Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(2) ,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind răspunsurile statelor membre la Raportul anual 2008 al Curţii de Conturi [SEC(2010)0178 şi SEC (2010)0196)],

–   având în vedere Cartea verde privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă, adoptată de Comisie la 3 mai 2006 (COM(2006)0194),

–   având în vedere Avizul nr. 2/2004 al Curţii de Conturi privind modelul de „audit unic” (şi o propunere de cadru comunitar de control intern)(3) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind o foaie de parcurs spre un cadru de control intern integrat (COM(2005)0252),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2006)0009), Raportul privind planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2008)0110) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2008)0259),

–   având în vedere Raportul de impact privind Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2009)0043),

–   având în vedere Avizul nr. 6/2007 al Curţii de Conturi referitor la situaţiile rezumative anuale ale statelor membre, la „declaraţiile naţionale” ale statelor membre şi la lucrările de audit ale instituţiilor naţionale de control financiar cu privire la fondurile comunitare(4) ,

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acţiunilor structurale (COM(2008)0097) şi raportul intermediar privind acţiunile întreprinse ca urmare a respectivului plan de acţiune (SEC(2009)1463),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0402) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1074),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0401) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1073),

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile instituţiilor(5) şi rapoartele speciale ale Curţii de Conturi,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(6) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5826/2010 – C7-0054/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere standardele internaţionale de audit şi standardele internaţionale de contabilitate, îndeosebi cele aplicabile sectorului public,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(7) , în special articolele 145, 146 şi 147,

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu rezoluţia Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 71, 14.3.2008. (2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1. (3) JO C 107, 30.4.2004, p. 1. (4) JO C 216, 14.9.2007, p. 3. (5) JO C 269, 10.11.2009, p. 1 (6) JO C 273, 13.11.2009, p. 122. (7) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(2) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale ale Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(3) ,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(5) , în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(6) , în special articolul 14 alineatul (3),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(7) , în special articolul 66 primul şi al doilea paragraf,

–   având în vedere Decizia 2005/56/CE a Comisiei din 14 ianuarie 2005 de instituire a Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură pentru gestionarea acţiunii comunitare în domeniul educaţiei, audiovizualului şi culturii, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(8) ,

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă directorului Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului agenţiei executive aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, Secţiunea III - Comisia şi rezoluţia care face parte integrantă din deciziile în cauză, directorului Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 71, 14.3.2008. (2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1. (3) JO C 304, 15.12.2009, p. 65. (4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122. (5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (6) JO L 11, 16.1.2003, p. 1. (7) JO L 297, 22.9.2004, p. 6. (8) JO L 24, 27.1.2005, p. 35.

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(2) ,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(3) ,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(5) , în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(6) , în special articolul 14 alineatul (3),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(7) , în special articolul 66 primul şi al doilea paragraf,

–   având în vedere Decizia 2004/20/CE a Comisiei din 23 decembrie 2003 de înfiinţare a unei agenţii executive, „Agenţia Executivă pentru Energie Inteligentă”, pentru gestionarea acţiunilor comunitare în domeniul energiei, în cadrul aplicării Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(8) ,

–   având în vedere Decizia 2007/372/CE a Comisiei din 31 mai 2007 de modificare a Deciziei 2004/20/CE în vederea transformării Agenţiei Executive pentru Energie Inteligentă în Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare(9) ,

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă directorului Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi rezoluţia care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 71, 14.3.2008. (2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1. (3) JO C 304, 15.12.2009, p. 77. (4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122. (5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (6) JO L 11, 16.1.2003, p. 1. (7) JO L 297, 22.9.2004, p. 6. (8) JO L 5, 9.1.2004, p. 85. (9) JO L 140, 1.6.2007, p. 52.

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(2) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(3) ,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(5) , în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(6) , în special articolul 14 alineatul (3),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(7) , în special articolul 66 primul şi al doilea paragraf,

–   având în vedere Decizia 2004/858/CE a Comisiei din 15 decembrie 2004 de înfiinţare a unei agenţii executive, denumită „Agenţia Executivă pentru Programul de Sănătate Publică”, pentru gestionarea acţiunilor comunitare în domeniul sănătăţii publice – în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(8) ,

–   având în vedere Decizia 2008/544/CE a Comisiei din 20 iunie 2008 de modificare a Deciziei 2004/858/CE pentru a transforma Agenţia Executivă pentru Programul de Sănătate Publică în Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori(9) ,

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă directorului Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi rezoluţia care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenţiei Executive pentru Sănătate şi Consumatori, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 71, 14.3.2008. (2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1. (3) JO C 304, 15.12.2009, p. 83. (4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122. (5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (6) JO L 11, 16.1.2003, p. 1. (7) JO L 297, 22.9.2004, p. 6. (8) JO L 369, 16.12.2004, p. 73. (9) JO L 173, 3.7.2008, p. 27.

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(2) ,

–   având în vedere conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport pentru exerciţiul financiar 2008,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Curţii de Conturi privind conturile anuale finale ale Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport pentru exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile Agenţiei(3) ,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(4) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(5) , în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(6) , în special articolul 14 alineatul (3),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agenţiile executive în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(7) , în special articolul 66 primul şi al doilea paragraf,

–   având în vedere Decizia 2007/60/CE a Comisiei din 26 octombrie 2006 de înfiinţare a Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului(8) ,

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul, în cooperare cu statele membre, pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.   acordă directorului Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu Decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi rezoluţia care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenţiei Executive pentru Reţeaua Transeuropeană de Transport, Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de Conturi şi de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 71, 14.3.2008. (2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1. (3) JO C 304, 15.12.2009, p. 71. (4) JO C 273, 13.11.2009, p. 122. (5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (6) JO L 11, 16.1.2003, p. 1. (7) JO L 297, 22.9.2004, p. 6. (8) JO L 32, 6.2.2007, p. 88.

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(2) ,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind răspunsurile statelor membre la Raportul anual 2008 al Curţii de Conturi [SEC(2010)0178 şi SEC (2010)0196)],

–   având în vedere Cartea verde privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă, adoptată de Comisie la 3 mai 2006 (COM(2006)0194),

–   având în vedere Avizul nr. 2/2004 al Curţii de Conturi privind modelul de „audit unic” (şi o propunere de cadru comunitar de control intern)(3) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind o foaie de parcurs spre un cadru de control intern integrat (COM(2005)0252),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2006)0009), Raportul privind planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2008)0110) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2008)0259),

–   având în vedere Raportul de impact privind Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2009)0043),

–   având în vedere Avizul nr. 6/2007 al Curţii de Conturi referitor la situaţiile rezumative anuale ale statelor membre, la „declaraţiile naţionale” ale statelor membre şi la lucrările de audit ale instituţiilor naţionale de control financiar cu privire la fondurile comunitare(4) ,

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acţiunilor structurale (COM(2008)0097) şi raportul intermediar privind acţiunile întreprinse ca urmare a respectivului plan de acţiune (SEC(2009)1463),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0402) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1074),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0401) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1073),

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile instituţiilor(5) şi rapoartele speciale ale Curţii de Conturi,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(6) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5826/2010 – C7-0054/2010),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune a agenţiilor executive cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere standardele internaţionale de audit şi standardele internaţionale de contabilitate, în special cele aplicabile sectorului public,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(7) , în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(8) , în special articolul 14 alineatele (2) şi (3),

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât, în temeiul articolului 318 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Comisia este responsabilă pentru întocmirea conturilor,

1.   aprobă închiderea conturilor referitoare la execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008;

2.   îşi prezintă observaţiile în rezoluţia care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008, secţiunea III - Comisia şi agenţiile executive;

3.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii de Conturi şi Băncii Europene de Investiţii şi de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 71, 14.3.2008. (2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1. (3) JO C 107, 30.4.2004, p. 1. (4) JO C 216, 14.09.2007, p. 3. (5) JO C 269, 10.11.2009, p. 1. (6) JO C 273, 13.11.2009, p. 122. (7) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

Parlamentul European,

–   având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2008(1) ,

–   având în vedere conturile anuale ale Comunităţilor Europene pentru exerciţiul financiar 2008 - Volumul I (SEC(2009)1089 – C7-0172/2009)(2) ,

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către Parlamentul European privind acţiunile întreprinse în urma deciziilor de descărcare de gestiune 2007 (COM(2009)0526) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1427),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2008” (COM(2009)0256),

–   având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfăşurate în anul 2008 (COM(2009)0419) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1102),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind răspunsurile statelor membre la Raportul anual 2008 al Curţii de Conturi [SEC(2010)0178 şi SEC (2010)0196)],

–   având în vedere Cartea verde privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă, adoptată de Comisie la 3 mai 2006 (COM(2006)0194),

–   având în vedere Avizul nr. 2/2004 al Curţii de Conturi privind modelul de „audit unic” (şi o propunere de cadru comunitar de control intern)(3) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei privind o foaie de parcurs spre un cadru de control intern integrat (COM(2005)0252),

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2006)0009), raportul privind Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2008)0110) şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2008)0259),

–   având în vedere Raportul de impact privind Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru de control intern integrat (COM(2009)0043),

–   având în vedere Avizul nr. 6/2007 al Curţii de Conturi referitor la situaţiile rezumative anuale ale statelor membre, la „declaraţiile naţionale” ale statelor membre şi la lucrările de audit ale instituţiilor naţionale de control financiar cu privire la fondurile comunitare(4) ,

–   având în vedere Planul de acţiune al Comisiei privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acţiunilor structurale (COM(2008)0097) şi raportul intermediar privind acţiunile întreprinse ca urmare a respectivului plan de acţiune (SEC(2009)1463),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0402) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1074),

–   având în vedere Raportul Comisiei privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (COM(2009)0401) şi documentul justificativ care însoţeşte raportul în cauză (SEC(2009)1073),

–   având în vedere Raportul anual al Curţii de Conturi referitor la execuţia bugetului privind exerciţiul financiar 2008, însoţit de răspunsurile instituţiilor(5) şi rapoartele speciale ale Curţii de Conturi,

–   având în vedere Declaraţia de asigurare privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi în temeiul articolului 248 din Tratatul CE(6) ,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2008 intitulată „Pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc admisibil de eroare” (COM(2008)0866), şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoţeşte comunicarea în cauză (SEC(2008)3054),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5826/2010 – C7-0054/2010),

–   având în vedere Recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010 privind descărcarea de gestiune a agenţiilor executive cu privire la execuţia bugetară pentru exerciţiul financiar 2008 (5828/2010 – C7-0055/2010),

–   având în vedere articolele 274, 275 şi 276 din Tratatul CE, articolele 317, 318 şi 319 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi articolele 179a şi 180b din Tratatul Euratom,

–   având în vedere standardele internaţionale de audit şi standardele internaţionale de contabilitate, în special cele aplicabile sectorului public,

–   având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene(7) , în special articolele 55, 145, 146 şi 147,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agenţiilor executive cărora urmează să li se încredinţeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(8) , în special articolul 14 alineatele (2) şi (3),

–   având în vedere articolul 76 şi anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar şi avizele celorlalte comisii interesate (A7-0099/2010),

A.   întrucât articolul 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că responsabilitatea pentru execuţia bugetului Uniunii revine Comisiei, în cooperare cu statele membre, care trebuie să coopereze cu Comisia pentru a asigura utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

B.   întrucât articolul 287 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene solicită Curţii de Conturi să furnizeze Parlamentului şi Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, declaraţia putând fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii;

C.   întrucât aplicarea principalelor politici ale UE este caracterizată de „gestionarea repartizată” a bugetului comunitar de către Comisie şi statele membre, conform căreia 80% din cheltuielile comunitare sunt gestionate de statele membre;

D.   întrucât îmbunătăţirea gestiunii financiare în UE trebuie să fie sprijinită de o monitorizare atentă a progreselor realizate de Comisie şi de statele membre şi întrucât statele membre ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru gestionarea fondurilor UE, asigurând finalizarea unui cadru integrat de control intern la nivelul Uniunii cu scopul de a obţine o declaraţie de asigurare (DAS) pozitivă;

E.   întrucât în ultimele sale cinci rezoluţii anuale privind descărcarea de gestiune, Parlamentul a atras atenţia asupra nevoii urgente de a introduce declaraţii naţionale, la nivelul politic adecvat, care să vizeze toate fondurile UE care fac obiectul gestiunii repartizate, astfel încât fiecare stat membru să îşi asume responsabilitatea pentru gestiunea fondurilor primite de la UE;

F.   întrucât aplicarea punctului 44 din Acordul interinstituţional dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară (AII)(9) şi a articolului 53b alineatul (3) din Regulamentul financiar privind sintezele anuale ale auditurilor şi ale declaraţiilor disponibile ar trebui să contribuie substanţial la îmbunătăţirea gestiunii bugetului UE;

G.   întrucât Curtea de Conturi, în Avizul său nr. 6/2007 menţionat anterior, subliniază, de asemenea, că declaraţiile naţionale pot fi considerate a fi un nou element de control intern asupra fondurilor UE şi că ele ar putea stimula un control îmbunătăţit asupra fondurilor UE care fac obiectul gestiunii repartizate;

H.   întrucât lucrările Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului, în general, şi procedura de descărcare de gestiune, în special, fac parte dintr-un proces care are ca scop stabilirea răspunderii întregii Comisii şi a fiecărui comisar în parte, precum şi a tuturor celorlalţi actori implicaţi, în rândul cărora statele membre constituie cea mai importantă parte, pentru gestiunea financiară în cadrul UE, în conformitate cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, creând astfel o bază mai solidă pentru procesul decizional;

I.   întrucât Comisia pentru bugete din cadrul Parlamentului ar trebui să ţină seama în mod corespunzător de rezultatele şi recomandările procedurii de descărcare de gestiune 2008 în cursul următoarei proceduri bugetare;

J.   întrucât, pentru a fi constructivă, recomandarea Consiliului privind descărcarea de gestiune ar trebui să aibă ca scop consolidarea eforturilor de reformă şi a răspunderii statelor membre pentru soluţionarea problemelor identificate de Curte şi asigurarea unei mai bune gestiuni financiare în Uniunea Europeană;

K.   întrucât actualul calendar al procedurii de descărcare de gestiune este mult prea lung în contextul necesităţii de a introduce în cel mai scurt timp posibil măsurile corective şi reformele solicitate de Parlament în cadrul atribuţiei sale de control; întrucât conturile anuale trebuie stabilite înainte de încheierea primului trimestru din anul care urmează exerciţiului financiar analizat, astfel încât Curtea de Conturi să-şi poată prezenta raportul înainte de sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului care urmează exerciţiului financiar analizat;

L.   întrucât articolul 83 din Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 de stabilire a Statutului funcţionarilor şi a Regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene(10) prevede că plata pensiilor este în sarcina bugetului Comunităţilor şi că statele membre garantează colectiv plata prestaţiilor respective în conformitate cu baremul de repartizare stabilit pentru finanţarea acestor cheltuieli; întrucât personalul rambursează la bugetul general o cotă parte salarii pentru a contribui la finanţarea sistemului de pensii;

M.   întrucât articolul 83 din Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 stabileşte o garanţie colectivă din partea statelor membre, ceea ce înseamnă că garanţia se aplică în cazul nerespectării obligaţiilor de către unul sau mai multe state membre şi permite să se considere că Uniunea dispune de o creanţă asupra statelor membre care au subscris la acest angajament,

ASPECTE ORIZONTALE
Preocupări majore şi obiective de realizat

1.   îşi exprimă în continuarea îngrijorarea, la începutul mandatului noii Comisii, faţă de problemele acumulate şi rămase nerezolvate de la Comisia anterioară, şi anume:

2.   salută semnalele iniţiale ale unei abordări colegiale din partea noii Comisii, demonstrate de angajamentul asumat de comisarii László Andor, Johannes Hahn şi Algirdas Šemeta în discuţiile cu Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului şi aşteaptă o declaraţie fermă a comisarilor Janusz Lewandowski şi Algirdas Šemeta prin care să se promită măsuri în următoarele domenii: declaraţiile de asigurare ale statelor membre, propunerile pentru riscul de eroare admisibil, simplificarea şi transparenţa şi fondurile fiduciare care acoperă acţiunile externe; consideră că trebuie avute în vedere măsuri suplimentare în domeniul corecţiilor şi recuperărilor şi al sistemelor de control intern;

3.   consideră că erorile în efectuarea plăţilor frânează eficienţa în realizarea obiectivelor politicilor UE şi reafirmă că grupurile de politici cu o rată de eroare mai mică de 2% reprezintă în continuare doar 47% din bugetul UE, ceea ce înseamnă o creştere de numai 9% între 2005 şi 2008; consideră că acest fapt ilustrează în continuare un nivel necorespunzător de ameliorare de la un exerciţiu la altul şi subliniază că, în pofida unor domenii care au înregistrat progrese, grupurile de politici reprezentând 31% din buget rămân marcate de o rată de eroare care depăşeşte 5%, iar grupurile de politici reprezentând următoarele 22 de procente sunt marcate de o rată de eroare cuprinsă între 2% şi 5%;

4.   invită Comisia să elaboreze şi să prezinte Parlamentului un nou program începând cu 2010, care să asigure o accelerare a reducerii ratelor de eroare, pentru a garanta astfel că până în 2014 încă 20% din buget vor putea fi clasificate în intervalul de eroare „verde” de către Curtea de Conturi, şi care să includă schimbările intermediare solicitate de Curtea de Conturi pentru o nouă metodologie menită să evidenţieze ratele de erori specifice de la capitolul bugetar „Coeziune” şi să facă diferenţa între plăţile efectuate în legislatura 2000-2006 şi cele din legislatura 2007-2013; consideră că realizarea acestui obiectiv reprezintă o componentă esenţială a valorificării pe deplin a cheltuielilor UE în viitor şi pentru evoluţia către o DAS pozitivă;

5.   invită Preşedintele Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la modul în care Comisia va funcţiona într-un mod mai coordonat pentru a remedia deficienţele existente în sistemele financiare şi a reduce în mod considerabil ratele de eroare, după cum s-a menţionat mai sus;

Fiabilitatea conturilor şi legalitatea operaţiunilor subiacente

6.   ia act cu satisfacţie de opinia pozitivă a Curţii privind fiabilitatea conturilor anuale şi de declaraţia Curţii conform căreia conturile prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situaţia financiară a Comunităţilor la 31 decembrie 2008, precum şi rezultatele operaţiunilor şi fluxurilor de numerar ale acestora;

7.   consideră că este anormal ca aceste conturi anuale să prezinte un capital propriu negativ de 51 400 000 000 EUR şi se întreabă dacă sumele ce urmează a fi solicitate de la statele membre nu trebuie considerate ca active, din moment ce implică un anume angajament în ceea ce priveşte pensiile care trebuie plătite personalului şi estimate la 37 000 000 000 EUR; ia act de explicaţiile contabilului Comisiei în sensul că standardele contabile internaţionale aplicabile sectorului public au fost respectate în mod corespunzător; propune să se ia în considerare crearea unui fond de pensii comunitar pentru a externaliza angajamentele financiare de acest tip cu privire la personal;

8.   îşi exprimă totuşi preocuparea faţă de observaţiile Curţii referitoare la deficienţele identificate în sistemele contabile ale anumitor organe şi direcţii generale din cadrul Comisiei care afectează facturile/declaraţiile de cheltuieli şi prefinanţările şi care pun în pericol calitatea informaţiilor financiare;

9.   salută opinia fără rezerve emisă de Curte cu privire la venituri, la angajamentele pentru toate grupurile de politici şi la plăţile subiacente conturilor pentru grupurile de politici „Educaţie şi cetăţenie” şi „Cheltuielile administrative şi alte cheltuieli”, care sunt, sub toate aspectele semnificative, conforme cu legislaţia şi reglementările în vigoare;

10.   invită Curtea de Conturi ca la următoarea descărcare de gestiune să furnizeze declaraţia de asigurare referitoare la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, astfel cum este prevăzut la articolul 287 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, la fel cum procedează în cazul fiabilităţii conturilor;

11.   salută eforturile Comisiei de a promova şi a aplica proceduri îmbunătăţite de gestiune şi control, care determină o ameliorare faţă de exerciţiile anterioare, cu o reducere a nivelului de erori constatat de Curte în cadrul operaţiunilor subiacente în anumite domenii de cheltuieli (domeniile de politici „Agricultură şi resurse naturale”, „Cercetare, energie şi transport” şi „Educaţie şi cetăţenie”);

12.   regretă că DAS conţine în continuare rezerve în câteva domenii extrem de importante de cheltuieli comunitare din bugetul aferent exerciţiului financiar 2008 („Dezvoltare rurală”, „Măsuri structurale”, „Cercetare, energie şi transport”, „Acţiuni externe la nivelul organizaţiilor executive” şi „Extindere”), în care plăţile sunt încă afectate de erori materiale semnificative;

13.   recunoaşte că, în comunicarea sa privind impactul planului de acţiune privind întărirea rolului de supraveghere al Comisiei din cadrul gestionării repartizate a acţiunilor structurale, Comisia afirmă că etapele prevăzute în acesta au fost parcurse; constată că rezultatele preliminare arată o rată de eroare de aproximativ 5% pentru perioada 2007-2013; aşteaptă, cu toate acestea, beneficii mai substanţiale pentru politica de coeziune, în care există încă probleme foarte mari, în pofida progresele realizate de Comisie spre o utilizare mai eficientă a fondurilor UE şi a mediului global de control;

