Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care se află în proces de ratificare de către statele membre și Parlamentul European, precum și Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2010,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010 de a invita Comisia să își pregătească avizul cu privire la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, precum și concluziile Consiliului din 14 iunie 2010,

–  având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad și Pristina(1),

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE(2),

–  având în vedere Raportul de progrese pentru anul 2010 al Comisiei privind Serbia(3) și Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2010, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2010-2011”(4),

–  având în vedere declarația comună a Adunării interparlamentare UE-Serbia din 4-5 octombrie 2010,

–  având în vedere Acordul de readmisie UE-Serbia din 8 noiembrie 2007(5) și Regulamentul (CE) nr. 1244/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație(6),

–  având în vedere Recomandarea sa din 25 octombrie 2007 adresată Consiliului privind relațiile dintre Uniunea Europeană și Serbia(7) și Rezoluția sa din 26 noiembrie 2009 referitoare la documentul de strategie din 2009 al Comisiei cu privire la țările din regiunea Balcanilor de Vest, Islanda și Turcia(8),

–  având în vedere rapoartele procurorului general al TPII prezentate Consiliul de Securitate al ONU la 18 iunie 2010 și 6 decembrie 2010,

–  având în vedere Declarația ÎR/VP Catherine Ashton din 8 septembrie 2010 privind următoarele etape în cadrul ONU privind avizul consultativ privind Kosovo,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în concluziile Președinției, care au fost publicate în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19 și 20 iunie 2003, s-a promis tuturor țărilor din Balcanii de Vest că vor adera la Uniunea Europeană atunci când vor îndeplini criteriile stabilite, iar acest angajament a fost reluat în consensul european reînnoit privind extinderea, adoptat cu ocazia Consiliului European din 14 și 15 decembrie 2006 și în concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010 cu privire la Serbia;

B.  întrucât ritmul de integrare în UE a țărilor din Balcanii de Vest este diferit de la țară la țară și depinde de meritele fiecăreia în ceea ce privește în special hotărârea de a satisface toate cerințele, de a îndeplini toate obligațiile, de a realiza reformele și de a adopta măsurile necesare pe care le implică apartenența la UE;

C.  întrucât strategiile constructive privind cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt elemente-cheie ale procesului de stabilizare și de asociere; întrucât acestea joacă un rol decisiv în procesul de transformare a Balcanilor de Vest într-o zonă cu o stabilitate de lungă durată și o dezvoltare durabilă;

D.  întrucât Serbia poate deveni un actor important în garantarea securității și stabilității în regiune;

E.  întrucât UE însăși se bazează pe principii precum reconcilierea, realizarea de compromisuri și coexistența pașnică; întrucât politica UE în Balcanii de Vest urmărește aceleași obiective pentru a îmbunătăți relațiile dintre popoarele din regiune; întrucât, potrivit acestei politici, UE condamnă toate crimele de război care au avut loc în fosta Iugoslavie și sprijină activitatea TPII și a Camerelor locale pentru crimele de război în efortul lor de a face dreptate și de a asigura tragerea la răspundere a celor vinovați;

1.  reafirmă că viitorul Serbiei este alături de UE și încurajează această țară să își continue eforturile în această direcție; salută progresele realizate de Serbia în procesul de reformă; salută decizia de a deschide procedura de ratificare a Acordului de stabilizare și de asociere cu Serbia, adoptată de Consiliu la 14 iunie 2010, precum și faptul că 11 state membre au ratificat deja acordul; invită celelalte state membre să ia rapid măsurile necesare pentru a finaliza procedura de ratificare;

2.  salută depunerea de către Serbia a cererii de aderare la Uniunea Europeană la 22 decembrie 2009 și decizia luată de Consiliul de Miniștri la 25 octombrie 2010 de a solicita Comisiei să analizeze cererea Serbiei; consideră că decizia Consiliului dă un semnal pozitiv Serbiei și o încurajează să accelereze reformele necesare pentru a respecta criteriile de la Copenhaga; subliniază faptul că decizia Consiliului reprezintă o contribuție importantă la stabilitatea din Balcanii de Vest; invită Comisia să elaboreze un aviz cu privire la acest subiect, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

3.  salută decizia Consiliului de liberalizare a regimului vizelor, care le permite cetățenilor sârbi să călătorească fără viză în spațiul Schengen începând din 19 decembrie 2009; salută decizia guvernului sârb de a permite cetățenilor UE să călătorească pe teritoriul Serbiei legitimându-se doar cu cartea de identitate și solicită adoptarea de noi inițiative care să faciliteze contactele dintre oameni și deplasarea persoanelor în regiunea Balcanilor de Vest; invită autoritățile sârbe să adopte măsurile adecvate și să depună toate eforturile pentru a limita posibilitățile de a abuza de regimul călătoriilor fără vize, în special pentru a se asigura că cetățenii sârbi sunt informați corespunzător cu privire la drepturile și obligațiile lor care decurg din regimul călătoriilor fără vize;

