Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2032(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0231/2011

Texte depuse :

A7-0231/2011

Dezbateri :

PV 06/07/2011 - 13
CRE 06/07/2011 - 13

Voturi :

PV 07/07/2011 - 7.3
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0334

Texte adoptate
PDF 180kDOC 159k
Joi, 7 iulie 2011 - Strasbourg Ediţie definitivă
Politicile externe ale UE în favoarea democratizării
P7_TA(2011)0334A7-0231/2011

Rezoluția Parlamentului European din 7 iulie 2011 referitoare la politicile externe ale UE în favoarea democratizării (2011/2032(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special articolul 21, și Pactul internațional privind drepturile civile și politice, în special articolul 25,

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile copilului,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),

–  având în vedere Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale și angajamentele OSCE stabilite la Copenhaga în 1990 și la Summitul de la Istanbul din 1999, prin care toate statele participante la OSCE s-au angajat să invite observatori internaționali, în mod special Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului (BIDDO), la alegerile lor,

–  având în vedere Carta africană privind drepturile omului și popoarelor și Convenția americană privind drepturile omului,

–  având în vedere Convenția nr. 169 a OIM din 7 iunie 1989 referitoare la populațiile indigene și tribale,

–  având în vedere articolele 2, 6, 8 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamată la Strasbourg, la 12 decembrie 2007,

–  având în vedere articolele 8, 9 și 96 din Acordul de parteneriat ACP-CE (2000),

–  având în vedere Rezoluția din 4 decembrie 2000, intitulată „Promovarea și consolidarea democrației”(1) și Rezoluția din 20 decembrie 2004, intitulată „Consolidarea rolului organizațiilor și înțelegerilor, în special regionale și subregionale, în promovarea și consolidarea democrației”(2) , ale Adunării Generale a ONU,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (IEDDO),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 septembrie 1996 referitoare la Comunicarea Comisiei privind luarea în considerare a respectării principiilor democrației și drepturilor omului în acordurile dintre Comunitate și țările terțe(3) , precum și Rezoluția sa din 14 februarie 2006 referitoare la clauza privind drepturile omului și democrația din acordurile Uniunii Europene(4) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2001 referitoare la comunicarea Comisiei privind misiunile UE de asistență și de observare a alegerilor(5) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 aprilie 2002 privind comunicarea Comisiei intitulată „Rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și a procesului de democratizare în țările terțe”(6) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind „Misiunile UE de observare a alegerilor: obiective, practici și provocări viitoare”(7) ,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 22 octombrie 2009 referitoare la edificarea democrației în relațiile externe ale UE(8) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 martie 2010 referitoare la efectele crizei financiare și economice mondiale asupra țărilor în curs de dezvoltare și asupra cooperării pentru dezvoltare(9) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 septembrie 2010 referitoare la „Reducerea sărăciei și la crearea de locuri de muncă în țările în curs de dezvoltare: calea de urmat”, în special punctele 71, 72 și 73(10) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale(11) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(12) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 referitoare la Raportul anual 2009 privind drepturile omului în lume și politica Uniunii Europene în această privință(13) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011, referitoare la taxe și dezvoltare - cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale(14) ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2011 referitoare la fluxurile migratorii cauzate de instabilitate: domeniul și rolul politicii externe a UE(15) ,

–  având în vedere toate acordurile dintre UE și țările terțe și clauzele privind drepturile omului și democrația din cuprinsul acestora,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 18 mai 2009 privind „Susținerea guvernanței democratice: Către un cadru consolidat al UE”,

–  având în vedere cele două seturi de concluzii ale Consiliului privind susținerea democrației în cadrul relațiilor externe ale Uniunii Europene: cel din 17 noiembrie 2009 și cel din 13 decembrie 2010, acestea din urmă cuprinzând „Raportul privind progresele realizate în 2010 și lista de țări pilot”,

–  având în vedere documentul comun al Comisiei și Secretariatului General al Consiliului privind „Consolidarea democrației în relațiile externe ale UE” (SEC(2009)1095),

–  având în vedere comunicarea comună către Consiliul European, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene” (COM(2011)0200),

–  având în vedere Concluziile Consiliului European de la Copenhaga din 22 iunie 1993,

–  având în vedere instrumentele financiare tematice și geografice ale Comisiei Europene privind democratizarea, drepturile omului și traficul de persoane (programul AENEAS, programul care i-a urmat - Programul tematic pentru migrație și azil, programul MIEUX, IEDDO, TAIEX, ENPI etc.),

–  având în vedere raportul din 21 martie 2011 al Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU referitor la problema drepturilor omului, a corporațiilor transnaționale și a altor întreprinderi(16) ,

–  având în vedere crearea unui post de Vicepreședinte al Comisiei/ Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și a unui Serviciu european de acțiune externă (SEAE), de la 1 ianuarie 2011,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe (A7-0231/2011),

A.  întrucât tratatele Uniunii proclamă drepturile omului și democrația drept valori fondatoare ale UE și principii și obiective ale acțiunii externe a acesteia, pe care Uniunea trebuie să le promoveze în calitatea lor de valori universale,

B.  întrucât democrația este cea mai bună modalitate de a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale, de a tolera toate grupurile din societate și de a asigura egalitate de șanse pentru fiecare persoană,

C.  întrucât democrația a devenit o valoare universală, însă sistemele democratice pot varia ca formă, așa cum se întâmplă în cele 27 de state membre ale UE, cu forme diferite, dar la fel de valabile de democrație, construite de istorie, cultură și împrejurări, și așa cum se întâmplă cu UE însăși, care reprezintă o formă de democrație supranațională unică în lume; întrucât nu există un model sau un plan unic pentru democrație, ci o înțelegerea comună asupra elementelor esențiale ale democrației;

D.  întrucât aceste elemente sunt definite în două rezoluții ale Adunării Generale a ONU(17) ;

E.  întrucât drepturile omului și democrația sunt inerent legate: doar într-o democrație persoanele se pot bucura pe deplin de drepturile omului și de libertățile fundamentale și numai atunci când drepturile omului sunt respectate, poate exista democrație;

