Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2010/2071(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0308/2010

Texte depuse :

A7-0308/2010

Dezbateri :

PV 22/11/2010 - 23
CRE 22/11/2010 - 23

Voturi :

PV 23/11/2010 - 6.17
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2010)0419

Texte adoptate
PDF 158kDOC 126k
Marţi, 23 noiembrie 2010 - Strasbourg Ediţie definitivă
Cooperarea civilo-militară și dezvoltarea unor capacități civilo-militare
P7_TA(2010)0419A7-0308/2010

Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2010 referitoare la cooperarea civilo-militară și dezvoltarea unor capacități civilo-militare (2010/2071(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Strategia europeană de securitate, intitulată „O Europă mai sigură într-o lume mai bună”, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003, precum și raportul privind punerea în aplicare a acesteia, intitulat „Asigurarea securității într-o lume în schimbare”, aprobat de Consiliul European la 11-12 decembrie 2008,

–  având în vedere Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, aprobată de Consiliul European la 25-26 martie 2010,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind PSAC, adoptate la 26 aprilie 2010,

–  având în vedere concluziile PESA și declarația intitulată „PESA zece ani - provocări și oportunități”, adoptată de Consiliu la 17 noiembrie 2009,

–  având în vedere Declarația privind consolidarea politicii europene de securitate și apărare, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2008, și Declarația privind consolidarea capacităților, adoptată de Consiliu la 11 decembrie 2008,

–  având în vedere concluziile Președinției adoptate de Consiliul European la Santa Maria de Feira la 20 iunie 2000 și la Göteborg la 16 iunie 2001, Programul UE pentru prevenirea conflictelor violente, adoptat, de asemenea, la Göteborg la 16 iunie 2001, Obiectivul global civil pentru 2008, aprobat de Consiliul European la 17 decembrie 2004, precum și Obiectivul global civil pentru 2010, aprobat de Consiliul European la 19 noiembrie 2007,

–  având în vedere concluziile Președinției, adoptate de Consiliul European la Helsinki la 11 decembrie 1999 (Obiectivul global 2003), precum și Obiectivul global 2010, aprobat de Consiliu la 17 mai 2004,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind consolidarea securității chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) în Uniunea Europeană și de aprobare a planului de acțiune al UE în domeniul CBRN,

–  având în vedere documentul Consiliului din 3 decembrie 2008 privind punerea în aplicare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) consolidată prin Rezoluția 1820 a CSONU în contextul PESA şi documentul Consiliului din 14 septembrie 2006 referitor la abordarea integratoare a drepturilor omului în cadrul PESA,

–  având în vedere rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la recentul cutremur din Haiti, care solicită instituirea unei Forțe de Protecție Civilă a UE(1) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2010 referitoare la punerea în aplicare a Strategiei europene de securitate și a politicii comune de securitate și apărare(2) ,

–  având în vedere Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului european pentru acțiune externă(3) ,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0308/2010),

Observații generale

1.  reamintește faptul că UE s-a angajat să definească și să urmărească politici și acțiuni comune pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor, consolidarea reabilitării în urma conflictelor și întărirea securității internaționale, în conformitate cu principiile Cartei ONU, precum și pentru întărirea și sprijinirea democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor dreptului internațional și pentru acordarea de asistență către populațiile care se confruntă cu catastrofe naturale sau provocate de om;

2.  subliniază faptul că securitatea pe plan intern și cea pe plan extern sunt tot mai interdependente și că, prin dezvoltarea politicilor și capacităților sale de gestionare a crizelor, de prevenire a conflictelor și de consolidare a păcii în conformitate cu obiectivele menționate mai sus, UE contribuie și la garantarea securității propriilor săi cetățeni;

3.  subliniază că UE, în special prin intermediul gestionării crizelor civile, oferă o contribuție deosebită la securitatea globală, care reflectă valorile și principiile sale fundamentale;

4.  subliniază că deseori răspunsurile eficiente la crizele și amenințările la adresa securității din prezent trebuie să se bazeze atât pe capacitățile civile, cât și pe cele militare și necesită o cooperare mai strânsă între acestea; reamintește că dezvoltarea abordării cuprinzătoare a UE și a capacităților sale combinate, civile și militare, de gestionare a crizelor au reprezentat trăsături distincte ale PSAC și reprezintă principala valoare adăugată a acesteia; reamintește în același timp că PSAC nu este singurul instrument disponibil și că misiunile PSAC ar trebui folosite în cadrul unei strategii mai largi a UE;

