Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2056(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0288/2011

Texte depuse :

A7-0288/2011

Dezbateri :

PV 12/09/2011 - 21
CRE 12/09/2011 - 21

Voturi :

PV 13/09/2011 - 5.22
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0364

Texte adoptate
PDF 377kWORD 193k
Marţi, 13 septembrie 2011 - Strasbourg
O strategie eficientă privind materiile prime pentru Europa
P7_TA(2011)0364A7-0288/2011

Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2011 referitoare la o strategie eficientă privind materiile prime pentru Europa (2011/2056(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 februarie 2011, intitulată „Abordarea provocărilor de pe piețele de mărfuri și privind materiile prime” (COM(2011)0025),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 noiembrie 2008, intitulată „Inițiativa privind materiile prime – satisfacerea necesităților noastre esențiale pentru asigurarea creșterii economice și locurilor de muncă în Europa” (COM(2008)0699),

–  având în vedere raportul intitulat „Materiile prime esențiale pentru UE”, întocmit de subgrupul din cadrul Grupului privind aprovizionarea cu materii prime al Direcției Generale Întreprinderi și Industrie(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2011, intitulată „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor – inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020” (COM(2011)0021),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112/4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2010, intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității” (COM(2010)0614),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 noiembrie 2010, intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2010, intitulată „Comerț, creștere și afaceri internaționale Politica comercială – componentă-cheie a strategiei UE 2020” (COM(2010)0612),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2011 referitoare la deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010, referitoare la UE 2020(4),

–  având în vedere documentul de orientare intitulat „Extracția de minereuri non-energetice și Natura 2000”, elaborat de Direcția Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene(5),

–  având în vedere documentul de lucru care însoțește Comunicarea Comisiei din 4 noiembrie 2008, intitulată „Inițiativa privind materiile prime: satisfacerea necesităților noastre esențiale pentru asigurarea creșterii economice și locurilor de muncă în Europa” (COM(2008)0699) (SEC(2008)2741),

–  având în vedere „Raportul anual 2009 asupra politicii privind materiile prime”, elaborat de Direcția Generală Comerț din cadrul Comisiei Europene(6),

–  având în vedere studiul „Legăturile dintre mediu și competitivitate”, elaborat de Direcția Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2010, intitulată „Politica de dezvoltare a UE în sprijinul creșterii favorabile incluziunii și al dezvoltării durabile – Sporirea impactului politicii de dezvoltare a UE” (COM(2010)0629),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2010 „privind consolidarea relațiilor UE-Africa” (COM(2010)0634),

–  având în vedere viitoarea comunicare a Comisiei privind comerțul și dezvoltarea,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2009 intitulată „Coerența politicilor în favoarea dezvoltării – Stabilirea cadrului de politică în vederea unei abordări la nivelul întregii Uniunii” (COM(2009)0458),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la coerența politicilor UE în favoarea dezvoltării și la conceptul de „asistență oficială pentru dezvoltare plus”(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la includerea clauzelor privind responsabilitatea socială a întreprinderilor în acordurile comerciale internaționale(9),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 10 martie 2011 referitoare la abordarea provocărilor privind materiile prime și a celor de pe piețele de mărfuri,

–  având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona), care reafirmă faptul că UE trebuie să țină seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare,

–  având în vedere negocierile în curs ale Rundei Doha,

–  având în vedere strategia comună Africa-UE din 2007 și Declarația de la Tripoli adoptată în cadrul celui de-al treilea summit Africa-UE din 29-30 noiembrie 2010,

–  având în vedere procedura în curs privind nouă materii prime, introdusă la OMC de UE, SUA și Mexic împotriva Chinei,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și avizele exprimate de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru dezvoltare, Comisia pentru comerț internațional și Comisia pentru agricultură (A7-0288/2011),

A.  întrucât UE necesită o bază industrială solidă, care, pe măsură ce devine mai ecologică, depinde, în mare măsură, de aprovizionarea corespunzătoare cu materii prime (MP) pentru a trece la o economie cu emisii reduse de carbon și pentru a își menține caracterul competitiv;

B.  întrucât complexitatea formalităților administrative și lipsa de coordonare între administrații poate duce la întârzieri de câțiva ani în obținerea autorizației pentru exploatarea resurselor miniere și întrucât astfel de întârzieri sunt exagerate, determină creșterea costului capitalului de investiții și eliminarea companiilor mici și mijlocii de pe piață;

C.  întrucât cererea mondială de MP, în special de metale tehnologice, a crescut în mod constant;

D.  întrucât statele membre ale UE, Australia și Statele Unite își pot dezvolta industria de extracție de MP esențiale, de metale de bază și pământuri rare din propriile resurse;

E.  întrucât progresul înregistrat la nivelul noilor tehnologii va continua să consolideze cererea de resurse esențiale pentru dezvoltarea acestor industrii;

F.  întrucât oferta internațională este restricționată parțial de cotele la export, iar prețurile ating niveluri-record;

G.  întrucât, în industria de prelucrare, ponderea costurilor aferente materialelor din totalul costurilor de producție este considerabil mai mare decât ponderea costurilor aferente salariilor lucrătorilor și întrucât, în toate sectoarele industriale, nu se preconizează diminuarea tendinței de creștere a costurilor materialelor, cel puțin pe termen mediu;

H.  întrucât piețele beneficiază de un mediu concurențial echitabil;

I.  întrucât concurența sporită privind MP poate deteriora relațiile internaționale și poate conduce la conflicte legate de resurse;

J.  întrucât aceste provocări pot reprezenta o oportunitate pentru noi parteneriate inovatoare de cooperare reciproc avantajoasă între UE și țările terțe;

K.  întrucât, în multe țări în curs de dezvoltare, resursele naturale nu sunt exploatate în beneficiul populației, din cauza unor regimuri nedemocratice, a fraudei, a corupției sau a conflictelor armate;

L.  întrucât acțiunile propuse de către Comisie de stimulare a eficienței utilizării resurselor și a reciclării se limitează în general la a evalua ceea ce se poate face, fără a se lua măsuri concrete și, prin urmare, sunt insuficiente pentru a atinge obiectivele stabilite;

M.  întrucât Comisia afirmă că o mai bună aplicare a legislației existente privind deșeurile este esențială pentru promovarea unei Europe mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor;

N.  întrucât creșterea nivelului de reciclare a materiilor valoroase, în special a pământurilor rare, necesită activități intense de demontare;

O.  întrucât rentabilitatea reciclării este condiționată de o clasificare fiabilă și eficientă și de tehnologia de separare, deoarece valoarea materialelor reciclate depinde de puritatea din fracțiuni;

P.  întrucât sporirea eficienței și a reciclării promovează sustenabilitatea, competitivitatea și siguranța aprovizionării,

Q.  întrucât productivitatea muncii s-a dezvoltat mult mai rapid în ultimele decenii decât productivitatea resurselor, estimările arătând că forța de muncă reprezintă mai puțin de 20 % din valoarea unui produs, iar resursele reprezintă 40 % din aceasta; întrucât acest lucru implică faptul că trebuie să se acționeze rapid pentru a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor;

R.  întrucât este extrem de important să se adopte la timp măsuri decisive pentru punerea în aplicare a unei strategii eficiente și pentru obținerea de rezultate pe baza Inițiativei europene privind materiile prime,

