămas fără efect și subliniază că menținerea în detenție a disidenților cubanezi din motive legate de idealurile și activitatea lor politică pașnică contravine Declarației Universale a Drepturilor Omului;

7.   îndeamnă Consiliul și Comisia să intensifice acțiunile prin care se solicită eliberarea prizonierilor politici și acordarea de garanții cu privire la activitatea apărătorilor drepturilor omului, în concordanță cu concluziile Consiliului Afaceri Externe din 8 decembrie 2009;

8.   îndeamnă instituțiile UE să acorde un sprijin necondiționat și să încurajeze fără rezerve inițierea unui proces pașnic de tranziție politică în direcția unei democrații pluripartite în Cuba;

9.   își exprimă profunda solidaritate cu întregul popor cubanez, sprijinindu-l în progresele pe calea democrației și a respectării și promovării libertăților fundamentale;

10.   invită Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și comisarul responsabil de cooperare să lanseze imediat un dialog structurat cu societatea civilă cubaneză și cu cei care sprijină o tranziție pașnică în Cuba, în acord cu concluziile adoptate succesiv de Consiliul UE, utilizând mecanismele de cooperare pentru dezvoltare ale Comunității, în special în cadrul Inițiativei europene pentru democrație și drepturile omului;

11.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Președinției în exercițiu a UE, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și Guvernului și Adunării Naționale a Puterii Populare ale Republicii Cuba.

(1) Texte adoptate, P6_TA(2006)0601.