14.   consideră, de asemenea, în ceea ce priveşte domeniile „Cercetare, energie şi transport” şi „Ajutor extern, dezvoltare şi extindere”, că Planul de acţiune al Comisiei pentru un cadru integrat de control intern ar trebui să genereze deja beneficii şi că Comisia ar trebui să fie în măsură să furnizeze o serie de indicatori şi descriptori pentru a măsura impactul acestui plan de acţiune;

15.   ia act, cu toate acestea, de observaţia Curţii conform căreia nu se poate determina dacă planul de acţiune a avut un impact măsurabil asupra sistemelor de supraveghere şi de control şi, în cele din urmă, asupra regularităţii operaţiunilor (punctul 2.28 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008) şi îndeamnă Comisia să adopte măsurile adecvate pentru a garanta că pentru descărcarea de gestiune 2009 vor exista indicatori pentru a putea evalua impactul planului de acţiune;

16.   invită Comisia să prezinte propuneri de reducere a perioadelor necesare pentru procesul de descărcare de gestiune, astfel încât votul în plen să poată avea loc în anul care urmează exerciţiului financiar analizat;

Informaţii şi cadrul DAS

17.   salută activităţile întreprinse de Curte pentru a clarifica şi mai mult abordarea DAS în ceea ce priveşte factorii care contribuie la creşterea eficienţei şi eficacităţii sistemelor de control în fiecare sector de la un exerciţiu la altul şi pentru a îmbunătăţi calitatea diverselor părţi din raportul Curţii, cum ar fi analiza măsurilor structurale, şi invită Curtea să informeze în continuare periodic Parlamentul;

18.   consideră că evaluarea pe care Curtea o realizează în fiecare an de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht asupra modului în care Comisia gestionează fondurile UE s-a dovedit a fi un instrument util pentru îmbunătăţirea gestionării acestor fonduri şi recunoaşte eforturile majore întreprinse de Comisie pentru îmbunătăţirea gestiunii; cu toate acestea, invită statele membre să dea dovadă de un angajament mai ferm în ceea ce priveşte ameliorarea modului de cheltuire a fondurilor;

19.   subliniază îmbunătăţirile realizate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa, declaraţia de asigurare a Curţii privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente putând fi completată de aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii [în prezent articolul 287 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene];

20.   consideră, cu toate acestea, că elaborarea unei singure evaluări anuale globale nu reflectă structura complexă a finanţelor Comunităţilor Europene; consideră, de asemenea, că emiterea unei evaluări anuale negative timp de 15 exerciţii consecutive ar putea avea repercusiuni negative în rândul cetăţenilor care nu înţeleg de ce Curtea emite întotdeauna un aviz negativ;

Revizuirea tratatelor: reforma DAS

21.   subliniază că, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2) din Tratatul UE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona, Parlamentul deţine un rol mai mare în procedura de revizuire a tratatelor, având drept de iniţiativă, adică dreptul de prezenta Consiliului propuneri de modificare a tratatelor, inclusiv a declaraţiei de asigurare;

22.   solicită să se reflecteze dacă pe viitor ar fi posibil să se emită declaraţii separate de asigurare pentru fiecare sector/domeniu de politici şi pentru fiecare program multianual, astfel încât să existe o corespondenţă mai mare între metodologia Curţii şi natura multianuală şi sectorială a finanţelor Comunităţilor Europene;

23.   ia act de faptul că, în mod constant, Comisia a susţinut că „natura multianuală” a cheltuielilor vizate înseamnă că cele mai multe erori pot fi detectate şi corectate înainte de finalizarea programelor relevante; ia act, de asemenea, de faptul că, în prezent, Curtea consideră că nu există suficiente informaţii disponibile pentru a susţine această afirmaţie;

Gestiune bugetară

24.   îşi exprimă preocuparea cu privire la faptul că angajamentele bugetare restante (angajamente neutilizate reportate spre a fi utilizate în exerciţiile viitoare), în special în cadrul programelor multianuale, au crescut în 2008 cu 16,4 miliarde EUR (11,8%), ridicându-se la 155,0 miliarde EUR (punctul 3.9 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008), dar recunoaşte că acest lucru este cauzat de întârzierile înregistrate în unele cazuri în etapa de demarare a noilor programe, în timp ce în alte cazuri reflectă un proces deficitar de planificare bugetară; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că fondurile neutilizate din fiecare exerciţiu reprezintă oportunităţi ratate de aplicare a programelor şi politicilor UE;

25.   ia act, cu toate acestea, de faptul că, chiar dacă angajamentele bugetare restante pentru creditele diferenţiate rămân la un nivel foarte ridicat, depăşind totalul creditelor de angajament înscrise în bugetul 2008, Curtea remarcă totodată faptul că majoritatea angajamentelor bugetare restante datează din 2007 şi 2008 şi, prin urmare, fac parte din cadrul financiar actual (punctul 3.15 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008);

26.   salută faptul că deblocarea automată ar trebui să prevină problemele în actuala perioadă de finanţare, dar este în continuare preocupat de faptul că cea mai mare parte a angajamentelor bugetare restante („RAL”) provin din domeniul „coeziune” şi au fost cauzate de lipsa oricărei proceduri de deblocare în perioada 2000-2006;

27.   solicită statelor membre să transmită restul documentelor de evaluare a conformităţii sistemelor de gestiune şi control cât mai curând posibil şi să se asigure că acestea sunt de o calitate satisfăcătoare pentru a evita alte întârzieri în efectuarea plăţilor intermediare şi o nouă creştere a angajamentelor bugetare restante;

28.   invită Comisia să pună la dispoziţia Parlamentului o prezentare de ansamblu a sprijinului bugetar acordat, pentru fiecare ţară şi fond, pentru perioada 2005-2009;

Recuperări

29.   constată oarecare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte recuperările, dar se declară în continuare preocupat de problemele care subzistă în ceea ce priveşte distribuirea necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi calitatea scăzută a informaţiilor furnizate cu privire la mecanismul de corecţie aplicat la nivel de stat membru; atrage atenţia asupra nevoii urgente de a asigura o rată a recuperării de 100% în ceea ce priveşte fondurile emise în mod fals;

30.   salută informaţiile oferite de Comisie cu privire la corecţiile financiare, defalcate pe state membre, până în septembrie 2009, dar este preocupat de existenţa unei inconsecvenţe între anualitatea rapoartelor Curţii şi datele cumulative furnizate de Comisie, ceea ce face imposibilă o evaluare completă a performanţelor exclusiv pentru exerciţiul în cauză (2008);

31.   solicită Comisiei să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea sistemelor de recuperări multianuale, inclusiv la nivelul statelor membre, şi să consolideze informaţiile privind sumele recuperate şi corecţiile financiare pentru a furniza date fiabile şi comparabile între diferitele domenii de politici şi modalităţile de gestionare a fondurilor; solicită Comisiei să raporteze Parlamentului cu privire la acestea în cadrul notelor care însoţesc conturile anuale pentru a oferi o imagine de ansamblu;

32.   solicită Comisiei să prezinte date complete şi fiabile cu privire la corecţiile financiare şi îndeosebi la recuperări, specificând statul membru în cauză, linia bugetară exactă şi exerciţiul la care se referă fiecare recuperare în parte (după cum s-a specificat deja în raportul privind descărcarea de gestiune pentru 2006(11) ), orice altă prezentare făcând imposibilă efectuarea unor controale stricte;

33.   îşi reiterează solicitarea adresată Comisiei de a elabora o clasificare anuală defalcată pe fonduri şi pe state membre, specificând rata de eroare constatată – cu şi fără impactul mecanismelor corective – şi să o prezinte Parlamentului într-un mod activ, transparent şi uşor accesibil;

34.   invită Curtea de Conturi să facă observaţii pe marginea acestei liste, pe baza propriilor constatări;

Suspendarea plăţilor

35.   evidenţiază importanţa deciziilor şi a măsurilor corective finale în scopul excluderii de la finanţare europeană a cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu legislaţia UE şi îşi reînnoieşte solicitarea de a se preciza linia bugetară exactă şi exerciţiul la care se referă fiecare recuperare în parte;

36.   asigură Comisia de sprijinul său deplin în aplicarea strictă a legislaţiei privind suspendarea plăţilor şi salută acţiunile deja întreprinse pentru a nu transfera fonduri atunci când Comisia nu dispune de o garanţie absolută privind fiabilitatea sistemelor de gestiune şi control ale statului membru beneficiar al fondurilor în cauză;

37.   atrage atenţia asupra exemplului Greciei, unde corecţiile financiare semnificative făcute în temeiul unei decizii a Comisiei par să fi condus la performanţe mai bune în unele domenii; invită Comisia să identifice aceste domenii şi reaminteşte că, în ceea ce priveşte Sistemul integrat de administrare şi control IACS, nu a fost furnizată nicio dovadă cu privire la eficienţa planului de acţiune creat şi implementat de autorităţile elene (punctul 2.5 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008);

38.   consideră că, în ceea ce priveşte rezervele recurente aferente programelor de cheltuieli ale unui anumit stat membru, suspendarea plăţilor, ca mijloc de constrângere, va contribui la creşterea interesului statelor membre de a utiliza în mod corect fondurile europene primite;

39.   invită Comisia să simplifice regulile şi să aplice legislaţia existentă privind suspendarea plăţilor atunci când acest lucru este necesar şi să informeze Parlamentul, Consiliul şi Curtea de Conturi în timp util cu privire la suspendarea plăţilor şi rezultatele acestora;

Sinteze anuale

40.   consideră că sintezele anuale ale auditurilor şi declaraţiilor disponibile pe care statele membre trebuie să le întocmească în conformitate cu AII şi cu articolul 53b alineatul (3) din Regulamentul financiar ar trebui să constituie un prim pas către instituirea declaraţiilor naţionale de gestiune în toate statele membre;

41.   salută declaraţia Conferinţei interparlamentare privind creşterea responsabilităţii statelor membre ale UE faţă de fondurile Uniunii Europene care a avut loc la Haga, în perioada 28-29 ianuarie 2010, şi care recomandă ca instrumentele de politică naţională să fie implementate sau consolidate pentru a contribui la ameliorarea controlului şi a gestionării cheltuielilor UE în statele membre şi ca instrumentele utilizate pentru gestionarea şi asumarea răspunderii în ceea ce priveşte finanţarea UE, cum ar fi rapoartele anuale, să conţină elementele unui cadru comun al UE pentru a permite comparaţiile şi identificarea „celor mai bune practici”, precum şi pentru a face progrese în ceea ce priveşte declaraţiile naţionale de gestiune;

42.   subliniază necesitatea de a consolida rolul sintezelor anuale în cursul viitoarei revizuiri a Regulamentului financiar, precum şi necesitatea de a îmbunătăţi calitatea, omogenitatea şi comparabilitatea datelor furnizate de statele membre pentru a se asigura valoarea lor adăugată în cadrul controlului asupra fondurilor UE;

43.   salută informaţiile furnizate Parlamentului de Comisie cu privire la sintezele anuale primite în 2009 şi invită Comisia să publice toate sintezele anuale ale tuturor statelor membre în scopul de a amplifica transparenţa şi răspunderea publică; invită Comisia să analizeze, pe baza acestor sinteze, punctele forte şi deficienţele sistemului naţional de administrare şi control al fondurilor UE din fiecare stat membru;

44.   consideră că este foarte important ca Comisia să prezinte un raport privind calitatea sintezelor anuale în cauză şi să confere valoare adăugată procesului identificând problemele comune, soluţiile posibile sau cele mai bune practici, utilizând informaţiile în rolul său de supraveghere etc.;

45.   consideră că înainte de sfârşitul lui 2010 ar trebui să fie transmisă Parlamentului, Consiliului şi Curţii o analiză comparativă care să fie publicată ulterior;

46.   solicită Comisiei să se asigure că Nota orientativă generală privind sintezele anuale impune tuturor statelor membre o metodologie şi o sferă analitică uniforme; ia act de intenţia Comisiei de a revizui Nota orientativă, astfel încât să simplifice cerinţele de raportare şi să ofere orientări mai detaliate privind bunele practici; solicită Comisiei să profite de această ocazie pentru a include în Nota orientativă un cadru pentru declaraţiile naţionale de gestiune pentru statele membre care decid să le introducă şi să îşi dezvolte abordarea bazată pe stimulente;

Declaraţii naţionale de gestiune

47.   salută iniţiativele voluntare ale Danemarcei, Ţărilor de Jos, Suediei şi Regatului Unit de a întocmi declaraţii naţionale de gestiune; constată, cu toate acestea, diferenţele majore dintre cele patru iniţiative naţionale; salută cu entuziasm scrisorile adresate de guvernul suedez şi guvernul olandez prin care acestea invită Comisia să elaboreze recomandări privind definirea aspectelor-cheie ale declaraţiilor naţionale, care ar putea servi, de asemenea, ca sursă valoroasă de informare pentru alte state membre regretă faptul că, în pofida acestor iniţiative, majoritatea celorlalte state membre nu au introdus încă astfel de declaraţii;

48.   îşi reiterează solicitarea de introducere a declaraţiilor naţionale de gestiune (punctul 32 din rezoluţia sa din 23 aprilie 2009(12) care însoţeşte decizia privind descărcarea de gestiune pentru 2007);

49.   atrage atenţia asupra articolului 317 primului paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene(fostul articol 274 din Tratatul CE) care prevede în prezent că „Comisia, în cooperare cu statele membre, execută bugetul”; îşi exprimă convingerea că se vor obţine progrese atunci se vor primi declaraţiile naţionale de gestiune pentru toate fondurile UE care fac obiectul gestiunii repartizate, aşa cum a solicitat Parlamentul în ultimele sale cinci rezoluţii anuale care însoţesc deciziile privind descărcarea de gestiune;

50.   atrage atenţia asupra articolului 317 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin care se impun statelor membre anumite obligaţii de control şi audit, încă nedefinite, precum şi răspunderile care decurg din acestea; invită Comisia să utilizeze noua formulare de la articolul 317 pentru a introduce cât mai curând posibil declaraţii naţionale de gestiune obligatorii; face totodată trimitere la articolul 291 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin care se conferă Comisiei noi instrumente pentru o aplicare în condiţii unitare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii;

51.   solicită Comisiei să propună, în cadrul revizuirii Regulamentului financiar, ca statele membre să aibă obligaţia de a emite declaraţii naţionale de gestiune semnate la un nivel politic adecvat şi certificate de organismul suprem de control la nivel naţional, ca mijloc de descărcare administrativă şi pentru îmbunătăţirea administrării fondurilor care fac obiectul gestiunii repartizate;

52.   solicită ca, în conformitate cu articolul 287 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, să se intensifice cooperarea dintre organismele naţionale de control şi Curte în ceea ce priveşte controlul gestiunii repartizate;

53.   propune ca, în calitatea lor de auditori externi independenţi şi cu respectarea standardelor internaţionale de audit, organismele naţionale de audit să emită certificate naţionale de audit pentru gestionarea fondurilor UE; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a modifica şi adapta calendarul procedurii de descărcare de gestiune în scopul de a permite auditarea la timp a declaraţiilor naţionale de gestiune de către auditorii (naţionali) externi;

54.   este profund îngrijorat de manipularea dovedită a statisticilor financiare şi de evaziunea fiscală din Grecia; ia act de corupţia generalizată de la nivelul întregii administraţii din sectorul public, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice, după cum a recunoscut prim-ministrul Greciei; atrage atenţia asupra efectelor grave în materie de costuri pe care acest lucru îl are asupra bugetului Greciei; invită Comisia să acorde prioritate investigării circumstanţelor în care i s-au furnizat şi a acceptat date macroeconomice false în decursul unei perioade atât de lungi;

Sistemul de control intern al Comisiei
Planul de acţiune pentru instituirea unui cadru integrat de control intern

55.   îşi exprimă preocuparea cu privire la critica repetată adusă de Curtea de Conturi referitoare la calitatea neadecvată a controalelor din statele membre şi consideră că posibilitatea ca statele membre să aplice standarde diferite de control dăunează imaginii UE;

56.   în pofida îmbunătăţirilor treptate înregistrate în ceea ce priveşte DAS începând din 2003 (în 2008, 56 % din totalul cheltuielilor au primit avize de audit pozitive din partea Curţii, faţă de doar 6% din cheltuieli în 2003), este în continuare îngrijorat de evaluarea Curţii, conform căreia nu este încă posibil să se stabilească dacă planul de acţiune a avut un impact măsurabil asupra sistemelor de supraveghere şi de control, iar Comisia nu este în măsură să demonstreze că măsurile pe care le-a adoptat pentru a ameliora sistemele de supraveghere şi de control au fost eficiente în atenuarea riscurilor de eroare în anumite domenii ale bugetului (punctele 2.28 şi 2.33 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008);

57.   solicită Comisiei să prezinte în continuare evaluări periodice ale sistemului integrat de control intern şi solicită o expunere şi mai detaliată şi mai explicită – în rapoartele anuale de activitate şi în raportul de sinteză – asupra funcţionării sistemelor de gestiune repartizată ale serviciilor Comisiei şi ale statelor membre, astfel cum a procedat deja Direcţia Generală Politică Regională în raportul anual de activitate;

Analiza echilibrului existent dintre cheltuielile operaţionale şi costul sistemului de control al fondurilor UE

58.   atrage atenţia, în acest context, asupra importanţei acţiunii 10 din planul de acţiune menţionat anterior, care vizează efectuarea unei „analize a costurilor controalelor”, având în vedere că „trebuie să se ajungă la un echilibru adecvat între costurile şi beneficiile controalelor”;

59.   solicită Comisiei să realizeze în 2010 o evaluare completă şi mai cuprinzătoare a resurselor consacrate sistemelor de control din domeniul cercetării, energiei, transportului, dezvoltării rurale, ajutorului extern şi cheltuielilor administrative, aşa cum a solicitat Parlamentul în rezoluţiile sale anterioare care însoţeau deciziile de descărcare de gestiune;

60.   consideră că această evaluare va fi un instrument esenţial pentru a determina ce îmbunătăţiri viitoare se pot realiza şi cu ce costuri, aşa cum a recomandat Curtea în Raportul său anual privind exerciţiul financiar 2008 [punctul 2.35 litera (a)], precum şi pentru a înregistra progrese privind riscul de eroare admisibil;

Risc de eroare admisibil

61.   ia act de Comunicarea susmenţionată a Comisiei din 16 decembrie 2008 pentru o interpretare uniformă a conceptului de risc de eroare admisibil ca bază metodologică solidă pentru o analiză economică a nivelurilor acceptabile de risc; îşi reiterează îndoielile legate de datele furnizate de statele membre cu privire la costurile de control şi invită Comisia să actualizeze şi să finalizeze datele menţionate în comunicare; invită Comisia să analizeze toate punctele slabe şi deficienţele identificate de Curtea de Conturi şi subliniază următoarele:

62.   invită Comisia să furnizeze o analiză detaliată a deficienţelor şi punctelor slabe identificate de Curtea de Conturi(13) , îndeosebi în ceea ce priveşte calitatea informaţiilor disponibile provenind de la statele membre;

63.   reaminteşte acţiunea 4 din planul de acţiune menţionat anterior, care, conform recomandărilor Parlamentului, propune lansarea unui „dialog interinstituţional cu privire la riscurile care pot fi tolerate în operaţiunile subiacente”; constată totuşi că punerea în aplicare a acestei acţiuni de-abia a început;

64.   consideră, aşadar, că, în conformitate cu principiile proporţionalităţii şi rentabilităţii sistemelor de control, Comisia ar trebui să evalueze relaţia dintre resursele disponibile pentru fiecare politică, pe de o parte, şi proporţia de resurse alocate sistemelor de control pe domenii de cheltuieli, pe de altă parte;

65.   solicită Comisiei să identifice domeniile foarte sensibile din punct de vedere politic (care implică un grad ridicat de „risc pentru reputaţia instituţiilor”) în care ar trebui să se adopte o abordare calitativă (mai curând decât una economică) a ratelor de eroare;

66.   consideră că valoarea fondurilor Uniunii aflate în pericol din cauza erorilor ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare atunci când se stabileşte rata de eroare admisibilă;

67.   consideră totodată că raportul costuri-beneficii care există între resursele utilizate în activităţile de control şi rezultatele acestor controale ar trebui să reprezinte un element fundamental pe care Curtea de Conturi să îl ia în considerare la emiterea DAS;

68.   regretă că se investeşte mai multă energie de către Comisie pentru a convinge Parlamentul de necesitatea de a introduce un „risc de eroare admisibil” decât pentru a convinge statele membre de necesitatea declaraţiilor naţionale de gestiune obligatorii;

Simplificare

69.   subliniază că sistemele de control reflectă complexitatea normelor şi reglementărilor existente la diferitele niveluri care uneori se suprapun; îndeamnă, aşadar, Comisia să accelereze procesul de simplificare, implicând în acelaşi timp pe deplin Parlamentul şi solicită statelor membre şi regiunilor să depună eforturi corespunzătoare în acest scop;

Dezbatere interinstituţională asupra sistemului actual al procedurii de descărcare de gestiune

70.   solicită Comisiei să organizeze o dezbatere interinstituţională la cel mai înalt nivel, la care să participe, într-o fază iniţială, reprezentanţi ai Consiliului, ai Comisiei, ai Curţii de Conturi şi ai Parlamentului, urmată de o a doua fază, la care să participe reprezentanţi ai statelor membre, ai parlamentelor naţionale şi ai instituţiilor supreme de audit pentru a iniţia o dezbatere generală asupra sistemului actual al procedurii de descărcare de gestiune;

71.   propune să se acorde Comisiei, în cursul viitoarei proceduri bugetare, resursele financiare necesare pentru a organiza această dezbatere;

Responsabilitatea politică şi administrativă a Comisiei
Rapoarte anuale de activitate