O strategie privind materiile prime

1.  consideră că Europa se confruntă atât cu provocări, cât și cu oportunități importante în ceea ce privește MP; subliniază faptul că, acum, când cererea de MP crește la nivel mondial, UE are ocazia de a înregistra beneficii prin consolidarea aprovizionării cu MP și a eficienței acestora, răspunzând în același timp nevoilor industriilor UE și ale sectorului MP; subliniază că existența unui acces echitabil la MP, precum și a unor prețuri stabile și previzibile ale acestora influențează în mod esențial potențialul de dezvoltare, competitivitatea, inovarea și menținerea industriei europene; având în vedere că restricțiile privind accesul și aprovizionarea, în special în ceea ce privește materiile prime esențiale, cum ar fi pământurile rare, precum și un nivel ridicat de volatilitate a prețurilor pot dăuna competitivității, ecoeficienței și perspectivelor de inovare ale industriei UE, în special ale IMM-urilor; salută faptul că, prin Inițiativa sa privind materiile prime (IMP) din 2008, Comisia a a jucat un rol de pionier în abordarea problemei materiilor prime și îndeamnă stăruitor Comisia și statele membre să pună această inițiativă în aplicare în mod rapid; consideră că politica privind resursele și diplomația resurselor sunt de o importanță deosebită pentru UE nu numai în ceea ce privește politica industrială și comerțul internațional, dar și în calitate de chestiuni transversale în raport cu diferite domenii ale politicii interne, precum și ale politicii externe și de securitate; solicită Comisiei să acorde acestor aspecte la fel de multă atenție ca și celui privind energia; consideră, de asemenea, că acest lucru revine Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE);

2.  consideră că responsabilitatea pentru o diplomație coerentă și eficientă a UE trebuie să aparțină SEAE și serviciilor relevante ale Comisiei, în special DG Comerț în ceea ce privește chestiunile comerciale, în strânsă coordonare cu Consiliul și Parlamentul; de asemenea, consideră că relevanța strategică a MP ar trebui să se reflecte în organizarea SEAE și resursele de personal ale delegațiilor UE relevante; subliniază importanța coordonării politicii externe a UE cu cea a statelor membre în domeniul materiilor prime;

3.  îndeamnă Comisia să acorde o atenție adecvată și separată piețelor de mărfuri și IMP, având în vedere că acestea sunt de natură diferită și problemele divrgente cu care se confruntă necesită măsuri specifice; subliniază faptul că piețele financiare și de mărfuri actuale sunt mai bine intercorelate ca niciodată și că volatilitatea prețurilor este exacerbată de speculații; constată că buna funcționare a piețelor MP va oferi întreprinderilor stimulentele necesare pentru utilizarea mai eficientă a resurselor, substituirea resurselor, reciclare și noi investiții în activități de C&D vizând substituirea; invită, prin urmare, Comisia să promoveze buna funcționare a piețelor de materii prime, de exemplu, prin revizuirea secțiunii Piețe din cadrul Directivei privind serviciile financiare pentru a asigura o tranzacționare mai transparentă; subliniază că cei trei piloni ai IMP se completează pentru rezolvarea problemelor legate de MP și de asigurarea aprovizionării cu MP în UE; îndeamnă Comisia să pună în aplicare strategia privind MP în mod echilibrat și coerent, în special în raport cu alte politici europene importante, în special cu cele privind industria, cercetarea, mediul și transportul și cu Strategia Europa 2020; indică, în acest context, rolul important pe care îl are de jucat o politică industrială și de inovare puternică;

4.  salută activitatea Comisiei de identificare a MP esențiale, care reprezintă, toate, metale tehnologice importante, care trebuie luate în considerare la elaborarea măsurilor ulterioare; invită Comisia:

   să actualizeze în permanență lista MPE și să supravegheze MP abundente, dar importante din punct de vedere strategic, cu scopul de a combate tendința către inflație care determină concentrații la nivelul furnizorilor;
   să stabilească un sistem de identificare a riscurilor pentru MPE, să analizeze nevoile și prețurile actuale și viitoare, precum și efectele negative ale penuriilor de potențiale MPE și, mai ales, de pământuri rare la nivelul energiilor regenerabile, al tehnologiilor de vârf, al apărării și, inclusiv, al sectorului automobilelor;
   să analizeze lanțurile de aprovizionare care depind de MPE, capacitatea de rafinare, inclusiv care creează produse semi-finite, și interacțiunea dintre acestea și metalele de bază asociate;
  

Reamintește că, în ceea ce privește MP și, în special, MPE, caracterul esențial al diferitelor elemente, la fel ca și disponibilitatea, utilizarea, necesitatea de prelucrare și, prin urmare, prețul lor variază în diferitele etape ale lanțului de aprovizionare, fapt de care ar trebui să se țină seama în cadrul analizei; atrage atenția, de asemenea, asupra diversității modelelor logistice ale fluxurilor de MP pe piața comună;

5.  constată că nu toate piețele de MP se comportă în mod similar și că, în special, piețele de MP din domeniul agricol depind de condițiile sezoniere și climatice, necesitând astfel o atenție deosebită;

6.  solicită Comisiei, în acest sens, să efectueze un studiu privind importurile europene de MP care nu sunt considerate ca fiind esențiale (precum litiul, hafniul și nichelul) dar care se dovedesc totuși strategice pentru a răspunde necesităților industriale europene și pentru a produce bunuri de consum cu o valoare adăugată ridicată; acest studiu ar trebui, de asemenea, să evalueze dependența industriilor noastre și măsurile de asigurare a aprovizionării cu aceste MP, costurile de mediu asociate cu extracția acestora, precum și alternativele posibile;

7.  salută faptul că o gamă largă de MP, cum ar fi cauciucul natural, lemnul și agregatele, au fost incluse în Comunicarea Comisiei; solicită Comisiei să analizeze disponibilitatea acestor materii, precum și cererea potențială în ceea ce le privește și, în funcție de rezultatele acestei analize, să ia măsurile adecvate dacă și atunci când este cazul; indică faptul că acest raport se axează asupra MP esențiale și strategice;

8.  subliniază faptul că o guvernanță eficientă a politicii privind MP este esențială pentru o strategie eficientă privind MP; indică faptul că o strategie eficientă trebuie să includă un dialog continuu cu părțile interesate în cauză; subliniază nevoia unei coordonări strânse și a unui schimb de informații consolidat în cadrul Comisiei, al Parlamentului European și între statele membre; recomandă crearea, în 2011, a unui grup de lucru interdepartamental la nivel înalt pentru MP, similar celor deja existente în Franța și în Statele Unite ale Americii, care să cuprindă DG relevante, Centrul Comun de Cercetare (JRC), Agenția Europeană de Mediu și Serviciul European de Acțiune Externă, în vederea elaborării, monitorizării și revizuirii politicilor, inclusiv a acordurilor de parteneriat, precum și a asigurării coerenței strategice și a promovării înființării unui sistem de alertă rapidă, printre altele în cazurile de denaturare a pieței și de conflicte care au la bază resursele naturale, mecanism care să fie completat prin instituirea unui grup de monitorizare; solicită Comisiei să stabilească o „Foaie de parcurs privind materiile prime până în 2050” pe termen lung, care să identifice viitoarele evoluții, amenințări și oportunități în sectoarele MP și MPE și să permită industriilor europene și instituțiilor academice și de cercetare să se angajeze în planuri și investiții pe termen lung; solicită, în plus, Comisiei să sprijine statele membre la elaborarea propriilor lor strategii privind MP și să promoveze coordonarea și schimbul de bune practici între acestea, inclusiv cu privire la dimensiunea externă; indică faptul că viitoarea comunicare privind dimensiunea externă a energiei ar putea servi drept model;

9.  insistă ca Parlamentul European să fie informat constant cu privire la evoluția MP non-energetice în cadrul IMP, precum și cu privire la la îndeplinirea obiectivelor acesteia prin intermediul unui raport anual privind progresele înregistrate, care să se concentreze, de asemenea, asupra coerenței politicii cu politica comercială, de dezvoltare și privind mediul, asupra impactelor sociale și a datelor referitoare la MP esențiale.

