Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2612(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

B7-0175/2011

Dezbateri :

OJ 10/03/2011 - 118

Voturi :

PV 10/03/2011 - 14.1
PV 10/03/2011 - 15.1
CRE 10/03/2011 - 14.1

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0098

Texte adoptate
PDF 95kDOC 59k
Joi, 10 martie 2011 - Strasbourg Ediţie definitivă
Pakistan - asasinarea lui Shahbaz Bhatti, ministrul pentru minorităţi
P7_TA(2011)0098B7-0166, 0175, 0176, 0177, 0178 şi 0179/2011

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2011 referitoare la Pakistan, în special la asasinarea lui Shahbaz Bhatti

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind drepturile omului și democrația în Pakistan, în special cea din 20 ianuarie 2011(1) , precum și cele din 20 mai 2010(2) și din 12 iulie 2007(3) , 25 octombrie 2007(4) și 15 noiembrie 2007(5) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 referitoare la Raportul anual 2009 privind drepturile omului în lume și politica Uniunii Europene în această privință(6) ,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind intoleranța, discriminarea și violența pe motive de religie sau convingeri, adoptate la 21 februarie 2011,

–  având în vedere declarația din 2 martie 2011 a Înaltului Reprezentant Catherine Ashton referitoare la asasinarea ministrului minorităților din cadrul Guvernului pakistanez, dl Shahbaz Bhatti,

–  având în vedere declarația din 2 martie 2011 a Președintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek,

–  având în vedere articolul 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional al Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP),

–  având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare pe bază de religie și convingeri,

–  având în vedere articolul 19 din Constituția pakistaneză privind libertatea de exprimare,

–  având în vedere articolul 122 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât la 2 martie 2011, ministrul pakistanez al minorităților, Shahbaz Bhatti, a fost asasinat de persoane înarmate care au deschis focul asupra vehiculului în care se afla în timp ce se deplasa către locul său de muncă din capitala Islamabad; întrucât un grup numit Tehreek-e-Taliban Punjab (Mișcarea talibană Punjab) a revendicat asasinarea, afirmând că ministrul a fost ucis pentru poziția față de legile referitoare la blasfemie;

B.  întrucât, în ciuda amenințărilor repetate la adresa vieții dlui Bhatti, proferate de grupările islamiste, autoritățile pakistaneze au refuzat să dea curs cererii sale specifice de a beneficia de un vehicul oficial blindat, precum și de a-și alege gărzi de corp de încredere;

C.  întrucât Shahbaz Bhatti era singurul membru creștin al Cabinetului pakistanez și unul dintre puținii politicieni din țară care a avut curajul să se opună acestor legi și nedreptăților pe care acestea le-au facilitat;

D.  întrucât acest asasinat s-a produs la doar două luni după uciderea lui Salman Taseer, guvernatorul provinciei Punjab, de către una dintre propriile sale gărzi de corp, care dezaproba opoziția lui Taseer față de legile privind blasfemia;

E.  întrucât la 1 martie 2011, un alt apărător pakistanez de marcă al drepturilor omului, Naeem Sabir Jamaldini, coordonatorul Comisiei pentru drepturile omului din Pakistan, a fost și el asasinat, acesta fiind deosebit de activ în lupta împotriva încălcărilor drepturilor omului în regiunea Baluchistan;

F.  întrucât a fost emisă o fatwa împotriva lui Sherry Rehman, fost ministru pakistanez, politician reformator și jurnalistă bine-cunoscută, desemnând-o drept următoarea victimă;

G.  întrucât ministrul Bhatti și guvernatorul Taseer au reiterat doar poziția afirmată a Partidului Popular Pakistanez aflat în prezent la putere; întrucât atunci când Guvernul din Pakistan și-a renegat public, la 30 decembrie 2010, angajamentul de a revizui legile privind blasfemia, acesta i-a lăsat pe partizanii reformei izolați și vulnerabili în fața amenințărilor constante ale liderilor religioși radicali și ale grupărilor militante extremiste care îi intimidează, îi amenință și îi ucid pe cei care le contestă poziția;