72.   regretă faptul că, în Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008, Curtea subliniază încă o dată că unele dintre rapoartele anuale de activitate conţin încă probe insuficiente pentru emiterea DAS; invită Curtea de Conturi să includă în diferitele capitole ale Raportului anual o analiză detaliată a rapoartelor de activitate anuale corespunzătoare;

73.   se declară preocupat de faptul că Curtea continuă să constate deficienţe în funcţionarea sistemelor de supraveghere şi control şi la nivelul rezervelor relevante exprimate cu privire la asigurările furnizate în declaraţiile directorilor generali ai Comisiei, în special în privinţa impactului pe care îl au asupra asigurării privind legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, şi le reaminteşte statelor membre şi Comisiei responsabilităţile ce le revin în acest domeniu;

Transparenţă şi etică

74.   insistă asupra faptului că publicul trebuie să aibă acces la informaţiile privind toţi membrii grupurilor de experţi şi ai grupurilor de lucru care colaborează cu Comisia, precum şi la informaţiile privind beneficiarii fondurilor UE;

75.   insistă asupra responsabilităţii Comisiei de a se asigura că datele furnizate cu privire la beneficiarii fondurilor UE sunt complete, consultabile şi comparabile, inclusiv de a pune la dispoziţie detalii privind beneficiarii şi proiectele acestora;

76.   salută faptul că informaţiile privind beneficiarii fondurilor UE vor fi publicate pe scară mai largă şi pe un site internet uşor accesibil şi uşor de utilizat şi solicită să se standardizeze structura şi prezentarea site-urilor naţionale, regionale şi internaţionale care pot fi accesate printr-un portal central;

77.   subliniază încă o dată necesitatea de a revizui actualul Cod de conduită aplicabil membrilor Comisiei pentru a elimina deficienţe precum: (a) absenţa oricărei definiţii a termenului „conflict de interese”; (b) absenţa prevederilor privind procedura de urmat în cazul apariţiei unui conflict de interese; (c) lipsa clarităţii privind acceptarea de cadouri şi ospitalitate şi (d) absenţa oricărui organism desemnat să analizeze plângerile, precum şi să îl scutească pe preşedinte de îndatorirea (eventuală) de a se autoevalua;

78.   se aşteaptă ca Comisia să demareze procesul de consultare a Parlamentului privind revizuirea actualului Cod de conduită aplicabil membrilor Comisiei în conformitate cu înţelegerea la care s-a ajuns la 27 ianuarie 2010 între preşedintele José Manuel Barroso şi Grupul de lucru al Parlamentului European privind revizuirea Acordului-cadru dintre Parlament şi Comisie şi ca aceasta să adopte versiunea revizuită a Codului de conduită aplicabil membrilor Comisiei până cel târziu în august 2010, remarcând, însă, că ar fi trebuit ca această revizuire să fie făcută înaintea numirii noii Comisii;

79.   reaminteşte importanţa asigurării unei transparenţe şi a unei publicităţi complete cu privire la personalul care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele membrilor Comisiei şi care nu este recrutat în conformitate cu Statutul funcţionarilor;

80.   reaminteşte, de asemenea, că în Codul de conduită obligatoriu al membrilor Comisiei ar trebui să se prevadă normele etice necesare şi principiile directoare pe care aceştia sunt obligaţi să le respecte în exercitarea mandatului lor, în special la numirea colaboratorilor lor, îndeosebi în cabinetele lor;

81.   solicită Comisiei să se asigure că toții membrii personalului sunt formați în mod corespunzător și informați pe deplin cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin în temeiul articolelor 22a și 22b din Statutul funcționarilor;

Guvernanţa şi reforma administrativă

82.   constată o uşoară scădere (de la 31,8 % în 2007 la 30,9 % în 2009) a nivelului personalului cu „funcţii de asistenţă administrativă şi coordonare”, care reprezintă numai o parte din costurile generale; reaminteşte solicitările sale anterioare privind adoptarea de măsuri pentru a atinge un procent de 20% în acest domeniu (punctul 217 din rezoluţia sa menţionată anterior din 23 aprilie 2009);

83.   îndeamnă Comisia să prezinte, împreună cu documentele pregătitoare referitoare la bugetul 2011 (anterior, documente de lucru privind proiectul preliminar de buget), o schemă de personal care să includă o reducere de 3% în acest sector, ca un prim pas către atingerea nivelului de 20% până la sfârşitul mandatului Comisiei Barroso II;

84.   invită Comisia ca, în perioada premergătoare revizuirii Statutului funcţionarilor şi a Regimului aplicabil celorlalţi agenţi, să elaboreze şi să prezinte metode alternative pentru ajustarea salarizării funcţionarilor şi a celorlalţi agenţi pornind de la un temei juridic adecvat şi pe o bază actuarială; consideră că acest lucru ar trebui să conducă la o bază mai largă de calcul pentru ajustarea anuală şi la o ajustare mai rapidă a salarizării, reflectând astfel cu o mai mare acurateţe evoluţiile economice generale din statele membre;

85.   invită Comisia să evalueze eficienţa încadrării candidaţilor în niveluri de salarizare de bază doar în funcţie de adecvarea lor şi să înainteze propuneri de încadrare a personalului calificat în niveluri de salarizare mai ridicate; se aşteaptă, de asemenea, ca evaluarea să cuprindă şi un raport privind utilizarea concretă a membrilor cabinetelor după eliberarea din funcţie şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească la intrarea în funcţie;

86.   invită Comisia să-şi exprime poziţia cu privire la gradul în care au fost realizate economiile vizate în Statutul funcţionarilor din 2004, în special în ceea ce priveşte creşterea contribuţiilor funcţionarilor şi ale celorlalţi agenţi în domeniile îngrijirii medicale şi pensiilor;

87.   propune Comisiei să împartă atribuţiile ierarhice între persoanele cu responsabilităţi contabile şi cele responsabile cu transferul fondurilor în aplicarea normelor obişnuite de securitate pentru controlul intern al gestiunii trezoreriei;

Gestionarea agenţiilor

88.   reaminteşte solicitarea sa (punctele 254 şi 255 din rezoluţia sa menţionată anterior din 23 aprilie 2009) referitoare la elaborarea şi punerea în aplicare a unui sistem de gestionare generală a „agenţiilor de reglementare”, precum şi la introducerea unui sistem eficient de monitorizare pentru agenţiile Uniunii;

89.   în acest sens subliniază că, în ciuda statutului de independenţă juridică al anumitor agenţii, Comisia rămâne responsabilă pentru execuţia bugetului [în conformitate cu articolul 317 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, articolele 54, 55 şi 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 şi articolul 37 şi articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002];

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

90.   este preocupat de numărul investigaţiilor cu o durată mai mare de nouă luni şi de nivelul scăzut al preluării cazurilor investigate de OLAF de către instanţele naţionale şi consideră că ar trebui realizată o evaluare a resurselor de personal ale OLAF pentru a stabili dacă un nivel mai ridicat de personal ar putea determina îmbunătăţiri în aceste două domenii;

91.   salută măsurile întreprinse de noua Comisie la 15 ianuarie 2010 pentru a debloca discuţiile în cadrul Consiliului cu privire la reforma OLAF şi pentru a prezenta, cel târziu în iulie 2010, „documentul de reflecţie” al Comisiei promis şi îndelung aşteptat, ca bază de negocieri în Consiliu;

92.   reaminteşte că este important să fie luată în considerare poziţia Parlamentului adoptată în primă lectură la 20 noiembrie 2008 privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)(14) şi doreşte să sublinieze încă o dată faptul că, pentru o poziţie solidă a OLAF pe viitor, acesta ar trebui să rămână în cadrul Comisiei, păstrându-şi în acelaşi timp independenţa; reaminteşte că articolul 317 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene prevede o responsabilitate mai mare acordată statelor membre, venind astfel în sprijinul solicitărilor permanente ale Parlamentului pentru o cooperare mai bună a statelor membre cu OLAF;

93.   doreşte să i se transmită în timp util propunerea de instituire a unui Parchet European (EPPO), astfel cum este prevăzut la articolul 86 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene; doreşte să fie implicat în discuţiile pe tema instituirii EPPO;

94.   solicită Comisiei să prezinte, în regim de urgenţă, „documentul de reflecţie” al Comisiei promis şi îndelung aşteptat, şi reafirmă importanţa poziţiei în primă lectură a Parlamentului în această privinţă, din 20 noiembrie 2008, menţionată anterior; doreşte să sublinieze încă o dată faptul că, pentru a garanta pe viitor o poziţie solidă a OLAF, acesta ar trebui să rămână în cadrul Comisiei, păstrându-şi în acelaşi timp independenţa; subliniază propunerea sa privind postul de director general al OLAF, astfel cum este formulată în poziţia Parlamentului, şi solicită numirea extrem de rapidă a candidatului admis; consideră că întreaga procedură de selecţie trebuie să se desfăşoare într-un cadru interinstituţional care respectă pe deplin prerogativele Parlamentului;

95.   îşi reiterează opinia că procedura de numire a unui director general interimar al OLAF trebuie, mutatis mutandis , să respecte normele prevăzute în actul prin care se stabileşte temeiul juridic al OLAF, şi anume articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)(15) ; deplânge aplicarea generală de către Comisie a Statutului funcţionarilor şi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că poziţia Comisiei poate afecta eficacitatea OLAF;

ASPECTE SECTORIALE
Venituri

96.   salută faptul că, în ansamblu, Curtea a considerat că declaraţiile statelor membre privind resursele proprii tradiţionale transmise Comisiei au fost fiabile şi lipsite de erori semnificative şi, în plus, faptul că resursele proprii bazate pe TVA şi pe VNB au fost calculate şi colectate corect şi incluse în mod adecvat în conturile Comunităţii de către Comisie;

97.   ia act, cu profundă îngrijorare, de raportul Comisiei privind statisticile referitoare la datoria şi deficitul guvernului grec (COM(2010)0001), care ridică întrebări grave legate de fiabilitatea informaţiilor furnizate de autorităţile elene; invită Comisia să stabilească prin anchete proprii validitatea informaţiilor furnizate în 2008 şi să confirme regularitatea şi legalitatea calculului şi contribuţiei resurselor proprii puse la dispoziţie;

98.   solicită Comisiei să-şi prezinte planurile privind abordarea viitoare a operaţiunilor cu administraţia elenă; subliniază că personalul implicat în gestionarea fondurilor europene trebuie să fie scutit de măsurile aşteptate de reducere a costurilor pentru a garanta astfel menţinerea şi integritatea structurilor de gestiune;

99.   constată, cu toate acestea, în ceea ce priveşte resursele proprii bazate pe TVA, că rezervele datând chiar din 1989 există în continuare şi invită Comisia, în cooperare cu statele membre, să îşi continue eforturile de a asigura ridicarea rezervelor în termene rezonabile;

100.   solicită Comisiei, cu privire la resursele proprii bazate pe VNB, să dea curs recomandării formulate de Curte la punctul 4.36 din Raportul său anual privind exerciţiul financiar 2008 şi să comunice Parlamentului detalii cu privire la progresele înregistrate în aplicarea verificării directe şi în evaluarea sistemelor de supraveghere şi control ale institutelor naţionale de statistică din statele membre;

Politica agricolă comună

101.   salută evaluarea pozitivă a Curţii, pe baza activităţii sale de audit, conform căreia, cu excepţia politicii de dezvoltare rurală, plăţile efectuate pentru grupul de politici agricultură şi resurse naturale în cursul exerciţiului financiar care s-a încheiat la 31 decembrie 2008 nu au fost afectate de erori semnificative; constată cu satisfacţie că rata de eroare medie în cadrul UE 27 este inferioară pragului de 2% acceptat de Curte;

102.   ia act cu îngrijorare de diferenţa importantă între statele membre în ceea ce priveşte ratele de eroare constatate la faţa locului în punerea în aplicare a ajutoarelor pe suprafaţă (0,20% în Franţa, 0,24% în Regatul Unit, 0,3% în Germania, 3,70% în Grecia, 12,57% în România şi aproximativ 6% în Bulgaria) şi insistă asupra necesităţii de a nu periclita credibilitatea globală a sistemului; solicită adoptarea de măsuri urgente, bine direcţionate, care să aibă drept rezultat atât descărcarea administrativă pentru statele membre cu nivelul cel mai înalt de performanţă, cât şi contramăsuri eficiente;

103.   regretă constatarea Curţii privind cheltuielile efectuate pentru dezvoltarea rurală, care sunt încă afectate de o rată ridicată de eroare, deşi rata estimată de eroare a fost mai scăzută decât în anii anteriori;

104.   salută evaluarea Comisiei privind calitatea declaraţiilor şi a situaţiilor rezumative anuale prezentate de către statele membre pentru cheltuielile din domeniul agriculturii, care concluziona că, în 2008, majoritatea statelor membre şi-au respectat obligaţiile juridice şi, în general, s-au conformat orientărilor Comisiei;

105.   reaminteşte, ca şi în anii anteriori, că IACS este în general un sistem de control eficace pentru limitarea riscului de eroare sau de cheltuieli neconforme, dar regretă totuşi faptul că Curtea a depistat deficienţe semnificative la agenţiile de plată selecţionate din trei state membre: Bulgaria, România şi Regatul Unit (Scoţia) (punctul 5.32 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008); recunoaşte, cu toate acestea, că s-au luat măsuri pentru a remedia aceste deficienţe;

106.   solicită, în contextul planurilor de dezvoltare rurală, simplificarea normelor complexe şi definiţii mai precise ale criteriilor de eligibilitate, în special în cazul sistemelor pentru agromediu, în primul rând la nivelul Comisiei, dar şi la nivel naţional şi solicită, de asemenea, să se ofere instrucţiuni şi orientări mai cuprinzătoare şi mai clare tuturor părţilor interesate şi să se organizeze acţiuni de formare;

107.   regretă faptul că sistemul de identificare a parcelelor agricole (SIPA) aplicat de către autorităţile naţionale continuă să fie incorect în anumite state membre în care Curtea a semnalat deficienţe semnificative (în Bulgaria, Spania, Polonia şi Regatul Unit); constată că la nivel naţional au fost adoptate măsuri diferite pentru a remedia aceste deficienţe;

108.   îşi exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la erorile care au afectat cheltuielile din Programul SAPARD în Bulgaria şi România, determinând Direcţia Generală Agricultură să includă o rezervă în raportul său anual de activitate; ia act de planurile de acţiune deja existente ca răspuns la recomandările Comisiei;

109.   subliniază importanţa unor operaţiuni de audit ex post prompte şi aprofundate în vederea depistării cheltuielilor neeligibile şi/sau a documentelor justificative neadecvate, pentru a permite efectuarea corecţiilor necesare;

110.   îşi exprimă preocuparea faţă de deficienţele identificate de către Curte cu privire la definirea de către statele membre a condiţiilor necesare pentru menţinerea terenurilor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu („BCAM”), în sensul în care se efectuează plăţi pe baza sistemului SPU sau SPUS în favoarea anumitor beneficiari, fără ca aceştia să ia vreo măsură în privinţa terenurilor în cauză (punctul 5.49 din Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008);

111.   consideră că aceste deficienţe, inclusiv problema beneficiarilor care nu pot fi definiţi ca fiind „fermieri”, astfel cum au fost semnalate de Curte în Raportul anual privind exerciţiul financiar 2008, ar trebui soluţionate de Comisie pentru a oferi un nivel mai ridicat de asigurare în ceea ce priveşte activitatea organismelor de certificare;

112.   ia act de concluziile Curţii şi, prin urmare, îndeamnă Comisia să îmbunătăţească controalele în statele membre care nu au respectat legislaţia comunitară atunci când au alocat drepturile, depăşind limitele stabilite prin regulamente;

113.   constată că, în cazul unui sfert dintre agenţiile de plată, Comisia a observat că există deficienţe în ceea ce priveşte conturile de debitori şi a propus corecţii financiare în valoare de aproximativ 25,3 milioane EUR; ia act, în continuare, de faptul că aceste corecţii reprezintă în jur de 1,95 % din cele 1 295  milioane EUR care trebuie recuperate la sfârşitul exerciţiului financiar 2008; subliniază că, deşi se situează cu puţin sub pragul de semnificaţie de 2 %, corecţiile acestea indică faptul că există un risc de eroare semnificativă, la nivel global, în conturile de debitori;

114.   solicită Comisiei să realizeze o monitorizare atentă pentru a se asigura că aceste creanţe sunt exacte şi sunt imputate corect bugetului comunitar;

Coeziune

115.   constată că plăţile intermediare pentru perioada 2007-2013, efectuate în 2008, reprezintă doar 32% din cheltuieli şi că observaţiile Curţii de Conturi se referă îndeosebi la cheltuielile din perioada de programare 2000-2006, care au reprezentat 68% din plăţile pentru politica de coeziune în exerciţiul 2008; constată, prin urmare, că efectele consolidării cadrului juridic pentru perioada 2007-2013 şi ale măsurilor de simplificare adoptate în 2008 şi 2009 nu pot fi încă vizibile;

116.   subliniază prioritatea absolută de reducere suplimentară a ratelor globale de eroare, care au rămas ridicate în acest domeniu de cheltuieli în 2008, şi de ameliorare a sistemului de supraveghere al Comisiei şi a sistemului de recuperări;

117.   îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că erorile din domeniul finanţării politicii de coeziune arată că cel puţin 11% din suma totală rambursată nu ar fi trebuit să fie plătită, nicio îmbunătăţire nefiind înregistrată în 2007; regretă că recuperările şi corecţiile financiare sunt doar parţial funcţionale; constată că, pentru perioada de programare 2000-2006, au fost făcute următoarele corecţii financiare: Spania, 1 535,07 milioane EUR; Grecia, 881,24 milioane EUR; Italia, 693,90 milioane EUR; Franţa, 248,48 milioane EUR; Regatul Unit, 155,94 milioane EUR; Portugalia, 128,24 milioane EUR; Polonia, 88,99 milioane EUR; Ungaria, 40,62 milioane EUR; Republica Slovacia, 39,16 milioane EUR; Irlanda, 25,55 milioane EUR; Germania 19,33 milioane EUR; Suedia 11,30 milioane EUR;

118.   ia act cu îngrijorare de dificultăţile întâmpinate de autorităţile statelor membre atât în ceea ce priveşte transpunerea cerinţelor în materie de reglementare 2007-2013 (cum ar fi chestiunile de incompatibilitate dintre UE şi autorităţile naţionale, întârzieri în stabilirea normelor, norme neclare), cât şi în ceea ce priveşte stabilirea de noi sisteme de gestionare şi control (atribuirea sarcinilor pentru noile instituţii, şi anume autorităţile de gestiune, certificare şi audit);

119.   regretă faptul că sistemul de sancțiuni aplicabile statelor membre care înregistrează rate mari de eroare și primesc cote mari din fonduri este ineficient deoarece statele membre plătesc doar între 3% și 5% din creditele totale sub formă de recuperări; este preocupat de faptul că această sumă este mai mică decât costul de menținere a sistemelor de control adecvate, devenind astfel un stimulent negativ;

120.   îşi reiterează solicitarea privind o simplificare suplimentară a normelor propuse de Comisie şi, în acelaşi timp, privind introducerea de controale mai eficiente la nivel naţional şi la nivelul UE, în scopul punerii în aplicare eficiente a fondurilor structurale şi de coeziune; este de părere că o evaluare obiectivă a efectelor măsurilor de simplificare introduse în 2008-2009 este esenţială şi invită Comisia să realizeze această evaluare până la sfârşitul exerciţiului 2010;

121.   ia act de îngrijorarea manifestată de Curtea de Conturi cu privire la dificultățile cu care s-a confruntat în a oferi, printr-un simplu raport anual, o imagine definitivă și imuabilă a realității schimbătoare și progresive a bugetului aferent politicii de coeziune care se bazează pe un calendar multianual dinamic în cadrul căruia procentajele finale de erori și nereguli generează anumite consecințe, la fel ca și sumele efective supuse recuperării, toate acestea putând fi controlate doar într-o etapă ulterioară (Comisia tocmai a încheiat exercițiul 1994-1999); solicită în acest sens Comisiei să prezinte, pe lângă planul de acțiune în vigoare și în cooperare cu Curtea de Conturi, o propunere de soluționare a acestor dificultăți ce rezultă din decalajul existent între cadrul bugetar multianual și sistemul de control anual; consideră că o astfel de propunere ar fi, de asemenea, utilă pentru a garanta un control mai eficace asupra marilor proiecte europene, precum Galileo;

122.   ia act de faptul că planul de acţiune menit să întărească rolul de supraveghere al Comisiei din cadrul gestiunii repartizate a acţiunilor structurale, prezentat în 2008, nu a fost pus în aplicare pe deplin în 2008 şi nu ar fi soluţionat principala problemă, şi anume aceea a complexităţii excesive a normelor, la care se adaugă cerinţele de execuţie, care diferă de la un stat membru la altul şi uneori chiar şi între diferite regiuni; solicită Comisiei să pună în timp util traducerile orientărilor la dispoziţia autorităţilor statelor membre; subliniază, în plus, că impactul său nu poate fi evaluat, deoarece erorile comise în exerciţiile precedente afectează în continuare cheltuielile rambursate de Comisie, acest lucru fiind în mod just semnalat de către Curte în Raportul său anual privind exerciţiul financiar 2008 (punctul 6.34);