Transformarea unei provocări într-o oportunitate pentru industria europeană: eficiența utilizării resurselor, reutilizarea, reciclarea și substituirea

10.  observă că depășirea provocărilor legate de MP oferă o șansă de revigorare a bazei industriale europene, a capacității tehnologice și a know-how-ului în domeniul tehnologic, precum și de sporire a competitivității și a unei ocupări stabile și calificate a forței de muncă prin intermediul unei strategii de cercetare și de inovare industrială ambițioase; constată că, fără a prejudicia importanța unei politici comerciale eficiente și a utilizării resurselor proprii, buna administrare a MP și sporirea eficienței acestora, reutilizarea, reciclarea eficientă din punct de vedere energetic și reducerea nivelului de utilizare a resurselor, inclusiv prin aplicarea, atunci când este cazul, a unor standarde de calitate a produselor îmbunătățite și a principiului „utilizării îndelungate”, și utilizarea unor tehnologii ecologice vor fi esențiale pentru asigurarea competitivității, a sustenabilității și a siguranței aprovizionării pe termen mediu și lung; consideră că orice inițiativă în acest sens ar trebui să se bazeze pe evaluări de impact adecvate, în special în domeniul ecologic, social și al competitivității; subliniază importanța aplicării, în mod consecvent, a ierarhiei europene a opțiunilor de gestionare a deșeurilor, obligatorie din punct de vedere juridic, astfel cum este prevăzut în Directiva-cadru privind deșeurile, care acordă prioritate prevenirii, reutilizării și reciclării și, ulterior, recuperării și eliminării; indică faptul că inovarea socială, schimbarea stilului de viață și noile concepte, precum leasing-ul ecologic, leasing-ul cu produse chimice și partajarea acestora, ar trebui sprijinite de Comisie;

11.  constată că nivelul redus de consum, prevenirea generării de deșeuri și reutilizarea reprezintă elemente-cheie pentru o tranziție către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor;

12.  propune Comisiei să realizeze un studiu aprofundat cu privire la modelele economice de leasing ca alternative la dreptul de proprietate asupra bunurilor, precum și cu privire la impactul acestora asupra utilizării și recuperării MP; subliniază faptul că sensibilizarea este provocarea principală în această privință;

13.  subliniază importanța decuplării creșterii economice de o utilizare sporită a resurselor, care ar permite, de asemenea, scăderea dependenței relative de importuri; indică importanța elaborării strategiei privind MP și în contextul mai larg al schimbărilor climatice; salută, prin urmare, planul Comisiei de a lansa o inițiativă emblematică privind eficiența utilizării resurselor; solicită Comisiei să identifice obstacolele aflate în calea creșterii productivității resurselor (inclusiv obstacolele de natură tehnică, costurile etc.) și să includă și să evalueze obiectivele pe termen mediu și lung de îmbunătățire a eficienței resurselor, care reflectă necesitatea reducerii dependenței UE de importurile de MP, având în vedere că importul de MP pe cap de locuitor din UE este cel mai mare din lume; pentru a se evalua progresele în mod obiectiv și pentru a se putea realiza comparații cu alte țări, solicită Comisiei să elaboreze o metodologie mai viabilă de măsurare a eficienței utilizării resurselor, ținând seama de rezultatele activității Eurostat din acest domeniu, precum și de rezultatele unui studiu recent comandat de Parlamentul European pe această temă;

14.  salută elaborarea de instrumente și indicatori, cum ar fi TEEB (economia ecosistemelor și a biodiversității); îndeamnă Comisia să promoveze și să stimuleze elaborarea și utilizarea acestor instrumente;

15.  consideră că un impozit aplicat utilizării resurselor minerale nu reprezintă un instrument fiscal adecvat de creștere a eficienței resurselor și îndeamnă Comisia să solicite un studiu privind efectele unui impozit aplicat utilizării apei și terenurilor, în care să se acorde o atenție deosebită posibilelor consecințe neintenționate ale acestuia asupra activităților economice și a producției de energie regenerabilă în UE;

16.  solicită Comisiei să aibă în vedere extinderea, pe baza unui studiu de impact, a abordării privind ecodesign-ul la MP, să analizeze posibilitatea introducerii unor noi instrumente, să colaboreze cu organismele de standardizare, să evalueze fezabilitatea unui program inovator („top-runner programme”) pentru produse în ceea ce privește eficiența utilizării resurselor, să consolideze serviciile de consiliere pe teme legate de eficiența utilizării resurselor, în special pentru IMM, de exemplu prin consolidarea unor astfel de programe în cadrul Agenției Europene pentru Competitivitate și Inovare (EACI); solicită Comisiei să sprijine întreprinderile mici și mijlocii în acest domeniu prin promovarea schimbului de bune practici între statele membre, asigurând accesul la cercetarea relevantă în cadrul PC7 și al viitoarelor programe de cercetare ale UE; solicită întreprinderilor să utilizeze fie sistemul de management de mediu și audit (EMAS), fie standardele ISO; solicită Comisiei și statelor membre să profite de achizițiile publice pentru a sprijini produsele eficiente din punct de vedere al resurselor și produsele care folosesc MP secundare și care asigură, de asemenea, o reciclare eficientă și transparentă la sfârșitul duratei lor de viață; constată că în procesul de reciclare contează nu numai cantitatea, ci și calitatea; subliniază, prin urmare, importanța proiectării de produse care să permită reciclarea; subliniază importanța includerii de date privind utilizarea resurselor pe etichetele ecologice și în informațiile privind produsele pentru a responsabiliza consumatorii; solicită organismelor europene de standardizare să aibă în vedere problema utilizării eficiente a resurselor la stabilirea standardelor;

17.  solicită Comisiei să revizuiască modul în care Directiva privind proiectarea ecologică, Directiva privind vehiculele scoase din uz, Directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice și Directiva privind deșeurile de baterii ar putea fi modificate astfel încât să se stimuleze reciclarea, nu doar în general, ci și pentru MP valoroase, inclusiv pământurile rare, de exemplu, prin stabilirea unor cerințe mai clare cu privire la dezmembrare și să propună amendamente la aceste acte în acest sens;

18.  indică contribuția reciclării și a reutilizării la reducerea gazelor cu efect de seră (GES), având în vedere că utilizarea MP reprezintă o sursă importantă de producție de GES; indică, de asemenea, nivelul ridicat de reciclare în sectoarele care fac obiectul unei legislații privind reciclarea; solicită Comsiei să identifice mijloacele de a spori și mai mult reciclarea în sectoarele pertinente, printre altele prin îmbunătățirea cadrului legal privind economia circulară; subliniază importanța de a se investi în reciclarea MP, în special a pământurilor rare; solicită Comisiei să lanseze o analiză aprofundată a fluxului de materii în UE, care să ia în considerare întregul ciclu de viață a MP (de la extracția minieră până la faza de deșeuri), pe sectoare, pentru a evalua și propune modalități rentabile de sporire a reciclării MP, ținând seama de impactul asupra mediului; solicită Comisiei Europene să armonizeze legislația europeană și standardele minime de reciclare pentru o mai mare coerență; solicită statelor membre să asigure punerea corectă în aplicare a legislației în vigoare și invită asociațiile industriale naționale să promoveze în mod activ reciclarea în rândul membrilor lor și să faciliteze cooperarea cu instituțiile de cercetare și cu alte sectoare; constată că este important ca o creștere a producției să nu implice o creștere a cantității de deșeuri;

19.  constată importanța creării de sinergii industriale privind reciclarea și a sprijinirii întreprinderilor în identificarea modalităților în care deșeurile și subprodusele acestora pot servi drept resurse pentru altele; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze abordări similare celei adoptate de Regatul Unit în cadrul programului său național de simbioză industrială;

