Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2009/2090(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0010/2010

Texte depuse :

A7-0010/2010

Dezbateri :

PV 25/03/2010 - 3
CRE 25/03/2010 - 3

Voturi :

PV 25/03/2010 - 8.4
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0090

Texte adoptate
PDF 104kDOC 63k
Joi, 25 martie 2010 - Bruxelles Ediţie definitivă
Raportul anual 2008 al BCE
P7_TA(2010)0090A7-0010/2010

Rezoluţia Parlamentului European din 25 martie 2010 referitoare la Raportul anual 2008 al BCE (2009/2090(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Raportul anual 2008 al Băncii Centrale Europene (BCE),

–   având în vedere articolul 113 din Tratatul CE,

–   având în vedere articolul 15 din Protocolul privind statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene anexat la tratat,

–   având în vedere Tratatul de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene,

–   având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 1998 referitoare la responsabilitatea democratică în cea de-a treia etapă a Uniunii economice și monetare(1) ,

–   având în vedere comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2009 intitulată „Declarație anuală pentru 2009 privind zona euro” (COM(2009)0527) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește această comunicare (SEC(2009)1313/2),

–   având în vedere previziunile economice intermediare din septembrie 2009 ale Comisiei,

–   având în vedere propunerea Comisiei din 23 septembrie 2009 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind supravegherea macroprudențială comunitară a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru riscuri sistemice (COM(2009)0499),

–   având în vedere propunerea Comisiei din 23 septembrie 2009 de decizie a Consiliului privind acordarea unor competențe specifice Băncii Centrale Europene referitoare la funcționarea Comitetului european pentru riscuri sistemice (COM(2009)0500),

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0010/2010),

A.   întrucât criza financiară și economică a avut loc pe fondul celui mai pronunțat declin economic din anii 1930 până astăzi, ale cărui consecințe vor continua să aibă un impact important asupra structurilor economice și sociale naționale pentru o perioadă lungă;

B.   întrucât, în 2008, PIB-ul real al zonei euro nu a crescut decât cu 0,7 % din cauza crizei economice și financiare și se estimează că PIB-ul va înregistra o scădere puternică în 2009;

C.   întrucât în 2008 rata medie anuală a inflației înregistrată în 2008 (3,3 %, cu un maxim la 4,0 % în cursul verii acestui an) constituie rata cea mai ridicată înregistrată de la introducerea monedei euro, iar ratele inflației au înregistrat valori negative în vara lui 2009;

D.   întrucât, în zona euro, deficitul public mediu a crescut de la 0,6 % din PIB în 2007 la 1,9 % în 2008, iar, la jumătatea lunii octombrie 2009, douăzeci de state membre făceau obiectul unei proceduri pentru deficit excesiv;

E.   întrucât, în zona euro, rata medie a datoriei publice a crescut de la 66,2 % din PIB la sfârșitul anului 2007 la 69,6 % la sfârșitul anului 2008 și se preconizează că această rată va crește în anii următori;

F.   întrucât, în 2008, rata de schimb a monedei euro în raport cu dolarul a fluctuat puternic, ajungând la un maxim de 1,60 USD în iulie și revenind la 1,25 USD în octombrie, însă aceasta a crescut ulterior la 1,50 USD în octombrie 2009;

G.   întrucât BCE nu și-a modificat ratele dobânzii în cursul primului semestru al lui 2008, însă le-a mărit cu 25 de puncte de bază (la 4,25 %) în iulie 2008 și le-a diminuat, în mod marginal, la 2,5 % în cursul ultimului trimestru al lui 2008, și la 1 % în 2009;

H.   întrucât, pentru a face față crizei financiare, BCE a mărit considerabil furnizarea de lichidități către băncile din zona euro și a adoptat unele măsuri neconvenționale pentru a remedia perturbările observate pe piețele monetare; întrucât mecanisme similare de îmbunătățire a lichidităților au fost aplicate doar anumitor state membre ce nu au adoptat încă moneda euro,

Introducere

1.   urează Slovaciei bun venit în zona euro și ia act de intrarea sa reușită în această zonă;

2.   subliniază că statutul de membru al Uniunii Europene este o precondiție pentru aderarea la zona euro;

3.   salută faptul că Tratatul de la Lisabona conferă BCE statutul de instituție europeană; consideră că acest lucru va spori responsabilitatea Parlamentului, Parlamentul fiind instituția-cheie prin intermediul căreia BCE este responsabilă în fața cetățenilor europeni;

Reacția BCE la criza financiară

4.   observă că BCE a trebuit să ia, în 2008, unele din cele mai dificile decizii cu care s-a confruntat de la înființarea sa, ca răspuns la dezastruoasa criză economică și financiară și la repercusiunile sale profunde;

5.   constată că atât previziunile economice ale BCE, cât și ale FMI și ale altor instituții internaționale, nu au preconizat gravitatea recesiunii în 2008;