H.  întrucât politicienii, partidele politice și reprezentanții mass-mediei și ai societății civile, cum ar fi activiștii din domeniul drepturilor femeii și al drepturilor omului sunt permanent intimidați și chiar uciși și întrucât, prin urmare, dezbaterea publică privind legile referitoare la blasfemie este din ce în ce mai înăbușită;

I.  întrucât articolul 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că promovarea democrației și respectarea drepturilor omului și a libertăților civile constituie principii și obiective fundamentale ale Uniunii Europene și oferă o bază comună în relațiile sale cu țările terțe; întrucât acordarea ajutorului UE pentru dezvoltare depinde de respectarea drepturilor omului și ale minorităților,

1.  condamnă cu tărie asasinarea brutală, la 2 martie 2011, a lui Shahbaz Bhatti, ministrul minorităților din cadrul Guvernului pakistanez, și adresează sincerele sale condoleanțe familiei și prietenilor victimei, precum și poporului pakistanez, și își exprimă solidaritatea față de toți cei care sunt în continuare amenințați, dar care îndrăznesc totuși să își facă auzită vocea;

2.  salută curajul ministrului Shahbaz Bhatti și angajamentul său concret față de justiție, dialogul interconfesional și libertatea religioasă și a convingerilor în Pakistan, precum și preocuparea sa față de Asia Bibi, femeie creștină și mamă a cinci copii, condamnată la moarte pentru blasfemie, în ciuda amenințărilor continue și a enormelor riscuri la care acesta s-a expus ;

3.  recunoaște angajamentul ministrului Shahbaz Bhatti față de combaterea legilor privind blasfemia și nedreptățile pe care acestea le-au facilitat; recunoaște progresele înregistrate în timpul mandatului său de ministru, inclusiv negocierile discrete dar importante privind posibilele modificări ale acestor legi;

4.  ia act de faptul că, spre deosebire de reacția publică redusă ca amploare la asasinarea guvernatorului Salman Taseer, asasinarea ministrului Shahbaz Bhatti a fost condamnată public la scară largă de toate forțele politice, de mass-media și de întreg spectrul religios și etnic al societății pakistaneze; speră că aceasta crimă odioasă va contribui la ralierea tuturor apărătorilor valorilor democratice consacrate în Constituția pakistaneză;

5.  îndeamnă autoritățile pakistaneze să efectueze o investigație aprofundată cu privire la toate aspectelor legate de asasinatul lui Shahbaz Bhatti și să îi aducă în fața justiției pe toți autorii acestei crime, cu respectarea strictă a statului de drept, precum și să garanteze urmărirea penală rapidă și echitabilă a ucigașului fostului guvernator Salman Taseer;

6.  invită guvernul pakistanez să intensifice măsurile de garantare a securității miniștrilor din cadrul Cabinetului și a persoanelor care se află sub amenințarea concretă a extremiștilor religioși și a teroriștilor, cum ar fi Sherry Rehman, fostul ministru al informației, și avocații care apără persoanele acuzate de blasfemie;

7.  încurajează Guvernul din Pakistan să numească rapid un nou ministru al minorităților și este de părere că această persoană ar trebui să fie un reprezentant puternic și imparțial al minorităților;

8.  încurajează Guvernul din Pakistan să sprijine Ministerul Minorităților în vederea continuării activității lui Shahbaz Bhatti și a ideilor care îl animau, în special în ceea ce privește dialogul la nivel național între liderii religioși și proiectul concret privind comitetele districtuale pentru armonia interconfesională;

9.  reiterează urgent apelul adresat Guvernului din Pakistan, tuturor partidelor politice, societății civile și mass-mediei de a rămâne uniți și de a combate atacurile violente ale extremiștilor; speră ca Guvernul din Pakistan să reflecte atât în componența, cât și în acțiunile sale, diversitatea multietnică și multireligioasă a societății pakistaneze;

10.  solicită o reorientare politică urgentă și semnificativă, care să renunțe la concesiile excesive acordate extremiștilor și care să fie sprijinită în egală măsură de forțele armate, de sistemul judiciar, de mass-media și de clasa politică, având în vedere că status quo a avut consecințe atât de dramatice; invită Guvernul din Pakistan să nu lase partizanii toleranței religioase și ai respectării principiilor universale ale drepturilor omului din țară să fie reduși la tăcere de extremiști;