20.  solicită Comisiei:

   să analizeze și să promoveze proiecte de minerit urban deoarece această activitate poate fi mult mai productivă decât minele de minereuri înainte de extracție și o mare parte din MP secundare valoroase pot fi extrase, reutilizate și reciclate, precum și să investească în proiecte care reduc în general folosirea de MP și determină, prin urmare, schimbări ale societății;
   să analizeze, inclusiv printr-un studiu de impact independent, dacă depozitele de deșeuri închise ar putea fi redeschise pentru a recicla posibilele deșeuri utilizând cele mai avansate tehnologii disponibile, dat fiind că acest lucru ar conduce la o mai mare disponibilitate a MP și creșterea numărului de locuri de muncă în întreaga Uniune;
   să examineze depozitele de deșeuri miniere și depozitele de deșeuri metalurgice;
   să finalizeze, până în 2012, o bază de date a UE privind depozitele de deșeuri miniere și să asigure executarea Directivei privind deșeurile miniere;
   să asigure tratarea acestor deșeuri cu cele mai avansate tehnologii disponibile;
   să încurajeze gestionarea ciclului de viață al clădirilor pentru a asigura că, dacă este cazul, materialele folosite în construcția acestora pot fi reciclate;
   să introducă treptat o interdicție generală privind depozitarea deșeurilor în Uniunea Europeană;

21.  consideră că există o nevoie urgentă de informații suplimentare privind mineritul urban și, prin urmare, solicită Comisiei să evalueze mai ales potențialul, dar și posibilele limitări în această privință;

22.  încurajează Comisia să dezvolte o strategie de reciclare în care recuperarea să se producă cât mai aproape posibil de sursa de deșeuri, incluzând purificarea apei reziduale, dat fiind că acest fapt ar permite recuperarea unor concentrații mai mari de MP, va preveni imposibilitatea de recuperare, va diminua impactul negativ asupra mediului și, posibil, va spori eficiența energetică;

23.  solicită, în plus, Comisiei să prezinte o propunere de modificare a Directivei privind depozitele de deșeuri(10) și să dezvolte și să extindă obiectivele stabilite la articolul 5 alineatul (2) al acesteia; consideră, de asemenea, că, în conformitate cu Directiva privind depozitele de deșeuri, începând cu 2020 obiectivul de reducere din cadrul interdicției de trimitere a deșeurilor urbane biodegradabile în depozitele de deșeuri ar trebui extins la toate deșeurile biodegradabile, cu o țintă de reducere stabilită la 5 %;

24.  solicită Comisiei să susțină parteneriatele în materie de reciclare cu țările în curs de dezvoltare; solicită Comisiei să sprijine proiecte-pilot cum ar fi zonele fără deșeuri;

25.  solicită Comisiei să evalueze modalitatea în care Banca Europeană de Investiții (BEI) poate contribui la reducerea riscurilor financiare pentru investițiile în stații de reciclare care folosesc tehnologii de ultimă generație și în alte inițiative din domeniul reciclării;

26.  solicită Comisiei să încurajeze cercetarea și dezvoltarea în domeniul stimulentelor economice pentru reciclare, inclusiv reciclarea pământurilor rare, având în vedere, de asemenea, evaluările de impact; de asemenea, solicită Comisiei să analizeze modalitățile în care piețele pentru materii reciclate pot fi susținute, printre altele prin certificate ecologice pentru materii reciclate și prin cerințe de proiectare ecologică, și să asigure că politica și bugetele de coeziune sunt, de asemenea, folosite la maximum pentru a promova reciclarea și eficiența utilizării resurselor;

27.  subliniază nevoia de a combate transportul ilegal de materii reciclabile și de deșeuri care conțin MP folositoare, în special deșeurile electronice acoperite de Directiva DEEE (2002/96/CE), prin îmbunătățirea legislației și consolidarea punerii în aplicare și solicită statelor membre să acorde atenție urgent acestei sarcini; solicită Comisiei să analizeze felul în care utilizarea în continuare a conceptului de răspundere a producătorului ar putea veni în sprijinul acestui obiectiv; subliniază necesitatea stabilirii unui sistem global de certificare pentru unitățile de reciclare; constată importanța cooperării dintre funcționarii vamali naționali; solicită Comisiei să analizeze dacă este necesar un mecanism colectiv de informare a autorităților cu privire la fluxurile de transporturi ilegale; solicită Comisiei să analizeze fluxurile ilegale de deșeuri și să raporteze în mod regulat cu privire la progresele înregistrate în combaterea exportului ilegal de deșeuri; solicită Comisiei să promoveze o distincție efectivă în declarațiile vamale între mărfurile noi și cele uzate, abordând acest aspect în Dispozițiile de punere în aplicare a Codului Vamal Comunitar modernizat;

28.  invită, de asemenea, Comisia ca, în acest context, să sprijine partenerii comerciali ai UE, acolo unde acest sprijin este acceptat, pentru ca aceștia să adopte legi corespunzătoare și să pună în execuție măsuri de control adecvate pentru a preveni importurile ilegale de orice fel de deșeuri pe teritoriul lor și să lupte în mod activ împotriva corupției, care favorizează adesea aceste importuri ilegale.

29.  solicită Comisiei să țină seama de observațiile critice din partea unor state membre cu privire la Regulamentul Consiliului de stabilire a criteriilor de determinare a condițiilor în care anumite tipuri de deșeuri metalice nu mai constituie deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE și solicită Comisiei să consolideze cerințele privind calitatea produselor și să îmbunătățească posibilitățile de verificare și de asigurare că deșeurile despre care se declară că nu mai constituie deșeuri respectă cerințele de calitate;

30.  solicită Comisiei să identifice prioritățile pentru cercetare și inovarea în materie de metode durabile de prospectare și producție, de cicluri de viață a produselor și de reciclare circulară a acestora (cradle-to-cradle), de substituire și de eficiență în utilizarea resurselor, dat fiind că acest lucru ar putea micșora dependența Europei la import de furnizori monopoliști; solicită Comisiei ca, în cadrul programelor-cadru, să găsească soluții pentru provocările existente în materie de reciclare și subliniază că ar trebui să se acorde atenție diverselor strategii de reciclare necesare pentru majoritatea metalelor și pentru materiile prime chimice cum ar fi pământurile rare; solicită Comisiei să combine finanțarea cercetării în domeniul MP, cum ar fi pământurile rare, cu obiective clare, cum ar fi obiectivul japonez de reducere a consumului de pământuri rare cu o treime; invită Comisia să integreze experiența țărilor terțe care au atins deja un nivel ridicat de recuperare, cum ar fi Norvegia, unde aproximativ 80 % din deșeurile electronice sunt recuperate, și să stabilească propriile sale obiective adecvate de recuperare; subliniază importanța parteneriatelor public-privat în acest domeniu implicând industria, mediul academic și guvernul; recunoaște avantajele importante pe care astfel de instituții le oferă, de asemenea, IMM-urilor; insistă asupra importanței unui Parteneriat european pentru inovare pentru MP strategice pentru a promova dezvoltarea eficienței resurselor, a tehnologiilor-cheie, a siguranței aprovizionării și a sectorului intern de MP; solicită Comisiei să lanseze un astfel de parteneriat în anul 2011;

31.  regretă faptul că substituirea și reutilizarea nu sunt tratate în mod suficient în comunicare; reamintește că substituirea, în special pentru materiile prime chimice și pentru pământurile rare, este de mare actualitate și poate oferi soluții eficiente pentru aprovizionare și pentru combaterea riscurilor de mediu, acolo unde acest lucru este posibil; prin urmare, solicită Comisiei să își intensifice activitatea în acest domeniu prin stimularea finanțării pentru cercetare și inovare prin posibila dezvoltare a unui program de cercetare-dezvoltare în materie de substituire în viitorul program-cadru pentru cercetare, sprijinind centralele demonstrative; încurajează Comisia și statele membre să analizeze posibilitatea de a stabili obiective de substituire, ținând seama, în același timp, de studiile de impact aplicabile; solicită Comisiei să utilizeze pe deplin capacitățile existente în cadrul UE în materie de pământuri rare;

