Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2932(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

B7-0549/2010

Dezbateri :

PV 21/10/2010 - 11.3
CRE 21/10/2010 - 11.3

Voturi :

PV 21/10/2010 - 12.3
CRE 21/10/2010 - 12.3

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0390

Texte adoptate
PDF 116kDOC 74k
Joi, 21 octombrie 2010 - Strasbourg Ediţie definitivă
Caucazul de Nord, în special cazul lui Oleg Orlov
P7_TA(2010)0390B7-0549, 0595, 0596, 0597, 0598 şi 0599/2010

Rezoluția Parlamentului European din 21 octombrie 2010 referitoare la situația drepturilor omului în Caucazul de Nord (Federația Rusă) și urmărirea penală împotriva lui Oleg Orlov

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2009 privind asasinarea unor activiști pentru drepturile omului din Rusia(1) ,

–  având în vedere acordarea, la 16 decembrie 2009, a Premiului Saharov lui Oleg Orlov, Serghei Kovalev și Ludmila Alexeyeva, în numele Centrului pentru Drepturile Omului „Memorial” și al tuturor apărătorilor drepturilor omului din Rusia,

–  având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, care a intrat în vigoare în 1997 și a fost prelungit până când va fi înlocuit de un nou acord,

–  având în vedere negocierile în curs pentru un acord care să instituie un nou cadru global al relațiilor UE-Rusia,

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Declarația Organizației Națiunilor Unite privind apărătorii drepturilor omului și Declarația Organizației Națiunilor Unite privind dreptul și responsabilitatea persoanelor, a grupurilor și a organelor societății de a promova și a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute,

–  având în vedere articolul 122 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în calitatea sa de stat membru al Consiliului Europei și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), și semnatară a declarațiilor ONU, Rusia s-a angajat să apere și să promoveze drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept;

B.  întrucât există peste 20 000 de cauze pendinte la Curtea Europeană a Drepturilor Omului intentate din Federația Rusă, și în special din regiunea Caucazului de Nord; întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat deja Federația Rusă, în peste 150 de cauze, pentru încălcări grave ale drepturilor omului în această regiune, subliniind importanța executării prompte și complete a acestor hotărâri;

Situația drepturilor omului în Caucazul de Nord

C.  întrucât situația apărătorilor drepturilor omului din regiunea caucazului de Nord, și în special din Republica Cecenă, Ingușeția și Dagestan, este alarmantă; întrucât asupra jurnaliștilor independenți, activiștilor societății civile, avocaților și apărătorilor drepturilor omului din regiune s-au proferat adesea amenințări și s-au comis acte de violență, hărțuire și intimidare, iar activitățile lor au fost restricționate de către membri ai organismelor de aplicare a legii; întrucât autorii încălcărilor drepturilor omului continuă să se bucure de impunitate, iar statul de drept continuă să fie tratat în derâdere; întrucât populația civilă este în continuare obiectul violențelor atât din partea grupurilor armate de opoziție, cât și din partea organismelor de aplicare a legii; întrucât tortura, maltratarea și detenția arbitrară au devenit obișnuite; întrucât ONG-urile independente de guvernele naționale au un rol important în dezvoltarea societății civile;

D.  întrucât frica este o stare generală în Cecenia, în pofida faptului că s-au realizat progrese certe în privința reconstrucției și s-au înregistrat îmbunătățiri clare în infrastructura regiunii; întrucât situația drepturilor omului și funcționarea sistemului judiciar și a instituțiilor democratice continuă să facă obiectul unei profunde îngrijorări;

E.  întrucât disparițiile succesive ale oponenților guvernului și ale apărătorilor drepturilor omului au rămas nepedepsite și nu fac obiectul unor anchete corespunzătoare;

F.  întrucât, deși în Ingușeția s-a stabilit un dialog constructiv între autorități și societatea civilă de la alegerea noului președinte, din 2009 s-a înregistrat o îngrijorătoare reapariție a violențelor, manifestate în unele cazuri în asasinarea și dispariția unor oponenți ai guvernului sau jurnaliști, fără a se fi început vreo urmărire penală;