4.  constată cu satisfacție că IPA funcționează bine în Serbia; încurajează atât guvernul, cât și UE să simplifice procedurile administrative pentru fondurile IPA cu scopul de a le face mai accesibile pentru beneficiarii mai mici și necentralizați; subliniază necesitatea de a menține un nivel adecvat al sprijinului pentru preaderare în viitoarea revizuire a cadrului financiar al UE;

5.  salută rezoluția comună UE-Serbia referitoare la avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție privind conformitatea declarației unilaterale de independență a Kosovo, adoptată prin aclamare de către Adunarea Generală a ONU la 9 septembrie 2010; salută disponibilitatea guvernului sârb de a se angaja într-un dialog reînnoit cu Kosovo sub egida UE și solicită ca discuțiile să înceapă fără întârziere; invită Serbia să demareze un dialog cu Kosovo fără a mai aduce în discuție noi negocieri asupra statutului său; își exprimă încrederea că poate fi adoptată o abordare pe etape, în beneficiul tuturor locuitorilor din Kosovo; subliniază că, pentru a asigura succesul dialogului, ambele părți vor trebui să își dovedească angajamentul și disponibilitatea de a ajunge la un compromis cu privire la viitorul lor european comun și a interesului lor comun de a asigura o pace durabilă și stabilitatea în regiune pe termen lung, precum și de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor; subliniază că demonstrarea capacității de a facilita acest proces constituie un test pentru credibilitatea și viziunea politică a UE în întreaga regiune; reamintește că bunele relații de vecinătate constituie una dintre cele mai importante condiții pentru ca toate țările din Balcanii de Vest să înregistreze progrese în vederea aderării la UE;

6.  salută progresele în cooperarea cu EULEX, dar subliniază că este necesar să se depună eforturi suplimentare în acest sens, în special pentru a îmbunătăți schimbul de informații; invită autoritățile sârbe să faciliteze cooperarea EULEX cu populația sârbă din Kosovo în eforturile de aplicare a statului de drept în nordul Kosovo;

7.  îndeamnă guvernul sârb să desființeze structurile paralele sârbe din Kosovo care subminează procesul de descentralizare și împiedică integrarea deplină a comunității sârbe în instituțiile din Kosovo; invită în acest sens autoritățile sârbești să joace un rol constructiv în instituirea și funcționarea instituțiilor municipale în cadrul municipiilor sârbe multietnice atât la nord, cât și la sud de râul Ibar;

8.  invită autoritățile sârbe să adopte o atitudine pozitivă față de viitoarele alegeri generale din Kosovo; subliniază faptul că existența unor instituții stabile și multietnice în Kosovo este în interesul comun al Serbiei și al celorlalte țări învecinate și consideră, în acest sens, că participarea sârbilor din Kosovo la procesul electoral este un element indispensabil pentru a evita marginalizarea comunității sârbe din Kosovo;

9.  ia act de eforturile depuse atât de Serbia, cât și de Kosovo în vederea localizării persoanelor dispărute în urma conflictului din 1998-1999, prin intermediul „Grupului de lucru privind persoanele dispărute ca urmare a evenimentelor din Kosovo”; subliniază importanța soluționării acestei probleme în vederea depășirii conflictului din 1998-1999; ia act, de asemenea, de cele aproximativ 1 862 de cazuri de persoane care sunt declarate în continuare dispărute și solicită atât Serbiei, cât și provinciei Kosovo, să lărgească la maximum cooperarea reciprocă, precum și cu CICR (Comitetul Internațional al Crucii Roșii), EULEX și alte entități, în cadrul operațiunilor de căutare a acestor persoane;

10.  subliniază că dezvoltarea cooperării regionale rămâne o prioritate-cheie pentru UE, ea având rolul de catalizator în cadrul reconcilierii, bunei vecinătăți și consolidării relațiilor dintre oameni în Balcanii de Vest; invită, prin urmare, Serbia să adopte o abordare constructivă față de o cooperare regională mai incluzivă, pentru a permite găsirea unei soluții practice și sustenabile pentru reprezentarea provinciei Kosovo în forurile internaționale; salută, prin urmare, reuniunea la nivel înalt dintre UE și Balcanii de Vest de la Sarajevo din 2 iunie 2010;