11.  este profund îngrijorat de climatul de intoleranță și violență și îndeamnă Guvernul din Pakistan să îi urmărească în justiție pe cei care incită la violență în Pakistan, în special pe cei care solicită și, în unele cazuri, oferă recompense pentru uciderea persoanelor sau a grupurilor cu opinii divergente, și să ia în continuare măsuri pentru a facilita dezbaterile cu privire la această chestiune;

12.  salută în special eforturile fostului ministru Sherry Rehman și ale regretatului ministru al minorităților, Shahbaz Bhatti, de a modifica legile referitoare la blasfemie pentru a împiedica aplicarea abuzivă a acestora și invită guvernul să abroge aceste legi, precum și alte legi discriminatorii, inter alia, secțiunea 295 B și C din Codul Penal, care sunt relicve ale trecutului; îndeamnă, de asemenea, Guvernul din Pakistan să consolideze legislația în vigoare, cum ar fi articolul 137 din Codul Penal, conform căruia incitarea la ură este considerată un delict;

13.  invită instituțiile europene competente să includă toleranța religioasă în societate pe lista subiectelor discutate în cadrul dialogului său politic cu Pakistanul, acest aspect fiind de cea mai mare importanță în lupta pe termen lung împotriva extremismului religios;

14.  sugerează ca UE să invite Guvernul din Pakistan la o masă rotundă comună anuală cu privire la situația minorităților din Pakistan și să asocieze Parlamentul European la pregătirea și realizarea unui astfel de eveniment;

15.  invită instituțiile europene competente să acorde în continuare sprijin financiar organizațiilor și apărătorilor din domeniul drepturilor omului și să definească măsuri practice pentru a sprijini mișcarea societății civile pakistaneze împotriva legilor privind blasfemia și a altor texte legislative discriminatorii;

16.  salută concluziile recente ale Consiliului privind intoleranța, discriminarea și violența din motive religioase sau convingeri, care se referă la intensificarea acțiunii UE în acest domeniu; invită instituțiile europene competente să urmărească activ problema persecuțiilor religioase în lume;

17.  invită instituțiile europene competente să examineze posibilitatea utilizării Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) pentru a finanța acțiuni care să sprijine combaterea intoleranței religioase, a extremismului și a legilor discriminatorii în lume; reiterează apelul adresat Înaltului Reprezentant de a crea o capacitate permanentă în cadrul Direcției pentru drepturile omului a Serviciului European de Acțiune Externă pentru a monitoriza situația restricțiilor guvernamentale și societale asupra libertății de conștiință și a drepturilor conexe;

18.  invită instituțiile europene competente să încurajeze Guvernul din Pakistan să reînființeze un Minister pentru Drepturile Omului separat, precum și o Comisie națională pentru drepturile omului eficace, independentă și imparțială;

19.  îndeamnă instituțiile europene competente să insiste ca Guvernul din Pakistan să respecte clauza privind democrația și drepturile omului consacrată în Acordul de cooperare dintre Uniunea Europeană și Republica Islamică Pakistan; solicită Serviciului European de Acțiune Externă să prezinte un raport privind punerea în aplicare a Acordului de cooperare și a clauzei privind democrația și drepturile omului;

20.  reamintește că Pakistanul are anumite obligații în calitate de stat semnatar al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și invită autoritățile pakistaneze relevante să revizuiască domeniul de aplicare al rezervelor generale formulate față de PIDCP, unele dintre acestea limitând drepturile consacrate în Constituția pakistaneză sau fiind contrare noțiunii de supremație a dreptului internațional asupra dreptului național; consideră că modul în care sunt puse în aplicare în prezent legile privind blasfemia încalcă în mod clar aceste obligații și solicită SEAE să țină seama de acest lucru la examinarea unei eventuale aplicări a sistemului SGP+ în cazul Pakistanului, începând din 2013, și să prezinte un raport Parlamentului European cu privire la această chestiune;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Serviciului European de Acțiune Externă, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Pakistanului.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0026.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2010)0194.
(3) JO C 175 E, 10.7.2008, p. 583.
(4) JO C 263 E, 16.10.2008, p. 666.
(5) JO C 282 E, 6.11.2008, p. 432.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2010)0489.

Ultima actualizare: 19 iunie 2012Notă juridică