5.  reamintește nevoia unei Cărți albe a UE referitoare la politica de securitate și apărare, bazate pe revizuiri sistematice și riguroase în domeniul securității și apărării, realizate de către statele membre, în conformitate cu un program comun și pe baza unor criterii comune, care să definească mai clar raportul dintre obiectivele și interesele Uniunii în domeniul politicii de securitate și apărare și mijloacele și resursele disponibile; subliniază faptul că această Carte albă ar trebui, de asemenea, să definească domeniile și condițiile în care este dorită o cooperare civilo-militară mai intensă, pentru a contribui la atingerea acestor obiective; consideră că această Carte albă a UE ar trebui să identifice în mod explicit oportunitățile pentru reunirea resurselor la nivelul Uniunii, precum și specializarea națională și armonizarea capacităților, pentru a putea realiza economii considerabile;

Intensificarea coordonării civilo-militare

6.  subliniază că instituirea Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE) ar trebui să contribuie în continuare la dezvoltarea unei abordări europene cu adevărat cuprinzătoare a gestionării crizelor civile și militare pe plan european, a prevenirii conflictelor și a consolidării păcii, punând la dispoziția UE suficiente structuri, resurse umane și resurse financiare pentru a-și îndeplini responsabilitățile pe plan mondial în conformitate cu Carta ONU;

7.  sprijină pe deplin transferarea structurilor PSAC, inclusiv Direcția de gestionare a crizelor și de planificare, Capacitatea civilă de planificare și conducere, Statul Major al UE și Centrul de situații, în cadrul SEAE, sub autoritatea și responsabilitatea directe ale Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate; reamintește angajamentul Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant de a asigura o cooperare strânsă și o sinergie între aceste structuri și acele unități relevante ale Comisiei transferate în cadrul SEAE care au competențe în domeniul planificării și programării răspunsului la criză, de prevenire a conflictelor și consolidare a păcii; îndemnă Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant să se asigure că aceste unități operează pe picior de egalitate cu structurile PSAC; subliniază că niciun control oficial sau neoficial realizat de către structurile PSAC cu privire la planificarea și programarea măsurilor finanțate din Instrumentul de stabilitate nu este acceptabil și insistă asupra faptului că structurile transferate ale Comisiei nu trebuie să fie dezmembrate;

8.  pentru a stimula dezvoltarea abordării cuprinzătoare a UE, încurajează, de asemenea, strânsa colaborare dintre SEAE și toate celelalte unități relevante din cadrul Comisiei, în special cu cele care se ocupă de problemele legate de dezvoltare, ajutoarele umanitare, protecția civilă și sănătatea publică; atrage atenția asupra necesității legăturilor directe dintre SEAE și agențiile PSAC, și anume Agenția Europeană pentru Apărare, Institutul UE pentru Studii de Securitate, Colegiul European pentru Securitate și Apărare și Centrul pentru Sateliți al UE;

9.  atrage atenția asupra rolului Centrului de monitorizare și informare al Comisiei în facilitarea coordonării ajutoarelor în caz de dezastre în cadrul Mecanismului pentru protecție civilă și subliniază necesitatea strânsei cooperări dintre centru și SEAE, care să fie asigurată de către Vice-președinte/Înaltul Reprezentat în capacitatea sa de vice-președinte al Comisiei; îndeamnă la o coordonare mai bună și o punere în aplicare mai rapidă a mijloacelor militare în contextul ajutorului în caz de dezastre, în special în cazul capacităților de transport aerian, bazată pe experiența acumulată în Haiti; își reiterează apelul făcut pentru îmbunătățirea în continuare a Mecanismului de protecție civilă în vederea stabilirii unei rezerve voluntare de resurse ale statelor membre care să poată fi desfășurate în eventualitatea operațiunilor de reacție la catastrofe; propune ca aceste resurse să fie coordonate și desfășurate în numele unei Forțe a UE de protecție civilă pentru a spori vizibilitatea măsurilor întreprinse de UE; reamintește, în același timp, responsabilitatea pe care o are fiecare stat membru în parte în ceea ce privește măsurile de protecție civilă și de control al dezastrelor;