11.  reamintește că o cooperare deplină cu TPII reprezintă o condiție fundamentală pentru ca Serbia să progreseze în direcția aderării la UE; constată că Serbia continuă să ofere răspunsuri adecvate cererilor de asistență ale TPII și invită guvernul sârb să continue să colaboreze îndeaproape cu Curtea, inclusiv în ceea ce privește transmiterea rapidă a tuturor documentelor solicitate și finalizarea rapidă a cazurilor transferate înapoi de TPII; subliniază totuși că, potrivit celei mai recente evaluări a procurorului șef al TPII, eforturile depuse de Serbia pentru arestarea ultimilor doi inculpați continuă să pună probleme; subliniază că numai arestarea ultimilor doi inculpați fugari și predarea acestora către instanța de la Haga poate fi considerată o dovadă foarte convingătoare de cooperare deplină și solicită eforturi mai sistematice pentru arestarea acestora, astfel încât mandatul Curții să fie îndeplinit; în special, solicită insistent o reevaluare a actualei abordări, în conformitate cu recomandările TPII; subliniază că Serbia poate obține statutul de candidat și/sau deschiderea negocierilor de aderare cu UE doar dacă biroul procurorului TPII stabilește că aceasta a oferit deplina sa cooperare;

12.  salută rezoluția referitoare la Srebrenica adoptată de parlamentul sârb, aceasta constituind o etapă semnificativă în procesul de sensibilizare cu privire la atrocitățile comise în trecutul recent și cu privire la reconcilierea la nivel regional; salută, de asemenea, decizia președintelui Tadić de a participa la comemorarea a 15 ani de la genocidul de la Srebenica, ca un nou pas în această direcție, precum și vizita sa la Vukovar, unde și-a exprimat compasiunea și și-a cerut scuze victimelor masacrului de la Ovčara din 1991, dând astfel un nou imbold dezvoltării unor bune relații de vecinătate între Serbia și Croația; salută angajamentul și profesionalismul biroului procurorului pentru crime de război, inclusiv reacția rapidă în ceea ce privește ancheta în cazul Lacului Perućac;

13.  ia act de reforma sistemului judiciar și solicită să se depună în continuare eforturi mai susținute pentru a garanta independența și imparțialitatea judecătorilor și pentru a ameliora eficiența activității instanțelor; salută decizia politică de a demara procedura de reînnoire a mandatului judecătorilor, dar subliniază că acest lucru ar trebui să aibă loc în mod transparent, garantând dreptul judecătorilor al căror mandat nu este reînnoit să conteste efectiv această decizie, și atrage atenția asupra riscului de politizare a acestui proces; atrage atenția asupra întârzierilor în adoptarea legislației relevante și invită guvernul să transmită cât mai rapid parlamentului proiectele de lege neadoptate; solicită o transparență deplină în administrarea justiției; în plus, solicită să se aloce resurse financiare și administrative suplimentare instanțelor, inclusiv Curții constituționale, pentru a ameliora funcționarea acestora și a împiedica acumularea de cazuri nesoluționate; în acest sens, consideră că restituirea proprietății către foștii proprietari ar trebui să aibă prioritate; subliniază că prezumția de nevinovăție este unul dintre instrumentele juridice esențiale ale statului de drept; invită autoritățile, și îndeosebi puterea executivă, să adere strict la acest principiu;

14.  reamintește că eforturile de menținere a statului de drept ar trebui să constituie prioritatea absolută a autorităților; salută progresul în lupta împotriva corupției, care se manifestă, printre altele, prin recentele urmăriri penale în cazuri importante și prin instituirea cadrului juridic adecvat și prin începerea activității Agenției Anticorupție în ianuarie 2010, dar subliniază că se constată în continuare răspândirea corupției în țară și solicită să se depună eforturi suplimentare pentru eradicarea acesteia; constată, în special, rolul pe care îl joacă traficul ilegal și consecințele negative ale acestuia și a altor forme de activități ilicite în menținerea rețelelor criminale; atrage atenția asupra practicii de ocupare a unei duble funcții, care prezintă un risc serios de conflict de interese și care ar trebui abordată cu prioritate; în acest sens, își exprimă preocuparea cu privire la faptul că recentele modificări aduse Legii privind Agenția anticorupție contravin obiectivelor stabilite și constată că agenția a sesizat Curtea constituțională în legătură cu constituționalitatea acestei dispoziții; solicită autorităților să acorde tot sprijinul politic și administrativ necesar activităților desfășurate de Agenția anticorupție și evidențiază nevoia de a ancheta rapid cazurile de corupție raportate de către agenție; solicită să se adopte amendamente la Legea privind finanțarea partidelor politice, pentru a asigura transparența deplină și un sistem eficient de monitorizare a finanțării partidelor politice; încurajează autoritățile să adopte dispoziții legislative care să ofere o protecție eficace informatorilor; subliniază importanța restituirii proprietăților, ca o etapă importantă în administrarea justiției; subliniază importanța respectării cu strictețe a procedurilor stabilite pentru a întări încrederea societății în imparțialitatea actului de administrare a justiției;