6.   constată că BCE a continuat să reacționeze la criza economică, asistând statele membre prin menținerea și extinderea furnizărilor sale de lichidități către instituțiile de credit; recomandă ca BCE să extindă astfel de măsuri de îmbunătățire a lichidităților și în afara zonei euro pentru a veni în sprijinul statelor membre care au fost cele mai afectate de criza financiară;

7.   își exprimă dezamăgirea în legătură cu faptul că unele bănci comerciale nu au transmis efectele scăderii ratelor dobânzii clienților lor, aspect vizibil mai ales în momentul în care ratele dobânzii practicate de BCE au atins cele mai scăzute niveluri;

8.   salută faptul că BCE și-a lărgit abordarea tradițională a politicii monetare și a luat anumite măsuri speciale, cum ar fi furnizarea de lichidități în funcție de cererea reală și pentru o perioadă mai lungă;

9.   constată că, în raport cu așteptările multora din observatorii economici de la acea dată, scăderile ratelor dobânzii operate de BCE au fost mai puțin radicale decât cele operate de alte bănci centrale, cum ar fi Rezerva federală americană (US Federal Reserve) și Banca Angliei în Regatul Unit;

10.   își exprimă dezamăgirea față de faptul că lichiditățile suplimentare injectate de BCE nu au aplanat suficient criza creditului cu care s-a confruntat industria, în special întreprinderile mici și mijlocii, acestea fiind utilizate de unele bănci pentru a-și mări marjele și a-și compensa pierderile;

11.   regretă că statele membre nu au urmat recomandările BCE de a institui, la nivel european, condiții pentru programele de sprijin acordat băncilor în materie de plăți de dividende și prime, de sprijinire a activității economice, în special a IMM-urilor, și de tranzacții efectuate în paradisuri fiscale;

12.   împărtășește punctul de vedere al BCE, conform căruia complexitatea din ce în ce mai mare a instrumentelor financiare, împreună cu o anumită lipsă de transparență a instituțiilor financiare, eșecul autorităților de supraveghere și deficiențe în reglementarea pieței financiare, au contribuit la apariția unui risc sistemic sporit; adaugă că acest lucru a contribuit la accentuarea lipsei de încredere, din partea populației, în instituțiile financiare;

13.   solicită opinia BCE cu privire la instituirea unei case de compensație pentru instrumente cum ar fi swapul pe risc de credit (credit default swaps) în cadrul zonei euro;

14.   atrage atenția BCE asupra riscurilor reapariției unor bule speculative, mai ales pe piața materiilor prime; îndeamnă BCE să avertizeze guvernele statelor membre fără întârziere;

15.   împărtășește viziunea BCE cu privire la necesitatea tragerii de învățăminte de pe urma acestei crize, în special că trebuie îmbunătățită gestionarea riscurilor și a lichidităților în cadrul sistemului financiar și sporită transparența piețelor și a instituțiilor financiare pentru a evita repetarea unei crize de acest tip; reamintește că dezechilibrele globale provocate de fluctuațiile cursului de schimb dintre euro și alte monede, precum dolarul american și renminbi-yuan, trebuie de asemenea abordate pentru a se evita crizele financiare în viitor;

16.   salută măsurile adoptate de BCE pentru a propune o „strategie de ieșire” detaliată, bazată pe relaxarea politicii sale monetare, care să fie aplicată după caz; insistă asupra faptului că se impune, în acest sens, o planificare și o coordonare a politicilor diferitelor state membre; în acest sens, salută faptul că cele mai multe dintre aceste măsuri își încetează în mod automat aplicabilitatea în cazul în care situația economică se îmbunătățește constant;

17.   recomandă ca orice creștere a ratelor dobânzii să se efectueze cu cea mai mare prudență, pentru a nu pune în pericol o viitoare creștere economică;

18.   consideră că statele membre trebuie să mențină practicarea măsurilor de stimulare fiscală pe care le aplică pentru a proteja locurile de muncă, a încuraja investițiile și a stimula creșterea și că acestea ar trebui să înceteze astfel de măsuri odată ce creșterea este restabilită în condiții durabile, moment în care ar trebui să abordeze problema deficitelor publice excesive;

Stabilitatea economică și monetară

19.   împărtășește preocupările BCE în legătură cu discrepanțele care se observă între economiile din zona euro și cu modul în care criza a afectat diverse state, în special cele care erau deja marcate de deficiențe structurale, care înregistrează costuri unitare ridicate ale forței de muncă, care acuză un deficit de cont curent și au datorii;

20.   invită statele membre din zona euro să ia act de faptul că, pentru ca uniunea economică și monetară să existe cu adevărat, participarea la zona euro nu trebuie considerată un scop în sine și subliniază că se impun reforme structurale; adaugă că absența acestor reforme ar putea dăuna credibilității și durabilității Pactului de stabilitate și de creștere;