F.  întrucât statul de drept trebuie să prevaleze, asigurându-se egalitatea în fața legii, recunoscând drepturile de proprietate privată și eliminând imixtiunile arbitrare ale autorităților publice, atât în drept, cât și în practică și întrucât instituțiile publice trebuie să-și exercite puterile în mod transparent, prin oficiali aleși sau publici de responsabili;

G.  întrucât egalitatea și nediscriminarea sunt de o importanță vitală; întrucât orice persoană are dreptul să beneficieze de toate drepturile omului, fără discriminare pe bază de rasă, gen, orientare sexuală, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine națională sau socială, proveniență sau alt statut; întrucât democrația ar trebui să garanteze drepturile tuturor, inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților, ale populaților indigene și ale altor grupuri vulnerabile. întrucât capacitatea bărbaților și femeilor de a participa în condiții de egalitate la viața politică și la procesul decizional este o condiție prealabilă a democrației reale;

H.  întrucât guvernarea democratică cuprinde, printre altele, protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, accesul la justiție, un rol important al parlamentelor și al autorităților locale în luarea deciziilor, precum și gestionarea transparentă a finanțelor publice; întrucât responsabilitatea pe care o au liderii și funcționarii publici față de cetățeni reprezintă un element esențial al democrației; întrucât, în acest context, lupta împotriva corupției este esențială; întrucât o guvernare democratică presupune, de asemenea, controlul civil al sectorului de securitate;

I.  întrucât toți cetățenii au dreptul de a vota periodic în cadrul unor alegeri libere și echitabile și de a candida pentru funcții publice;

J.  întrucât libertatea de opinie și de exprimare cu privire la problemele politice, sociale și economice, definite în sens larg, fără riscul pedepsei de stat, reprezintă un drept universal, deoarece este o oportunitate de a căuta diverse surse de informare;

K.  întrucât toți cetățenii au dreptul de a forma asociații și organizații independente, inclusiv partide politice independente și grupuri de interese;

L.  întrucât partidele politice și varietatea de opinii politice, de interese, de afilieri regionale sau comunale pe care acestea le reprezintă sunt de o importanță vitală; întrucât partidele politice trebuie să funcționeze fără imixtiunile guvernelor și ale reprezentanților executivi; întrucât reprezentanții aleși, indiferent dacă susțin sau se opun guvernului, au nevoie de autoritate și de resurse pentru a dezbate și a aproba bugetele și legislația națională, pentru a obliga guvernul să justifice comportamentul administrației publice și utilizarea fondurilor; întrucât puterea parlamentelor, în calitatea lor de forum public pentru negocierea pașnică a unor concepte competitive de ordine politică și socială, și organismele legislative decizionale naționale sunt esențiale pentru crearea unei democrații favorabile incluziunii;

M.  întrucât organizațiile societății civile și actorii nestatali sunt un element de bază vital pentru o democrație care funcționează bine și au un rol important în crearea unei culturi democratice cu rădăcini adânci în societate; întrucât acestea orientează cererile populației și fac ca autoritățile publice să-și asume răspunderea pentru acțiunile lor;

N.  întrucât independența și diversitatea mass-media sunt esențiale pentru asigurarea exprimării și comunicării unei varietăți largi de opinii către public; întrucât accesul liber la informare și comunicare și accesul necenzurat la internet (libertatea internetului) sunt drepturi universale și indispensabile pentru asigurarea transparenței și a responsabilității în viața publică;

O.  întrucât educația în spiritul valorilor democratice este importantă pentru susținerea democrației, la fel cum este și participarea adecvată vârstei la luarea deciziilor în cadrul instituțiilor de învățământ;

P.  întrucât instituțiile UE trebuie să considere aceste elemente-cheie ale democrației drept elemente de bază ale sprijinului său în anumite domenii, pentru a ajuta țările terțe să urmeze propria lor cale spre democrație;

Q.  întrucât aceste elemente sunt reflectate în concluziile Consiliului din 2009 și din 2010 privind sprijinirea democrației în relațiile externe ale UE,

R.  întrucât aderarea UE la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO) va consolida sistemul european de protecție a drepturilor omului și poziția UE față de țările terțe;

S.  întrucât este extrem de important să se reafirme relația de interdependență și consolidare reciprocă care există între drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale, și faptul că numai aplicarea lor totală poate contribui la întemeierea unei democrații autentice; întrucât democrația este mijlocul optim de garantare și protecție a drepturilor omului, precum și de a face posibilă o dezvoltare economică sustenabilă; întrucât participarea activă a societății civile și contribuția sa la procesul de guvernare este extrem de importantă și întrucât aceasta rămâne prea des neglijată;

T.  întrucât, în Planul său de acțiune pentru sprijinirea democrației în relațiile externe ale UE., Consiliul își afirmă voința de a crește coerența și eficiența sprijinului său, dar recunoaște că s-au realizat progrese modeste în acest sens,

U.  întrucât Uniunea are la dispoziție o gamă largă de instrumente de susținere a democrației și a drepturilor omului (printre care acordurile politice, economice și comerciale care cuprind clauze referitoare la drepturile omului și la democrație, Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernări (GSP+), dialogurile politice, acțiunile din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC), misiunile politicii europene de securitate și apărare (PESA), instrumentele de finanțare specializate, proiectele de înfrățire și misiunile de observare); întrucât, însă, este necesară dezvoltarea unei politici coerente și orientate spre rezultat referitoare la drepturile omului și la democrație, care să elimine incoerențele actuale și standardele duble din politicile externe ale UE în favoarea democratizării și să evite introducerea altora noi, acordând o atenție specială necesităților care apar în situații instabile sau post-conflict și promovând democrația, drepturile omului și dezvoltarea ca obiective legate între ele;

V.  întrucât UE ar trebui să fie mai atentă la realitățile sociale, politice, economice și strategice ale unei țări atunci când decide dacă să acorde sau să retragă preferințele comerciale, precum SPG+,

W.  întrucât UE ar trebui să își intensifice eforturile de promovare a normelor și a elementelor referitoare la democrație prin activitățile sale în cadrul organizațiilor internaționale și să continue să promoveze punerea eficientă în aplicare a angajamentelor și obligațiilor asumate în cadrul și prin intermediul forurilor la care participă statele membre ale UE,