15.  salută progresul înregistrat în procesul de reformă a administrației publice; subliniază că ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru crearea unui serviciu public independent, iar în acest sens solicită introducerea unui sistem de promovare în carieră bazat pe merite și a unei gestiuni eficace a resurselor umane și atrage atenția, în acest context, asupra practicii dăunătoare de angajare a personalului fără a respecta Legea privind serviciul public, adesea pe baza relațiilor politice; atrage atenția asupra reprezentării insuficiente a membrilor minorităților naționale în administrația publică și în instanțele de judecată, precum și în întreprinderile de stat; atrage atenția asupra necesității continue de consolidare a capacităților administrației, atât la nivel național, cât și local; solicită consolidarea mai departe a capacității și a coordonării administrației publice în domeniul integrării europene și invită Comisia ca, în coordonare cu alți donatori, să ofere în continuare asistență autorităților în acest scop;

16.  salută progresul înregistrat în reforma poliției și cooperarea tot mai strânsă în sectorul polițienesc cu țările vecine și cu țări ale UE; salută îndeosebi acordul privind cooperarea polițienească cu Croația, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina; salută semnarea unei foi de parcurs pentru cooperarea cu Europol, în vederea încheierii unui acord operațional cu această agenție a UE de aplicare a legii; subliniază, cu toate acestea, că sunt necesare eforturi susținute pentru a face față provocărilor cuprinse în foaia de parcurs, în special în domenii legate de protecția datelor cu caracter personal și a datelor clasificate, care sunt elemente esențiale și pentru încheierea unui acord de cooperare cu Eurojust;

17.  atrage atenția asupra cazurilor de conduită necorespunzătoare din partea forțelor de poliție, inclusiv asupra excesului de autoritate și a actelor de violență ale ofițerilor de poliție față de cetățeni, solicitând, totodată, să se adopte în continuare măsuri energice pentru a sancționa autorii acestor fapte; în acest sens, salută cooperarea poliției cu autorități independente de supraveghere și faptul că se dă curs concluziilor lor; consideră că ar trebui să se acorde prioritate maximă neutralității forțelor de poliție și organelor de aplicare a legii atunci când interacționează cu membri ai tuturor minorităților și solicită autorităților să îmbunătățească în acest sens cursurile de formare în vederea sensibilizării; salută eforturile depuse pentru a spori participarea femeilor la forțele de poliție;

18.  salută eforturile depuse până acum pentru eliminarea moștenirii activităților din trecut ale forțelor de securitate; atrage atenția, în acest sens, asupra necesității de a reforma în continuare sectorul securității, în ceea ce privește lustrația și consolidarea controlului și a monitorizării parlamentare asupra serviciilor de securitate; reamintește autorităților că punerea la dispoziția publicului larg a arhivelor serviciilor secrete este necesară pentru realizarea cu succes a reconcilierii regionale, în special în ceea ce privește atrocitățile care au avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ulterior; atrage atenția asupra protecției insuficiente a drepturilor la viață privată și solicită inițierea de reforme noi în acest sens;

19.  salută ameliorarea coordonării dintre forțele de poliție și procurori, care permite obținerea de rezultate în combaterea criminalității organizate și a traficului de droguri - provocări comune pentru UE și Serbia; ia act de semnarea unor memorandumuri de cooperare cu țările din America Latină având ca scop combaterea mai eficace a comerțului internațional de droguri; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea capacităților polițienești și judiciare interne, subliniind faptul că traficul de droguri din Serbia și care tranzitează Serbia preocupă în continuare UE;

20.  reamintește importanța unui parlament care să funcționeze adecvat, ca o instituție vitală în cadrul sistemului democratic, și salută inovațiile procedurale introduse prin adoptarea noii legi privind Adunarea națională; solicită abolirea imediată a practicilor neconstituționale a „mandatelor în alb”, care permite partidelor politice să controleze activitatea membrilor parlamentului; solicită, de asemenea, să se pună capăt practicii alocării arbitrare a locurilor în parlament; invită partidele politice să introducă dispoziții adecvate consecvente cu practicile democratice europene cât mai curând posibil, bineînțeles înainte de sfârșitul actualei legislaturi; salută adoptarea regulamentului de procedură al noului parlament și solicită consolidarea supravegherii activităților guvernului; salută introducerea oficială, în acest scop, a audierilor publice în regulamentul de procedură; salută faptul că pentru prima dată au fost incluse în regulamentul de procedură dispoziții care permit supravegherea organelor independente, dar își exprimă preocuparea cu privire la posibila ingerință a parlamentului în activitatea organelor respective; solicită elaborarea de noi dispoziții în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția care stabilește cadrul legal pentru independența activității organismelor respective;