123.   consideră că, în pofida ameliorării sensibile a sistemelor de gestiune și control introduse prin planul de acţiune din 2008, care a consolidat rolul de supraveghere al Comisiei în cadrul acțiunilor structurale, observaţia Comisiei potrivit căreia numai 31% dintre sisteme funcţionează bine şi că peste 60% necesită îmbunătăţiri nu este satisfăcătoare; prin urmare, invită statele membre, autorităţile regionale şi autorităţile de gestionare responsabile să colaboreze strâns cu Comisia în efortul de a inversa aceste statistici;

124.   ia act cu satisfacţie de rezultatul auditului, care indică o rată preliminară de eroare de 5%, reflectând astfel efectele pozitive ale simplificării introduse pentru perioada de programare 2007-2013;

125.   observă că planul de acţiune al Comisiei i-a permis acesteia să ia măsuri conforme cu toate recomandările Curţii de Conturi; salută acţiunile de formare şi orientare întreprinse de Comisie şi destinate autorităţilor responsabile cu punerea în aplicare a programelor cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului de gestiune repartizată aplicat cheltuielilor aferente politicii de coeziune; încurajează Comisia să îşi intensifice eforturile, oferind orientări statelor membre şi încurajându-le să consolideze procedurile de recuperare şi de raportare;

126.   ia act de observaţia Curţii de Conturi potrivit căreia proporţia proiectelor din eşantionul statistic reprezentativ care au prezentat erori a fost de 43%, iar în cazul unui număr mare dintre acestea au existat rambursări necuvenite; consideră totuşi că această observaţie trebuie atenuată de afirmaţia Comisiei conform căreia aceasta era deja la curent cu existența unor deficiențe în cinci din cele șase programe în cauză și a luat măsurile corective necesare; ia act de a doua afirmaţie a Comisiei, susţinută de observaţia Curţii de Conturi de la punctul 6.20 din Raportul său anual, şi anume că 58% dintre erori sunt erori de conformitate şi nu ar fi avut nici un efect asupra rambursării cheltuielilor;

127.   constată că încălcarea normelor privind achiziţiile publice reprezintă una dintre cauzele cele mai frecvente ale neregulilor; invită Comisia să verifice cauzele acestei lipse de conformitate cu normele respective; salută, în acest context, constatările Curţii de Conturi şi iniţiativele Comisiei de simplificare a gestiunii fondurilor structurale şi consideră că aceste iniţiative vor contribui la reducerea numărului de erori;

128.   încurajează Comisia să prezinte până cel târziu în 2011 o propunere privind riscul de eroare admisibil în domeniul politicii de coeziune, care a reprezentat domeniul cel mai afectat de erori;

129.   invită Comisia să efectueze de urgenţă o analiză iniţială cu privire la raportul costuri-beneficii existent între resursele alocate activităţilor de control în cadrul DG REGIO şi DG EMPL şi rezultatele obţinute în urma acestor controale;

130.   ia act de faptul că primele efecte pozitive ale cadrului juridic şi de control consolidat, precum şi ale planului de acţiune al Comisiei asupra ratei de eroare din perioada de programare 2007-2013 vor fi vizibile probabil abia de la sfârşitul exerciţiului 2010;

131.   este preocupat de faptul că, în contextul încheierii perioadei de programare 2000-2006, este posibil ca autorităţile naţionale, fiind supuse presiunii de a absorbi toate fondurile angajate, să fi prezentat un număr tot mai ridicat de proiecte neprevăzute; subliniază necesitatea de a garanta că această situaţie nu se va repeta pe parcursul perioadei de programare actuale şi invită Comisia să aplice cu stricteţe măsuri corective şi disuasive (suspendarea plăţilor şi corecţii financiare) împotriva statelor membre, dacă este cazul;

132.   regretă, în acest context, debutul lent al programelor incluse în perioada de programare 2007-2013, cauzat de transmiterea cu întârziere de către statele membre a rapoartelor de evaluare a conformităţii şi a strategiilor de audit; împărtăşeşte opinia Curţii şi îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că această întârziere ar putea spori probabilitatea ca sistemele de control să nu fie în măsură să depisteze şi să împiedice erorile în timpul etapei de demarare a noilor programe; solicită încă o dată Comisiei să îşi îndeplinească rolul de supraveghere cu o rigoare maximă;

133.   solicită Comisiei să identifice şi să promoveze cele mai bune practici în statele membre pentru a permite o majorare a absorbţiei fondurilor şi o îmbunătăţire a fluxurilor de numerar ale beneficiarului prin modificarea şi simplificarea regulamentelor de implementare a fondurilor structurale la nivel naţional;

134.   ia act de observaţia Curţii de Conturi potrivit căreia, pentru perioada de programare 2007-2013, au fost consolidate dispoziţiile referitoare la control şi au fost clarificate responsabilităţile Comisiei şi, respectiv, ale statelor membre; în acest context, apreciază valoarea adăugată a autorităţii de audit stabilite pentru fiecare program şi împărtăşeşte aşteptarea Comisiei ca raportul anual de control şi avizul comunicat de autoritatea de audit să sporească asigurarea furnizată de sistemele de control naţionale;

135.   solicită Comisiei să îi ofere, în viitorul său raport de sinteză şi în rapoartele anuale de activitate ale direcţiilor sale generale, informaţii clare care să permită identificarea statelor membre ale căror sisteme de control sunt cel mai puţin eficiente şi să întocmească un clasament anual al statelor membre pentru fiecare fond; în plus, invită Curtea de Conturi să întocmească aceeaşi listă în funcţie de auditurile sale;

136.   atrage atenţia asupra observaţiei Curţii, similară celei emise pentru exerciţiul 2007, conform căreia sfera şi amploarea rezervelor din rapoartele anuale de activitate nu reflectă într-o măsură suficientă gravitatea problemelor existente în ceea ce priveşte neregulile şi sistemele de control ineficiente; consideră, aşadar, că abordarea direcţiilor generale ar trebui să fie mai prudentă şi, prin urmare, sfera de cuprindere a rezervelor ar trebui să se extindă;

137.   atrage atenţia asupra caracterului specific al cheltuielilor aferente politicii de coeziune care rezultă din sistemul de gestiune multianual şi subliniază că corecţiile financiare sunt efectuate în exerciţiile ulterioare şi, de asemenea, la încheierea perioadei de programare, ceea ce permite Comisiei, la modul general, să detecteze şi să corecteze numeroase nereguli;

138.   salută rapoartele trimestriale pe care Comisia le prezintă în ceea ce priveşte corecţiile financiare, precum şi creşterea frecvenţei corecţiilor financiare ale Comisiei în 2008 şi 2009; regretă totuşi faptul că sistemul de corecţii financiare are un efect disuasiv scăzut asupra statelor membre, întrucât orice cheltuieli ineligibile identificate de Comisie sau de Curte pot fi substituite cu alte cheltuieli eligibile de către statele membre; consideră că Comisia ar trebui să se asigure că pe viitor doar neregulile identificate chiar de statele membre pot fi înlocuite cu alte cheltuieli fără pierderi de fonduri pentru statul membru în cauză;

139.   regretă calitatea slabă a informării Comisiei de către anumite state membre cu privire la recuperări şi la corecţii financiare, ceea ce limitează utilitatea şi integralitatea rapoartelor trimestriale prezentate de Comisie Parlamentului; invită Comisia să adopte măsuri suplimentare pentru a se asigura că statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile, verificând şi evaluând în mod riguros fiabilitatea şi integralitatea datelor raportate şi aşteaptă cu interes să primească noua notă orientativă destinată autorităţilor de certificare, inclusiv recomandările Comisiei privind ameliorarea procedurilor de raportare; solicită Comisiei să identifice, în viitorul său raport de sinteză, statele membre care nu se conformează pe deplin cerinţelor de raportare;

140.   ia act de faptul că numărul de nereguli pe care statele membre l-au raportat OLAF în cursul exerciţiului 2008 prezintă variaţii semnificative: Italia 802, Spania 488, Regatul Unit 483, Portugalia 403, Germania 372, Polonia 329, Olanda 262, Suedia 146, Franţa 98, Grecia 96, Republica Cehă 80, Republica Slovacia 62, Ungaria 39, Austria 37, Belgia 35, Estonia 28, Finlanda 28, Lituania 26, Letonia 22, Slovenia 13, Cipru 4, Bulgaria 4, Irlanda 2, Malta 1, România 0; este îngrijorat de faptul că acest lucru ar putea avea ca rezultat scăderea coerenţei sistemului de raportare;

141.   constată că nu a fost comunicat Comisiei niciun caz de fraudă în legătură cu proiectele auditate şi subliniază că rata de eroare menţionată în raportul Curţii de Conturi nu vizează neapărat fraude;

142.   solicită Comisiei să monitorizeze în permanenţă plauzibilitatea datelor raportate şi să verifice, pe baza propriilor anchete, eficienţa sistemelor de raportare, în cazurile în care numărul de nereguli raportate pare să fie excesiv de scăzut;

143.   invită Comisia să furnizeze informaţii detaliate referitoare la cifrele legate de aplicarea şi sistemele de distribuţie pentru plăţile efectuate de către autorităţile elene din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, ca urmare a incendiilor forestiere devastatoare; invită Comisia să furnizeze informaţii cu privire la controalele efectuate ex post şi la rezultatele acestora;

144.   salută decizia Curţii de Conturi de a include în programul său anual de lucru pe 2010 auditurile asupra FSE şi FEDER în domeniile turismului, formării profesionale a femeilor şi aprovizionării cu apă potabilă, domenii de o importanţă deosebită pentru dezvoltarea comunităţilor locale;

145.   invită Curtea de Conturi să examineze modul în care autorităţile de gestionare efectuează evaluările externe privind fondurile structurale şi de coeziune şi să acorde o atenţie deosebită independenţei evaluării în cazul în care este plătită de beneficiarul acesteia;

146.   invită Curtea de Conturi să evalueze, din punctul de vedere al resurselor umane, capacitatea autorităţilor de audit din statele membre de a efectua audituri, precum şi independenţa lor în ceea ce priveşte verificarea conformităţii sistemului de control al gestiunii;

Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale

147.   salută faptul că resursele destinate Fondului social european (FSE) au fost utilizate în proporţie de 100% în cazul creditelor de angajament (10,6 miliarde EUR) şi în proporţie de 97,1% în cazul creditelor de plată (8,8 miliarde EUR); recunoaşte eforturile Comisiei în vederea unei mai bune gestiuni financiare;

148.   deţine elemente doveditoare pentru o rată de eroare în FSE mai mică decât cea de 11% raportată pentru fondurile structurale în general; îndeamnă Comisia să prezinte propria cifră pentru rata de eroare în cazul FSE şi să examineze posibilitatea unei autonomii sporite a FSE în perioada de finanţare următoare;

149.   reaminteşte că este de datoria Direcţiei Generale Ocuparea Forţei de Muncă, care gestionează creditele, să ia măsuri adecvate pentru a preveni fraudele şi corupţia; salută strânsa cooperare cu OLAF; solicită garanţii cu privire la urmărirea şi sancţionarea cazurilor de fraudă din cadrul FSE şi de către autorităţile judiciare naţionale;

150.   constată că rata de eroare nu se referă în mod necesar la fraude şi solicită, prin urmare, să se facă în viitor o distincţie clară între rata fraudelor şi cea a erorilor;

151.   salută eforturile Comisiei de a primi explicaţii detaliate din partea tuturor statelor membre sub formă de rapoarte anuale de control prezentate de instituţiile de audit şi rapoarte anuale rezumative; solicită evaluarea cerinţelor de raportare pentru a se evita duplicarea solicitărilor de informaţii; consideră lipsa rapoartelor sau prezentarea de rapoarte lacunare de către autorităţilor naţionale de gestiune şi control, precum şi nerespectarea cerinţelor minime ale reglementărilor financiare ca fiind inacceptabile şi pasibile de sancţiuni; invită, de aceea, Comisia să elaboreze propuneri pentru îmbunătăţirea şi completarea obligaţiei existente de raportare cu un mecanism de sancţionare;

152.   constată că este posibil să existe conflicte de interese între gestionari şi beneficiari în procesul alocării de fonduri; invită Comisia să asigure respectarea normelor privind evitarea conflictelor de interese în procesul alocării de fonduri, prin mijloace corespunzătoare la nivelul administraţiilor naţionale;

153.   subliniază nevoile deosebite ale grupurilor-ţintă şi ale promotorilor de proiecte din cadrul FSE; propune acceptarea de activităţi de voluntariat desfăşurate în cadrul organizaţiilor nonprofit şi de contribuţii în natură pentru cofinanţarea proiectelor; solicită realizarea unui sondaj de către promotorii de proiecte cu privire la costurile administrative ale FSE în funcţie de stat şi de proiect;

154.   reaminteşte cele mai recente modificări aduse regulamentelor privind fondurile structurale [Regulamentul (CE) nr. 1341/2008(16) , Regulamentul (CE) nr. 284/2009(17) , Regulamentul (CE) nr. 396/2009(18) , Regulamentul (CE) nr. 397/2009(19) şi Regulamentul (CE) nr. 846/2009(20) ] în scopul simplificării procedurilor administrative; solicită un raport referitor la impactul acestor modificări;

155.   remarcă faptul că astfel de proceduri de simplificare sunt esenţiale pentru reducerea sarcinilor administrative la nivel naţional, regional şi local; subliniază totuşi că este foarte important să se asigure că astfel de proceduri nu conduc în viitor la o rată mai ridicată de eroare;

Politici interne
Cercetare, energie şi transport

156.   salută uşoara scădere a numărului de erori pentru acest grup de politici în comparaţie cu exerciţiile trecute, precum şi îmbunătăţirile înregistrate în privinţa plăţilor efectuate cu întârziere, Curtea constatând că în 2008 Comisia şi-a îmbunătăţit în mod considerabil performanţele în ceea ce priveşte efectuarea la timp a plăţilor către beneficiari;

157.   îndeamnă Comisia să depună toate eforturile pentru a menţine tendinţa pozitivă din 2008 în acest domeniu, care se află sub gestiunea financiară directă a Comisiei;

158.   cu toate acestea, constată cu îngrijorare că, în general, pentru politicile din domeniul cercetării, energiei şi transportului, auditul Curţii relevă încă o dată un nivel semnificativ de eroare în privinţa plăţilor efectuate către beneficiari şi în cadrul sistemelor de supraveghere şi control ale Comisiei, care nu atenuează suficient riscul inerent de rambursare a unor costuri supraestimate;

159.   este preocupat în mod special de rezervele nesoluţionate prezentate de cele patru servicii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării, ca urmare a ratei erorilor reziduale care afectează declaraţiile de cheltuieli din cadrul celui de-al şaselea Program-cadru (PC6);

160.   constată, de asemenea, disparitatea sistemică care se manifestă în tratamentul beneficiarilor fondurilor UE în cadrul unor sectoare, programe şi moduri de gestiune diferite;

161.   este preocupat de faptul că imaginea publică a UE poate suferi în situaţia în care părţile interesate constată că în domeniul agriculturii se aplică sisteme de control mai stricte decât în domeniul implementării programelor de cercetare;

162.   constată că în trecut nu s-au aplicat unele dispoziţii legale privind finanţarea cercetării (de exemplu, în ceea ce priveşte sancţiunile) şi invită Comisia să pună capăt acestei situaţii şi să asigure aplicarea integrală şi consecventă a dispoziţiilor legale în vigoare;

163.   reaminteşte, în acelaşi timp, solicitările pe care le-a prezentat în rezoluţia sa menţionată anterior din 23 aprilie 2009 (punctul 117 şi altele), în special solicitarea sa privind abţinerea de la orice modificări retroactive şi aşteptările legitime ale beneficiarilor ca acestea să fie onorate, precum şi accelerarea procesului de acceptare a certificatelor referitoare la metodologia aplicată pentru costurile medii de personal, acolo unde nu s-a realizat niciun progres vizibil; invită Comisia ca, pe viitor, în scopul unei bune legiferări, să prezinte propuneri realiste atât referitor la obiective, cât şi la proceduri;

164.   în această privinţă, constată cu îngrijorare profundă că nu a fost aprobat decât un singur certificat referitor la metodologia aplicată în privinţa costurilor medii de personal;

165.   regretă absenţa informaţiilor clare privind activele Galileo; invită Comisia să obţină informaţiile necesare pentru a realiza un inventar, pentru a verifica criteriile de recunoaştere şi a examina evaluarea activelor Galileo deţinute de Agenţia Spaţială Europeană; solicită Comisiei să trimită aceste informaţii Parlamentului înainte de sfârşitul exerciţiului 2010;

166.   este preocupat de faptul că regulamentul în vigoare referitor la actualul program-cadru nu corespunde necesităţilor unui mediu de cercetare modern şi consideră că modernizarea şi simplificarea suplimentară sunt esenţiale pentru un nou program-cadru;

167.   consideră că simplificarea regulilor de calcul pentru cheltuielile declarate este necesară pentru îmbunătăţirea situaţiei şi invită Comisia să îşi continue eforturile de a elabora un set de reguli cât mai uşor de aplicat pentru beneficiarii programelor; solicită să se definească clar criteriile necesare pentru a evalua dacă metodologiile de calcul al costurilor aplicate de beneficiari respectă cerinţele normative;

168.   subliniază faptul că Comisia trebuie să asigure aplicarea riguroasă a controalelor, în special prin îmbunătăţirea fiabilităţii certificatelor de audit şi prin implementarea eficace a strategiei sale de audit ex post , prin aplicarea de penalităţi acolo unde este cazul şi prin efectuarea în timp util a recuperărilor sau a ajustărilor în cazurile de rambursare necuvenită a unor cheltuieli declarate, conform recomandării Curţii;

169.   solicită, de asemenea, Comisiei să reflecteze asupra distribuţiei activităţilor între direcţiile generale din domeniul cercetării, care, alături de lipsa utilizării unui sistem de informaţii de gestiune integrat, îngreunează procesul de coordonare, potrivit Curţii, în special în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse ca urmare a rezultatelor auditului;

Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară

170.   consideră că ratele globale de execuţie a liniilor bugetare pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară sunt satisfăcătoare;

171.   salută rata globală de 95,15% de execuţie a bugetului în domeniul mediului, rata de execuţie de 99,75% a creditelor de angajament în domeniul sănătăţii publice şi de 98% a capitolului siguranţă alimentară şi sănătate animală, ceea ce reprezintă un rezultat bun;

172.   constată că din bugetul 2008 au fost finanţate şase proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare;

173.   salută obţinerea unei rate de execuţie de 99,26% a bugetului operaţional al programului LIFE+; constată că au fost selectate 196 de proiecte; constată că 52% din fondurile acordate au fost alocate unor proiecte de „natură şi biodiversitate”; cu toate acestea, consideră că încă se mai pot aduce îmbunătăţiri activităţii de gestionare a Comisiei pentru a se asigura durabilitatea proiectelor cofinanţate;

174.   constată, în acest sens, că se pot realiza îmbunătăţiri dacă se garantează că există deja măsuri de sprijin în momentul în care se lansează cererile de propuneri, ameliorându-se în continuare diseminarea cunoştinţelor generate de proiectele LIFE şi consolidându-se urmărirea sistematică a proiectelor după finalizarea lor;

175.   invită Comisia să acorde asistenţă suplimentară şi formare specifică solicitanţilor şi să elaboreze orientări uşor de utilizat; subliniază că ar trebui să se acorde de urgenţă atenţie părţilor din program care au început să aibă un nivel scăzut de execuţie şi să acţioneze în consecinţă;

176.   subliniază importanţa furnizării unei asistenţe suplimentare şi specifice solicitanţilor care implementează proiecte în cadrul programului de sănătate publică pentru a evita cererile de rambursare nerezonabile şi rapoartele financiare incomplete care conduc la proceduri anevoioase; în plus, consideră că procedurile de ofertare trebuie să fie clare şi uşor de urmat pentru a evita cereri de proiecte care sunt în mod evident neeligibile pentru finanţare din cauza dimensiunii lor şi a costurilor asociate ridicate sau din cauză că sunt de slabă calitate;

177.   constată cu satisfacţie implementarea cu succes a Fondului comunitar pentru tutun şi este încrezător în ceea ce priveşte importanţa instrumentului respectiv;

178.   reaminteşte Comisiei responsabilitatea pe care o are faţă de Agenţia Executivă pentru Sănătate şi Consumatori (EAHC); constată că EAHC a gestionat 256 de proiecte cu costuri repartizate, reprezentând o sumă totală de 119 milioane EUR din bugetul Uniunii Europene, a organizat reuniuni de experţi, precum şi zile de informare; consideră că performanţa EAHC în 2008 este bună;

Piaţa internă şi protecţia consumatorilor

179.   regretă că rapoartele anuale de activitate ale direcţiilor generale şi serviciilor Comisiei sunt disponibile online doar într-o singură limbă; îndeamnă Comisia să îmbunătăţească situaţia în ceea ce priveşte rapoartele de anul viitor;

180.   subliniază că, în multe situaţii, erorile de execuţie a bugetului sunt consecinţa normelor şi procedurilor prea complexe care reglementează cheltuielile; încurajează, prin urmare, Comisia să îşi sporească eforturile de simplificare a cadrului juridic, în special pentru a rezolva problemele rămase în anumite sisteme de control;

181.   regretă că frecvenţa controalelor fizice efectuate de statele membre asupra importurilor rămâne extrem de scăzută, în pofida recomandărilor repetate ale Curţii de Conturi Europene şi a faptului că taxele vamale reprezintă o parte considerabilă a veniturilor totale din bugetul 2008; invită, aşadar, Comisia să solicite statelor membre să găsească un echilibru corespunzător între controalele fizice la import şi auditările ulterioare ale operatorilor;