10.  pledează, de asemenea, în favoarea unei mai bune coordonări între agențiile umanitare ale statelor membre și DG ECHO pentru operațiunile de ajutorare în urma dezastrelor naturale sau provocate de om;

11.  invită Consiliul să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a aplica efectiv clauza de asistență reciprocă prevăzută de articolul 47 alineatul (7) din TUE, precum și clauza de solidaritate prevăzută de articolul 222 din TFUE, care ar trebui să reflecte abordarea cuprinzătoare a UE și să se bazeze pe resurse civilo-militare;

12.  reamintește, succesul înregistrat de Parteneriatul pentru pace dintre Comisie și organizații neguvernamentale, precum și faptul că o mai bună cooperare între organizațiile neguvernamentale, cele ale societății civile și SEAE este de o importanță vitală; solicită Comisiei să continue să dezvolte cadrul cooperării cu ONG-urile și să promoveze utilizarea actorilor nestatali în activitățile Uniunii de prevenire și management al conflictelor inclusiv prin includerea acestora în programele UE de formare;

Nivelul strategic

13.  la nivelul politico-strategic, salută integrarea elementelor civile și militare în cadrul Direcției de gestionare a crizelor și de planificare (CMPD), ca pe un pas în direcția cea bună; subliniază, cu toate acestea, necesitatea identificării unui echilibru adecvat între capacitățile de planificare strategică civile și cele militare prin creșterea ponderii experților civili, nu numai în termeni numerici, ci și din punct de vedere ierarhic, pentru exploatarea deplină a sinergiilor disponibile; subliniază în același timp necesitatea de a se acorda respectul cuvenit diferențelor dintre rolul civil și cel militar și obiectivele distincte ale acestora, precum și de a se asigura alocarea unei combinații adecvate de resurse umane de la caz la caz pentru fiecare operațiune;

14.  în special, solicită Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant să abordeze problema personalului insuficient în ceea ce privește experții în domeniul planificării misiunilor civile și a dezvoltării capacităților civile și să asigure faptul că CMPD cuprinde un număr suficient de experți din toate domeniile prioritare ale capacităților civile, și anume poliție, justiție, administrație civilă, protecție și monitorizare civilă, precum și în domeniul drepturilor omului;

15.  subliniază necesitatea obținerii, în fazele de rutină, a unei cunoașteri comune a situației de către toți actorii UE implicați (SEAE, dar și unitățile relevante din cadrul Comisiei: DG DEV, DG ECHO, DG SANCO, bazându-se pe evaluările capacităților în caz de criză ale fiecăruia, fapt care ar trebui să se reflecte în toate documentele strategice regionale sau de țară ale UE; subliniază faptul că restructurarea delegațiilor UE deține un rol important în acest proces;

16.  solicită îmbunătățirea rolului șefilor delegațiilor UE și a reprezentanților speciali ai UE - prezenți în zonele de criză - în eforturile de coordonare civil-militară și în vederea asigurării unei supravegheri politice mai îndeaproape pe teren;

Nivelul operațional

17.  la nivelul operațional de planificare, solicită o întărire semnificativă a capacităților de planificare civile, care să corespundă ambițiilor misiunilor civile PSAC, prin întărirea Celulei civile de planificare și conducere (CPCC) în ceea ce privește schema de personal, precum și prin intermediul unei repartizări mai bune a sarcinilor între nivelul strategic și cel operațional; subliniază că această repartizare a sarcinilor trebuie să se bazeze pe o strategie de personal echilibrată și cuprinzătoare; consideră că, în lumina responsabilităților ce incumbă Comandantului operațiilor civile, această funcție trebuie plasată la un nivel corespunzător (cu alte cuvinte, mai înalt) în cadrul ierarhiei SEAE;

18.  reiterează solicitarea privind instituirea unui comandament operațional permanent al UE, responsabil cu planificarea operațională și desfășurarea operațiunilor militare ale UE, care să înlocuiască actualul sistem bazat pe utilizarea unuia dintre cele șapte comandamente disponibile pe o bază ad hoc; subliniază că o astfel de acțiune ar garanta coerența lanțului de comandă, ar spori în mare măsură capacitatea UE de a răspunde în mod rapid și cuprinzător la crize (în special prin consolidarea memoriei instituționale a UE) și ar reduce, de asemenea, costurile;