21.  salută activitatea Ombudsmanului în domeniul protecției drepturilor cetățenilor în ceea ce privește buna funcționare a instituțiilor de stat, inclusiv acțiunile desfășurate în sprijinul drepturilor copiilor și ale minorităților, atât la nivelul statului, cât și la nivelul provinciilor; solicită autorităților de stat să faciliteze aceste eforturi și să se asigure că recomandările Ombudsmanului sunt urmate în mod adecvat; salută crearea a trei birouri locale ale Ombudsmanului, în orașele Preševo, Bujanovac și Medvedja;

22.  reamintește importanța deosebită pentru democrație a unor mijloace de informare în masă puternice și independente și solicită să se adopte măsuri pentru a garanta independența acestora față de presiunile politice și influențele de altă natură; salută eforturile guvernului sârb de a crea un cadru legal care să garanteze libertatea de exprimare, dar se arată îngrijorat de încercările de a controla sau a interveni în activitatea mijloacelor de informare în masă; își exprimă preocuparea față de controversele legate de privatizarea cotidianului „Večernje novosti” și invită guvernul să garanteze tratamentul egal al tuturor investitorilor străini și naționali; condamnă atacurile și amenințările care vizează jurnaliști sârbi și invită autoritățile să investigheze aceste cazuri sub toate aspectele și să aducă autorii în fața justiției; atrage atenția asupra concentrării drepturilor de proprietate și asupra lipsei de transparență din sectorul mijloacelor de informare în masă; atrage atenția asupra cazurilor în care au fost publicate date cu caracter personal și subliniază necesitatea de auto-reglementare a ziariștilor și de respectare a Codului deontologic; constată că accesul la internet este în continuare redus, recunoaște importanța internetului în ceea ce privește libertatea mijloacelor de informare și îndeamnă autoritățile să ia măsuri pozitive în acest domeniu;

23.  subliniază rolul important pe care îl joacă procesul de descentralizare în îmbunătățirea funcționării statului printr-un acces mai bun al cetățenilor la instituțiile statului și, în același timp, prin respectarea dreptului lor la autonomie provincială și autoguvernare locală; în acest context, salută adoptarea legii privind consiliile naționale ale minorităților, care reglementează competențele și alegerea consiliilor naționale ale minorităților, prin dispoziții care sunt conforme cu standardele internaționale; recunoaște progresele obținute în aplicarea Constituției din noiembrie 2006 prin adoptarea statutului Voivodinei și a legii privind competențele acesteia; solicită ca procesul de delegare a puterilor să continue prin adoptarea legii privind veniturile publice și a legii privind proprietatea publică a Voivodinei și a municipalităților locale, care vor permite Voivodinei să înceapă să își utilizeze autoritățile în conformitate cu noul statut; în plus, solicită să se depună în continuare eforturi politice pentru a răspunde aspirațiilor minorității albaneze din valea Preševo în ceea ce privește administrarea locală, prin furnizarea rapidă a unor fonduri adecvate, care urmează a fi distribuite în consultare cu organul de coordonare a municipalităților Preševo, Bujanovac și Medvedja; în același timp, subliniază responsabilitatea-cheie a reprezentanților minorității albaneze și îi îndeamnă să descurajeze retorica naționalistă și secesionistă stridentă, care se află într-un puternic contrast cu valorile europene fundamentale; subliniază, totodată, importanța integrării sârbilor în aceste organe guvernamentale locale;

24.  salută eforturile depuse de Serbia în domeniul protecției minorităților; subliniază, totuși, că accesul la informație și la educație în limbile minorităților trebuie îmbunătățit în continuare, în special pentru minoritățile bosniacă, bulgară, bunjevci și română;

25.  salută constituirea, de către minorități, a majorității consiliilor naționale, care le permit să adopte decizii în domeniul educației, culturii, utilizării limbilor minoritare și informării publice; remarcă importanța exercitării depline a competențelor acestor organe de autoguvernare ale minorităților și necesitatea unor subvenții bugetare adecvate garantate de Legea privind consiliile naționale; ia act de plângerile referitoare la neregulile în ceea ce privește procesul de pregătire și cerințele juridice pentru instituirea acestor consilii, precum și de plângerile privind încălcarea competențelor garantate ale consiliilor naționale de către anumite ministere și municipalități locale, și invită autoritățile să răspundă acestor plângeri; își exprimă preocuparea în legătură cu constituirea consiliului național bosniac și solicită o finalizare rapidă a acestui proces, în conformitate cu normele și permițând o reprezentare legitimă a populației bosniace în cadrul consiliului; își exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile tot mai puternice din Sandžak, care s-au manifestat, printre altele, prin recentele incidente violente și solicită soluționarea disputelor politice prin intermediul dialogului, în cadrul instituțiilor democratice;