G.  întrucât se pare că un număr din ce în ce mai mare de persoane dispărute din republicile din Caucazul de Nord au fost duse în regiunile ruse; întrucât Ali Dzhaniev, Yusup Dobriev, Yunus Dobriev și Magomed Adzhiev au fost ultima oară localizați în St. Petersburg pe 28 decembrie 2009, aproximativ la miezul nopți, iar de atunci nu se mai știe nimic despre ei, iar Zelimkhan Akhmetovich Chibiev, Magomed Khaybulaevich Israpilov, Dzhamal Ziyanidovich Magomedov, Akil Dzhavatkhanovich Abdullaev și Dovar Nazimovich Asadov, trei dintre aceștia locuind în Caucazul de Nord, au fost văzuți ultima oară la moscheea istorică din Moscova, pe 24-25 septembrie 2010, după care nu a mai existat nici o indicație cu privire la locul unde se află;

H.  întrucât există încă aproximativ 80 000 de persoane strămutate intern în Caucazul de Nord, la peste 18 ani de la momentul în care au fost siliți să-și părăsească domiciliul în urma unei serii de războaie izbucnite între Igușeția și Oseția de Nord în 1992, și în Cecenia în 1994 și 1999; întrucât aceste persoane întâmpină dificultăți în a-și găsi o locuință, în a-și extinde permisele de ședere, ceea ce le limitează accesul la serviciile sociale, în a-și reînnoi pașapoartele interne și în a obține statutul de „migrant forțat”, de care ar avea nevoie pentru a-și putea găsi un loc de muncă și pentru a avea acces la serviciile și prestațiile sociale;

I.  întrucât, la 3 septembrie 2010, Președintele Buzek și-a exprimat solidaritatea profundă cu familiile victimelor din tragedia de la Beslan și a solicitat insistent Președintelui Federației Ruse să se asigure că drepturile acestora sunt respectate deplin și că se va stabili până la urmă adevărul cu privire la evenimentele din septembrie 2004;

J.  întrucât nu există nici un fel de justificare pentru actele de violență generalizată împotriva populației civile;

K.  luând act de inițiativa reprezentanților societății civile internaționale și a celei din Rusia de a crea un Centru de documentare „Natalia Estemirova” pentru posibilele crime de război și alte încălcări grave ale drepturilor omului comise în timpul războaielor din Cecenia;

Urmărirea penală împotriva lui Oleg Orlov

L.  întrucât acțiunile organizațiilor pentru drepturile omului, precum organizația Memorial, sunt esențiale pentru crearea unei societăți stabile și libere în Rusia și pentru obținerea unei stabilități reale și de durată în Caucazul de Nord în special; întrucât, prin urmare, guvernul rus și guvernele republicilor din Caucazul de Nord pot fi mândre de rolul important jucat de aceste organizații;

M.  întrucât Natalia Estemirova, coordonatoarea activităților din Cecenia ale organizației Memorial, a fost răpită la 15 iulie 2009 la Groznâi, iar corpul său neînsuflețit a fost descoperit în statul vecin Ingușeția; întrucât investigațiile cu privire la această crimă nu au avansat deloc și nu au fost descoperiți nici asasinii, nici autorii morali;

N.  întrucât, la 21 ianuarie 2010, Oleg Orlov și Centrul pentru drepturile omului „Memorial” au fost condamnați de către Tribunalul civil al municipalității Moscovei să plătească daune lui Ramzan Kadyrov, Președintele Ceceniei;

O.  întrucât, la 9 februarie 2010, Ramzan Kadyrov a anunțat public că va renunța la urmărirea penală împotriva lui Oleg Orlov, președintele consiliului de administrație al Centrului pentru drepturile omului „Memorial”, și a Ludmilei Alexeyeva, președinta Grupului Moscova - Helsinki, pentru calomnie;

P.  întrucât, la 6 iulie 2010, Oleg Orlov a fost trimis în judecată în temeiul articolului 129 din Codul penal rus și riscă până la trei ani de detenție dacă este găsit vinovat;