19.  susține plasarea comandamentului operațional în proximitatea CPCC, pentru a maximiza beneficiile unei coordonări civilo-militare, inclusiv punerea în comun a anumitor funcții, și pentru mai buna promovare a celor mai bune practici în rândul planificatorilor UE; mai mult, sugerează posibilitatea integrării comandamentului operațional și a CPCC într-un „Comandament de gestionare a crizelor” comun al UE, ce ar urma să fie responsabil cu planificarea operațională și desfășurarea tuturor misiunilor civile ale UE, a operațiunilor militare și a misiunilor de reformă a sectorului de securitate;

20.  subliniază, cu toate acestea, faptul că trebuie ținut cont de diferențele dintre planificarea civilă și cea militară și că trebuie menținute lanțuri de comandă separate, Comandantul operațiunilor civile și Comandantul operațiunilor militare menținându-și propriile competențe și ocupând același nivel ierarhic în cadrul SEAE;

Consolidarea capacităților civile și militare ale UE

21.  subliniază numărul mare de angajamente luate de către statele membre în ceea ce privește dezvoltarea capacităților atât militare, cât și civile de gestionare a crizelor, începând cu Consiliile Europene de la Helsinki și Santa Maria de Feira și până la Declarația din decembrie 2008 privind consolidarea capacităților; solicită statelor membre și Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant să asigure punerea adecvată în aplicare a acestor angajamente, astfel încât să fie redusă discrepanța imensă dintre capacitățile operaționale existente și obiectivele politice declarate;

22.  în contextul urmăririi Obiectivelor globale pentru 2010, solicită statelor membre să se concentreze asupra punerii concrete la dispoziție de capacități și asupra zonelor cu potențial de sinergii civilo-militare, în special cele identificate deja, pentru a realiza progrese reale cât mai curând posibil; subliniază necesitatea ca dezvoltarea capacităților să se bazeze pe cerințele specifice pentru misiunile PSAC; salută Procesul de dezvoltare a capacităților globale pentru capacitățile militare în cadrul Agenției Europene de apărare; încurajează continuarea dezbaterilor cu privire la modalitățile de articulare a celor două procese de dezvoltare a capacităților în cadrul obiectivelor strategice globale civile și militare;

23.  salută eforturile depuse de fostele și actualele președinții ale Consiliului de a demara un proces de clarificare a naturii și ariei de acțiune a Cooperării structurate permanente (CSP) în conformitate cu dispozițiile articolului 42 alineatul (6) din TUE; solicită Consiliului să ofere într-un termen scurt o viziune clară a CSP, ținând seama de natura civilo-militară a abordării cuprinzătoare a UE, și să prezinte măsuri concrete de demarare a CSP în contextul actualei crize financiare și a micșorării bugetelor naționale pentru apărare ale statelor membre ale UE;

Personalul alocat misiunilor

24.  în lumina angajamentelor politice luate, solicită statelor membre să abordeze de urgență problema insuficienței acute de personal civil în cadrul misiunilor PSAC, în primul rând EULEX Kosovo și EUPOL Afganistan, în special prin elaborarea cât mai rapidă a unor strategii naționale care să permită facilitarea desfășurării personalului civil al misiunilor; solicită autorităților naționale competente, precum ministerele de interne și de justiție, în strânsă cooperare cu ministerele apărării, să dezvolte, ca parte a acestor strategii, o abordare mai structurată a obiectivului de stabilire a unor condiții adecvate pentru participarea personalului civil la misiunile PSAC, în special în ceea ce privește perspectivele de carieră și remunerația;

25.  în acest context, solicită statelor membre să asigure în special faptul că participarea la misiunile PSAC este considerată drept un avantaj important în dezvoltarea carierei în cadrul sistemelor lor de poliție și justiție și că acele servicii care detașează civili în aceste misiuni sunt compensate în mod adecvat pentru pierderea temporară de personal; consideră că Consiliul ar trebui să garanteze faptul că diurnele personalului misiunii PSAC sunt adaptate circumstanțelor misiunii respective;