26.  salută progresele obținute în ceea ce privește promovarea egalității de gen, în special adoptarea Legii privind egalitatea de gen și a planului național de acțiune pentru îmbunătățirea poziției femeilor și promovarea egalității de gen; reamintește totuși că aceste măsuri nu au fost încă aplicate și că femeile sunt în continuare victime ale discriminării, în special pe piața muncii; solicită, prin urmare, autorităților sârbe să aplice rapid noul cadru legal privind egalitatea de gen și să abordeze chestiuni mai ample legate de discriminarea de gen, cum ar fi nivelul tot mai mare al violenței domestice în Serbia;

27.  solicită să se adopte măsuri suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin legislația de combatere a discriminării și salută progresele înregistrate în acest domeniu, în special instituirea funcției de comisar pentru protecția egalității, care reprezintă un pas important pentru asigurarea tratamentului egal al tuturor cetățenilor din Serbia;

28.  reamintește că libertatea de expresie și de asociere constituie valori europene esențiale și salută faptul că la 10 octombrie 2010 a avut loc prima paradă „Gay Pride” de la Belgrad; consideră că acest eveniment reprezintă un pas de o importanță vitală către crearea unei societăți deschise, tolerante și diverse, precum și un angajament al guvernului de a susține standardele europene în materie de toleranță și de a proteja minoritățile vulnerabile din societate; își exprimă satisfacția cu privire la măsurile adecvate de securitate luate pentru a asigura protecția participanților la paradă;

29.  cu toate acestea, regretă ciocnirile violente care au avut loc cu ocazia paradei și care au avut drept rezultat rănirea unui număr ridicat de persoane, în special în rândul polițiștilor; atrage atenția asupra faptului că extremiștii implicați au fost sprijiniți indirect de anumite partide politice și de personalități religioase de frunte; invită autoritățile să garanteze statul de drept, urmărindu-i penal pe autorii actelor de violență care au împiedicat recent buna desfășurare a paradei homosexualilor și interzicând efectiv organizațiile extremiste din care aceștia fac parte; ia act de faptul că aceste organizații au fost responsabile de comiterea unor acte grave de violență în trecut, în special la 17 februarie 2008, și cu ocazia unei serii de evenimente sportive; remarcă, în acest context, că mai multe astfel de cauze se află în prezent pe rol la Curtea Constituțională; solicită adoptarea unor măsuri adecvate pentru combaterea eficace a tuturor formelor de extremism și radicalism din societate;

30.  subliniază faptul că mulți romi trăiesc încă în condiții de sărăcie extremă, care au efecte negative în special asupra șanselor tinerilor romi; evidențiază faptul că majoritatea romilor sunt discriminați pe piața muncii și numai 5% dintre aceștia dețin o slujbă permanentă; invită autoritățile să adopte măsuri urgente în privința acestora, prin a le face tuturor acte de identitate și pentru a le ameliora accesul la locuințe adecvate, la piața muncii, la educație și asistență medicală; atrage atenția asupra discriminării continue, asupra cazurilor recente de violență împotriva romilor și asupra cazurilor de mutare forțată a unor romi de către autoritățile sârbe;

31.  subliniază faptul că Serbia este țara cu numărul cel mai mare de refugiați și de persoane strămutate în interiorul țării (PSI) din Europa; atrage atenția asupra situației critice în care se află aceștia din punctul de vedere al locuințelor și al sărăciei și solicită autorităților sârbe să își revizuiască strategia națională privind refugiații; salută inițiativele Serbiei de a revitaliza procesul regional în vederea găsirii unei soluții durabile la problema refugiaților și invită țările semnatare ale Declarației de la Sarajevo să realizeze progrese mai semnificative în acest domeniu; subliniază, în acest sens, angajamentul comun al președinților sârb și croat de a se face cercetări cu privire la soarta persoanelor dispărute și de a se găsi soluții la problemele referitoare la refugiați și la reîntoarcerea acestora; invită Comisia să se folosească de pârghiile politice de care dispune în privința țărilor din regiune candidate și potențial candidate la aderarea la UE pentru a se asigura că sunt înlăturate obstacolele existente în calea reîntoarcerii refugiaților; pe lângă aceasta, reamintește faptul că, datorită acordurilor de readmisie încheiate cu țările UE, se preconizează un aflux de până la 150 000 de persoane repatriate, iar succesul reintegrării acestora va necesita pregătiri temeinice, mai ales la nivelul autorităților locale; subliniază rolul important pe care îl au organizațiile societății civile în acest proces;

32.  salută reformele din sectorul militar și în special profesionalizarea armatei sârbe, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, ca un pas important spre modernizarea armatei și spre continuarea consolidării controlului civil asupra forțelor militare;