Aprovizionarea durabilă în UE

32.  solicită introducerea unor politici nefiscale care să ajute sectoarele interne de MP să atragă investiții; salută, prin urmare, cooperarea dintre institutele naționale de studii geologice; solicită o cooperare mai strânsă între acestea și încurajează utilizarea de standarde și practici comune care ar facilita schimbul și valorificarea informațiilor geologice disponibile; salută publicarea unui anuar european privind MP (ERMY), subliniind că ar trebui incluse datele privind resursele secundare și mineritul urban; solicită Comisiei să evalueze necesitatea creării unui Serviciu geologic al UE care să reunească activitatea institutelor naționale și să colaboreze cu partenerii de la nivel internațional; sprijină activitatea Comisiei cu privire la îmbunătățirea bazei de informații geologice a UE; solicită Comisiei să elaboreze, în cooperare cu statele membre, o hartă digitală a resurselor Uniunii;

33.  ia act de importanța MP și aprovizionarea internă cu acestea în Europa; solicită, în consecință:

   o coordonare mai bună în ceea ce privește extracția, distribuția, prelucrarea, reutilizarea și reciclarea;
   ca administrațiile publice competente (naționale, regionale și locale) să aplice proceduri administrative clare, eficiente și coordonate în vederea acordării autorizațiilor de exploatare a MP, care ar putea include stabilirea unui ghișeu unic pentru a ușura și accelera procesul de autorizare;
   ca statele membre să elaboreze politici de planificare a utilizării teritoriului, inclusiv estimări pe termen lung privind cererea de minerale la nivel regional și local, care ar urma să fie reflectate în politicile naționale privind MP, care ar trebui să se bazeze pe valoroasele cunoștințe geologice privind MP care există în diversele state membre și care nu ar trebui să obstrucționeze comerțul din cadrul UE și nici să excludă cererea transfrontalieră;
  

ia act de rolul important pe care îl au, de asemenea, întreprinderile de servicii din amonte în contextul mineritului intern; subliniază importanța stimulării grupurilor regionale sau naționale din domeniul MP care reunesc industria, serviciile geologice, prestatorii de servicii din amonte, producătorii de echipamente, societățile miniere și de rafinare, precum și industria transporturilor și partenerii sociali, pentru desfășurarea unor activități miniere durabile în Europa, folosind, de asemenea, noi tehnologii de minerit;

34.  invită Comisia să includă obiectivele planului de acțiune pentru biodiversitate în strategia privind MP pentru întărirea legăturilor dintre economie și mediu și pentru a se ține seama de efectele pe care le au asupra mediului extracția, producția, utilizarea și eliminarea MP; îndeamnă Comisia să sprijine dezvoltarea amenajării strategice a teritoriului în toate statele membre pentru a echilibra extracția de MP cu celelalte destinații ale terenurilor și să protejeze mediul și biodiversitatea;

35.  subliniază că activitatea de extracție trebuie să se realizeze respectând cele mai înalte standarde de securitate la locul de muncă și de protecție a mediului, în vederea prevenirii accidentelor și a reabilitării zonelor afectate;

36.  solicită Comisiei să acorde o atenție adecvată dezvoltării zonelor bogate în resurse și să includă o abordare cuprinzătoare pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport care leagă zonele bogate în resurse ale Uniunii cu zonele sale industriale; prin urmare, solicită Comisiei să asigure că orientările revizuite privind Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) satisfac nevoile industriei, asigurând un acces ușor la MP;

37.  reafirmă faptul că orientările proiectului NATURA 2000 asigură o bază solidă pentru derularea activităților de extracție neenergetice, ținând seama de principiul subsidiarității; solicită Comisiei să verifice cu regularitate dacă s-au înregistrat progrese în statele membre în ceea ce privește realizarea unui echilibru dintre extracția de MP și conservarea mediului; constată că codurile de bune practici pentru atingerea unui nivel de excelență din punct de vedere tehnic, social, competitiv și ecologic reprezintă instrumente importante; reamintește Rezoluția Parlamentului European din 20 ianuarie 2011 referitoare la o politică durabilă a UE pentru nordul îndepărtat(11) și solicită Comisiei în acest sens, în conformitate cu principiul precauției, să analizeze posibilitatea exploatării durabile din punctul de vedere al mediului a zonelor sensibile care ar putea constitui surse valoroase de MP, cum ar fi regiunea Arctică, regiunea Barents și Groenlanda și, dacă este posibil, să extindă acordurile de parteneriat existente cu țările din aceste regiuni;

38.  subliniază necesitatea unor condiții-cadru mai transparente și previzibile referitoare la procesele de aprobare cu rol de reglementare pentru înființarea unor noi mine de extragere a metalelor și minereurilor, fără a pune în pericol normele de mediu;

39.  ia act de faptul că țările din nordul Europei și regiunea Barents dețin depozite substanțiale de minereuri, minerale și păduri; consideră că regiunea din nordul Europei poate avea o contribuție substanțială la necesitățile de aprovizionare cu MP ale altor companii europene, reducând astfel dependența europeană de importuri; consideră că există o nevoie clară de a spori gradul de informare cu privire la potențialul din nordul Europei în cadrul dezbaterii în curs privind MP;

40.  subliniază importanța cercetării, dezvoltării și inovării (C&D&I ) pentru a aborda noile provocări; ia act de contribuția C&D&I pentru dezvoltarea unor tehnologii inovatoare și a unor metode durabile în cadrul activităților miniere, a celor de rafinare și de producție a minereurilor, precum și a celor de reciclare pentru a reduce și mai mult amprenta ecologică și posibilele efecte sociale negative;

41.  îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri pentru a încuraja luarea în considerare a redeschiderii anumitor mine, exploatându-le de o manieră durabilă, pentru a ajuta la reducerea riscului de penurie de MP pentru industria europeană;

42.  subliniază importanța competențelor și a formării, precum și rolul jucat de geologi și de ingineri, de mineri și de alți angajați; solicită Comisiei și statelor membre să se angajeze într-un dialog strâns cu partenerii sociali, mediul academic și industria în acest context; solicită Comisiei, să identifice până în 2012 necesarul de personal calificat și disponibilitatea acestuia în domeniul C&D, al extracției, al rafinării, al prelucrării și al reciclării MP esențiale și să comunice aceste informații Parlamentului European; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine, în colaborare cu industria și mediul academic, formarea în domeniul MP prin crearea unor programe și burse universitare speciale; de asemenea, sprijină, în acest context, programele de schimb din acest domeniu, cum ar fi programul Erasmus Mundus privind mineralele și mediul;

43.  salută propunerea ca UE să poarte discuții diplomatice pe tema MP și a pământurilor rare cu scopul de a institui o platformă internațională de reglementare, de a asigura accesul la MP și aprovizionarea cu acestea, în special în cazul celor considerate de importanță critică, de a asigura deschiderea piețelor globale și de a promova cooperarea internațională în domeniul extracției durabile a MP și utilizarea eficientă a resurselor pe baza intereselor reciproce; subliniază, în acest context, necesitatea de a institui un dialog durabil în contextul discuțiilor diplomatice pe tema MP între țările industrializate, cele de puțin timp în curs de industrializare și cele în curs de dezvoltare bogate în resurse, de asemenea în vederea promovării drepturilor omului, a bunei guvernanțe și a stabilității regionale și pentru a preveni riscul de conflicte determinate de resursele naturale;