26.  reafirmă necesitatea respectării Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, prin care se solicită aplicarea unei abordări ce reflectă echilibrul de gen în stabilirea personalului și în pregătirea acestuia pentru toate misiunile, precum și concentrarea asupra problematicii de gen în toate acțiunile întreprinse; subliniază că un număr adecvat de femei în misiunile civile sau militare reprezintă o condiție esențială pentru succesul misiunilor respective, fie că sunt operațiuni de menținere a păcii, fie de ajutor în caz de dezastre, precum și în misiunile diplomatice, acest fapt constituind o modalitate de a se asigura că nevoile, drepturile și interesele femeilor sunt tratate adecvat și de a asigura implicarea femeilor în acțiunile și obiectivele misiunii; reamintește că statele membre ale UE trebuie să elaboreze planuri naționale de acțiune pentru a asigura respectarea Rezoluției 1325;

Formarea profesională

27.  subliniază necesitatea asigurării unei formări profesionale adecvate care să preceadă desfășurarea și care ar putea să includă participarea personalului civil la exerciții militare, inclusiv simulări de situații de urgență, și a personalului militar la instruirea și/sau exercițiile civile; recomandă cu insistență statelor membre să păstreze liste cu civili mobilizabili, care au competențe relevante, în special cu cei instruiți pentru misiuni desfășurate împreună cu forțe militare; salută practica unor state membre de a dispune de o agenție centralizată specială, responsabilă cu recrutarea și formarea întregului personal civil mobilizabil;

28.  sprijină dezvoltarea de către Consiliu a mediului informatic Goalkeeper, în vederea facilitării recrutării și formării de personal pentru misiunile civile;

29.  reamintește Grupul european pentru formare (GEF) finanțat de către Comisie și subliniază că una dintre concluziile la care a ajuns acesta a fost că investițiile în instruire trebuie să fie corelate cu desfășurări de facto; salută accentul pus de către Comisie asupra garantării faptului că următorul proiect de formare a civililor, finanțat prin intermediul Instrumentului de stabilitate, va viza experți deja identificați în vederea viitoarei mobilizări în cadrul misiunilor;

30.  subliniază, în contextul recomandărilor Consiliului pentru anul 2008, rolul consolidat pe care ar trebui să îl aibă Colegiul European de Securitate și Apărare (CESA) în domeniul construcției capacităților și al formării pentru gestionarea eficace a crizelor, în lumina instituirii SEAE; îndeamnă Consiliul să îmbunătățească facilitățile de formare și schema de personal a CESA, inclusiv prin punerea la dispoziția acestuia a unui sediu permanent, pentru a garanta o formare sustenabilă și eficientă la nivel strategic, operațional și tactic pentru personalul civil și militar al statelor membre și al instituțiilor UE; solicită crearea de burse pentru tinerii absolvenți care doresc să se specializeze în domeniile necesare;

31.  solicită o acțiune pregătitoare în vederea dezvoltării și punerii la dispoziție a formării cu privire la mediere și dialog în lumina instituirii SEAE , în conformitate cu Conceptul privind consolidarea capacităților UE de mediere și dialog adoptat de Consiliu în 2009;

Finanțarea rapidă

32.  încurajează eforturile suplimentare ce vizează disponibilizarea cât mai rapidă a unor fonduri pentru misiunile civile și simplificarea procedurilor de luare a deciziilor și a modalităților de implementare; subliniază necesitatea ca departamentele relevante ale Comisiei să lucreze îndeaproape și de pe poziții de egalitate cu structurile de gestionare a crizelor din cadrul SEAE, pentru a permite o finanțare inițială rapidă a misiunilor civile; solicită, din rațiuni de transparență și responsabilitate, crearea unei linii bugetare pentru fiecare misiune PSAC;

33.  solicită Consiliului să ia rapid deciziile adecvate pentru a crea fondul de lansare, conform dispozițiilor articolului 41 TUE, după consultarea Parlamentului European; solicită Vicepreședintelui/Înalt Reprezentant să informeze regulat Parlamentul, după crearea fondului, cu privire la funcționarea acestuia;