X.  întrucât există în continuare provocări majore în ceea ce privește monitorizarea și punerea în aplicare a clauzelor obligatorii din punct de vedere juridic referitoare la drepturile omului în cadrul acordurilor internaționale ale UE, întrucât suspendarea unui acord internațional între Uniunea Europeană și țările partenere ca urmare a unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale democrației reprezintă un instrument care poate fi utilizat în anumite situații; întrucât, în ciuda încălcărilor frecvente ale clauzei privind drepturile omului și democrația și a nerespectării angajamentelor incluse în acorduri de către unele țări terțe, guvernele acestor țări nu sunt decât arareori penalizate sau suficient trase la răspundere, chiar și în cazul încălcărilor grave; întrucât utilizare incoerentă de către UE a acestui instrument subminează credibilitatea Uniunii ca actor puternic și ferm pe scena internațională;

Y.  întrucât alegerea sancțiunilor trebuie să fie făcută în mod echitabil, moderat și inteligent, iar populația nu trebuie în niciun caz să fie principala victimă ale acestor sancțiuni;

Z.  întrucât Uniunea dispune de o politică reală de stimulare în acest domeniu, care poate servi drept pârghie pentru reforme, însă potențialul acesteia nu a fost pe deplin exploatat din motive politice și în special din cauza lipsei unui consens în interiorul UE cu privire la importanța promovării democrației și respectării drepturilor omului în raport cu alte priorități; întrucât nu există, în principiu, nici un obstacol structural sau juridic în calea utilizării instrumentelor financiare externe pentru susținerea democrației,

AA.  întrucât în Rezoluția 63/168 adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 18 decembrie 2008 se solicită un moratoriu mondial privind aplicarea pedepsei cu moartea; întrucât pedeapsa cu moartea este utilizată în continuare ca metodă de pedeapsă în numeroase țări ale lumii și, uneori, chiar și în cazul minorilor,

AB.  întrucât Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) este un element-cheie al politicii europene, fiind axat pe acțiuni care nu pot fi realizate prin intermediul instrumentelor de cooperare bilaterală;

AC.  întrucât IEDDO permite finanțarea misiunilor Uniunii Europene de observare a alegerilor, care sunt instrumente esențiale de interacțiune în privința consolidării democrației, însă recomandărilor acestora li se dă rareori curs și adesea nu sunt implementate,

AD.  întrucât această situație ar putea avea la origine lipsa de voință politică a guvernelor țărilor care găzduiesc aceste misiuni de observare a alegerilor, precum și incapacitatea Comisiei Europene și a statelor membre de a transpune aceste recomandări în programe de sprijin specifice, în special în favoarea parlamentelor;

AE.  întrucât Parlamentul European nu dispune încă de studii suficient de aprofundate care să îi permită să evalueze amploarea sprijinului pentru democrație acordat de UE, inclusiv de statele membre; în parte acest lucru fiind rezultatul unor chestiuni de transparență, al accesului la documente și al consultării încă nesoluționate de către Consiliu;

AF.  întrucât doar apelând la un principiu de deplină condiționalitate a ajutoarelor este posibilă realizarea obiectivelor pentru o adevărată democratizare, pentru o respectare reală a drepturilor omului și pentru perspective economice reale și mai bune ale populațiilor locale; întrucât acest principiu de condiționalitate trebuie definit împreună cu statele beneficiare, în strânsă consultare nu doar cu guvernele, ci și cu societatea civilă, respectând în totalitate nevoile reale ale populațiilor locale;

AG.  întrucât partidele politice și parlamentele alese în mod liber și echitabil sunt extrem de importante pentru fiecare democrație și pentru fiecare proces de democratizare, și întrucât modul în care IEDDO a fost susținut și utilizat nu este în concordanță cu importanța acestor actori în trecut,

AH.  întrucât activitatea organismului ONU-Femei este crucială pentru susținerea femeilor în contribuția și participarea lor la procesul de democratizare,

AI.  întrucât există un consens larg în rândul instituțiilor UE cu privire la natura multidimensională, complexă și de termen lung a democrației, dar Comisia și statele membre nu au luat în considerare întregul ciclu electoral atunci când au elaborat și au pus în aplicare măsuri de susținere a democrației,

AJ.  întrucât pe teritoriul statelor în curs de democratizare, femeile și copiii sunt deosebit de vulnerabili în fața traficului de persoane, inclusiv în scopul prostituției,

Necesitatea unei schimbări de paradigmă

1.  consideră că doar o democrație bazată pe statul de drept poate constitui fundamentul unor parteneriate structurale echilibrate ale țărilor terțe cu UE, care să respecte, de asemenea, necesitățile și interesele ambelor părți și ale populațiilor lor respective;

2.  subliniază faptul că parteneriatele bazate pe dialog și pe consultare intensifică valoarea proceselor de consolidare a democrației și a elementelor guvernării democratice; invită toate instituțiile UE să facă mai multe eforturi pentru a utiliza aceste dialoguri diferite într-o manieră mai coerentă, consecventă și coordonată;

3.  apreciază că rolul UE ca „soft power” în sistemul internațional poate fi consolidat doar dacă protecția drepturilor omului constituie o adevărată prioritate a politicii sale față de țările terțe;

4.  amintește că, pentru ca UE să aibă o politică externă și un mod de sprijinire a democrației credibile și coerente, este esențial ca Uniunea și statele sale membre să urmeze întotdeauna o politică exemplară de respectare a drepturilor omului și a principiilor democrației;

5.  consideră că lupta împotriva sărăciei și eliminarea obstacolelor din calea dezvoltării țărilor pot contribui semnificativ la procesul democratic;

6.  constată că evenimentele din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu au demonstrat limitele focalizării asupra securității - în special în combaterea migrației ilegale - și stabilității, nereușindu-se reducerea sărăciei și a nedreptăți sociale; subliniază că alegerea între securitate și democrație este o falsă dilemă, deoarece nu poate exista securitate a persoanelor într-o societate unde nu există un guvern democratic și responsabil; consideră că, deși s-a constatat o dezvoltare economică, beneficiile nu au fost distribuite echitabil; consideră, prin urmare, că problema dreptății sociale și a luptei împotriva inegalităților trebuie să devină un obiectiv esențial al politicii externe a Uniunii deoarece este un factor indispensabil pentru construirea unei societăți pașnice, prospere și democratice;