44.  solicită Comisiei să asigure punerea în execuție cu cea mai mare strictețe a legislației UE existente, să includă norme de securitate și standarde în domeniul extracției de aur în acțiunile din cadrul inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, să includă o misiune specială pentru Grupul internațional pentru o gestionare durabilă a resurselor (PNUM) privind extracția aurului, inclusiv aspectele privind siguranța, inovarea, gestionarea substanțelor chimice, extracția ilegală, precum și extracția artizanală, pentru a găsi o soluție durabilă pe termen lung, care să asigure că aurul este produs sau importat în UE în mod sustenabil, precum și să analizeze posibilitatea revizuirii orientărilor Berlin II privind extracția artizanală și la scară redusă;

45.  subliniază faptul că extracția artizanală și la scară redusă poate avea un rol vital în viața comunităților locale, poate crea locuri de muncă și sprijini obiectivele de dezvoltare, dacă este recunoscută, reglementată și sprijinită în mod oficial; regretă relativa lipsă de cunoștințe și de instrumente analitice în acest domeniu și subliniază necesitatea de a-i crește vizibilitatea, de a facilita elaborarea și punerea în aplicare a unor politici mai eficiente privind extracția artizanală și la scară redusă și de a monitoriza eforturile în materie de asistență pentru a putea evita capcanele sărăciei, cum ar fi munca copiilor, mediul de lucru nesigur, munca forțată, întâlnite deseori în extracția artizanală și conflictele asociate activităților de extracție la scară redusă; de asemenea, invită UE și statele membre să sprijine țările în curs de dezvoltare atât la nivel național, cât și la nivel local, punând la dispoziția acestora cunoștințele sale privind practicile miniere durabile, eficiența sporită a utilizării resurselor, reutilizarea și reciclarea acestora;

46.  solicită Comisiei să evalueze necesitatea de a institui un mecanism de stocare a materiilor prime chimice, în special a pământurilor rare, care ar garanta societăților europene atât accesul la materii prime strategice utilizate în industria ecologică, cea de înaltă tehnologie, cea de apărare și cea a sănătății, cât și protecția împotriva presiunii monopoliste și a creșterilor prețurilor; subliniază faptul că rolul UE în cadrul oricărui posibil program de stocare ar trebui limitat la asigurarea cadrului juridic și a supravegherii reglementare;

Aprovizionarea echitabilă și durabilă cu materii prime la nivel internațional

47.  ia act de multiplicarea barierelor comerciale și a denaturărilor concurenței în cadrul comerțului cu MP; solicită Comisiei să monitorizeze și să discute în mod consecvent, la nivel regional, multilateral și bilateral, chestiunea restricțiilor la export și import; măsurile de denaturare a comerțului în ceea ce privește MPși în special materiile prime chimice trebuie investigate pe deplin și ar putea determina luarea unor măsuri juridice suplimentare în cadrul OMC; solicită OMC să monitorizeze îndeaproape impactul restricțiilor la export și, în această privință, sprijină crearea în cadrul OMC a unui instrument de monitorizare a barierelor tarifare și netarifare din calea comerțului cu MP și pământuri rare și crearea în cadrul G20 a unui „Consiliu de stabilitate pentru materiile prime și pământurile rare”; solicită Comisiei să utilizeze toate rețelele sale internaționale, inclusiv serviciul diplomatic, pentru a îmbunătăți relațiile cu țările și regiunile furnizoare de MP și de materii prime chimice, facilitând astfel comercializarea la nivel internațional a acestora și mai ales a materiilor prime chimice; salută intenția UE de a derula o activitate diplomatică proactivă în domeniul MP, care include diverse politici, cum ar fi politica externă, cea comercială, cea de mediu și cea de dezvoltare, și care promovează și consolidează principiile democratice, drepturile omului, stabilitatea regională, transparența și dezvoltarea durabilă; consideră că trebuie elaborate, într-un termen foarte scurt, măsuri prioritare concrete și o strategie cuprinzătoare pentru o aprovizionare durabilă cu pământuri rare; solicită Comisiei să implice părțile europene interesate din domeniul pământurilor rare în procesul de identificare a acestor măsuri;

48.  recunoaște drepturile legitime ale guvernelor și ale parlamentelor țărilor în curs de dezvoltare de a adopta politici și de a reglementa investițiile străine în interes public, prin consultarea cu societatea civilă, astfel încât investițiile străine să aducă avantaje economiei locale, să creeze valoare adăugată pe piața internă și să stimuleze dezvoltarea; subliniază că strategia UE privind MP nu ar trebui să reprezinte un obstacol în exercitarea acestor drepturi;

49.  salută eforturile UE de promovare a unui comerț durabil cu MP cu țările terțe (cum ar fi FLEGT);

50.  subliniază necesitatea stabilirii de norme clare pentru cooperarea în domeniul comerțului cu MP între toate părțile participante (producători, exportatori, țări de tranzit, importatori);

51.  solicită Comisiei să asigure coerența dintre politica de dezvoltare și inițiativa privind materiile prime, unde politica UE în materie de MP ar trebui să țină seama pe deplin de creșterea economică durabilă din țările în curs de dezvoltare și ar trebui să fie coerentă cu obiectivul general de eradicare a sărăciei, astfel cum se prevede la articolul 208 din TFUE; subliniază faptul că sprijinirea fermă a dezvoltării economice, sociale și de mediu a țărilor bogate în resurse ar putea să le ajute la construirea unor instituții solide și democratice, care vor granta beneficii reciproce atât țărilor exportatoare, cât și celor importatoare; prin urmare, solicită includerea unor clauze legate de drepturile omului și democratizare în viitoarele acorduri cu țările partenere exportatoare de MP; prin urmare, consideră că UE ar trebui, de asemenea, să sprijine țările în curs de dezvoltare pentru ca acestea să își diversifice economiile, să reducă dependența lor de exporturile de MP prime din export și să sporească valoarea produselor lor prin producția și prelucrarea internă; solicită Comisiei ca, în cadrul pregătirii noilor instrumente de acțiune externă pentru perioada de după 2013, să includă măsuri de sprijinire a bunei guvernanțe și a mineritului durabil în programele care vizează stabilitatea democratică și economică a statelor fragile care sunt furnizori de MP;

52.  consideră că întreprinderile sunt responsabile pentru obținerea de resurse; recunoaște dificultățile de achiziționare a resurselor cu care se confruntă IMM-urile; prin urmare, solicită Comisiei să ia în considerare modalități în care concepte cum ar fi un holding european în domeniul MP ar putea fi susținute nefinanciar; solicită Comisiei și statelor membre să analizeze îndeaproape societatea japoneză JOGMEC;.