33.  subliniază rolul important pe care îl au organizațiile societății civile în stabilirea priorităților politice; subliniază importanța dialogului cu organizațiile societății civile și evidențiază contribuția crucială pe care actorii din societatea civilă o aduc la consolidarea cooperării regionale cu privire la aspectele sociale și politice; salută faptul că noua Lege privind asociațiile adoptată în 2009 a clarificat statutul juridic al ONG-urilor și că s-a îmbunătățit cooperarea dintre administrația sârbă și societatea civilă; salută eforturile depuse de guvern pentru consultarea societății civile; invită autoritățile să ia măsuri suplimentare pentru oficializarea și intensificarea participării actorilor din societatea civilă la procesele de elaborare a politicilor și la monitorizarea activităților autorităților; subliniază necesitatea de a-i sprijini și de a-i proteja pe apărătorii drepturilor civile, în special pe activiștii pentru drepturile homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor și transsexualilor, pe cei a căror activitate vizează crimele de război și pe cei care caută să îmbunătățească relațiile dintre Serbia și Kosovo;

34.  își exprimă, în acest sens, sprijinul pentru inițiativa RECOM (Comisia regională pentru căutarea și difuzarea adevărului despre crimele de război și alte încălcări grave ale drepturilor omului în Fosta Iugoslavie), cu scopul de a obține progrese în procesul de sensibilizare și reconciliere în întreaga regiune a Balcanilor de Vest, și solicită autorităților din Serbia și din alte țări implicate să sprijine, la rândul lor, această inițiativă;

35.  subliniază importanța sistemului de educație pentru tineri și pentru perspectivele economice ale țării; evidențiază faptul că o educație modernă și la standarde înalte, care produce generații de lucrători înalt calificați constituie una dintre condițiile prealabile pentru dezvoltarea socială și economică; regretă rata ridicată a șomajului cu care se confruntă Serbia, în special în rândul tinerilor, și procentajul scăzut de absolvenți ai învățământului superior; invită autoritățile să pună în aplicare pe deplin dispozițiile procesului de la Bologna și să garanteze alinierea sistemului de educație sârb la standardele europene; salută progresele obținute în domeniul științei și al cercetării, dar subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare dacă Serbia dorește să se alăture Spațiului european de cercetare; în plus, invită autoritățile să majoreze investițiile în capacitățile naționale de cercetare pentru a evita ca standardele și capacitățile de cercetare ale Serbiei să rămână în urma celor europene;

36.  ia act de acordul colectiv general extins pe care guvernul sârb l-a semnat cu sindicatele și asociațiile patronale în noiembrie 2008; încurajează guvernul sârb să pună capăt suspendării actuale a acordului; subliniază că drepturile sindicale sunt în continuare limitate, în ciuda garanțiilor constituționale, și invită Serbia să consolideze mai mult drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dialogul social este în continuare insuficient, iar partenerii sociali nu sunt consultați cu regularitate; recunoaște că Consiliul social și economic s-a întâlnit mai frecvent și că toate organele specializate sunt operaționale, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acesta dispune în continuare de o capacitate redusă; solicită luarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea Consiliului economic și social, astfel încât acesta să își poată asuma un rol activ în intensificarea dialogului social și un rol consultativ mai activ în procesul legislativ;

37.  atrage atenția asupra situației dificile din sistemul penitenciar și solicită să se adopte măsuri pentru a remedia supraaglomerarea închisorilor, pentru a îmbunătăți condițiile deplorabile de detenție și a furniza programe adecvate de reabilitare și formare pentru deținuți;

38.  subliniază consecințele nefaste ale crizei financiare asupra țării; ia act de recenta revizuire a acordului stand-by cu FMI, însoțită de evaluarea pozitivă a politicilor macroeconomice ale țării, și salută elaborarea Cadrului pentru investiții în Balcanii de Vest pentru intensificarea integrării și redresării economice a regiunii, care pune la dispoziție împrumuturi pentru proiecte prioritare de infrastructură; solicită extinderea cadrului pentru a include măsuri de sprijinire a IMM-urilor și invită Serbia să profite de aceste noi resurse financiare, precum și de oportunitățile disponibile în cadrul asistenței IPA, și pentru a proteja mai eficace grupurile vulnerabile ale societății de efectele crizei;

39.  reamintește că existența unor monopoluri compromite semnificativ dezvoltarea unei economii de piață pe deplin funcționale; prin urmare, invită guvernul să ia măsuri active pentru a garanta aplicarea unei politică eficace în domeniul concurenței, prin eliminarea acestora; evidențiază faptul că obstacolele la intrarea pe piață a întreprinderilor mici și mijlocii rămân mai mari decât ar fi de dorit; salută crearea unor organisme de reglementare a pieței în diverse sectoare și se așteaptă ca autoritățile să le asigure independența, pentru a împiedica „acapararea” lor;