7.  subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă, axate pe o veritabilă consolidare a democrației pe baza unei dezvoltări endogene, durabile, cuprinzătoare și în avantajul populației, care să respecte statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale; consideră că UE trebuie să sprijine crearea unui mediu propice dezvoltării unei societăți democratice;

8.  subliniază faptul că democrația ca sistem de guvernare prevede mecanisme de alocare a puterii politice și de gestionare a conflictelor, care sunt esențiale pentru societățile stabile și pașnice; cu toate acestea, observă că democrația trebuie să fie cultivată și nu poate fi impusă artificial de agenți externi; susține că UE, împreună cu comunitatea internațională, poate juca un rol activ în sprijinirea procesului de consolidare a democrației;

9.  consideră că, pentru ca procesul de democratizare să reușească, este esențial să abordeze problema dezvoltării sociale și economice a țării în cauză, pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, cum ar fi dreptul la educație, la sănătate și la un loc de muncă;

10.  consideră că experiența privind tranziția democratică în urma căderii dictaturilor comuniste din Europa Centrală și de Est ar trebui să fie împărtășită cu forțele democratice nou apărute în Africa de Nord și în regiunea mai largă a Orientului Mijlociu; încurajează Comisia și SEAE să se implice mai activ în desfășurarea procesului de democratizare în această regiune vecină importantă; încurajează partidele europene să dezvolte programe de cooperare specifice cu partenerii în curs de dezvoltare din toate regiunile învecinate;

11.  subliniază că acum trebuie să se acorde prioritate unei utilizării concrete mai intense și mai energice a gamei existente de instrumente și stimulente de care dispune Uniunea, care să fie armonizate prin strategii adaptate la situația specifică fiecărei țări, precum și eliminării, în aplicarea acestora, a incoerențelor și normelor duble, care subminează imaginea Europei și capacitatea sa de a transpune în practică o politică externă energică și coerentă; subliniază că o astfel de abordare necesită o schimbare reală a politicii, în care democrația, statul de drept și drepturile omului să devină piatra de temelie a politicii externe a Uniunii, fiind nu doar transpuse în obiective de politică, ci făcând parte și din articularea și structura însăși a cesteia;

12.  solicită ca acordurile internaționale, documentele de strategie pe țară, planurile de acțiune, programul SPG+ și toate celelalte relații contractuale între Uniune și țările terțe să fie consolidate printr-o formulare mai precisă a clauzelor privind drepturile omului și democrația și dreptul populațiilor indigene la o consultare prealabilă, precum și a mecanismelor exacte care intră în funcțiune în caz de nerespectare a acestora, luând ca bază minimă cele cuprinse în Acordul de la Cotonou, alături de o serie de angajamente și criterii de evaluare precise, în vederea evaluării progreselor realizate, și de un calendar precis de implementare; regretă faptul că, în ciuda clauzelor privind drepturile omului prevăzute de Acordul de la Cotonou, UE acceptă încălcarea continuă și sistematică a drepturilor omului de către unele guverne partenere care au încheiat acest acord, adoptând o relație de statu-quo; invită Comisia să adopte politici coerente menite să descurajeze încălcarea drepturilor omului, cum ar fi reducerea pachetelor financiare pentru guvernele care nu respectă democrația și drepturile omului, și anume refuzând să le acorde sprijin bugetar, dar sporind totodată resursele financiare destinate consolidării societății civile prin conturnarea guvernelor respective;

13.  reamintește că obiectivele politicii comerciale comune ar trebui să fie pe deplin coordonate cu obiectivele globale ale Uniunii Europene; subliniază că, în conformitate cu articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politica comercială comună se desfășoară în conformitate cu principiile și obiectivele acțiunii externe a Uniunii și că, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă, la eradicarea sărăciei și la protecția drepturilor omului;

14.  subliniază importanța monitorizării constante a punerii în aplicare a acordurilor și solicită, în acest sens, utilizarea unor studii de impact cu privire la drepturile omului și la democrație, pe lângă cele privind dezvoltarea durabilă, pentru a asigura o evaluare continuă a acordurilor;

15.  constată că principiile și valorile democratice pot fi încurajate în continuare prin promovarea procesului de ratificare a Statutului de la Roma al CPI, acordând prioritate regiunilor subreprezentate, cu scopul de a-și consolida caracterul universal, precum și lupta împotriva impunității, a genocidului, a crimelor de război și a crimelor împotriva umanității;

16.  regretă faptul că doar rareori Comisia pune în aplicare mecanismele care permit retragerea preferințelor acordate în cadrul SPG+ pentru încălcări ale convențiilor asociate acestora; condamnă atitudinea Comisiei care, în pofida rapoartelor coerente ale mai multor organizații internaționale, refuză să deschidă anchete privind o serie de țări care beneficiază de SPG+ și în legătură cu care există suspiciuni profunde privind nerespectarea acordurilor la care au subscris;

17.  reamintește poziția fermă exprimată de Parlament în favoarea integrării în toate acordurile de liber schimb a clauzelor obligatorii din punct de vedere juridic în domeniul social, al mediu și al respectării drepturilor omului, având ca bază minimă lista convențiilor cuprinse în regulamentul SPG+;

18.  reafirmă că este necesar ca Parlamentul European să exercite un control mai riguros asupra acestor elemente; solicită, prin urmare, Consiliului și Comisiei să coopteze Parlamentul European în toate etapele de negociere, încheiere, aplicare și suspendare a acordurilor internaționale cu țările terțe, și în special la definirea mandatului de negociere pentru noile acorduri, mai ales în ceea ce privește drepturile omului, la dialogul asupra concretizării angajamentelor privind democratizarea, al Consiliului de asociere sau al oricărei alte structuri politice echivalente de gestionare a unui acord, precum și la procesul decizional referitor la inițierea unei consultări sau la suspendarea unui acord;

19.  consideră că trebuie să se desprindă învățăminte din trecut în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor în vederea îmbunătățirii relațiilor cu țările partenere; subliniază că statutul avansat trebuie să fie acordat numai în cazul în care țările partenere îndeplinesc cerințe clare referitoare la drepturile omului și la democrație; solicită din nou crearea unui mecanism de consultare clar, care să garanteze faptul că Parlamentul va fi pe deplin informat, în toate etapele negocierilor;