182.   salută îmbunătăţirile efectuate care au permis atingerea unei rate de execuţie de 92% a creditelor de plată aferente realizării şi dezvoltării pieţei interne (linia bugetară 12 02 01); ia act de rata de execuţie de 48% a programului SOLVIT (linia bugetară 12 02 02), care se datorează utilizării creditelor de plată doar în primul an de creare a acestei linii bugetare; ia act, prin urmare, de faptul că rata de execuţie a creditelor de angajament a atins 97%;

183.   recunoaşte că o rată de execuţie de 97% a creditelor de plată aferente politicii vamale (liniile bugetare 14 04 01 şi 14 04 02) reprezintă un progres semnificativ în comparaţie cu exerciţiul precedent, datorită unei metode de calcul îmbunătăţite, şi încurajează Comisia să continue în acelaşi mod;

184.   apreciază eforturile care au permis atingerea unei rate de execuţie de 97% a creditelor de plată aferente acţiunilor de protecţie a consumatorilor (liniile bugetare 17 02 01 şi 17 02 02);

Transport şi turism

185.   constată că bugetul 2008, astfel cum a fost adoptat definitiv şi apoi modificat în cursul exerciţiului financiar, prevedea, în special pentru politicile din sfera de activitate a Comisiei pentru transport şi turism, credite de angajament în valoare totală de 2 516 000 000 EUR şi credite de plată în valoare totală de 1 703 000 000 EUR; constată, de asemenea, că din aceste sume:

186.   ia act de faptul că, la examinarea execuţiei bugetului aferent exerciţiului financiar 2008, Curtea de Conturi Europeană a ales să se concentreze asupra politicii de cercetare şi asupra politicii energetice, mai degrabă decât asupra politicii transporturilor;

187.   salută menţinerea unor rate ridicate de utilizare atât a creditelor de angajament, cât şi a celor de plată pentru proiectele privind TEN-T, ambele ajungând la aproape 100%, şi invită statele membre să garanteze o finanţare adecvată de la bugetele naţionale, în paralel cu acest angajament al UE; reaminteşte că Parlamentul a susţinut un nivel de finanţare din partea UE mai ridicat; constată că revizuirea proiectelor prioritare de TEN-T în 2010 va constitui o ocazie de a evalua dacă aceste cheltuieli au fost suficiente şi eficiente;

188.   este îngrijorat de faptul că, pentru al doilea exerciţiu consecutiv, rata de utilizare a creditelor de plată alocate siguranţei transporturilor a fost scăzută (79%); constată că rata de utilizare a creditelor de plată alocate programului Marco Polo II a fost deosebit de scăzută (40 %) şi că rata de utilizare a plăţilor pentru optimizarea sistemelor de transport nu a fost decât de 67%; reaminteşte că, în fiecare caz, suma înscrisă în bugetul aferent exerciţiului 2008 era cea propusă în proiectul preliminar de buget pregătit de Comisie (PPB);

189.   îşi exprimă regretul cu privire la rata de utilizare extrem de scăzută a creditelor de plată pentru drepturile pasagerilor (27%); ia act de faptul că plăţile efectuate nu reprezintă decât 55% din suma propusă de Comisie în proiectul său preliminar de buget; subliniază că, pentru aplicarea eficientă a normelor, este foarte important să se investească, printre altele, în măsuri de informare a pasagerilor cu privire la drepturile lor;

190.   insistă asupra insuficienţei ratei de utilizare a creditelor de plată pentru programul GALILEO (50%), dată fiind importanţa acestuia pentru sectoarele de logistică şi transporturi durabile;

191.   invită Comisia să prezinte o explicație detaliată cu privire la utilizarea insuficientă a acestor credite, precum și cu privire la măsurile pe care le va prevedea pentru a se asigura că această situație nu se va mai repeta;

192.   ia act de faptul că testarea operaţiunilor prin eşantionare evidenţiază o rată de eroare situată cel mai probabil între 2% şi 5%; invită Comisia să îşi intensifice eforturile pentru ca această rată să fie mai mică de 2%;

193.   salută cu satisfacţie constatarea Curţii de Conturi Europene cu privire la legalitatea şi regularitatea conturilor anuale ale Agenţiei Executive pentru Reţele de Transport Transeuropene sub toate aspectele semnificative; este îngrijorat de întârzierile în materie de recrutare şi salută obiectivul Agenţiei de a ocupa posturile care sunt în prezent vacante;

194.   regretă că nu sunt disponibile date privind acţiunile din domeniul turismului şi salută noul cadru juridic şi economic creat de Tratatul de la Lisabona, care permite dezvoltarea de acţiuni la nivelul Uniunii Europene (turism social şi cultural, destinaţii de excelenţă etc.) în acest sector, care să beneficieze de sprijin într-un cadru bugetar multianual;

195.   îşi reiterează solicitarea adresată Comisiei de a transmite Parlamentului şi Consiliului, în fiecare an, o descriere a cheltuielilor de la fiecare linie bugetară mai detaliată decât remarcile şi comentariile incluse la fiecare linie;

Cultură şi educaţie

196.   salută eforturile depuse de Comisie pentru asigurarea unei mai mari transparenţe şi îmbunătăţirea relaţiei cu cetăţenii şi sprijină măsurile ulterioare adoptate în acest sens; solicită ca în cadrul revizuirii apropiate la jumătatea perioadei a programelor multianuale să se facă o evaluare atentă a structurilor de execuţie şi gestiune; recomandă includerea unor elemente pentru măsurarea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor în relaţiile cu agenţiile naţionale; reaminteşte, în acest context, că aproape 70% din fondurile programelor multianuale sunt executate prin intermediul agenţiilor naţionale;

197.   sprijină orientările oferite de Comisie autorităţilor naţionale în ceea priveşte supravegherea activităţilor agenţiilor naţionale pentru a facilita în continuare gestionarea programelor în statele membre; încurajează Comisia să monitorizeze în continuare în mod activ gestionarea programelor de către agenţiile naţionale pentru a evita întreruperile în execuţia diverselor părţi ale programelor multianuale; sprijină abordarea strictă adoptată de Comisie de a suspenda plăţile către agenţiile naţionale în cazurile în care sunt depistate deficienţe de gestiune; solicită tuturor celor implicaţi să evite consecinţele negative pentru beneficiari, cauzate de astfel de deficienţe; solicită Comisiei să separe, în interesul transparenţei şi al controlului costurilor, costurile de organizare şi de personal ale agenţiilor naţionale de fondurile de plătit ca subvenţii;

198.   atrage atenţia asupra pericolelor generate de măsuri de control disproporţionate faţă de bugetele administrate; consideră că cerinţele aplicabile de control nu trebuie, în niciun caz, să impună o presiune în favoarea unor majorări de scară care să conducă la ridicarea pragului de participare;

199.   solicită Comisiei, în contextul revizuirii Regulamentului financiar, să instituie un nou regim care să le permită beneficiarilor să achiziţioneze mai multe active fără să se teamă că acest lucru ar putea duce la o reducere a sprijinului care le este alocat în cadrul cofinanţării din partea UE;

200.   solicită Comisiei ca, împreună cu agenţiile naţionale, să caute o soluţie rezonabilă şi flexibilă la problema dobânzii aplicate bugetelor descentralizate neutilizate pentru care se reţine un impozit la sursă în statele membre, dar pe care agenţiile naţionale trebuie să le plătească integral;

201.   remarcă reducerea semnificativă a erorilor legate de plăţi; consideră, cu toate acestea, că sunt necesare noi îmbunătăţiri în ceea ce priveşte plăţile intermediare şi finale; solicită Comisiei să supravegheze mai îndeaproape procesul de elaborare a declaraţiei anuale ex post pentru Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii, prin vizite de monitorizare şi verificări directe;

202.   solicită Comisiei să reducă obstacolele birocratice din calea programului „Tineretul în acţiune”; solicită, în special, ca măsurile din cadrul acţiunilor 1.1 şi 1.3 ale programului să fie disponibile ca servicii uşor accesibile; subliniază că criteriile de selecţie trebuie să fie transparente şi uşor de înţeles pentru solicitanţi; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a introduce un nou mod de alocare a fondurilor în cadrul programului „Tineretul în acţiune”, astfel încât să se ofere finanţare unor proiecte la scară mică sau unor proiecte pentru tineret care nu pot, în situaţia actuală, să obţină finanţare;

Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne

203.   constată o scădere relativă a nivelului de execuţie a creditelor de angajament din bugetul alocat spaţiului de libertate, securitate şi justiţie în 2008 faţă de 2007 (87,51% în 2008 faţă de 90,29% în 2007); ia act de faptul că o sumă de 75 000 000 EUR a fost reportată pentru 2009, dar constată că, potrivit informaţiilor primite de la serviciile Comisiei, suma respectivă a fost angajată înainte de 31 martie 2009; subliniază faptul că nivelul de execuţie a creditelor de plată a crescut faţă de 2007 (80,88% în 2008 faţă de 60,41% în 2007); invită Direcţia Generală Justiţie, Libertate şi Securitate să încerce să ridice în continuare nivelul de execuţie a angajamentelor şi plăţilor în 2009;

204.   regretă faptul că, în cadrul Fondului pentru frontierele externe, Comisia nu a putut efectua primele plăţi de prefinanţare către statele membre decât în ultimele luni ale lui 2008, deoarece normele de aplicare au fost adoptate abia la 5 martie 2008, iar câteva state membre au depus versiunile iniţiale ale descrierilor sistemelor de gestiune şi control, precum şi ale documentelor de programare cu întârzieri substanţiale sau de o calitate insuficientă;

205.   subliniază faptul că, în următorii ani, descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului agenţiei ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe evaluarea efectuată de comisia competentă asupra performanţelor agenţiei în cursul exerciţiului;

Sistemul de informaţii Schengen din a doua generaţie

206.   este foarte îngrijorat de întârzierile în înfiinţarea Sistemului de informaţii Schengen din a doua generaţie şi de implicaţiile acestor întârzieri pentru bugetul UE şi bugetele statelor membre; notează că aşa-numitul „test pentru prima etapă de referinţă” privind stabilitatea, fiabilitatea şi performanţa proiectului SIS II, desfăşurat la sfârşitul lui ianuarie 2010, nu a avut succes;

207.   reaminteşte obligaţia Comisiei, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1104/2008 al Consiliului din 24 octombrie 2008 privind migrarea de la Sistemul de informaţii Schengen (SIS 1+) la Sistemul de informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II)(21) şi Decizia 2008/839/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind migrarea de la Sistemul de Informații Schengen (SIS 1+) la Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (SIS II)(22) , de a prezenta Parlamentului European şi Consiliului, o dată la şase luni şi pentru prima oară după primele şase luni din 2009, un raport cu privire la progresele înregistrate în procesul de dezvoltare a SIS II şi de migrare de la SIS 1+ la SIS II; constată că primul Raport privind progresele înregistrate ianuarie 2009 - iunie 2009 (COM(2009)0555), care a fost publicat la 22 octombrie 2009, nu mai este de actualitate şi că al doilea raport privind progresele nu este încă disponibil;

208.   reiterează solicitarea adresată Comisiei de către Consiliu şi Parlament – formulată de Consiliu în concluziile sale privind direcţia viitoare a SIS II din 4-5 iunie 2009 şi de Parlament în Rezoluţia sa din 22 octombrie 2009 referitoare la progresele la nivelul Sistemului de informaţii Schengen II şi la nivelul Sistemului de informaţii privind Vizele(23) – de a garanta transparenţă totală în ceea ce priveşte aspectele financiare ale dezvoltării SIS din a doua generaţie;

209.   subliniază că Comisia trebuie să-şi respecte obligaţiile de raportare într-un mod mai prompt şi mai transparent;

210.   invită Curtea de Conturi să desfăşoare un audit detaliat şi să prezinte un raport special de evaluare a gestionării proiectului SIS II de către Comisie, de la prima etapă a proiectului, începând cu cererea iniţială de ofertare;

211.   îşi rezervă dreptul de a păstra în rezervă fondurile ce urmează a fi alocate pentru dezvoltarea SIS II în bugetul anual 2011 în scopul de a asigura un control parlamentar şi o supraveghere deplină a procesului;

Drepturile femeii şi egalitatea de gen

212.   reaminteşte Comisiei că, în temeiul articolului 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei constituie un principiu fundamental al Uniunii Europene care ar trebui să fie respectat în toate activităţile acesteia şi, prin urmare, ar trebui urmărit şi în cadrul descărcării de gestiune pentru execuţia bugetului Uniunii Europene;

213.   regretă că integrarea dimensiunii de gen în buget nu a fost încă realizată; prin urmare, îşi reiterează solicitarea adresată Comisiei de a lua măsuri suplimentare pentru a garanta că integrarea dimensiunii de gen în cadrul planificării bugetare devine realitate;

214.   salută studiul de fezabilitate(24) pregătit de Comisie privind integrarea dimensiunii de gen în buget şi invită toţi partenerii din cadrul procedurii bugetare a Uniunii Europene să ţină seama de acest studiu atunci când pregătesc, execută sau auditează bugetul;

215.   invită Comisia să depună eforturi suplimentare pentru a elabora date defalcate pe genuri care pot fi incluse în rapoartele de descărcare de gestiune, deoarece puţinele date disponibile până în prezent nu oferă o imagine de ansamblu adecvată a acestei situaţii;

216.   invită Curtea de Conturi să dedice un capitol separat aspectelor privind egalitatea de gen în cadrul rapoartelor sale de descărcare de gestiune;

217.   salută faptul că mecanismele de finanţare pentru perioada 2007-2013 au fost simplificate, dar regretă că, în ciuda acestei îmbunătăţiri, s-au constatat erori în cazul unui număr important de rambursări aferente proiectelor din domeniul coeziunii (din care fac parte Fondul social european şi egalitatea de gen) şi în 2008; prin urmare, solicită Comisiei să se asigure că mecanismele de finanţare sunt mai eficiente;

Acţiuni externe

218.   constată, pe baza experienţelor din 2007 şi 2008, că este esenţial să se asigure o îmbunătăţire continuă a transparenţei în acest domeniu de politici în ceea ce priveşte cheltuielile, mai ales având în vedere instituirea Serviciului european pentru acţiune externă (SEAE);

219.   invită Comisia să prezinte, înainte de sfârşitul procedurii de descărcare de gestiune pentru exerciţiul financiar 2008, planuri concrete, detaliate şi cuprinzătoare privind schema de personal, structura organizatorică şi de control a SEAE, care să reflecte, în special, majorarea nivelului de personal şi repartizarea acestuia, implicaţiile bugetare şi modificările preconizate ale Statutului şi Regulamentului financiar, şi să înceapă imediat negocierile cu autoritatea bugetară pe baza propunerilor prezentate; respinge negocierile bazate pe acorduri-cadru imprecise;

220.   îşi exprimă cu fermitate părerea că dreptul de control al Parlamentului în calitate de autoritate care acordă descărcarea de gestiune nu ar trebui să se diminueze sub nicio formă odată cu instituirea SEAE; se aşteaptă ca, atunci când va propune revizuirea Regulamentului financiar actual, Comisia să ţină seama de acest lucru(25) ; subliniază că revizuirea menţionată ar trebui să facă parte din ciclul normal al revizuirilor trienale; respinge ideea unei proceduri accelerate, astfel cum este preconizată de Comisie;

221.   ia act cu deosebită îngrijorare de evaluarea generală a Curţii, potrivit căreia sistemele de supraveghere şi de control ale tuturor direcţiilor generale în cauză (AIDCO, RELEX, ELARG şi ECHO) continuă să fie eficiente doar parţial, precum şi de concluzia Curţii potrivit căreia plăţile efectuate pentru acest grup de politici au fost afectate de erori semnificative; subliniază că, la fel ca şi în trecut, erorile sunt întâlnite mai ales la nivelul delegaţiilor şi al beneficiarilor;

222.   salută îmbunătăţirile pe care le-a realizat DG AIDCO în privinţa sistemelor sale de supraveghere şi de control; încurajează totuşi EuropeAid să efectueze îmbunătăţirile necesare referitor la verificările sale ex ante , să apeleze la auditul extern şi să remedieze inconsecvenţele şi deficienţele din planul său anual de audit, din modulul de audit CRIS şi din monitorizarea globală a rezultatelor auditului;

223.   solicită DG RELEX să îşi consolideze controalele ex post şi să remedieze deficienţele relevate de Curte în ceea ce priveşte gestiunea sa financiară şi supravegherea proiectelor; salută recunoaşterea de către DG RELEX a necesităţii de a acorda mai multă atenţie acestei probleme;

224.   atrage atenţia asupra numărului substanţial de posibile cazuri de fraudă (102 de cazuri) care sunt investigate de OLAF în acest domeniu de politici – un număr care este depăşit doar de numărul investigaţiilor interne; salută concentrarea atenţiei OLAF asupra domeniului ajutorului extern, în cadrul activităţilor de investigare şi de prevenire şi de cooperare intensificată;

225.   regretă întârzierile constatate în asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte fondurile UE administrate de către organizaţii internaţionale, în special de către ONU („gestionate în comun”); regretă dificultăţile cărora Curtea a trebuit să le facă faţă, în ciuda solicitărilor repetate ale Comisiei privind respectarea Acordului-cadru financiar şi administrativ (FAFA), în obţinerea de rapoarte de audit şi de documente justificative din partea ONU; recunoaşte şi salută progresele înregistrate, în special încheierea unui acord privind termenii de referinţă aplicabili misiunilor de verificare în aprilie 2009 şi semnarea orientărilor comune pentru raportări;

226.   consideră că organizaţiile ONU deţin adesea o experienţă şi cunoştinţe specifice care nu pot fi găsite uşor în altă parte; îşi exprimă totuşi îngrijorarea pentru faptul că Comisia nu demonstrează în mod convingător în prealabil dacă alegerea unei organizaţii ONU este de fapt mai eficientă şi mai eficace decât alte modalităţi de furnizare a ajutorului(26) ; invită Comisia să pună în aplicare un proces mai transparent şi mai obiectiv de selectare a mijloacelor de punere în aplicare a ajutorului;

227.   observă tendinţa continuă de a mări contribuţiile la fondurile cu donatori multipli şi îndeosebi la ONU, în conformitate cu principiile bunei cooperări între donatori; cu toate acestea, îşi exprimă nemulţumirea faţă de problemele constante întâmpinate de Curtea de Conturi în ceea ce priveşte accesul la documentele financiare emise de către agenţiile ONU; salută acţiunile întreprinse de Comisie pentru a facilita procesele de auditare efectuate de Curtea de Conturi şi solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta pe deplin interesele financiare ale Uniunii Europene şi pentru a spori transparenţa procesului, aducând, dacă este cazul, modificări la FAFA;

228.   subliniază, în acest context, frustrarea şi insatisfacţia sa profundă cu privire la faptul că, până în prezent, Comisia nu a reuşit să ia măsuri pentru a crea un instrument cu adevărat european pentru implementarea gestiunii crizei, aşa cum i s-a cerut în rezoluţiile precedente privind descărcarea de gestiune; insistă, încă o dată, asupra faptului că aceste măsuri ar trebui adoptate urgent şi invită noua Comisie să îşi ofere, cu ocazia viitoarei revizuiri a Regulamentului financiar, posibilitatea de a gestiona ea însăşi fondurile fiduciare cu donatori multipli;

229.   salută rezultatele pozitive în ceea ce priveşte transparenţa, obiectivele şi coordonarea internaţională a donatorilor ca urmare a instituirii mecanismului PEGASE(27) , care a fost conceput pe baza MIT(28) , dar care are o sferă mai largă de aplicare, acoperind atât cheltuielile MIT, cât şi cele legate de relansarea activităţilor economice - sprijin bugetar, finanţarea infrastructurilor şi a problemelor sociale - în conformitate cu Planul palestinian de dezvoltare şi reformă;

230.   ia act de recomandarea Curţii conform căreia documentele de planificare strategică pentru Instrumentul European de Vecinătate şi de Parteneriat ar trebui să conţină obiective strategice clare şi indicatori de performanţă măsurabili; consideră că ar trebui să se ia măsuri similare şi pentru alte instrumente externe a căror sferă de aplicare continuă să rămână foarte generală;

231.   propune elaborarea de către Comisie a unui studiu care să examineze posibilitatea flexibilizării bugetelor în domeniul politicilor externe; consideră că, având în vedere surplusurile bugetare existente în prezent şi creşterea continuă a nevoilor în domeniul acestor politici, ar trebui să se ofere preventiv un grad mai mare de flexibilitate, dar care să nu afecteze existenţa unei gestiuni bugetare eficace şi a unui control bugetar corespunzător;

Dezvoltare şi ajutor umanitar

232.   regretă faptul că, în urma auditului Curţii, s-a constatat că angajamentele privind sprijinul bugetar erau afectate de un nivel ridicat de erori necuantificabile; insistă asupra faptului că aceste plăţi ar trebui să fie evaluate cu şi mai multă rigurozitate de către Comisie; ia act cu satisfacţie, în acest context, de revizuirea, în februarie 2009, a circuitelor financiare pentru acest tip de plăţi;

233.   constată cu satisfacţie că s-a înregistrat o clarificare şi o îmbunătăţire a structurii evaluărilor de către Comisie a respectării dispoziţiilor Acordului ICD (Instrumentul de finanţare a cooperării pentru dezvoltare); cu toate acestea, regretă depistarea, de către Curte, a unor cazuri frecvente în care Comisia nu a demonstrat într-o manieră structurată şi formalizată că gestiunea finanţelor publice era suficient de transparentă, de responsabilă şi de eficace sau, cel puţin, că fusese instituit un program credibil şi relevant de reformă;