Instrumentele de gestionare a crizelor

34.  salută dezvoltarea conceptului de Unități Integrate de Poliție (IPU), și anume forțe robuste, care pot fi desfășurate rapid, flexibile și interoperabile, capabile să îndeplinească sarcini executive de aplicare a legii și care, în anumite circumstanțe, pot fi desfășurate și ca parte a unei operațiuni militare și sub comandă militară; ia act de aplicarea cu succes a acestui concept în Bosnia și Herțegovina, ca parte a EUFOR Althea, și în Kosovo, în cadrul EULEX; subliniază necesitatea existenței unor astfel de unități, care reprezintă cea mai adecvată soluție în cazul intervențiilor în situații nestabilizate și în special pe durata tranziției de la comanda militară la cea civilă; recomandă statelor membre să investească în dezvoltarea unor astfel de capacități;

35.  în acest context, sprijină pe deplin utilizarea Forței europene de jandarmerie (EGF), care poate fi plasată sub comandă militară sau civilă și asigură capacități pentru desfășurarea rapidă a misiunilor expediționare de poliție, și care reprezintă un instrument deosebit de adecvat pentru o serie de operațiuni de gestionare eficace a crizelor, inclusiv pentru misiunile de stabilizare post-dezastru; solicită tuturor statelor membre care au forțe de poliție cu statut militar să se alăture acestei inițiative;

36.  salută progresul înregistrat în dezvoltarea bazei de experți pentru echipele de intervenție civilă (CRT) pentru asigurarea capacității de evaluare rapidă, dar subliniază că este necesară extinderea acestor liste; subliniază importanța capacităților de evaluare timpurie și de informare în garantarea faptului că UE reacționează la crize utilizând cele mai adecvate mijloace aflate la dispoziție;

37.  subliniază că UE, pe timp de criză, trebuie să fie capabilă să desfășoare echipe interdisciplinare în primele ore ale crizei, alcătuite în întregime din experți civili, militari și civil-militari de la SEAE și Comisie;

38.  solicită Vice-președintelui/Înaltului Reprezentant să prezinte o viziune comună asupra misiunilor PSAC, așa cum se subliniază în articolul TUE, și a modului în care acestea vor fi conduse în contextul cooperării civil-militare existente; îi încurajează, în acest context, să accelereze stabilirea unei baze de experți în sfera reformei sectorului de securitate, pentru a consolida capacitatea UE în acest domeniu;

39.  îndeamnă statele membre să utilizeze optim instrumentele existente și creeze mecanisme de evaluare a impactului înainte de a formula obiective noi și ambițioase;

40.  este convins de faptul că grupurile tactice de luptă ale UE reprezintă un instrument adecvat pentru operațiunile de gestionare a crizelor; reiterează îndemnul adresat Consiliului de a spori gradul de utilizare și flexibilitate al acestora; solicită, de asemenea, îmbunătățirea modului de utilizare al acestor grupuri pentru operațiunile de acordare de ajutor civilo-militare, cu respectarea deplină a Orientărilor revizuite de la Oslo privind utilizarea activelor militare și de apărare civilă în operațiunile de salvare în caz de dezastre;

41.  solicită statelor membre să ajungă la un acord în ceea ce privește extinderea conceptului de costuri comune, asociat utilizării grupurilor tactice de luptă (costuri ce urmează a fi finanțate prin intermediul mecanismului ATHENA), sau cu privire la finanțarea comună a totalității costurilor operațiunilor de gestionare a crizelor desfășurate de către statele membre; consideră că un astfel de acord este necesar pentru ca utilizarea acestor grupuri să devină acceptabilă din punct de vedere politic și economic, și să asigure faptul că statele membre aflate în așteptare nu suportă o povară disproporționată în contextul unei situații bugetare dificile; reamintește, în această privință, că în noiembrie 2009 Consiliul a solicitat Secretariatului său General să propună soluții pentru finanțarea operațiunilor militare, care să fie discutate la nivel înalt în 2010, însă nu s-a remarcat nici un progres până acum;

42.  îndeamnă statele membre să conceapă grupurile tactice de luptă ca parteneriate pe termen lung și să nu le dizolve după terminarea perioadei de așteptare, astfel încât resursele investite în crearea acestora să nu fie irosite; solicită ca acestea să fie formate astfel încât să poată funcționa alături de efectivele civile; sugerează chiar posibilitatea ca acestea să includă experți sau unități civile în configurația lor, în special IPU;