20.  consideră că monitorizarea situației drepturilor omului din fiecare țară își află în totalitate legitimitatea și reiterează necesitatea unei poziții comune a țărilor europene în toate organele din cadrul ONU; solicită, cu toate acestea, Comisiei și SEAE să prezinte rapoarte regulate și exhaustive privind îndeplinirea de către țările terțe a angajamentelor în materie de democrație și drepturi ale omului incluse explicit în acordurile cu Uniunea;

21.  reafirmă faptul că UE sprijină continuu activitatea Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, a ONU FEMEI și a UNICEF; îndeamnă Consiliul, Comisia și statele membre să colaboreze îndeaproape cu Consiliul pentru Drepturile Omului;

22.  solicită, de asemenea, Uniunii Europene, ca într-un domeniu atât de important precum democratizarea, să își bazeze strategiile pe o analiză detaliată a sferei reformelor în țările terțe și a voinței politice a liderilor de a se angaja într-un astfel de proces, precum și pe identificarea posibilelor blocaje pentru a determina strategiile cele mai adecvate; consideră că acest proces de identificare trebuie să se bazeze pe schimburi periodice de opinii cu toate forțele democratice ale unei țări, pentru a crea încredere și înțelegere reciprocă;

23.  constată că ajutorul european acordat sub formă de sprijin bugetar regimurilor autoritare nu garantează întotdeauna dezvoltarea democratică și că evaluarea noastră referitoare la eficiența ajutorului ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra rezultatelor decât asupra aporturilor acestuia;

24.  recomandă Uniunii ca, în cazul parteneriatelor celor mai dificile, să nu izoleze țările respective, ci să-și întemeieze relațiile pe o condiționalitate adecvată și eficace, care să funcționeze ca un adevărat stimulent pentru reformele democratice, respectarea normelor de bună guvernare și a drepturilor omului; recomandă, de asemenea, Uniunii să verifice dacă această cooperare aduce într-adevăr beneficii populației; aprobă perspectiva adoptată în comunicarea „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene”, de a investi mai mult pentru rezultate mai bune; consideră că, în reacția sa, Uniunea nu ar trebui să ezite să realoce fondurile prevăzute anterior pentru țările ale căror guverne nu-și respectă angajamentele în materie de guvernare democratică, în avantajul statelor care au făcut mai mult progres în ceea ce privește realizarea angajamentelor luate, atât în cadrul Parteneriatului Mediteraneean, cât și în cadrul Parteneriatului Estic și solicită să se pună mai mult accentul pe promovarea democrației în politicile de parteneriat și de vecinătate;

25.  solicită Uniunii să nu ezite să impună sancțiuni adecvate, proporționate și inteligente principalelor autorități din sistem - acordând în același timp sprijin populației și intensificând asistența directă pentru consolidarea societății civile - în țările care nu-și respectă angajamentele privind drepturile omului, buna guvernare și democratizarea, acordând atenția cuvenită, înaintea oricărei acțiuni, impactului sancțiunilor asupra populației din țările în cauză; subliniază că cooperarea cu țările terțe trebuie să fie bazată pe premiza respectului reciproc; solicită crearea unei rețele de sprijin financiar, prin intermediul Bănci euro-mediteraneene, având ca scop promovarea inițiativelor tehnice și de dezvoltare antreprenorială;

26.  insistă, cu toate acestea, asupra faptului că această abordare, alături de viitoarea revizuire a politicii europene de vecinătate (PEV) implică faptul că o abordare diferențiată poate fi un instrument valoros și credibil doar dacă se impun aceleași obiective privind drepturile omului și democrația pentru toate țările partenere în cadrul PEV; subliniază că UE și-ar pierde credibilitatea din nou dacă ar face o diferență între „standardele minime” care să fie respectate de către țările cu cele mai multe probleme, și standardele cele mai ambițioase, impuse celor mai avansate țări;

27.  invită Consiliul și SEAE să integreze utilizarea de sancțiuni „inteligente”, și de critici ca instrumente ale politicii UE privind drepturile omului în cazul celor mai represive regimuri; este convins că măsurile punitive selective, cum ar fi înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie impuse persoanelor de rang înalt, pot și ar trebui să fie aplicate într-un mod care nu împiedică noi angajamente diplomatice, schimburi comerciale bilaterale, furnizare de asistență de către UE și relații interumane; reiterează totuși că, pentru a servi drept mijloc eficient împotriva abuzurilor în domeniul drepturilor omului, sancțiuni specifice ar trebui aplicate în mod sistematic, consecvent, și cu cea mai largă cooperare internațională posibilă;

28.  invită UE și statele membre, ori de câte ori este necesar, să facă presiuni asupra guvernelor statelor cunoscute pentru rezultatele negative în ceea ce privește drepturile omului pentru a îmbunătăți situația drepturilor omului în aceste state și, astfel, pentru a accelera procesul de democratizare;

29.  pledează pentru crearea unui forum care implică parlamentele naționale și Parlamentul European, în vederea abordării problemelor de politică externă, în special cu privire la subiecte sensibile, precum drepturile omului și democrația;

Aprofundarea dimensiunii politice

30.  consideră că este necesară o abordare globală și coerentă bazată pe strategii eficiente în materie de dezvoltare, drepturile omului, bună guvernare, incluziune socială, promovarea femeilor și a minorităților și toleranță religioasă, ca instrument suplimentar al politicii externe a UE, indispensabil pentru reconcilierea celor două abordări care există în materie de promovare a democrației, și anume cea a dezvoltării, axată pe progresele socio-economice de care beneficiază toți și pe o creștere favorabilă celor mai defavorizați, și cea politică, centrată pe pluralismul politic și pe democrația parlamentară; subliniază că sprijinul acordat țărilor terțe pentru aspectul politic trebuie să constea într-un sprijin pluralist de consolidare a capacităților - în special în ceea ce privește independența și integritatea sistemului judiciar și mecanismele de bună guvernare, inclusiv lupta împotriva corupției - și într-un sprijin instituțional, dar nu în interferență; subliniază valoarea adăugată a foștilor deputați în Parlamentul European în activitățile UE de sprijinire a democratizării;