53.  îndeamnă statele membre să coopereze între ele ca parte integrantă a strategiei europene în domeniul MP; solicită ca această strategie să se folosească de sinergiile dintre politicile economice, miniere, industriale și internaționale și să urmărească asigurarea aprovizionării cu materiale strategice;

54.  solicită Comisiei să evalueze rezultatul procedurii inițiate împotriva Chinei in cadrul OMC și să folosească, pe viitor, mecanismele OMC, acolo unde este cazul;

55.  ia act de importanța relațiilor UE-Africa și de acordul de la Addis Abeba din luna iunie 2010; insistă ca acest parteneriat să aibă la bază interese reciproce; subliniază că pentru promovarea practicilor de extracție durabilă este important să se facă schimb de cele mai bune practici privind buna guvernanță, utilizarea mai eficientă a resurselor, reutilizarea și reciclarea acestora, gestionarea sterilului de procesare și a rocii explodate, reabilitarea patrimoniului minier, sănătatea și siguranța, protecția lucrătorilor și abolirea muncii copiilor; subliniază faptul că Uniunea Africană a afirmat în Viziunea africană privind extracția că țările africane nu au putut beneficia până în prezent de avantajul lor competitiv în domeniul resurselor naturale, precum și că, prin urmare, trebuie să se ia în considerare luarea de măsuri pentru a se asigura că bogăția resurselor naturale aduce beneficii populațiilor din țările bogate în resurse;

56.  subliniază importanța cooperării bilaterale cu privire la MP, lucru demonstrat de UE și Uniunea Africană în iunie 2010, și încurajează depunerea de eforturi suplimentare în contextul Planului comun de acțiune Africa-UE pentru 2011-2013; solicită dezvoltarea unor forme similare de cooperare cu alte țări mari producătoare de MP de importanță vitală; propune ca unul dintre obiectivele concrete ale discuțiilor diplomatice pe tema MP să fie diversificarea surselor de materii prime din Asia de Sud-Est spre America Latină și Africa în ceea ce privește anumite MP de ale căror importuri Uniunea Europeană este dependentă;

57.  salută abordarea acestui plan de acțiune care constă în asigurarea formării cu privire la bunele practici în domeniul negocierii contractelor privind minereurile și în promovarea cooperării științifice în sectorul minier, pe lângă promovarea bunei guvernanțe, inclusiv a transparenței;

58.  regretă faptul că în comunicare nu sunt menționate alte regiuni sau țări; consideră că ar trebui explorate surse alternative de MP pentru a evita dependența Europei de un număr limitat de țări; în acest sens, solicită Comisiei să promoveze alte parteneriate reciproc avantajoase cu țările și regiunile bogate în resurse; consideră că UE ar trebui să ofere parteneriate ce respectă triunghiul infrastructură-resurse-împărtășire a cunoștințelor; solicită UE să susțină țările în curs de dezvoltare bogate în resurse, astfel încât acestea să-și dezvolte cunoștințele referitoare la geologie, extracție și prelucrarea minereurilor, precum și cele referitoare la chestiunile de ordin științific și juridic, pentru a stabili un cadru pentru consolidarea durabilă a capacităților; propune, în acest context, înființarea în cadrul facultăților de geologie a unor departamente finanțate în cooperare; solicită Comisiei să monitorizeze acordurile internaționale încheiate de țările bogate în resurse cu state care nu sunt membre ale UE, care prevăd accesul exclusiv la resursele, și să garanteze accesul echitabil la resurse și buna funcționare a dreptului comercial internațional;

59.  este preocupat de lipsa identificării unei strategii de dialog și de cooperare cu China și alți actori-cheie internaționali; subliniază nevoia unui dialog cu China referitor la comerț la tehnologie; solicită Comisiei să analizeze modalitatea în care proiectele-pilot privind activitățile miniere durabile și prelucrarea minereurilor, substituirea, eficiența utilizării resurselor sau reciclarea materiilor prime chimice pot fi puse în aplicare în colaborare cu China în vederea obținerii de avantaje reciproce; de asemenea, sprijină în mod ferm desfășurarea unor dialoguri bilaterale similare pe tema unor probleme pertinente privind MP cu alți furnizori-cheie, cum ar fi BRICS, caracterizați atât prin consumul, cât și prin deţinerea unor cantități enorme de MP; solicită Comisiei să abordeze în mod similar problematica MP și în cadrul politicii europene de vecinătate;

60.  consideră că strategia UE privind MP ar trebui să reflecte diferențele dintre economiile dezvoltate și principalele economii emergente, pe de o parte, și țările cele mai puțin dezvoltate, pe de altă parte;

61.  subliniază că aspectele legate de accesul la MP ar trebui integrate succesiv în măsurile de consolidare a păcii și de prevenire a conflictelor, dat fiind faptul că un număr considerabil de conflicte au reapărut în anumite regiuni;

62.  este de acord cu faptul că politica de dezvoltare joacă un rol în sprijinirea țărilor în procesul de transformare a resurselor acestora în creștere durabilă și favorabilă incluziunii, printre altele prin consolidarea guvernanței și a transparenței; subliniază faptul că politica de dezvoltare, inclusiv SPG, nu este un instrument diplomatic pentru domeniul MP, dar consideră că poate juca un important rol de sprijin în politica europeană privind MP; prin urmare, solicită Comisiei să asigure coerența dintre acestea; salută includerea unor garanții explicite în acordurile comerciale ale UE privind accesul nediscriminatoriu la piețele de MP și ca precondiție pentru a primi calitatea de membru al OMC; consideră, totuși, că acordurile comerciale ar trebui să asigure flexibilitatea necesară pentru a susține țările în curs de dezvoltare în crearea de legături între industria extractivă și industria locală; consideră că suveranitatea țărilor în ceea ce privește resursele trebuie respectată și solicită Comisiei, în acest context, să echilibreze opoziția față de taxele la export din țările în curs de dezvoltare, printr-o abordare diferențiată care să țină seama de diferitele contexte naționale, pentru a nu pune în pericol obiectivele de dezvoltare și industrializare a țărilor în curs de dezvoltare; subliniază că un comerț liber și echitabil este de o importanță crucială pentru dezvoltarea sectorului MP la nivel mondial și pentru crearea bogăției în toate societățile; ia act de faptul că veniturile provenite din MP pot juca un rol esențial în a permite țărilor mai puțin dezvoltate să atingă Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului;

63.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Inițiativa reformată privind materiile prime nu face referire la SPG și nici SPG+ și nu propune stimulente comerciale alternative pentru a promova drepturile omului și standardele de mediu, pentru a împiedica munca copiilor și a sprijini reformele interne în țările care nu intră în sfera de aplicare a acestor sisteme; solicită Comisiei să sprijine și să încurajeze inițiativele de diversificare în economiile țărilor în curs de dezvoltare, care cunosc un grad ridicat de dependență de anumite MP;

64.  solicită Comisiei să ajute țările în curs de dezvoltare să depășească diferențele la nivel de informații în contextul negocierilor contractelor privind MP și mineritul prin consolidarea capacităților acestora și să ajute la negocierea transferurilor tehnologice, atât la nivel național, cât și în rândul comunităților locale;

65.  subliniază rolul pe care îl joacă responsabilitatea socială a întreprinderilor, prin aderarea la standarde superioare de muncă, sociale și ecologice în străinătate și prin folosirea celor mai avansate tehnologii disponibile; consideră că acestea ar trebui promovate prin forurile relevante, cum ar fi G8, G20, OMC, OCDE, UNCTAD, PNUM și Grupul său internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor, grupurile internaționale de studiu în domeniul metalelor și alte organisme; salută, în acest context, contribuțiile pozitive aduse prin intermediul inițiativei „Global Compact” a ONU; solicită întreprinderilor din UE să elaboreze un cod de conduită adecvat pentru acele întreprinderi care operează în țări terțe și să își bazeze activitățile pe orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale și pe ISO 26000; solicită Comisiei să ia măsuri care să asigure respectarea normelor sociale, de mediu și de muncă de către întreprinderile UE care exploatează resurse naturale în țările terțe; solicită Comisiei să prezinte o propunere proprie referitoare la elaborarea de rapoarte de țară privind minereurile extrase în condiții de conflict armat și să stabilească o cerință obligatorie din punct de vedere juridic pentru întreprinderile din industria extractivă cu privire la publicarea sumelor plătite pentru fiecare proiect și țară în care acestea investesc, urmând exemplul legii Dodd-Frank din SUA; susține Inițiativa pentru transparența în industriile extractive (EITI) și rețeaua globală „Publică ce plătești” (PWYP); consideră că aceste standarde ar trebui aplicate, în mod deosebit, în cazul proiectelor care primesc finanțare de la UE, de exemplu prin intermediul BEI; îndeamnă UE să analizeze modul în care poate fi prevenit importul de minereuri comercializate sau extrase ilegal; solicită Comisiei să analizeze dacă tehnologia de „amprentare” ar putea fi folosită în acest context și să promoveze proiecte-pilot bazate pe experiențele referitoare la „amprentele de columbit-tantalit”; invită BEI să efectueze cu regularitate o analiză a efectelor scontate ale creditării oferite de aceasta în industria extractivă;