Guvernarea și procesul decizional

21.   subliniază că, pe parcursul unei perioade marcate de o volatilitate crescută a cursului de schimb, poziția euro s-a apreciat, îndeosebi față de dolarul SUA și față de renminbi-yuan și își exprimă îngrijorarea că acest lucru ar putea avea un efect negativ asupra competitivității zonei euro;

22.   recomandă BCE să-și îmbunătățească transparența în activitate pentru a spori legitimitatea și predictibilitatea, în special prin publicarea proceselor verbale ale reuniunilor Consiliului guvernatorilor, după exemplul băncilor centrale ale SUA, Regatului Unit și Japoniei (US Federal Reserve System, Bank of England și Bank of Japan); consideră că această transparență se aplică și metodelor interne de evaluare a garanțiilor nelichide și în ceea ce privește evaluările titlurilor de valoare specifice oferite ca garanție;

23.   își reafirmă sprijinul în favoarea dialogului monetar trimestrial dintre Parlament și BCE; adaugă că dialogul constituie un instrument esențial pentru a analiza lucrările BCE și a contribui la garantarea responsabilității și transparenței sale publice;

24.   pune în evidență independența BCE, la care contribuie procedura de numire a membrilor Comitetului Director al acesteia; consideră că această independență ar putea fi consolidată în plus prin utilizarea noului statut juridic conferit BCE prin Tratatul de la Lisabona și a statutului BCE actualmente în vigoare pentru a-i supune pe candidații propuși de Consiliu unui vot în Parlamentul European;

25.   intenționează să instituie un comitet de selecție constituit din experți independenți, care ar permite selectarea în 2010 a unui număr de candidați ca membri ai Comitetului Director; subliniază că persoanele selectate ar fi ulterior audiate de Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, aspect ce ar oficializa rolul consultativ al acestuia în evaluarea candidaților; acest lucru ar presupune adoptarea în ședință plenară a Parlamentului European a unei rezoluții care să fie transmisă Consiliului înainte ca acesta să trimită recomandările sale guvernelor statelor membre;

26.   consideră că criza a demonstrat că piețele sunt expuse unor riscuri sistemice; salută propunerea de a institui un Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS), care va furniza o alertă precoce în cazul apariției de riscuri și dezechilibre la nivelul piețelor financiare; observă că CERS trebuie să reacționeze prompt și eficient în privința unui risc sistemic incipient; constată că trebuie definită calitativ noțiunea de „risc sistemic” pentru a permite buna funcționare a CERS; invită, prin urmare, BCE să stabilească modele și definiții clare și, la nivel mai general, să sprijine pe deplin buna funcționare a CERS; adaugă că orice noi sarcini atribuite BCE în ceea ce privește CERS nu ar trebui să pericliteze independența BCE în niciun fel;

27.   ia act de rolul jucat de Eurogrup pentru a coordona mai strâns politicile economice în cadrul zonei euro; salută, prin urmare, conferirea, de către Tratatul de la Lisabona, a unei personalități juridice Eurogrupului; recomandă, de asemenea, BCE să continue să participe pe deplin la reuniunile informale organizate între membrii Eurogrupului;

Dimensiunea externă a monedei euro

28.   salută faptul că moneda euro a contribuit la sporirea prestațiilor transfrontaliere de servicii financiare în zona euro și, prin urmare, la instituirea unei piețe monetare integrate într-un grad înalt;

29.   constată că statutul monedei euro ca monedă internațională continuă să crească, 26,5 % din rezervele monetare mondiale fiind deținute în această monedă la sfârșitul lui 2008;

30.   consideră că zona euro va avea avantaje și responsabilități pe scena mondială ca urmare a statutului internațional în creștere al acestei monede; consideră că statele membre din afara zonei euro și țările terțe vor continua astfel să fie încurajate să solicite aderarea la această zonă;

31.   consideră că Parlamentul ar trebui să lucreze alături de BCE și celelalte instituții europene pentru a continua să îmbunătățească rolul zonei euro pe scena financiară și monetară mondială;

32.   consideră că, în elaborarea viziunii sale privind viitorul sistemului monetar internațional, Uniunea Europeană ar trebui să se inspire din procesul ce a făcut posibilă adoptarea euro;

33.   consideră că BCE, băncile centrale naționale și Consiliul Guvernatorilor trebuie să recunoască și să-și îndeplinească responsabilitatea socială față de personalul propriu și față de marele public și să ia mai mult în considerare memorandumul privind aspectele sociale adoptat de Comitetul permanent al sindicatelor băncilor centrale europene;

o
o   o

34.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Eurogrupului și Băncii Centrale Europene.

(1) JO C 138, 4.5.1998, p. 177.

Ultima actualizare: 30 noiembrie 2010Notă juridică