31.  solicită îmbunătățirea integrării drepturilor omului, a democrației, a guvernării democratice și a statului de drept în toate activitățile externe ale UE în conformitate cu angajamentele existente și cu cele noi, atât din perspectivă instituțională, cât și în cadrul politicilor și al instrumentelor geografice / tematice;

32.  invită UE și statele membre să continue susținerea naturii apolitice a ajutorului umanitar oferit pe parcursul procesului de democratizare;

33.  recunoaște eforturile Uniunii de susținere a anumitor grupuri de actori care acționează în direcția reformelor democratice, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului și a presei independente; insistă asupra necesității de a consolida pluralismul politic, în vederea promovării tranziției spre democrație; solicită un sprijin sistematic pentru parlamentele nou alese în mod liber și corect, mai ales în țările în tranziție sau în care a activat o misiune UE de observare a alegerilor; consideră că un astfel de sprijin ar trebui să fie finanțat în mod automat de IEDDO, precum și de instrumentele geografice;

34.  salută decizia Comisiei și a Înaltului Reprezentant de a susține crearea unui Fond european pentru democrație (FED), ca instrument flexibil și specializat destinat să sprijine actorii politici care luptă pentru schimbări democratice în țările nedemocrate și în cele în curs de tranziție, în special în cele din vecinătatea de est și de sud a UE; subliniază că viitorul FED este menit să completeze IEDDO și alte instrumente pentru democratizare și finanțare externă care sunt în vigoare, în ceea ce privește obiectivele și metodele financiare și manageriale; sprijină ideea descentralizării politicii UE de sprijinire a democrației prin programe de înfrățire a actorilor democrației UE cu omologii lor din țările-țintă; solicită SEAE, Comisiei și Președinției polone să realizeze o demarcare clară a competențelor FED în raport cu celelalte instrumente și cadre; insistă asupra dreptului de control și de implicare al Parlamentului European în procesul de înființare și funcționare a FED, în determinarea în termeni generali a obiectivelor, priorităților, rezultatelor așteptate și alocărilor de fonduri din fiecare an, precum și în realizarea și monitorizarea activităților;

35.  încurajează donatorii de ajutoare să considere consolidarea democrației un imperativ politic și etic mai degrabă decât un simplu exercițiu tehnic și să își dezvolte cunoștințele specifice privind țările beneficiare, astfel încât ajutorul să poată fi direcționat în mod eficient pentru a se potrivi condițiilor locale;

36.  subliniază că pentru a fi pe deplin legitimă și adânc înrădăcinată în voința populară, orice strategie de promovare a democrației trebuie să se bazeze pe un dialog cu o serie cât mai largă de actori locali; îndeamnă Consiliul, și Comisia SEAE să efectueze consultări ample și aprofundate cu părțile interesate;

37.  salută răspunsul eficient, imediat și integrat al instrumentului de stabilitate la situațiile de criză și de instabilitate din țările terțe, precum și asistența acestuia în stabilirea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a politicilor sprijinite de alte instrumente, și anume Instrumentul pentru asistență pentru preaderare, Instrumentul european de vecinătate și de parteneriat, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare și Instrumentul de cooperare economică;

38.  subliniază cât este de importantă, pentru democratizarea oricărei societăți, protejarea drepturilor fetelor și femeilor, inclusiv a dreptului la tratament egal și la educație; sprijină cu fermitate toate inițiativele, stimulentele și măsurile de consolidare a capacităților cuprinse în politicile externe ale UE menite să promoveze participarea femeilor la toate nivelurile procesului decizional, atât în sfera publică, cât și în cea privată; subliniază faptul că participarea egală a femeilor și bărbaților în toate sferele vieții este un element esențial al democrației și că participarea femeilor la dezvoltare reprezintă o valoare fundamentală și universal acceptată și o premisă pentru dezvoltarea socioeconomică și buna guvernanță democratică; prin urmare, îndeamnă instituțiile UE să facă din egalitatea de gen o prioritate în agenda lor de promovare a democrației; subliniază importanța susținerii apărătorilor drepturilor femeilor și a femeilor parlamentari, printre altele prin dezvoltarea capacității de integrare în bugete a dimensiunii de gen; în special, îndeamnă UE să sprijine financiar și să asigure mijloace de consolidare a capacităților organizațiilor de apărare a drepturilor femeilor și a candidaților politici de sex feminin; sprijină integrarea și mărirea ponderii aspectelor legate de egalitatea de gen în cadrul priorităților tematice, inclusiv prin utilizarea abordărilor participative în elaborarea și dezvoltarea programelor, cu precădere în ceea ce privește combaterea stereotipurilor de gen și a tuturor formelor de discriminare și violență împotriva femeilor;

39.  propune lărgirea mandatului Grupului de coordonare a alegerilor (ECG) pentru a include și politicile de sprijinire a democrației, fără a aduce atingere competențelor comisiilor corespunzătoare, și încurajează Biroul de promovare a democrației parlamentare (OPPD) să coopereze strâns cu ECG;

40.  invită SEAE și delegațiile UE să recunoască importanța creșterii gradului de sensibilizare a funcționarilor din delegațiile UE cu privire la acțiunile democratice, și în special cu privire la sprijinul pentru parlamente;

41.  subliniază importanța integrării politicilor de democratizare în toate activitățile Parlamentului European, precum și în cele ale delegațiilor sale; recunoaște, de asemenea, importanța cooperării interparlamentare globale cu privire la politicile de democratizare prin intermediul forurilor, cum ar fi parlamentarii pentru acțiunea globală;

42.  evidențiază rolul pe care îl pot juca partidele democratice legitime, mișcările politice autentice și o presă liberă în apărarea intereselor publice, prin supravegherea transparenței și răspunderii guvernelor, permițând astfel statelor să apere drepturile omului și să promoveze dezvoltarea socială și economică;

43.  subliniază rolul important al societății civile și al parlamentelor țărilor terțe în supravegherea bugetară democratică și este convins că orice sprijin bugetar direct oferit de către Uniune trebuie să fie completat prin consolidarea tehnică și politică a capacității de supraveghere a parlamentelor naționale; afirmă că Uniunea ar trebui să informeze activ parlamentele țărilor terțe cu privire la conținutul cooperării cu Uniunea; încurajează OPPD să aibă un rol activ în sprijinirea parlamentelor cu privire la supravegherea bugetară democratică; în acest context, salută călduros intensificarea cooperării cu parlamentele din țările semnatare ale Parteneriatului Estic în cadrul EURONEST, constituit la 3 mai 2011 și are așteptări serioase de la o astfel de cooperare; atrage atenția asupra importanței inițiativei Parlamentului European, considerată un element important al politicilor externe ale UE în favoarea democratizării;