234.   împărtăşeşte opinia Curţii, potrivit căreia Comisia ar trebui să continue eforturile de a-i susţine deciziile privind eligibilitatea sprijinului bugetar şi de a asigura faptul că toate viitoarele acorduri de finanţare oferă o bază cuprinzătoare şi clară pentru evaluarea îndeplinirii condiţiilor de plată;

235.   invită Comisia ca, în privinţa sprijinului bugetar, să consolideze sistemele de supraveghere şi control pentru asigurarea regularităţii plăţilor, să monitorizeze mai îndeaproape organizaţiile care implementează proiecte finanţate de UE, să efectueze audituri mai eficiente, cu o urmărire subsecventă strictă, şi să dezvolte principii directoare privind sprijinul bugetar orientate într-o mai mare măsură spre rezultate;

236.   îndeamnă Comisia să ajute ţările partenere să-şi dezvolte capacităţi de control parlamentar şi de audit, în special atunci când ajutorul este furnizat prin sprijin bugetar, şi invită Comisia să prezinte periodic rapoarte cu privire la progresele realizate;

237.   atrage atenţia asupra faptului că rolul său în ceea ce priveşte sprijinul bugetar este de a trage la răspundere Comisia pentru rezultatele cheltuielilor şi că sprijinul bugetar este un instrument de asistenţă care necesită o modificare a paradigmei de control de la un control asupra intrărilor la o verificare a rezultatelor în raport cu o serie de indicatori;

238.   îşi reia solicitarea privind condiţionarea progresivă a ajutorului pentru dezvoltare, în general, şi a sprijinului bugetar, în special, de o declaraţie naţională de transparenţă ex ante , emisă de guvernul ţării beneficiare şi semnată de ministrul său de finanţe, privind anumite aspecte care afectează guvernanţa şi structura de răspundere a ţării beneficiare;

239.   invită noua Comisie să îşi asume rolul de lider şi să prezinte această propunere altor donatori internaţionali – în special Băncii Mondiale – pentru elaborarea şi aplicarea unui astfel de instrument de comun acord cu alţi donatori; aşteaptă să fie informat de Comisie cu privire la un posibil calendar pentru astfel de negocieri;

240.   îndeamnă Comisia să definească obiective strategice şi indicatori de performanţă adecvaţi, care ar permite o evaluare eficientă a impactului acţiunilor UE;

241.   invită Comisia să pună mai mult accentul pe sănătatea femeilor din ţările în curs de dezvoltare, în general, şi pe îmbunătăţirea sănătăţii materne, în special, deoarece acesta este domeniul în care Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului sunt cel mai departe de a fi realizate;

242.   salută progresele înregistrate în ceea ce priveşte repartizarea muncii între donatori, precum şi alte principii de eficientizare a ajutorului; consideră totuşi că Comisia ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a coordona activităţile statelor membre în această privinţă;

243.   subliniază nevoia de a majora eficienţa ajutorului şi de a reduce fragmentarea acestuia; consideră că numărul ridicat de proiecte gestionate de Comisie şi de statele membre (aproximativ 40 000 de proiecte) ar trebui să fie redus, acordând prioritate unor programe mai eficiente şi unei mai bune coordonări cu donatorii UE, concentrând atenţia în mod clar asupra unui număr mai limitat de domenii de intervenţie prioritare pentru fiecare ţară beneficiară, fără a exclude micile ONG-uri care desfăşoară o activitate eficientă în acest domeniu;

244.   constată că 63% din fondurile angajate până acum în cadrul „Mecanismului pentru produse alimentare” au fost canalizate prin organizaţii internaţionale şi reaminteşte faptul că Regulamentul (CE) nr. 1337/2008(29) prevede că, în ceea ce priveşte implementarea, Comisia este obligată să menţină „un echilibru adecvat”(30) între organizaţiile internaţionale şi alte entităţi eligibile;

245.   solicită din nou o mai mare implicare a parlamentelor şi consultarea societăţii civile(31) din ţările partenere atunci când se elaborează şi se revizuiesc documentele de strategie de ţară privind ICD;

246.   îndeamnă Comisia să asigure o vizibilitate mai bună a activităţilor finanţate de UE pe alte continente;

Organizaţii neguvernamentale (ONG-uri)

247.   ia act de comentariile scrise ale comisarilor Maroš Šefčovič şi Algirdas Šemeta din 8 martie 2010 care includ informaţii detaliate despre finanţarea organizaţiilor de tip ONG de către Comisie şi agenţiile executive;

248.   invită Comisia să creeze un registru public al organismelor de tip ONG finanţate de serviciile acesteia, să-şi armonizeze diversele baze de date privind beneficiarii fondurilor de la bugetul UE sau ai Fondului european de dezvoltare, să indice în sistemul său de contabilitate caracterul „non-profit” al entităţilor beneficiare şi să examineze posibilitatea extinderii Registrului reprezentanţilor de interese, prin includerea de informaţii despre fondurilor primite de aceştia de la Uniunea Europeană;

România şi Bulgaria

249.   este preocupat de deficienţele înregistrate în gestionarea fondurilor de preaderare de către autorităţile naţionale din Bulgaria şi România şi salută măsurile puse în aplicare de către Comisie, inclusiv întreruperea plăţilor, monitorizarea atentă şi cooperarea cu cele două state membre, toate acestea conducând la o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei; cu toate acestea, continuă să fie preocupat de deficienţele fundamentale vizând o serie de nereguli potenţiale la nivelul gestionării fondurilor Phare de către două agenţii executive din Bulgaria, deşi procedura de contractare pentru fondurile Phare s-a încheiat; ia act de angajamentul autorităţilor actuale de a ancheta neregularităţile şi de a reforma gestionarea fondurilor UE;

250.   ia act de faptul că lucrările de dezafectare de la centrala nucleară de la Kozlodui (unitățile 1-4) urmează a fi finalizate până la 19 octombrie 2035; remarcă o lipsă de transparenţă cu privire la sursa fondurilor provenind de la diferite direcţii generale ale Comisiei; solicită Curţii de Conturi să controleze fondurile utilizate acolo;

251.   regretă absenţa unor progrese semnificative în remedierea deficienţelor identificate (în special în legătură cu Fondul naţional pentru infrastructuri rutiere); sprijină, în consecinţă, abordarea prudentă a Comisiei şi angajamentul acesteia de a monitoriza atent situaţia, de a lua măsuri în urma constatărilor şi de a oferi consiliere şi asistenţă autorităţilor bulgare în vederea remedierii deficienţelor identificate; îndeamnă Comisia să aplice maximum de vigilenţă şi rigoare atunci când aprobă rapoartele de evaluare a conformităţii prezentate pentru programele operaţionale propuse de autorităţile bulgare şi înainte de a efectua plăţile intermediare aferente perioadei de programare 2007-2013; ia act de măsurile luate de Bulgaria; salută rezultatul pozitiv al procedurilor de evaluare a conformităţii efectuate de Comisie pentru toate programele operaţionale, subliniind în acelaşi timp că asistenţa şi controlul eficient din partea Comisiei trebuie aplicate în continuare;

252.   ia act de suspendarea de către Comisie, în iulie 2008, a plăţilor destinate României în cadrul Programului SAPARD, ca urmare a deficienţelor şi neregulilor identificate de serviciile sale şi salută planul de acţiune prezentat de România pentru soluţionarea acestor deficienţe, care i-a permis Comisiei să anuleze suspendarea plăţilor în iulie 2009;

253.   sprijină suspendarea de către Comisie a plăţilor pentru Bulgaria în cadrul a trei programe de preaderare, Phare/Facilitatea de tranziţie, ISPA şi SAPARD, care a avut loc în 2008, pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva deficienţelor şi neregulilor identificate de serviciile sale în gestionarea acestor fonduri; salută reacţia pozitivă a Bulgariei la toate recomandările, care i-a permis Comisiei să îşi anuleze suspendarea plăţilor în 2009;

254.   regretă, cu toate acestea, existenţa deficienţelor, îndeosebi faptul că nu s-au putut identifica solicitările neconforme de sprijin, iar aceste nereguli nu au putut fi urmărite în mod adecvat şi îndeamnă Bulgaria să adopte un plan de acţiune detaliat, în strânsă cooperare cu Comisia şi sub supravegherea atentă a unui auditor independent;

255.   subliniază că acest plan de acţiune trebuie să vizeze obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi încadrate în timp, îndeosebi, acolo unde este cazul, elaborarea de norme de achiziţii publice transparente, care să respecte standardele internaţionale şi să nu limiteze concurenţa ofertanţilor internaţionali, prin impunerea de sarcini administrative interne covârşitoare; în plus, consideră că aceste obiective trebuie să se concentreze asupra stabilirii şi menţinerii unor structuri administrative şi judiciare complet funcţionale;

256.   salută informaţiile actualizate primite de la Comisie privind stadiul execuţiei fondurilor UE în Bulgaria şi România; constată totuşi că există încă incoerenţe şi neregularităţi în rapoartele prezentate privind progresele înregistrate; constată că eforturile sale de a evalua progresele realizate în sistemul administrativ şi judiciar sunt zădărnicite de modelele actuale ale rapoartelor privind progresele înregistrate; solicită Comisiei să continue să monitorizeze îndeaproape sistemele acestor state membre şi punerea în aplicare a planurilor de acţiune convenite şi sugerează că OLAF ar trebui, de asemenea, să menţină în continuare sprijinul pe care îl acordă acestor state membre în îndeplinirea obligaţiilor lor privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii;

257.   solicită ca rapoartele să indice în mod clar progresele din domeniile-cheie de combatere a fraudei şi corupţiei; îşi reiterează solicitarea de a dispune de un sistem de semnalizare (roşu, galben, verde), bazat pe indicatori specifici (cantitativi şi calitativi ai măsurilor juridice şi administrative adoptate pentru a preveni, descuraja şi pedepsi frauda şi corupţia) pentru a avea o imagine clară a evoluţiei sistemelor existente în acele ţări; îşi exprimă uimirea faţă de faptul că OLAF nu a fost întotdeauna consultat în elaborarea rapoartelor; solicită Comisiei să includă comentariile OLAF în următoarele rapoarte privind progresele înregistrate;

Extindere

258.   ia act de măsurile adoptate de Comisie pentru a îmbunătăţi performanţa generală a asistenţei de preaderare acordate Croaţiei, în strânsă cooperare cu autorităţile naţionale, şi pentru a monitoriza îndeaproape condiţiile în vederea descentralizării depline a fondurilor IPA; subliniază că experienţa acumulată în urma soluţionării problemelor privind execuţia fondurilor de preaderare în Bulgaria şi România ar trebui să ajute autorităţile croate, cu sprijinul Comisiei, să evite dificultăţi similare atunci când execută fondurile de preaderare în propria ţară; regretă că Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului de a introduce un sistem de semnalizare (roşu, galben, verde) în rapoartele privind progresele înregistrate, care să arate evoluţiile în domeniile de mare importanţă pentru combaterea fraudei, cum ar fi crearea şi menţinerea unor structuri stabile şi eficiente pentru sistemele administrativ şi judiciar;

259.   îşi exprimă dezamăgirea faţă de persistenţa deficienţelor principale (pregătirea insuficientă pentru programare şi inegalităţile între performanţele din diferitele sectoare), care au avut drept rezultat o performanţă generală evaluată drept „moderat nesatisfăcătoare” în ceea ce priveşte asistenţa de preaderare în Turcia;

260.   ia act de măsurile adoptate de Comisie în ţările candidate şi în alte ţări din Balcanii de Vest pentru a lupta împotriva corupţiei şi încurajează punerea în aplicare a unor proiecte de consolidare a independenţei sistemului judiciar, de dezvoltare a unui sistem profesional de control al aplicării legii şi de sprijinire a luptei împotriva corupţiei, în cadrul asistenţei regionale şi naţionale; reaminteşte că, în conformitate cu Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest, UE s-a angajat să colaboreze îndeaproape cu ţările din Balcanii de Vest pentru a consolida în continuare pacea şi pentru a promova stabilitatea, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor; subliniază că angajamentul include şi lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei, precum şi consolidarea cooperării regionale;

261.   reaminteşte că Curtea de Conturi nu a putut identifica nicio metodologie clară a Comisiei prin care aceasta să poată evalua progresele în aceste domenii; solicită, în special, secretariatului general al Comisiei să furnizeze Parlamentului un raport privind implementarea Agendei de la Salonic, care ar putea constitui baza pentru o evaluare externă a progreselor; invită Comisia să stabilească o legătură clară între plata fondurilor de preaderare şi realizările dovedite şi vizibile din domeniile Agendei de la Salonic;

262.   reaminteşte că Raportul de ţară din 2009 pentru Croaţia a dezvăluit deficienţe în sistemul judiciar, cauzate de lipsa transparenţei, precum şi în aplicarea de criterii uniforme şi obiective în selecţia judecătorilor şi a procurorilor; prin urmare, se îndoieşte că fondurile cheltuite la capitolul 23 au fost cheltuite în mod eficient şi constructiv;

263.   notează că Consiliul de Cooperare Regională (CCR) funcţionează de peste un an; solicită Comisiei să ofere informaţii pentru a consolida cooperarea regională în cadrul sistemului de implementare descentralizată şi să prezinte autorităţii bugetare consideraţiile sale strategice din acest domeniu;

264.   reaminteşte necesitatea ca ţările candidate să garanteze implementarea eficientă a noilor dispoziţii legale reformate prin intermediul unui serviciu public ambiţios, transparent, responsabil, eficient şi operativ; constată cu îngrijorare că – în pofida evoluţiilor diferite ale celor două ţări – atât în Croaţia, cât şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, corupţia este încă răspândită şi constituie o problemă foarte gravă; regretă faptul că în cazurile de corupţie la nivel înalt s-au desfăşurat doar investigaţii limitate şi că, în ansamblu, doar un mic număr de anchete au condus la acuzaţii penale; subliniază că acest lucru denotă deficienţe grave în sistemul judiciar;

265.   solicită Comisiei să continue să monitorizeze şi să raporteze autorităţii bugetare întârzierile şi numărul de noi acuzaţii penale şi hotărâri judecătoreşti, precum şi întârzierile şi numărul de noi acţiuni în instanţe pentru încălcarea legislaţiei în materie de achiziţii publice în Croaţia şi FYROM;

266.   conchide că nevoia de a monitoriza progresele în mod constant, obiectiv şi transparent persistă; în acest sens, invită Comisia ca, în cazul procedurilor de aderare, să stabilească un punct de pornire în domeniile-cheie, relevante pentru aderare, care să servească drept punct de referinţă şi orientare pe întreaga durată a procesului de aderare; consideră că durabilitatea progresului în procesul de aderare şi afirmarea obiectivelor atinse în decursul unui astfel de proces sunt de o importanţă crucială pentru ca Uniunea să îşi poată continua parcursul cu succes; în consecinţă, solicită un control regulat după aderare;

Cheltuieli administrative

267.   observă cu mulţumire că auditul Curţii nu a identificat erori semnificative care să afecteze legalitatea şi regularitatea cheltuielilor administrative.

CONCLUZII PRIVIND RAPOARTELE SPECIALE ALE CURŢII DE CONTURI
Partea I
Raportul special nr. 10/2008 – Ajutorul pentru dezvoltare acordat de Comunitatea Europeană în domeniul serviciilor de sănătate în Africa Subsahariană

268.   invită Comisia să examineze posibilitatea majorării ajutorului pe care îl acordă în sectorul sănătăţii în cursul revizuirii la jumătatea perioadei a celui de al zecelea FED, pentru a-şi susţine angajamentul faţă de ODM din domeniul sănătăţii şi să se asigure că ajutoarele sale dedicate sectorului sănătăţii sunt distribuite cu respectarea priorităţii sale de politică de sprijinire a sistemelor de sănătate;

269.   reaminteşte Comisiei angajamentul luat în contextul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare de a dedica 20% din fonduri sănătăţii şi învăţământului primar până în 2009 în toate cheltuielile aferente politicii europene de dezvoltare şi îi cere să informeze periodic Parlamentul cu privire la procentajul, defalcat pe ţări, din asistenţa totală pentru dezvoltare alocată Africii Subsahariene care este destinat învăţământului primar şi secundar şi serviciilor de sănătate de bază;

270.   îndeamnă Comisia să se asigure că dispune de suficiente competenţe în domeniul sănătăţii pentru a juca un rol eficient în dialogul din acest sector, incluzând specialişti în toate delegaţiile pentru care sănătatea constituie un sector-cheie, intensificând, în ţările care traversează perioade post-conflict, cooperarea cu consultanţii în materie de sănătate din cadrul Direcţiei Generale Ajutor Umanitar a Comisiei (DG ECHO), constituind parteneriate mai strânse cu birourile naţionale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru valorificarea competenţelor acestei organizaţii, şi încheind acorduri oficiale cu statele membre ale UE pentru a beneficia de competenţele lor; solicită Comisiei să comunice Parlamentului numărul experţilor în sănătate şi educaţie disponibili în regiune, la nivelul delegaţiilor şi la sediul său, precum şi o trecere în revistă în care să precizeze dacă a reuşit să crească acest număr;

271.   invită Comisia să crească în continuare utilizarea sprijinului bugetar sectorial în sectorul sănătăţii, să-şi axeze sprijinul bugetar general (SBG) pe îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi să folosească în continuare proiecte pentru a sprijini dezvoltarea politicilor şi consolidarea capacităţilor;

272.   îndeamnă Comisia să instituie mecanisme şi instrumente de monitorizare pentru a garanta că o proporţie adecvată din SBG este destinată nevoilor de bază, în special în sectorul sănătăţii, să utilizeze obiective care să măsoare direct rezultatul politicilor, să ofere sprijin pentru consolidarea capacităţilor şi să informeze Parlamentul cu privire la măsurile luate în acest scop;

273.   invită Comisia să stabilească orientări clare privind utilizarea fiecărui instrument şi a combinaţiilor lor şi să colaboreze mai strâns şi mai eficient cu Fondul Global în ţările beneficiare;

274.   invită Comisia ca, în cooperare cu Curtea de Conturi, să identifice cum pot fi remediate deficienţele menţionate în raportul Curţii şi să prezinte Parlamentului un raport privind rezultatul acestor discuţii;

Partea a II-a
Raportul special nr. 12/2008 – Instrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA), 2000-2006

275.   îndeamnă Comisia să urmărească îndeaproape implementarea proiectelor ex-ISPA, să examineze cum ar putea fi evitate sau reduse întârzierile în viitor la implementarea unor instrumente similare (IPA, de exemplu) şi să ia toate măsurile necesare pentru a preveni întârzierile în pregătirea viitoarelor documente de orientare;

276.   solicită o planificare mai riguroasă şi realistă de către autorii proiectelor şi găsirea unor modalităţi de accelerare a procedurilor la punerea în aplicare a unor instrumente similare în viitor, atât la nivelul Comisiei, cât şi în cadrul autorităţilor naţionale din ţările beneficiare;

277.   invită Comisia să îşi continue auditurile sistemelor pentru a garanta crearea unor sisteme fiabile pentru gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune şi pentru a preveni producerea pe viitor a unor eventuale situaţii cu risc ridicat;

Partea a III-a
Raportul special nr. 1/2009 – Activităţile bancare din bazinul mediteraneean aferente programului MEDA şi protocoalelor anterioare

278.   atrage atenţia Comisiei asupra necesităţii de a îmbunătăţi coordonarea eficace a activităţilor de asistenţă întreprinse de Uniune, de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi de alţi parteneri internaţionali şi locali şi schimbul regulat de informaţii, îndeosebi la nivel local, în vederea sporirii coerenţei şi complementarităţii acţiunilor acestora;

279.   observă că nivelul monitorizării, deşi îmbunătăţit ulterior, nu a fost unul corespunzător în decursul primilor ani ai programului MEDA, îndeosebi în cazurile în care Comisia s-a bazat în totalitate pe activităţile de monitorizare desfăşurate de BEI înainte de 2005;

280.   subliniază importanţa unui acord de gestiune privind activităţile bancare menţionate pe care Comisia le-a încredinţat BEI pentru a asigura o monitorizare corespunzătoare, acoperirea aspectelor de mediu, protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi respectarea obligaţiilor financiare şi de raportare de către intermediari şi promotori;

281.   subliniază importanţa unui program de evaluare şi de monitorizare conceput special pentru activităţile bancare care să fie aplicat în cadrul Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat;

Partea a IV-a
Raportul special nr. 2/2009 – Programul de sănătate publică al Uniunii Europene (2003-2007): un instrument eficace de îmbunătăţire a nivelului stării de sănătate?