Q.  întrucât Codul de procedură penală al Federației Ruse (în special articolul 72) a fost grav încălcat în cadrul procedurii penale deschise împotriva lui Oleg Orlov;

R.  întrucât sediile câtorva principale organizații pentru apărarea drepturilor omului, printre care și Memoria, au fost controlate între 13 și 16 septembrie 2010, cerându-li-se să prezinte, într-un termen scurt, numeroase documente referitoare la activitatea lor,

1.  condamnă toate actele de terorism și subliniază că nu există nici un fel de justificare pentru actele de violență fără discernământ împotriva populației civile; își exprimă simpatia și solidaritatea pentru prietenii și familiile tuturor victimelor violențelor, inclusiv cele din atentatul recent cu bombă din metroul din Moscova, din atacul care a avut loc de curând împotriva parlamentului cecen și a nenumăratelor atacuri comise continuu împotriva populațiile din republicile caucaziene;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la resurgența violenței și a actelor teroriste din Caucazul de Nord; solicită ca, de o parte, să se pună capăt actelor teroriste, iar de cealaltă, autoritățile ruse să nu mai întrețină climatul de impunitate omniprezentă pentru încălcări ale drepturilor omului și absența statului de drept din regiune;

3.  recunoaște dreptul Rusiei de a combate terorismul real și insurgențele armate din Caucazul de Nord, dar solicită insistent autorităților să o facă respectând dreptul internațional din domeniul drepturilor omului; avertizează că abuzurile continue și metodele ilegale de reprimare a insurgențelor vor agrava antagonizarea populației și, în loc să creeze stabilitate, vor conduce la escaladarea repetată a violenței în regiune;

4.  îndeamnă autoritățile ruse să facă tot ce le stă-n putere pentru a asigura protecția militanților pentru apărarea drepturilor omului, astfel cum se prevede în Declarația ONU privind dreptul și responsabilitatea persoanelor, a grupurilor și a organelor societății de a promova și a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute;

5.  subliniază că impunitatea de durată din Cecenia contribuie la destabilizarea întregii regiuni a Caucazului de Nord;

6.  condamnă cu hotărâre orice formă de pedepsire colectivă a persoanelor suspectate de legături cu insurgenții, inclusiv practica incendierii locuințelor familiilor membrilor activi sau presupuși ai opoziției armate; solicită autorităților să ia măsuri concrete pentru a preveni repetarea unor astfel de încălcări și pentru a pedepsi oficialii răspunzători pentru acestea, de la toate nivelurile;

7.  solicită insistent Rusiei să permită accesul nerestricționat în Caucazul de Nord al organizațiilor pentru drepturile omului, presei și instituțiilor guvernamentale internaționale precum Consiliul Europei, Comitetul Internațional al Crucii Roșii, OSCE și ONU; în plus, invită în special autoritățile competente să creeze condițiile care să permită organizației „Memorial” și altor organizații de apărare a drepturilor omului să-și reia complet activitățile în Caucazul de Nord în condiții de siguranță;

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea numărului de dispariții printre locuitorii republicilor Caucazului de Nord, care se pare că au fost aduși în alte regiuni ruse și speră că Procurorul general al Federației Ruse va clarifica și confirma locul unde se află acești cetățeni;

9.  solicită insistent autorităților federale ruse să asigure transpunerea în practică a unor soluții de durată pentru persoanele strămutate intern (PSI); solicită o acțiune națională guvernamentală mai puternică pentru a susține operațiunile UNHCR care vizează continuarea programelor pentru locuințe destinate PSI, precum și facilitarea unor măsuri care să amelioreze accesul PSI la servicii și prestații; subliniază că, pentru a asigura încetarea încălcării drepturilor PSI, este necesară monitorizarea continuă a acestora; solicită guvernului rus să recunoască oficial conceptul de PSI și să-și adapteze legislația în consecință;

10.  solicită autorităților federale ruse să ancheteze cu rapiditate, rigoare și eficiență asasinatul Nataliei Estemirova și să aducă în fața justiției persoanele responsabile pentru această crimă brutală, precum și pe cele implicate;