44.  recunoaște eforturile depuse de către OPPD pentru asistarea și sprijinirea parlamentelor din democrațiile noi și emergente, precum și a parlamentelor regionale; recunoaște contribuția OPPD la consolidarea capacității instituționale și administrative a parlamentelor din democrațiile noi și emergente, precum și cooperarea cu PNUD și UIP în această privință; încurajează OPPD să facă eforturi pentru atingerea unui consens global privind standardele de bază pentru bunele practici parlamentare;

45.  consideră că este esențial ca, în viitor, societatea civilă să contribuie direct la procesele de bună guvernare și, astfel, la supravegherea punerii în aplicare a acordurilor; îndeamnă, în acest sens, Comisia și Consiliul să instituie un mecanism structurat de monitorizare a acordurilor internaționale ale UE, care să implice toate componentele societății civile din țările terțe, inclusiv actorii nestatali și partenerii sociali, în procesul de evaluare a punerii în aplicare a acordurilor;

46.  salută decizia Uniunii de a elabora strategii în materie de drepturi ale omului pentru fiecare țară; subliniază ca acestea ar trebui să se refere și la aspectele de democratizare; încurajează implementarea lor rapidă, pentru ca Uniunea să poată dispune de o analiză comună a situației și a necesităților fiecărei țări, precum și de un plan de acțiune care să precizeze modul în care pot fi utilizate instrumentele Uniunii la maximum și de o manieră complementară; în același timp, subliniază faptul că noile strategii și aplicarea acestora trebuie să elimine, și nu să introducă incoerențe și standarde duble noi în politicile externe ale UE în materie de drepturi ale omului și democratizare; subliniază că documentele de strategie națională ar trebui să contribuie la articularea tuturor politicilor externe ale țărilor în cauză, alături de stabilirea modului de utilizare a instrumentelor UE; solicită ca documentele de strategie de țară să fie puse la dispoziția Parlamentului;

47.  invită UE să coreleze viitoarele angajamente financiare cu progresele înregistrate de țările terțe în punerea în aplicare a strategiilor referitoare la drepturile omului și cu progresele democratice reale;

48.  subliniază necesitatea de a construi coaliții puternice cu alți actori de pe scena mondială, cum ar fi Uniunea Africană și Liga Arabă, cu scopul de a promova cu mai multă eficiență valorile democratice; îndeamnă UE să urmărească în mod activ aceste coaliții, în special pe cele cu Statele Unite ale Americii, în eforturile comune ale UE și ale SUA de a coordona mai bine politicile lor de dezvoltare;

49.  salută crearea unei Direcții pentru democrație și drepturile omului în cadrul SEAE și solicită ÎR/VP a Comisiei desemnarea, în cadrul reprezentanțelor externe ale UE, a unei persoane de contact, în domeniul drepturilor omului și al democrație;

50.  promovează rolul pacifist al femeilor în prevenirea și soluționarea conflictelor și sprijină implicarea activă a acestora, în beneficiul societății;

51.  susține programe regionale pentru protejarea grupurilor celor mai vulnerabile, în special a copiilor, a femeilor și a persoanelor vârstnice;

52.  este ferm încredințat că, acordând puteri mai mari la nivelul individului , în special al femeilor și al societății civile, prin educație, formare și ridicarea gradului de conștientizare, permițând totodată o pledoarie eficace în favoarea tuturor drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sociale, economice și culturale, constituie o componentă esențială, care completează dezvoltarea și implementarea politicilor și programelor de democratizare, pentru care ar trebui asigurată finanțarea necesară;

53.  solicită Consiliului și Comisiei să elaboreze o strategie politică referitoare la misiunile UE de observare a alegerilor, în special prin prezentarea proiectului politic în care se încadrează fiecare misiune; solicită, la doi ani de la încheierea fiecărei misiuni, un bilanț al progreselor democratice realizate și a elementelor care rămân de ameliorat, care să fie prezentat în cadrul dezbaterii anuale a Parlamentului cu Înaltul Reprezentant/Vicepreședinte pe tema drepturilor omului; reafirmă beneficiile solicitării ca foștii parlamentari să-și pună la dispoziție competențele și experiența în cadrul misiunilor de observare a alegerilor sau în monitorizările ulterioare;

54.  subliniază că, având în vedere în special fondurile disponibile limitate, este important să se aleagă țările prioritare pentru misiunile de observare a alegerilor pe baza impactului efectiv pe care o misiune îl poate avea în favorizarea unui proces de democratizare reală pe termen lung; invită SEAE să adopte o abordare foarte selectivă în alegerea acestor țări; reamintește că grupul de coordonare a alegerilor, care este consultat cu privire la programul anual al misiunilor UE de observare a alegerilor, a stabilit criterii precise în această privință; solicită sporirea vigilenței în ceea ce privește conformitatea cu metodologia și regulile stabilite la nivel internațional, în special cu privire la independența și eficiența misiunii;

55.  subliniază că este important să se prezinte, la încheierea fiecărei misiuni de observare a alegerilor, recomandări realiste și realizabile; solicită o linie comună a instituțiilor Uniunii și a statelor membre cu privire la concluziile misiunilor și o atenție specială din partea Comisiei, a SEAE și a statelor membre cu privire la susținerea implementării recomandărilor în cadrul cooperării; subliniază importanța unei monitorizări adecvate a implementării acestor recomandări; solicită ca difuzarea și monitorizarea recomandărilor să fie încredințată delegațiilor UE, cărora să li se ofere mijloacele necesare; subliniază necesitatea unei colaborări strânse cu semnatarii Declarației de principii privind observarea internațională a alegerilor, pentru a crește eficiența activităților electorale la nivel global;

56.  consideră că delegațiile permanente ale PE și adunările parlamentare mixte ar trebui să joace un rol mult mai important în monitorizarea recomandărilor misiunilor de observare a alegerilor și în analizarea progreselor înregistrate în domeniul drepturilor omului și democrației;