282.   consideră că Programul de sănătate publică (PSP) (2003-2007) a avut obiective ambiţioase, dar insuficient de clare şi neajustate la caracterul limitat al mijloacelor bugetare; subliniază că aceasta a dus la un număr prea mare de domenii de acţiune în cadrul programului, care, în anumite cazuri, nici măcar nu au inclus proiecte; observă că această diluare a scăzut calitatea programului, lărgind în acelaşi timp atât de mult paleta de proiecte, încât Comisia nu cunoaşte pe deplin toate proiectele existente; invită, aşadar, Comisia să prezinte Parlamentului un raport privind rezultatele demersurilor făcute pentru determinarea situaţiei privind Programul actual de sănătate publică şi subliniază că riscul de diluare ar trebui tratat în cadrul evaluării la jumătatea perioadei şi al evaluării ex post a programului;

283.   observă că Curtea de Conturi a pus la îndoială utilitatea unor părţi din PSP şi regretă că, în anumite cazuri, programul a finanţat proiecte care au o valoare adăugată europeană redusă (în special în componenta „factori determinanţi pentru sănătate”);

284.   consideră, prin urmare, că orice succesor al PSP ar trebui să se concentreze pe reţele şi pe schimbul de bune practici şi că ar trebui să se folosească mai des metoda deschisă de coordonare pentru a încuraja schimbul de „bune practici”;

285.   invită Comisia să stabilească o logică explicită de intervenţie pentru orice posibil program care ar succeda actualului PSP; subliniază că logica ar trebui stabilită în evaluarea de impact ex ante care trebuie să însoţească propunerea Comisiei privind un asemenea program;

286.   solicită Curţii de Conturi să prezinte un aviz oficial privind evaluarea de impact ex ante a Comisiei înainte ca Parlamentul şi Consiliul să examineze propunerea Comisiei de decizie privind programul; consideră că, în momentul în care îşi redactează avizul, Curtea ar trebui să ţină seama de opiniile Parlamentului menţionate mai sus;

Partea a V-a
Raportul special nr. 3/2009 – Eficacitatea cheltuielilor efectuate în cadrul măsurilor structurale în domeniul tratării apelor reziduale pentru perioadele de programare 1994-1999 şi 2000-2006

287.   ia act de subutilizarea anumitor staţii de tratare şi solicită insistent staţiilor finanţate de UE să menţină o funcţionare rentabilă; încurajează, prin urmare, Comisia şi statele membre să găsească modalităţi de a se asigura că staţiile de tratare finanţate de UE sunt conectate corespunzător la reţelele de canalizare; subliniază responsabilitatea statelor membre pentru funcţionarea staţiilor de tratare şi încurajează statele membre să depună eforturi pentru a asigura o calitate corespunzătoare a efluenţilor şi utilizarea la maximum a capacităţilor;

288.   ia act de eforturile Comisiei cu privire la revizuirea directivei aplicabile (Directiva 86/278/CEE(32) a Consiliului – Directiva privind nămolurile de epurare); încurajează accelerarea actualei proceduri de revizuire pentru a include evoluţiile recente şi pentru a ajusta practicile diferite ale statelor membre din acest domeniu; încurajează statele membre să asigure o calitate a nămolurilor de epurare conformă cu limitele impuse de UE;

289.   subliniază necesitatea unei examinări mai riguroase a proiectelor în etapa de depunere a cererilor pentru ca rezultatele să fie pe măsura aşteptărilor; prin urmare, invită Comisia să elaboreze mai multe orientări şi liste de verificare interne care să fie utilizate în procedura de evaluare în vederea îmbunătăţirii coerenţei cererilor de subvenţionare, precum şi să asigure măsuri de remediere în caz de nefurnizare a informaţiilor solicitate sau de neadoptare a măsurilor impuse;

Partea a VI-a
Raportul special nr. 4/2009 privind modul în care Comisia gestionează implicarea actorilor nestatali în cooperarea cu Comunitatea Europeană în scopul dezvoltării

290.   regretă şi nu poate accepta diferenţele existente între angajamentele politice ale UE în ceea ce priveşte implicarea actorilor nestatali (ANS) în procesul de cooperare pentru dezvoltare şi modalităţile efective de aplicare şi, prin urmare, aşteaptă dovezi din partea comisarul responsabil care să ateste un sprijin politic deplin şi o voinţă de acţiune pentru o îndeplinire eficientă a angajamentelor politice asumate faţă de ANS atât la nivel central, cât şi în cadrul delegaţiilor Comisiei; regretă, de asemenea, că criteriile pentru succesul dezvoltării se reduc la „dezvoltarea economică”, pentru că această abordare ignoră faptul că discrepanţa dintre cei cu mijloace şi cei fără a crescut în mod dramatic; solicită Comisiei să se asigure că, până la sfârşitul anului 2010, fiecare delegaţie dispune cel puţin de un expert cu normă întreagă responsabil de politicile, contactele şi contractele cu ANS;

291.   constată că ţările în curs de dezvoltare care desfăşoară procesul de dezvoltare pe cont propriu au obţinut rezultate bune în ceea ce priveşte reducerea sărăciei; subliniază rolul-cheie al statului în procesul de dezvoltare şi invită Comisia şi delegaţiile sale să îşi îmbunătăţească în continuare relaţiile cu guvernele ţărilor partenere pentru a permite o cooperare şi o consultare mai eficientă cu ANS;

292.   consideră extrem de regretabilă lipsa unor date complete şi fiabile şi speră că în viitorul apropiat Comisia va lua măsuri de remediere, deoarece disponibilitatea unor date fiabile reprezintă o condiţie pentru demararea măsurării rezultatelor; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte Parlamentului, înainte de demararea procedurii bugetare pentru 2011, o sinteză financiară completă a fondurilor UE canalizate prin ANS din diferitele linii bugetare, defalcate pe ţări;

293.   consideră că este mai importantă calitatea ajutoarelor decât cantitatea acestora şi invită Comisia să joace un rol important în faţa haosului evident din asistenţa pentru dezvoltare prin promovarea unei coordonări ferme şi eficiente a donatorilor şi prin îmbunătăţirea actualei structuri a ajutoarelor; solicită Comisiei să analizeze dacă nu ar fi momentul potrivit, luând pe deplin în considerare observaţiile Curţii, să se revizuiască întregul sistem de (co)finanţare a ANS pentru a se asigura că aceştia se pot baza pe un ansamblu de norme transparente şi eficiente pentru a participa la programe şi proiecte;

294.   invită Comisia să ţină seama în mod corespunzător de faptul că donatorii sunt actori politici şi că, în anumite cazuri, pot exista conflicte de interese între donatori şi ţările beneficiare; subliniază că existenţa unor instituţii naţionale democratice puternice, precum şi a unei politici bine definite în ceea ce priveşte distribuţia bogăţiei reprezintă o condiţie prealabilă a dezvoltării durabile; consideră că, pentru a se ajunge la o politică mai coerentă în programare şi în programele şi proiectele ulterioare şi pentru a se putea realiza o evaluare adecvată, ar trebui să se producă o schimbare semnificativă, trecându-se de la cofinanţarea proiectelor pentru ANS la o finanţare de către Uniune în proporţie de 100 %;

295.   consideră că există o anumită suprapunere între evaluarea realizată pentru Comisie a ajutoarelor acordate de UE prin intermediul organizaţiilor societăţii civile(33) şi Raportul special al Curţii de Conturi şi invită Curtea şi unităţile de evaluare din cadrul Comisiei să procedeze la un schimb de informaţii cu privire la activităţile prevăzute şi să comunice Parlamentului rezultatele acestui demers;

296.   invită Comisia să prezinte propuneri de modificare a Regulamentului financiar care să permită UE să joace un rol important în rândul celorlalţi donatori internaţionali;

Partea a VII-a
Raportul special nr. 5/2009 – Gestiunea de trezorerie a Comisiei

297.   consideră că Comisia ar trebui să-şi amelioreze controlul asupra diverselor activităţi de gestiune a trezoreriei şi că, aşa cum a recomandat Curtea de Conturi, ar trebui organizate reuniuni periodice între cele două DG-uri implicate (DG Buget – DG BUDG şi DG Afaceri Economice şi Financiare – DG ECFIN) pentru a se realiza schimburi de informaţii cu privire la riscuri şi schimburi de experienţe şi de bune practici privind activităţile de gestiune a trezoreriei şi a activelor la nivelul general al Comisiei;

298.   consideră că Comisia ar trebui să întreprindă în continuare toate acţiunile necesare pentru a asigura monitorizarea îndeaproape şi eficace a riscurilor financiare importante pe tot parcursul exerciţiului; salută faptul că, în vederea îmbunătăţirii în continuare a situaţiei, Comisia a propus deja Curţii de Conturi şi a convenit cu aceasta ca, începând cu încheierea exerciţiului 2008, să se trimită o circulară oficială organizaţiilor financiare în cauză pentru a obţine din partea acestora informaţii corecte, complete şi standardizate cu privire la conturile fiduciare;

299.   invită Comisia să elaboreze un plan de control în DG BUDG pentru fiecare perioadă de 12 luni pe baza analizei riscurilor, să efectueze controale în timpul exerciţiului şi la sfârşitul acestuia şi să raporteze Parlamentului eventualele probleme întâmpinate în termen de trei luni de la sfârşitul exerciţiului respectiv;

300.   invită Comisia să avanseze cu evaluarea riscurilor legate de operaţiunile sale de trezorerie (DG BUDG), care face parte din conturile sale anuale şi care demonstrează în mod clar şi complet căror riscuri se expune, modul în care sunt gestionate aceste riscuri şi ce măsuri au fost puse în practică pentru a le controla, pentru a le minimiza sau pentru a le neutraliza;

301.   consideră că, din motive de transparenţă, Comisia are trebui să consemneze mai clar procedurile sale de transfer de fonduri între conturile de resurse proprii ale statelor membre, precum şi procedurile de selecţie specifice urmate în fiecare caz;

302.   solicită Comisiei să îşi îmbunătăţească sistemul de evidenţă a bazelor de date, să optimizeze controalele încrucişate şi să urmeze observaţiile Curţii privind îmbunătăţirea coordonării necesare pentru a se putea avea în vedere expunerea generală la riscuri a Comisiei cu fiecare bancă comercială, în cazul în care limitele privind fondurile deţinute în conturi la băncile comerciale au fost stabilite la nivelul direcţiilor generale în cauză;

303.   salută şi sprijină eforturile Comisiei de a propune actualul sistem pentru gestiunea amenzilor încasate provizoriu, care a făcut obiectul unei revizuiri în 2008, şi se aşteaptă ca propunerea de decizie a Comisiei în această privinţă, prezentată la începutul lui 2009 de DG BUDG, să conducă la o creştere a securităţii sale;

Partea a VIII-a
Raportul special nr. 6/2009 – Ajutorul alimentar furnizat de Uniunea Europeană pentru persoanele defavorizate: o evaluare a obiectivelor, a mijloacelor, precum şi a metodelor utilizate

304.   salută auditarea de către Curte a acestui program, precum şi propunerea de reformare a Comisiei (COM(2008)0563); face trimitere la poziţia sa din 26 martie 2009(34) , în care sprijinea propunerea de reformare; subliniază faptul că acţiunea UE pentru ajutor alimentar completează acţiunile deja existente în statele membre;

305.   reaminteşte faptul că ajutorul social acordat de autorităţile statelor membre se concentrează rareori asupra accesului la alimente şi că iniţiativele din sectorul alimentar care vizează grupurile de populaţie excluse şi marginale din punct de vedere social tind să vină din partea organizaţiilor caritabile şi să fie realizate cu ajutorul voluntarilor;

306.   consideră că este nevoie de criterii mai bune pentru a direcţiona ajutorul către ţările şi beneficiarii care au cea mai mare nevoie;

307.   consideră că statele membre care participă la program ar trebui să elaboreze măsuri eficiente de combatere a risipei de alimente;

308.   reaminteşte Comisiei că principiul subsidiarităţii nu reduce sub nicio formă obligaţiile sale în temeiul articolului 317 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, conform căruia Comisia execută bugetul „pe propria răspundere” şi „în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare”;

309.   se aşteaptă ca recomandările Curţii să fie puse în aplicare de către Comisie pentru a permite autorităţilor bugetare să beneficieze de informaţii complete şi obiective referitoare la rezultatele programului;

Partea a IX-a
Raportul special nr. 7/2009 – Gestionarea etapei de dezvoltare şi validare a programului Galileo

310.   regretă că, potrivit concluziilor Curţii, gestionarea etapei de dezvoltare şi validare a programului Galileo a fost neadecvată; observă că dezvoltarea tehnologică a fost întârziată cu cinci ani comparativ cu planificarea iniţială şi că estimările costurilor pentru etapa de dezvoltare şi validare aproape s-au dublat, de la 1 100 000 000 EUR la 2 100 000 000 EUR;

311.   solicită Comisiei să dea curs recomandărilor Curţii în comunicarea viitoare referitoare la viitorul programului Galileo, cu scopul de a clarifica obiectivele politice ale programului Galileo şi de a le transpune în obiective strategice şi operaţionale pentru a stabili o foaie de parcurs solidă pentru programul Galileo, până la implementarea sa totală;

312.   este îngrijorat de constatarea Curţii conform căreia Întreprinderea comună Galileo nu a reuşit să îşi îndeplinească majoritatea obiectivelor şi că activităţile sale au fost afectate grav de probleme legate de structura de conducere; solicită Comisiei să se asigure, urmând recomandarea Curţii, că, în cazul unei viitoare întreprinderi comune, structura de conducere nu afectează activităţile întreprinderii comune;

313.   consideră că contribuabilii europeni ar trebui să fie informaţi despre orice participare a ţărilor terţe la programele Galileo şi EGNOS; solicită, aşadar, Comisiei să ofere informaţii detaliate Parlamentului cu privire la orice tip de cooperare dintre UE şi ţările terţe referitoare la programele Galileo şi EGNOS;

314.   invită Comisia şi Autoritatea de Supraveghere a GNSS European ca, în conturile sale, iar Curtea de Conturi în rapoartele sale, să ofere autorităţii de descărcare de gestiune informaţii clare şi cuprinzătoare cu privire la activele corporale şi necorporale create în cadrul programelor Galileo şi EGNOS şi deţinute de Uniunea Europeană;

315.   invită Comisia să pregătească cifre actualizate şi analize costuri-beneficii pentru proiectul Galileo şi să informeze Parlamentul cu privire la acestea;

Partea a X-a
Raportul special nr. 8/2009 – „Reţelele de excelenţă” şi „proiectele integrate” ale politicii comunitare în domeniul cercetării: au fost îndeplinite obiectivele acestor instrumente?
Stadiul iniţial al procedurii

316.   ia act de existenţa unui amplu decalaj între aşteptări şi realitate, respectiv de faptul că evaluarea a mai puţin de 55% dintre proiectele examinate ex post s-a menţinut la nivelul „excelent” iniţial; solicită Comisiei să îşi revizuiască procedurile de evaluare;

317.   reaminteşte că cele mai multe propuneri nu depăşesc pragul de „excelenţă” (numai între 15% şi 20%), deşi costurile de depunere a propunerilor (care se ridică, în unele cazuri, până la 300 000 EUR) sunt suportate de candidaţi; în acest sens, îndeamnă Comisia să dea dovadă, în mod coerent şi eficient, de judiciozitate (prin aplicarea unor proceduri care să cuprindă mai multe etape) în vederea utilizării cu pragmatism a fondurilor alocate cercetării în locul „administrării cercetării”;

318.   consideră regretabil faptul că, în funcţie de posibila selecţie în urma prezentării propunerii, numai 53% până la 86% din totalul părţilor interesate au înţeles pe deplin natura instrumentelor utilizate în cadrul celui de al şaselea Program-cadru (PC6); regretă faptul că, în unele cazuri, alegerea instrumentului s-a făcut mai degrabă pe considerente de ordin fiscal, decât pe considerente obiective; ia act de faptul că existenţa unui număr mare de parteneri în cadrul reţelelor de excelenţă (RE), precum şi concentrarea deosebită a Comisiei asupra integrării juridice reprezintă o provocare specifică şi ia act de faptul că Grupul de experţi privind viitorul RE a recomandat formarea unor parteneriate mai largi numai în cazuri excepţionale justificate corespunzător(35) ;

Formarea reţelelor de excelenţă

319.   regretă faptul că – în pofida solicitărilor Parlamentului pentru o aplicare a programelor de cercetare orientată mai mult către servicii şi clienţi – s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte formarea de „ghişee unice” care să deservească toate direcţiile generale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării şi domeniile conexe, standardizarea procedurilor de depunere a solicitărilor, documentarea necesară şi comunicarea consecventă; subliniază faptul că publicul consideră Comisia drept o entitate unică;

320.   în acest sens, solicită Comisiei să ia în sfârşit măsurile necesare în vederea adoptării unei atitudini proactive în ceea ce priveşte asistenţa acordată clienţilor, controlul intern al calităţii, care presupune o standardizare la nivel secundar, şi gestiunea coerentă; solicită Comisiei să publice on-line toate textele juridice pe care se întemeiază contractele de subvenţionare, incluzând trimiteri la dreptul belgian atunci când este necesar;

321.   reaminteşte solicitările constante din partea Parlamentului European de reducere a sarcinii administrative, în special în cazul procedurilor de acordare a subvenţiilor(36) ; regretă faptul că termenul de contractare este în medie de 13 luni, în creştere cu 4 luni faţă de PC5; în vederea PC7, solicită Comisiei să utilizeze instrumentele administrative existente [precum codurile personale de identificare (CPI) şi reprezentanţii desemnaţi pentru persoane juridice];

322.   îşi exprimă nemulţumirea faţă de faptul că PC6 nu a atins obiectivul unei participări mai puternice a sectorului privat, în special a IMM-urilor; împărtăşeşte opinia Curţii conform căreia unele dispoziţii au descurajat activ participarea acestora; per ansamblu, consideră că normele şi dispoziţiile juridice (inclusiv modelele de contracte şi orientările) sunt extrem de complicate şi împiedică punerea în aplicare eficientă şi eficace a politicilor de cercetare;

323.   observă că evaluările urmăresc în principal verificarea „intrărilor”, şi nu estimarea „ieşirilor”; împărtăşeşte opinia Curţii conform căreia definirea corespunzătoare a unor obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante şi încadrate în timp (SMART) chiar de la lansarea unui proiect este esenţială pentru stabilirea evoluţiei şi a eventualului succes al acestuia; subliniază că cerinţele de raportare trebuie concepute ca un instrument util de monitorizare şi evaluare a progreselor privind integrarea şi a progreselor materiale(37) şi nu trebuie utilizate ca un mijloc de sancţionare sau de intervenţie în alte activităţi de gestionare ale coordonatorului, întreprinse din proprie iniţiativă, cu condiţia ca acestea să nu încalce dispoziţiile legale;

Sustenabilitatea şi evoluţia viitoare

324.   regretă că în majoritatea cazurilor nu a putut fi realizată o integrare sustenabilă care să depăşească perioada iniţială de finanţare şi că, în aprecierea Curţii, perioada iniţială de finanţare de cinci ani s-a dovedit a fi nerealistă; sprijină propunerea de aplicare a unor criterii extrem de competitive şi selective pentru finanţarea prelungită a RE care îşi declară capacitatea de a deveni autosustenabile(38) ;

325.   ia act cu interes de propunerea grupului de experţi de a explora posibilitatea unor apeluri coordonate între ERA-NET şi PC7, combinând fondurile naţionale cu cele comunitare(39) , precum şi de toate măsurile de sporire a transparenţei şi accesibilităţii bazei de date CORDIS în vederea asigurării unui schimb de rezultate ale activităţilor de cercetare din cadrul ERA (schimb de exemple de bune practici);

326.   este profund preocupat de faptul că aplicarea strategiei Comisiei de auditare a PC6 a avut deja ca rezultat iniţierea a două proceduri judiciare de către foşti participanţi; subliniază că încrederea constituie fundamentul oricărei cooperări pe termen lung şi invită din nou Comisia, în vederea asigurării siguranţei juridice, să nu mai recalculeze situaţiile financiare ale proiectelor din cadrul PC6 pe care deja le-a aprobat şi decontat, dând noi interpretări criteriilor de eligibilitate a costurilor prevăzute în secţiunea „Condiţii generale” (anexa II) din modelul de contract pentru PC6(40) ; îndeamnă Comisia să îşi intensifice eforturile de găsire a unei soluţii, în special simplificând procedurile de recuperare prin utilizarea unor proceduri forfetare corespunzătoare şi ţinând seama de buna-credinţă şi aşteptările legitime ale beneficiarilor şi îşi exprimă dorinţa de a se institui un dialog bazat pe soluţii;

327.   solicită Comisiei să găsească soluţii care să garanteze siguranţa şi continuitatea pe termen mediu a punerii în aplicare şi a planificării programelor-cadru, în special în vederea PC8, şi, în mod deosebit, să aplice în mod omogen termene fixe şi regulamente de procedură stricte;

Partea a XI-a
Raportul special nr. 9/2009 – Eficienţa şi eficacitatea activităţilor de selecţie de personal desfăşurate de Oficiul Comunităţilor Europene pentru Selecţia Personalului

328.   încurajează Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO) să ia în considerare recomandările Curţii în programul său de dezvoltare (PDE);

329.   consideră că EPSO şi instituţiile europene ar trebui să îşi amelioreze comunicarea cu cetăţenii cu privire la ideea unei funcţii publice europene imparţiale şi să îmbunătăţească imaginea UE ca angajator;

330.   subliniază, în acest context, că EPSO ar trebui să vizeze îmbunătăţirea comunicării sale cu administraţiile publice din statele membre pentru a proceda la un schimb de bune practici în domeniul informării publicului şi al publicităţii, precum şi în domeniul promovării specifice a oportunităţilor de angajare, astfel încât să permită angajarea de profesionişti; consideră că o comunicare similară ar trebui iniţiată cu organizaţiile internaţionale relevante;

331.   îşi exprimă convingerea că îmbunătăţirea cooperării cu universităţile ar putea fi benefică pe termen lung, putând furniza instituţiilor UE candidaţi adecvaţi, pe de o parte, şi servind absolvenţilor drept alternativă în alegerea carierei, pe de altă parte;

332.   încurajează EPSO să îşi continue eforturile de a determina şi a preîntâmpina dezechilibrele geografice atât din rândul candidaţilor, cât şi, ulterior, al laureaţilor;

333.   regretă că nici raportul Curţii, nici EPSO nu analizează suficient procesul de recrutare a funcţionarilor de la nivelurile de conducere medii şi superioare, îndeosebi dezechilibrele geografice din acest domeniu; sugerează Curţii să analizeze acest aspect în viitorul său raport special (sau raport de monitorizare);