11.  respinge și condamnă încercările cinice și absurde de a acuza organizația Memoria de sprijinire a organizațiilor teroriste;

12.  condamnă începerea urmăririi penale împotriva lui Oleg Orlov și solicită insistent autorităților competente să-și reconsidere decizia de a deschide o acțiune penală; subliniază că declarațiile de tipul celor făcute de Oleg Orlov sunt legitime într-o democrație și nu ar trebui să facă obiectul vreunor sancțiuni civile sau penale;

13.  solicită autorităților ruse, în cazul în care procesul continuă, să se asigure că nu se mai comit încălcări ale legii în cadrul anchetelor și al acțiunilor în instanță împotriva lui Oleg Orlov, și să respecte în toate circumstanțele Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului, Declarația Universală a Drepturilor Omului și instrumentele internaționale și regionale din domeniul drepturilor omului ratificate de Federația Rusă;

14.  reamintește faptul că lui Oleg Orlov i s-a acordat Premiul Saharov 2009 al Parlamentului European, fiind astfel sub protecția specială, morală și politică, a acestei instituții; solicită insistent guvernului rus să-i permită lui Oleg Orlov, fără restricții, să participe la ceremonia decernării premiului Saharov 2010, care va avea la Strasbourg;

15.  condamnă perchizițiile de intimidare efectuate la sediile organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului și speră clarificarea legalității și a scopurilor acestor acțiuni;

16.  deplânge faptul că încălcările repetate ale drepturilor omului au un impact negativ major asupra imaginii și credibilității Rusiei în lume și umbresc relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, relații care sunt importante și care ar trebui să evolueze spre un parteneriat strategic, dată fiind dependența lor reciprocă și diversele interese comune, în special în materie de cooperare în domeniul politic, al securității, economic și al energiei, dar și în materie de respectare a principiilor și procedurilor democratice și a drepturilor umane de bază;

17.  susține ferm recomandările din rezoluția adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 22 iunie 2010, referitoare la căile legale de atac în cazul încălcării drepturilor omului din Caucazul de Nord, care ar putea contribui substanțial la încetarea impunității de care se bucură autorii încălcărilor drepturilor omului și la restabilirea încrederii populației în organismele de aplicare a legii;

18.  solicită autorităților ruse să respecte toate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și să ia măsuri pentru a rectifica aceste încălcări în fiecare dintre cazuri, inclusiv prin efectuarea unor anchete efective și prin tragerea la răspundere a vinovaților, și să adopte, de asemenea, măsuri cu caracter general de executare a acestor hotărâri, printre care ar trebui să se numere modificări politice și legislative care să prevină repetarea unor încălcări similare;

19.  recomandă autorităților de la nivel federal, regional și local să deschidă un dialog constructiv cu activiștii societății civile, pentru a permite dezvoltarea unor structuri democratice funcționale;

20.  solicită avansarea în consultările dintre UE și Rusia pe tema drepturilor omului, precum și deschiderea procesului de consultare pentru a face posibilă contribuția reală a Parlamentului European, Dumei de Stat, autorităților judiciare ruse, societății civile și organizațiilor de apărare a drepturilor omului; solicită Rusiei să-și respecte întru totul obligațiile în calitate de membru al OSCE și al Consiliului Europei;

21.  atrage atenția în mod special asupra situației miilor de refugiați din Caucazul de Nord în statele membre UE, mai ales asupra diasporei cecene din Austria, care numără cel puțin 20 000 de persoane, dintre care mulți minori; își exprimă serioasa îngrijorare, în acest context, cu privire la asasinarea unui refugiat cecen în Viena, în mai 2010 și a faptului să există suspiciuni grave cu privire la implicarea președintelui cecen în acest asasinat; solicită statelor membre UE să implementeze o politică mai coordonată, mai coerentă și mai vizibilă cu privire la protecția refugiaților nord-caucazieni pe teritoriul european, în conformitate cu obligațiile lor umanitare și legate de drepturile omului

o
o   o

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului Federației Ruse, OSCE și Consiliului Europei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2009)0022.

Ultima actualizare: 7 februarie 2012Notă juridică