57.  subliniază importanța unui proces politic de monitorizare, care nu se concentrează doar pe perioada imediat anterioară și ulterioară alegerilor, ci care se bazează pe continuitate; în acest context, salută activitatea de apreciat a fundațiilor politice;

58.  subliniază că guvernele trebuie să fie trase la răspundere pentru încălcarea drepturilor omului, proastă guvernare, corupție și deturnarea fondurilor naționale care ar trebui să fie utilizate în beneficiul întregii societăți; în acest context, invită Consiliul, Comisia și statele membre să continue să-și continue eforturile de promovare a bunei guvernări și de combatere a impunității, inclusiv prin solicitarea unei cooperări depline a țărilor terțe cu Curtea Penală Internațională (CPI), asigurându-se că noile acorduri includ angajamentele aferente Statutului de la Roma;

59.  solicită instituțiilor UE competente să mențină și să consolideze IEDDO și să îmbunătățească și să raționalizeze celelalte instrumente existente și cadrele destinate sprijinirii democrației în țările terțe;

Susținerea societății civile

60.  subliniază necesitatea unei abordări descentralizate, complementare dimensiunii politice, care să țină seama într-o mai mare măsură de realitatea cotidiană din țările respective, prin sprijinirea organizațiilor locale, dar și regionale, implicate în consolidarea democrației, creând spații de dialog și schimb de bune practici cu Uniunea, dar și cu alte țări partenere ale unei regiuni;

61.  propune elaborarea unei politici mai deschise și mai dinamice de susținere a forțelor conducătoare ale societății și a celor care încurajează participarea cetățenilor; sugerează promovarea influenței societății civile prin intermediul unor programe specifice și prin integrarea acestei noțiuni în programele existente;

62.  subliniază necesitatea consolidării capacităților societății civile prin educație și campanii de sensibilizare, pentru a-i permite să participe la procesele politice; evidențiază că un parteneriat strâns între sectoarele public și privat, precum și consolidarea instituțiilor de supraveghere, inclusiv a parlamentelor naționale, sunt cruciale pentru promovarea democrației;

63.  face apel pentru sprijinirea direcționată a mișcărilor sociale neextremiste, mass-mediei cu adevărat independente și partidelor politice care depun eforturi de democratizare în regimurile autoritare și în noile democrații, cu scopul de a promova participarea publică, de a sprijini sisteme pluripartinice durabile și de a îmbunătăți situația drepturilor omului; consideră că Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului trebuie să aibă un rol fundamental în această privință;

64.  solicită sprijin pentru participarea largă a tuturor părților interesate la dezvoltarea țărilor și încurajează societatea în ansamblu să ia parte la construirea democrației; recunoaște rolul vital jucat de ONG-uri și de alți actori nestatali în promovarea democrației, a justiției sociale și a drepturilor omului;

65.  sprijină practica deja consacrată de a căuta metode inovatoare de a implica societatea civilă, partidele politice, mass-media și alți actori neguvernamentali în dialogurile politice ale UE cu țările terțe; își reafirmă sprijinul pentru libertatea, protejarea și promovarea media, pentru reducerea decalajului digital și pentru facilitarea accesului la internet;

66.  sprijină finanțarea destinată societății civile prin intermediul IEDDO și alocarea de fonduri pentru proiectele locale ale ONG-urilor; sugerează alocarea progresivă a unor fonduri suplimentare în cazul în care o țară se îndreaptă către crearea unei societăți civile și instituirea democrației;

67.  subliniază că accesul la informații și la mass-media independente sunt esențiale pentru stimularea cererii publice de reforme democratice și, prin urmare, solicită mai mult sprijin pentru promovarea libertății tipurilor „vechi” și „noi” de mass-media, pentru protecția jurnaliștilor independenți, pentru reducerea decalajului digital și pentru facilitarea accesului la internet;

68.  apreciază acțiunile statelor membre ale UE de promovare a democratizării în lume, cum ar fi „Programul de cooperare a ombudsmanilor statelor din cadrul Parteneriatului Estic UE 2009-2013”, lansat în comun de către mediatorul polonez și mediatorul francez, care vizează consolidarea capacității birourilor ombudsmanilor, a autorităților de administrare publică și a ONG-urilor din țările semnatare ale Parteneriatului Estic al UE, în vederea realizării obligațiilor de protecție a drepturilor individuale și de constituire a unor state democratice bazate pe statul de drept; subliniază necesitatea de a coordona aceste activități în cadrul UE și de a face posibilă valorificarea experienței dobândite de către instituțiile UE;

69.  reafirmă angajamentul UE pentru combaterea traficului de persoane și invită Comisia să acorde o atenție deosebită statelor în curs de democratizare, deoarece populația lor este deosebit de vulnerabilă în fața traficului de persoane; solicită o cooperare strânsă între DG DEVCO, DG ENLAR, DG HOME și coordonatorul UE antitrafic în această privință;

70.  recunoaște importanța cooperării dintre Uniunea Europeană și Consiliul Europei pentru promovarea democratizării în lume; salută primirea de informații privind lansarea programelor comune ale Uniunii Europene și ale Consiliul Europei de sprijinire a democrației, a bunei guvernări și a stabilității în țările din Parteneriatul Estic;

o
o   o

71.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, SEAE, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre;

(1) A/RES/55/96.
(2) A/RES/59/201.
(3) JO C 320, 28.10.1996, p. 261.
(4) JO C 290 E, 29.11.2006 p. 107.
(5) JO C 343, 5.12.2001, p. 270.
(6) JO C 131 E, 5.6.2003, p.147.
(7) JO C 271 E, 12.11.2009, p. 31.
(8) JO C 265 E, 30.9.2010, p. 3.
(9) JO C 4 E, 7.1.2011, p. 34.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2010)0327.
(11) Texte adoptate, P7_TA(2010)0446.
(12) Texte adoptate, P7_TA(2010)0434.
(13) Texte adoptate, P7_TA(2010)0489.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2011)0082.
(15) Texte adoptate, P7_TA(2011)0121.
(16) A/HRC/17/31, 2011.
(17)1 A/RES/55/96 și A/RES/59/201.

Ultima actualizare: 11 octombrie 2012Notă juridică