Asigurarea mijloacelor pentru gestionarea cuprinzătoare a crizelor

43.  solicită statelor membre să examineze în continuare posibilitatea dezvoltării de capacități, în special de transport, cu dublă utilizare pentru misiunile civile și operațiunile militare în cadrul PSAC, și să asigure interoperabilitatea în formare și în practică, utilizând mai bine capacitățile existente și stabilind legături între procesele de dezvoltare a capacităților civile și militare, acolo unde este cazul;

Cercetare și tehnologie

44.  subliniază faptul că personalul civil și militar al UE va opera tot mai mult împreună, fiind expus în mare măsură acelorași amenințări, cum ar fi dispozitivele explozive improvizate, și va necesita capacități comparabile în domenii precum transportul strategic și tactic, asistența logistică, sistemele de comunicații, de colectarea informațiilor și de evaluare, asistența medicală, securitatea și protecția forțelor, utilizarea capacităților spațiale și vehiculele nepilotate;

45.  subliniază, prin urmare, necesitatea coordonării și a stimulării investițiilor în tehnologii și capacități cu dublă utilizare, astfel încât să fie eliminate rapid diferențele de capacități, evitând, în același timp, duplicări inutile, creând sinergii și sprijinind standardizarea; reamintește rolul esențial în această privință pe care urmează să îl joace Agenția Europeană pentru Apărare în procesul de identificare a necesităților în materie de capacități și în identificarea modalităților în care acestea ar trebui distribuite, asamblate sau obținute de către membrii Uniunii în vederea obținerii unor mijloace dislocabile pentru conducerea sigură și reușită a desfășurării operațiunilor PSAC;

46.  în acest context, sprijină instituirea de către Comisie, în cadrul programului-cadru pentru cercetare, a Cadrului european de cooperare pentru cercetare în domeniul securității și al apărării, menit să asigure complementaritate și sinergie între investițiile în cercetare și tehnologie în domeniul apărării și investițiile în cercetare pentru îmbunătățirea securității civile, spre exemplu în ceea ce privește înțelegerea situațiilor, vehiculele aeriene fără pilot, supravegherea maritimă, dezamorsarea dispozitivelor explozibile improvizate, depistarea și protecția împotriva explozibililor și substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare, comunicațiile, compilarea de informații secrete, evaluarea și transferul de date și securitatea cibernetică;

47.  ia act, cu toate acestea, de faptul că această cooperare nu ar trebui să depășească necesarul din punctul de vedere al cooperării civilo-militare în domeniile menținerii păcii, prevenirii conflictelor, consolidării securității internaționale, gestionării crizelor și ajutorului umanitar;

48.  salută dezbaterea deschisă între miniștrii de apărare ai UE în cursul reuniunii informale de la Gent, din 23 - 24 septembrie 2010, având ca obiect cercetarea europeană în domeniul apărării și evaluarea rolului AEA, așa cum se prevede la articolul 42 alineatul (3) TUE;

Punerea rapidă la dispoziție a echipamentelor

49.  încurajează depunerea de eforturi suplimentare în vederea garantării faptului că toate echipamentele necesare activităților, civile sau militare, aferente unui răspuns rapid la criză sunt disponibile în mod rapid; salută elaborarea în prezent a unui sistem de gestionare a inventarului pentru misiunile civile PSAC; solicită Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant să efectueze o analiză cuprinzătoare a raportului costuri-beneficii, pentru a determina soluții optime pentru fiecare tip de echipament necesar; consideră că, în funcție de tipul de echipament, trebuie identificate combinația adecvată de depozitare la nivelul UE, contracte-cadru și stocuri virtuale de echipamente aflate în posesia statelor membre;

50.  salută, în acest context, înființarea unui depozit temporar de echipamente civile în Bosnia și Herțegovina și solicită efectuarea de progrese rapide în procesul de stabilire a unui depozit permanent, pentru a asigura o mai bună pregătire a UE pentru gestionarea civilă a crizelor;

Cooperarea multinațională

51.  încurajează efectuarea unor progrese suplimentare în domeniul punerii și utilizării în comun a activelor, ca o modalitate de creștere a capacităților eficientă din punct de vedere al costurilor, fapt ce este cu atât mai relevant într-o perioadă de austeritate bugetară; salută, în special, activitățile ce vizează abordarea deficiențelor în domeniul capacităților de transport aerian strategic, și anume prin instituirea, de către mai multe state membre, a comandamentului european de transport aerian (CETA), precum și inițiativa privind flota europeană de transport aerian; încurajează Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant și statele membre să urmeze recomandările Agenției Europene pentru Apărare și să intensifice activitățile de identificare a altor domenii în care să fie aplicate principiile de punere și utilizare în comun, inclusiv în domeniul formării sau al sprijinului acordat misiunii; salută, în acest sens, propunerile de instituire a unui corp multinațional de elicoptere după modelul EATC, care să fie utilizat în operațiuni civile și militare;