334.   consideră că EPSO ar trebui să îmbunătăţească gestionarea listelor de laureaţi, oferindu-le acestora informaţii privind posturile disponibile pentru a facilita astfel încadrarea acestora; consideră, totodată, că ar trebui făcute eforturi pentru a reduce timpul dintre publicarea listelor de laureaţi şi angajarea acestora;

335.   nu este convins că detaşarea funcţionarilor de la alte instituţii UE la EPSO ca membri cu normă întreagă ai juriilor de selecţie este o soluţie rentabilă şi realistă;

336.   invită EPSO să evite orice ambiguităţi în anunţurile de concurs şi încurajează Oficiul să îşi revizuiască procedurile de verificare a respectării criteriilor de eligibilitate;

337.   solicită, de asemenea, EPSO să-şi amelioreze căile de atac, de exemplu prin numirea de jurii diferite în primă şi în a doua instanţă;

338.   constată că în faţa Tribunalului Funcţiei Publice au fost înaintate o serie de acţiuni contra EPSO cu privire la deficienţele din procedurile de selecţie (în special legate de problema limbilor); consideră că, după finalizarea acestor cauze, EPSO ar trebui să tragă învăţămintele corespunzătoare şi să le includă în PDE;

Partea a XII-a
Raportul special nr. 10/2009 – Acţiunile de informare şi de promovare pentru produsele agricole

339.   regretă faptul că sistemul actual nu permite o evaluare a eficacităţii acţiunilor şi că, chiar dacă impactul politicii este pozitiv, măsurarea acestuia este foarte dificilă, având în vedere lipsa unor obiective specifice, a unei strategii explicite şi a unor indicatori corespunzători;

340.   îndeamnă Comisia să definească obiectivele politicii, ţinând seama de cerinţele de consecvenţă dintre dezideratele exprimate şi bugetul alocat, să formuleze aceste obiective conform modelului SMART şi să stabilească şi să monitorizeze indicatori de performanţă corespunzători;

341.   invită Comisia să continue procesul de îmbunătăţire a procedurii de selecţie, în special prin păstrarea cerinţei de a include în propuneri informaţii referitoare la impactul estimat al acţiunilor în cauză, precum şi la metoda de măsurare a acestuia;

342.   invită statele membre să contribuie la îmbunătăţirea procedurii de selecţie prin verificarea pertinenţei propunerilor şi prin sporirea selectivităţii; de asemenea, încurajează statele membre să comunice Comisiei informaţii privind ajutoarele şi acţiunile de promovare naţionale;

343.   invită statele membre să îşi îmbunătăţească procedurile de achiziţii publice aplicate la selectarea organismelor însărcinate cu punerea în aplicare, şi în special să evite termenele foarte scurte, să aplice sistematic proceduri oficiale şi să se asigure că organizaţiile care au formulat propunerile îndeplinesc condiţiile de selecţie;

Partea a XIII-a
Raportul special nr. 11/2009 – Sustenabilitatea proiectelor LIFE-Natura şi gestionarea de către Comisie a acestora

344.   reaminteşte faptul că supravegherea şi gestionarea instrumentului LIFE-Natura reprezintă un proces complex şi implică diverse părţi interesate din statele membre; totuşi, observă că valoarea resurselor financiare alocate necesită garanţia ca investiţiile realizate să fie rentabile şi sustenabile;

345.   invită Comisia să îşi revizuiască modelul de selecţie pentru a acorda prioritate propunerilor de proiecte LIFE-Natura care pot oferi garanţii în ceea ce priveşte continuitatea rezultatelor şi sugerează acesteia să examineze posibilitatea separării gestionării componentelor „Natură” şi „Mediu”;

346.   îndeamnă Comisia să coopereze strâns cu Agenţia Europeană de Mediu şi cu Centrul tematic european pentru diversitate biologică în procesul de definire a criteriilor şi a indicatorilor corespunzători pentru selecţia propunerilor, în ceea ce priveşte sustenabilitatea lor, să ia iniţiativele necesare pentru a îmbunătăţi monitorizarea proiectelor în ceea ce priveşte rezultatele obţinute şi să elaboreze indicatori şi criterii corespunzătoare pentru monitorizarea rezultatelor proiectelor;

347.   invită Comisia să îşi revizuiască strategia de comunicare, acordând o atenţie specială difuzării informaţiilor relevante şi a experienţelor acumulate, şi să se asigure că beneficiarii au obligaţia de a oferi mai multe detalii tehnice în privinţa metodelor folosite, a experienţelor acumulate şi a bunelor practici identificate;

348.   invită statele membre, întrucât sunt responsabile pentru conservarea sustenabilă a naturii, să coopereze strâns cu Comisia şi cu alte state membre în vederea realizării unui schimb de bune practici pentru gestionarea proiectelor LIFE-Natura;

349.   invită Comisia să introducă un sistem de monitorizare a finanţării post-LIFE pentru a evalua eficienţa proiectelor finanţate şi a garanta impactul de sustenabilitate al finanţării UE după finalizarea proiectelor;

350.   invită Comisia să elaboreze măsuri eficiente de soluţionare a problemelor juridice existente şi a constrângerilor de implementare în ceea ce priveşte monitorizarea pe termen lung a proiectelor;

Partea a XIV-a
Raportul special nr. 12/2009 – Eficacitatea proiectelor Comisiei din domeniul justiţiei şi afacerilor interne pentru Balcanii de Vest

351.   constată cu satisfacţie că, spre deosebire de programele de aderare anterioare, Comisia a încercat să abordeze reformele structurale importante din domeniul justiţiei şi afacerilor interne într-o etapă mai timpurie a procesului de extindere şi consideră pozitivă această ordine a priorităţilor; insistă, în acest context, ca, în vederea menţinerii acestor eforturi, Comisia să îşi direcţioneze în continuare asistenţa pentru Balcanii de Vest către sectorul justiţiei şi afacerilor interne;

352.   reaminteşte cadrul politic şi instituţional dificil în care Comisia asigură gestionarea proiectelor din domeniul justiţiei şi afacerilor interne; ţinând seama de concluziile din raportul Curţii potrivit cărora proiectele de investiţii au avut mai mult succes decât proiectele de consolidare instituţională, aşteaptă din partea Comisiei o întărire semnificativă a legăturii dintre proiectele care vizează consolidarea capacităţilor instituţionale şi proiectele de investiţii din regiunea în cauză;

353.   împărtăşeşte opinia Curţii potrivit căreia asumarea responsabilităţii pentru acţiunile şi proiectele locale reprezintă un factor-cheie pentru reuşita consolidării statului de drept şi consideră, de asemenea, că lipsa de angajament şi neasumarea responsabilităţii la nivel local dăunează sustenabilităţii proiectelor; invită Comisia să se asigure că asistenţa acordată este însoţită de o voinţă puternică a beneficiarilor de a încuraja în mod activ reformele instituţionale şi să sporească implicarea beneficiarilor în proiecte;

354.   consideră, asemenea Curţii de Conturi, că ajutoarele UE în Balcanii de Vest sunt eficace, în general, dar că există riscuri reale în ceea ce priveşte sustenabilitatea proiectelor; constată cu satisfacţie că sustenabilitatea şi asumarea responsabilităţii pentru proiecte ar trebui să se amelioreze în cadrul IAP ca urmare a condiţiilor stabilite şi a cofinanţării proiectelor de către beneficiari; este de părere că planurile de întreţinere ar spori şi mai mult durabilitatea proiectelor şi solicită Comisiei să ia în considerare introducerea acestora ca o condiţie pentru obţinerea sprijinului financiar din partea UE;

355.   se aşteaptă din partea Comisiei să se asigure cu rigurozitate că intervenţiile privind infrastructurile din domeniul gestionării integrate a frontierelor sunt concepute şi realizate astfel încât să încurajeze cooperarea regională;

356.   invită Comisia să depună toate eforturile posibile pentru a asigura o mai bună cooperare între diferiţii donatori la faţa locului, precum şi o coordonare mai eficientă a acţiunilor acestora;

357.   consideră că vizibilitatea UE ca cel mai mare donator din regiune ar trebui îmbunătăţită semnificativ pentru a fi pe măsura contribuţiilor sale; aşteaptă o propunere din partea Comisiei privind această chestiune;

Partea a XV-a
Raportul special nr. 13/2009– Delegarea de sarcini de implementare către agenţii executive: o opţiune de succes?

358.   subliniază faptul că, în conformitate cu principiile delegării competenţelor, responsabilitatea pentru politici şi pentru supravegherea activităţilor îi revine în continuare Comisiei;

359.   regretă totuşi că, potrivit auditului, controlul exercitat de Comisie asupra activităţilor agenţiilor nu este pe deplin eficace şi subliniază necesitatea dezvoltării de noi indicatori care să permită direcţiilor generale responsabile cu supravegherea să îmbunătăţească măsurarea performanţelor agenţiilor;

360.   consideră că înfiinţarea de agenţii executive ar trebui să fie motivată nu doar de constrângerile de personal, ci, în principal, de scopul îmbunătăţirii serviciilor în cadrul programelor în care o separare clară între politică şi sarcinile de punere în aplicare ar permite Comisiei să îşi concentreze eforturile asupra aspectelor strategice;

361.   sprijină intenţia Comisiei de a nu înfiinţa alte agenţii executive, cu excepţia cazului în care Comisia va dobândi competenţe noi până în 2013, ci, mai degrabă, să utilizeze posibilitatea prelungirii mandatului agenţiilor existente;

362.   constată că, potrivit raportului Curţii, practica de recrutare din agenţiile executive este să se angajeze agenţi temporari pe posturi cu grade inferioare şi să se solicite agenţilor contractuali o experienţă mai îndelungată decât în cazul agenţilor contractuali cu sarcini similare din cadrul Comisiei; constată că astfel s-ar putea reduce atractivitatea posturilor, în ciuda posibilităţii de reînnoire a contractelor, spre deosebire de perioada maximă de trei ani aplicabilă agenţilor contractuali ai Comisiei, şi observă că acest lucru ar putea avea drept urmare compromiterea bunei funcţionări a agenţiilor în cauză;

363.   solicită Comisiei să ofere informaţii cu privire la diferitele perioade contractuale aplicabile diferitelor sarcini contractuale şi la durata diferitelor contracte oferite de agenţiile executive;

364.   consideră că unul dintre potenţialele beneficii majore ale unei agenţii executive este recrutarea de personal specializat şi, prin urmare, solicită Comisiei să adopte măsuri pentru a ameliora şi simplifica recrutarea personalului agenţiilor; în plus, solicită Comisiei să ia în considerare nevoile specifice de recrutare ale agenţiilor executive;

365.   solicită Comisiei să prezinte informaţii detaliate cu privire la numărul de agenţi contractuali angajaţi de agenţiile executive şi la sarcinile care li s-au atribuit, la nivelurile de salarizare care le corespund, precum şi o situaţie a experienţei cerute în funcţie de fiecare grad de angajare; în plus, solicită Comisiei să prezinte informaţii cu privire la situaţiile în care personalul adecvat nu a putut fi recrutat rapid şi la întârzierile produse în procesul de recrutare a personalului, precum şi o analiză a factorilor care au determinat întârzierile;

366.   invită Comisia să urmeze recomandările Curţii şi:

Partea a XVI-a
Raportul special nr. 14/2009 – Şi-au atins instrumentele de gestionare a pieţei laptelui şi produselor lactate principalele obiective?

367.   având în vedere fluctuaţiile şi disparităţile masive de pe piaţa mondială, aşteaptă din partea Comisiei să adopte măsuri compensatorii şi de precauţie eficiente pentru a consolida întreprinderile mici şi a promova siguranţa aprovizionării cu alimente printr-o gamă largă de întreprinderi în cadrul Uniunii Europene;

368.   constată o preocupare deosebită a Curţii cu privire la consecinţele în zonele montane şi în cel mai puţin favorizate; subliniază că această preocupare este împărtăşită şi de Parlament, exploataţiile agricole eficiente fiind parte integrantă a dezvoltării în multe regiuni rurale; consideră că exploataţiile agricole în multe state membre au un impact semnificativ asupra dezvoltării, stabilităţii şi conservării peisajelor în zonele rurale;

369.   nu împărtăşeşte ideea potrivit căreia piaţa laptelui din UE ar trebui să se orienteze în principal spre piaţa internă, dar împărtăşeşte părerea Curţii de Conturi potrivit căreia, în ceea ce priveşte exporturile mondiale, sectorul european al laptelui ar trebui să se concentreze pe fabricarea de produse lactate cu o valoare adăugată mare; subliniază, de asemenea, că Comisia ar trebui să considere ca problemă prioritară concurenţa loială pe piaţa mondială fără dumping pentru a contracara dezavantajarea şi anihilarea financiară a întreprinderilor ca urmare a fluctuaţiilor neprevăzute din comerţul mondial; solicită finanţarea de măsuri de marketing adecvate şi de studii de cercetare în materie de piaţă în ţările din afara Europei şi subliniază că structurile agricole sau crearea acestora în ţările în curs de dezvoltare nu trebuie distruse prin exportul de bunuri agricole şi măsuri adiacente pe piaţă;

370.   împărtăşeşte opinia Curţii privind nevoia de supraveghere permanentă a evoluţiei pieţei laptelui şi solicită să se ţină cont de recomandările Curţii pentru a identifica astfel evoluţiile neadecvate în momentul în care acestea survin şi pentru a le combate prin măsuri corespunzătoare într-un stadiu incipient;

371.   în plus, subliniază faptul că este necesară o dezbatere detaliată şi cuprinzătoare cu privire la obiectivele PAC;

Partea XVII
Raportul special nr. 16/2009 privind gestionarea de către Comisia Europeană a asistenţei de preaderare pentru Turcia

372.   salută evaluarea obiectivă a Curţii privind gestionarea de către Comisie a asistenţei de preaderare pentru Turcia;

373.   remarcă criticile Curții cu privire la absența unei metode clare de selecție care să asigure că proiectele selectate corespund priorităților Parteneriatului de aderare și salută concluziile Curții conform cărora, deși au fost constatate anumite deficiențe în modul de gestionare de către Comisie a asistenței de preaderare acordate Turciei în perioada APT (adică 2002-2006), între timp Comisia a luat măsuri de îmbunătățire a procedurilor pentru IPA, deși eficiența modificărilor va putea fi evaluată doar în viitor;

374.   este şocat de concluziile din raportul special, în care Curtea de Conturi critică faptul că, pentru perioada 2002-2008, Comisia nu a garantat existenţa unui mecanism eficient de evaluare a proiectelor individuale şi că, prin urmare, este dificilă o evaluare a modului în care au fost gestionate fondurile, inclusiv utilitatea fondurilor investite;

375.   consideră că este îngrijorător faptul că planificarea strategică pentru 2002-2004, precum şi cele 236 de „priorităţi” definite în parteneriatul pentru aderare din 2006 nu au inclus niciun clasament în ceea ce priveşte importanţa şi niciun considerent privind nivelul sau măsurile necesare în ceea ce priveşte progresele către aderare; critică lipsa evidentă a unei utilizări eficiente a ajutorului financiar european; îşi exprimă dezamăgirea că, între 2006 şi 2008, multe priorităţi „pe termen scurt” nu au înregistrat niciun progres semnificativ;

376.   subliniază solicitarea Curţii de a dispune de o metodologie solidă cu ajutorul căreia să determine obiectivele strategice care necesită prioritar asistenţa financiară a UE; consideră că măsurile desemnate pentru realizarea fiecărui obiectiv strategic trebuie să fie definite în mod clar; solicită Comisiei să garanteze că diferitele propuneri de proiecte includ obiective specifice, măsurabile, realiste şi relevate, astfel încât realizarea lor să contribuie în mod vizibil la atingerea obiectivelor strategice;

377.   critică faptul că fondurile de asistenţă pentru preaderare au fost alocate Turciei în ciuda faptului că lipseau indicatori şi că progresele în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare nu au putut fi evaluate; prin urmare, solicită ca fondurile să fie concentrate în proiecte relevante pentru aderare, cu adevărat cuantificabile şi care pot fi implementate;

378.   subliniază că, deşi Comisia a introdus măsuri care vizează remedierea multor deficienţe din Sistemul de implementare descentralizată, în special de la introducerea noului Instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA 2007-2013), Comisia trebuie să abordeze deficienţele care persistă încă în programarea globală şi gestiunea performanţei, astfel cum a recomandat Curtea; se aşteaptă, de asemenea, din partea Comisiei să înştiinţeze autorităţile turce în acest sens pentru a se elabora astfel propuneri de proiecte care să permită realizarea obiectivelor strategice legate de finanţarea UE în termene realiste; consideră că Comisia trebuie să lanseze noi iniţiative în scopul de a ameliora profilul şi implementarea proiectelor de către instituţiile Sistemului de implementare descentralizată (măsuri cum ar fi evaluările obligatorii ale nevoilor şi programarea mai bună a regimurilor contractuale);

379.   având în vederea imposibilitatea de a evalua progresele efectuate pentru realizarea obiectivelor de aderare, solicită Comisiei să facă o analiză mai exactă a obiectivelor și a eficienței instrumentului de asistență pentru preaderare pe baza comentariilor Curții de Conturi și să prezinte analiza în cauză până la 15 septembrie 2010;

380.   reaminteşte importanţa unei evaluări efectuate de Comisie a întregului program de asistenţă de preaderare acordată Turciei.

(1) JO L 71, 14.3.2008. (2) JO C 273, 13.11.2009, p. 1. (3) JO C 107, 30.4.2004, p. 1. (4) JO C 216, 14.9.2007, p. 3. (5) JO C 269, 10.11.2009, p. 1. (6) JO C 273, 13.11.2009, p. 122. (7) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. (8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1. (9) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. (10) JO L 56, 4.3.1968, p. 1. (11) JO L 88, 31.3.2009, p. 25. (12) JO L 255, 26.9.2009, p. 36. (13) http://eca.europa.eu/portal/pls/portal/docs/1/2410290.PDF. (14) JO C 16 E, 22.1.2010, p. 201. (15) JO L 135, 31.5.1999, p. 1. (16) Regulamentul (CE) nr. 1341/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune, în ceea ce privește anumite proiecte generatoare de venituri (JO L 348, 24.12.2008, p. 12). (17) Regulamentul (CE) nr. 284/2009 al Consiliului din 7 aprilie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune, în ceea ce priveşte anumite dispoziţii privind gestiunea financiară (JO L 94, 8.4.2009, p. 10). (18) Regulamentul (CE) nr. 396/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul social european în vederea adăugării de noi tipuri de costuri eligibile pentru o contribuţie din partea FSE ( JO L 126, 21.5.2009, p. 1). (19) Regulamentul (CE) nr. 397/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul european de dezvoltare regională în ceea ce priveşte eligibilitatea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile în locuinţe (JO L 126, 21.5.2009, p. 3). (20) Regulamentul (CE) nr. 846/2009 al Comisiei din 1 septembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1828/2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune şi a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională (JO L 250, 23.9.2009, p. 1). (21) JO L 299, 8.11.2008, p. 1. (22) JO L 299, 8.11.2008, p. 43. (23) Texte adoptate, P7_TA(2009)0055. (24) Studiul de evaluare a fezabilităţii şi opţiunilor pentru introducerea elementelor dimensiunii de gen în procedura bugetară a UE, Comisia Europeană (DG Buget, Contract specific ABAC 132007 în conformitate cu Contractul-cadru BUDG 06/PO/01/Lot 002/ABAC-101922, Raportul final din mai 2008 A). (25) A se vedea Rezoluţia Parlamentului din 22 octombrie 2009 referitoare la aspectele instituţionale ale instituirii Serviciului european pentru acţiune externă [Texte adoptate, P7_TA(2009)0057]. (26) A se vedea Raportul special nr. 15/2009 al Curţii de Conturi Europene intitulat „Asistența comunitară implementată prin organizații ONU: procesul decizional și de monitorizare”. (27) Mecanismul palestiniano-european pentru gestionarea ajutorului socio-economic. (28) Mecanismul Internaţional Temporar. (29) Regulamentul (CE) nr. 1337/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 de creare a unui mecanism de reacţie rapidă la creşterea preţurilor la produsele alimentare în ţările în curs de dezvoltare (JO L 354, 31.12.2008, p.62). (30) 530 de milioane EUR din 837 de milioane EUR vizau proiecte de gestiune comună cu organizaţiile internaţionale. (31) Raportul special nr. 4/2009 al Curţii de Conturi Europene privind modul în care Comisia gestionează implicarea actorilor nestatali în cooperarea cu Comunitatea Europeană în scopul dezvoltării. Articolul 19 alineatul (8) şi articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 (ICD) prevede consultarea de către Comisie a reprezentanţilor societăţii civile „la un stadiu timpuriu” al procesului de programare. (32) Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 191, 15.7.1986, p. 23). (33) http://ec.europa.eu/europeaid/how/evaluation/evaluation_reports/2008/1259_docs_en.htm (34) Texte adoptate, P6_TA(2009)0188. (35) Raportul final al Grupului de experţi privind viitorul reţelelor de excelenţă (septembrie 2008 – „ER”), p. 21. (36) SEC(2006)0866 – C6-0231/2006 – 2006/0900(CNS). (37) ER, p. 26. (38) ER p. 28 (39) ER, p. 27. (40) Rezoluţia Parlamentului European din 23 aprilie 2009 conţinând observaţiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului general al Uniunii Europene aferent exerciţiului financiar 2007, secţiunea III – Comisia şi agenţiile executive (JO L 255, 26.9.2009, p. 36).