40.  remarcă, în plus, că statisticile naționale și economice ale țării trebuie îmbunătățite în continuare și solicită autorităților să ia măsuri în acest sens;

41.  invită autoritățile și mișcările politice sârbe să își ia un angajament mai ferm privind politicile de ocupare a forței de muncă și pentru coeziune socială, precum și să creeze un mediu propice dezvoltării democrației, statului de drept, economiei libere de piață și respectului pentru drepturile omului;

42.  solicită să se depună eforturi suplimentare pentru dezvoltarea unei rețele durabile de transport public în Serbia și în întreaga regiune a Balcanilor de Vest și pentru ameliorarea infrastructurii rutiere, inclusiv pentru finalizarea rapidă a coridorului X, dar și pentru ameliorarea transportului feroviar și a transportului pe căile navigabile interne, care prezintă o importanță egală; subliniază importanța sistemului integrat de transport, atât pentru dezvoltarea economică a regiunilor Serbiei, cât și pentru creșterea nivelului activității comerciale regionale; își exprimă interesul deosebit pentru dezvoltarea Strategiei privind Dunărea pentru a îmbunătăți sistemele de conexiune și comunicare (care vizează în special transporturile, aspectele energetice și societatea informației), pentru a conserva mediul, a preveni riscurile naturale și a consolida dezvoltarea socioeconomică;

43.  regretă, în acest context, starea proastă a transportului public, mai ales a celui feroviar; solicită guvernului sârb să folosească integral fondurile IPA pentru a dezvolta, actualiza și moderniza rețeaua de cale ferată și pentru a îmbunătăți legăturile cu țările învecinate, atât cele pentru călători, cât și cele pentru marfă;

44.  felicită Serbia pentru progresele semnificative înregistrate în domeniul mediului; încurajează totuși intensificarea eforturilor în domeniul energiei regenerabile și a eficienței energetice, remarcând că nu au fost încă transpuse elementele principale ale acquis-ului privind energia regenerabilă și că nu a fost încă adoptat un cadru legislativ privind eficiența energetică;

45.  salută adoptarea de către Agenția pentru substanțe chimice a unui manual de norme care impune limitări sau interdicții asupra producerii de substanțe chimice care constituie un risc pentru sănătatea umană și mediu și care mărește gradul de conformitate a sectorului substanțelor chimice cu reglementările UE; regretă totuși că aplicarea anumitor dispoziții care necesită o tehnologie avansată și investiții corespunzătoare a fost amânată deoarece, potrivit reprezentanților acestei industrii, ar genera pierderi financiare și ar perturba activitatea acestui sector în Serbia; solicită aplicarea rapidă și integrală a pachetului legislativ privind ecologia din 2009;

46.  salută acordurile încheiate cu Muntenegru și Croația care permit extrădarea cetățenilor acestor țări suspectați de implicare în criminalitatea organizată, precum și negocierile preconizate referitoare la delimitarea frontierelor dintre Serbia și Croația; încurajează guvernul sârb să încheie acorduri similare cu alte țări vecine și salută măsurile adoptate în acest scop de către Serbia și Muntenegru; încurajează puternic Serbia să își continue participarea la schimburile de informații clasificate și dovezi cu țările învecinate referitoare la rețelele criminale transfrontaliere, în special cele implicate în traficul de droguri, pentru a combate cu eficacitate criminalitatea organizată transnațională în regiunea balcanică;

47.  subliniază rolul crucial jucat de Serbia pentru stabilitatea din întreaga regiune a Balcanilor de Vest, în special pentru stabilitatea și coeziunea Bosniei-Herțegovina; în acest sens, invită autoritățile sârbe să susțină în mod activ toate schimbările constituționale necesare care ar permite instituțiile de stat din Bosnia și Herțegovina să continue reformele ambițioase din cadrul procesului de integrare europeană; invită autorităților de la Belgrad să sprijine îndeosebi consolidarea, întărirea și raționalizarea instituțiilor bosniace;

48.  invită autoritățile sârbe să continue apropierea la legislația și standardele comunitare privind protecția mediului și să aplice și să asigure respectarea legislației adoptate;

49.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernului și parlamentului Serbiei.

(1) A/Res/64/298. (2) JO L 80, 19.3.2008, p. 46. (3) SEC(2010)1330. (4) COM(2010)0660. (5) JO L 334, 19.12.2007, p. 46. (6) JO L 336, 18.12.2009, p. 1. (7) JO C 263 E, 16.10.2008, p. 626. (8) JO C 285 E, 21.10.2010, p. 47.