Parteneriate
UE-ONU

52.  reamintește faptul că Consiliul de Securitate al ONU are ca responsabilitate principală menținerea păcii și a securității internaționale; subliniază, prin urmare, necesitatea unei cooperări strânse între UE și ONU în domeniul gestionării civile și militare a crizelor, în special în ceea ce privește operațiunile de acordare de ajutor, în care Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (UNOCHA) are primul rol; solicită consolidarea acestei cooperări în particular în acele zone în care o organizație urmează să preia atribuțiile celeilalte, în special în lumina experienței contradictorii din Kosovo;

53.  solicită statelor membre să asigure, într-un mod coordonat, contribuții adecvate la misiunile ONU; solicită Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant și Consiliului să examineze în continuare modalitățile prin care UE, în ansamblul său, poate contribui mai bine la eforturile conduse de ONU, de exemplu prin lansarea unor operațiuni „de legătură”, de răspuns rapid sau de proximitate ale UE, sau prin adăugarea unei componente din partea UE unei misiuni mai mari a ONU;

54.  solicită îmbunătățirea monitorizării asistenței UE oferite prin intermediul organizațiilor Națiunilor Unite, în conformitate cu Raportul special nr. 15/2009 al Curții de Conturi;

UE-NATO

55.  subliniază că, întrucât 21 din cei 28 de membri ai NATO sunt state membre ale UE, o cooperare strânsă între UE și NATO în desfășurarea de capacități militare este de o importanță vitală pentru a se evita duplicarea eforturilor atunci când cele două organizații desfășoară operațiuni în aceeași arenă, fără a se aduce însă atingere principiului autonomiei decizionale și acordându-se respectul cuvenit statutului neutru al unora dintre statele membre UE; reiterează nevoia urgentă de rezolvare a problemelor politice de fond care pun obstacole în calea cooperării UE-NATO și solicită punerea în aplicare pe deplin și cu mai multă eficacitate a acordurilor „Berlin plus”, pentru a permite celor două organizații să intervină în mod eficient în crizele actuale și viitoare;

56.  subliniază necesitatea unui grad identic de transparență față de membrii NATO care nu sunt membri UE și de membrii UE care nu sunt membri NATO atunci când se desfășoară activități comune, așa cum se subliniază în al treilea capitol al raportului NATO 2020 („raportul Albright”);

57.  solicită statelor membre care sunt membre NATO să se asigure că noul concept strategic al NATO nu conduce la duplicarea inutilă a eforturilor pe care le depun în domeniul capacităților civile, care ar cauza deteriorarea resurselor deja insuficiente; este convins de faptul că NATO ar trebui să se poată bizui pe capacitățile civile ale altor organizații internaționale precum UE și ONU;

58.  își reiterează sprijinul pentru o cooperare mai strânsă UE-NATO în dezvoltarea capacităților și pentru respectarea, în cât mai mare măsură, a standardelor NATO; încurajează continuarea progresului în eforturile comune de abordare a problemei numărului insuficient de elicoptere de transport; salută inițiativele de coordonare a activităților UE și NATO în domeniul combaterii dezastrelor CBRN și a dispozitivelor explozive improvizate, precum și al furnizării de asistență medicală, ca aspecte relevante, atât pentru misiunile civile, cât și pentru cele militare;

UE - OSCE - Uniunea Africană

59.  subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse UE - OSCE și UE - UA în zonele specifice de operare, îmbunătățind sistemele de avertizare rapidă și asigurând schimbul de bune practici și expertiză în gestionarea crizelor;

o
o   o

60.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, Adunării parlamentare a NATO, precum și Secretarilor Generali ai Organizației Națiunilor Unite și NATO.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2010)0015.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2010)0061.
(3) JO L 201, 3.8.2010, p. 30.

Ultima actualizare: 1 martie 2012Notă juridică