66.  își exprimă îngrijorarea puternică față de numeroasele cazuri confirmate de încălcare a standardelor de mediu și de muncă, precum și a drepturilor omului de către întreprinderi din UE;

67.  reiterează că inițiativele privind transparența din sectorul industriilor extractive sunt de fapt în beneficiul societăților, pot crea securitate juridică și parteneriate durabile pe termen lung și pot acționa ca măsuri de protecție împotriva redeschiderii negocierilor sau a expulzării; constată că există provocări care trebuie abordate și că unele contracte impun confidențialitate, dar, în ciuda acestui fapt, ar trebui să fie supuse controlului public; ia act de faptul că Legea din Ghana privind gestionarea veniturilor obținute din petrol reprezintă un exemplu bun pentru păstrarea, pe de o parte, a unui anumit grad de confidențialitate și pentru asigurarea, pe de altă parte, a controlului parlamentar;

68.  consideră că întreprinderile din UE ar trebui să fie responsabile din punct de vedere juridic în țările lor de origine pentru încălcarea drepturilor omului, a normelor de mediu sau a standardelor de bază ale OIM în domeniul muncii de către filialele lor din străinătate, precum și de entitățile care se află sub autoritatea lor;

69.  solicită BEI și Comisiei ca, înainte de a lua decizia de a sprijini sectorul industriei extractive din anumite țări în curs de dezvoltare, să analizeze mai amănunțit dacă proiectele respective contribuie la eradicarea sărăciei, la dezvoltarea durabilă și la o creștere favorabilă incluziunii;

70.  este preocupat de persistența comerțului cu minereuri provenite din zonele de conflict, precum și continua utilizare a acestora, a căror exploatare presupune abuzuri și activități ilegale inacceptabile; invită Comisia, SEAE, Consiliul și statele membre să ia în considerare această situație în cadrul relațiilor lor cu țările terțe; invită Comisia și țările furnizorilor strategici ai UE să dezvolte împreună sisteme eficiente pentru trasabilitatea MP de la importare până la reciclare sau eliminare și să introducă un sistem cu obligații reciproce de certificare a MP și a lanțurilor proprii de aprovizionare (lanțuri de aprovizionare certificate), în așa fel încât să se garanteze un comerț echitabil și, în special, să se împiedice abuzurile în ceea ce privește comerțul cu materii prime din regiunile afectate de criză; invită Comisia să coopereze cu instituțiile internaționale implicate (ONU, OCDE, ILO) pentru a identifica cele mai bune practici de certificare și pentru a continua armonizarea acestora;

71.  subliniază faptul că piețele financiare pot juca un rol important în acoperirea riscului atât al producătorilor, cât și al consumatorilor de MP și produse de bază; invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a asigura transparența pe piețele de produse de bază și pentru a combate în mod hotărât speculația nejustificată cu produsele de bază, care conduce la abuzuri pe piața aferentă, dacă se consideră că acest lucru este necesar pe baza unei analize empirice aprofundate; printre acestea se numără și inițiativele corespunzătoare din cadrul negocierilor G8 și G20;

72.  își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele piețelor instrumentelor financiare derivate asupra evoluției prețurilor MP; este de părere că piețele instrumentelor financiare derivate extrabursiere ar trebui supuse unui control mai eficient; în acest context, sprijină măsurile de sprijin precum sporirea transparenței în ceea ce privește instrumentele financiare derivate extrabursiere sub supravegherea AEVMP; consideră că aceste măsuri ar putea oferi mai multă siguranță investitorilor și IMM-urilor și ar permite producătorilor europeni să facă planuri cu un grad mai mare de previzibilitate;

73.  salută activitatea desfășurată în cadrul OCDE, G8 și G20 cu privire la MP și sustenabilitate și subliniază faptul că este necesară continuarea dialogului pe tema MP în cadrul G20 pentru a dezvolta o perspectivă comună; salută voința statelor membre ale G8 și G20 de a combate volatilitatea prețurilor MP și solicită elaborarea unor măsuri concrete pentru a împiedica speculațiile din domeniu; solicită Comisei să promoveze activitatea OCDE cu privire la impactul restricțiilor la export și utilizarea acestora ca instrument de politică; susține includerea în aceste discuții a membrilor care nu fac parte din OCDE; solicită instituirea unei cooperări strategice între UE, SUA și Japonia cu privire la materiile prime chimice în vederea unei „supravegheri a materiilor prime la nivel mondial” prin comunicarea reciprocă a datelor privind cererea și oferta, elaborarea unor prognoze comune, încurajarea schimbului de bune practici, de cunoștințe tehnologice și de brevete, analiza lanțurilor de aprovizionare, analiza posibilității formării unor stocuri strategice comune și elaborarea de proiecte comune în domeniul C&D; este de părere că aceste chestiuni ar trebui incluse pe ordinea de zi a următoarelor summituri UE-SUA; invită Comisia să promoveze diplomația de tip „Track-II” privind MP, sprijinind schimburile dintre organizațiile neguvernamentale, mediul academic și grupurile de reflecție din UE și din alte țări care dețin resurse naturale relevante; invită Comisia să organizeze cu regularitate evenimente pe tema MP, precum „Saloanele Metalului” ale JOGMEC, împreună cu alte țări care dețin resurse naturale relevante; invită Comisia să analizeze și fezabilitatea unei inițiative privind statisticile internaționale referitoare la materiile prime chimice, pe baza exemplului Inițiativei comune privind datele organizațiilor (Joint Organisations Data Initiative, JODI), precum și dacă un acord internațional privind metalele ar putea fi un instrument util; invită Agenția Europeană de Apărare să contribuie, în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) din TUE, la identificarea unor măsuri de consolidare a bazei industriale și tehnologice a sectorului apărării în ceea ce privește MP;

Produsele agricole și piețele de mărfuri

74.  susține analiza furnizată de Comisie cu privire la produsele agricole în contextul siguranței alimentare la nivel global, marcată de scăderea rezervelor globale de alimente și de creșterea populației și a foametei, și cu privire la perspectivele de piață și subliniază volatilitatea extremă a prețurilor la alimente și furaje, imperfecțiunile lanțurilor de produse alimentare și furajere și rolul instrumentelor financiare și al speculațiilor ca o posibilă cauză a instabilității, de care trebuie să se țină seama cu multă seriozitate; reamintește faptul că patru state membre ale UE se numără printre țările care sunt deosebit de vulnerabile în fața creșterii prețului alimentelor;

75.  solicită să se acorde o atenție specială incertitudinii fundamentale existente la nivelul interacțiunii sporite dintre modificările prețurilor produselor energetice și cele ale prețurilor produselor neenergetice, îndeosebi ale produselor alimentare;

76.  insistă, în acord cu Comisia, asupra faptului că comunitatea internațională trebuie să adopte o abordare coordonată pe termen lung în ceea ce privește siguranța alimentară la nivel global, inclusiv să depună eforturi sporite în domeniul cercetării și să investească mai mult în sectorul agricol din cadrul țărilor în curs de dezvoltare, îndeosebi prin prioritățile politicii de dezvoltare, în vederea creșterii rezistenței și adaptabilității la șocurile din domeniul alimentar;

77.  susține eforturile recente depuse de G20 cu privire la reacțiile politice la volatilitatea prețurilor pe piețele alimentare și agricole, inclusiv prin intensificarea schimbului de informații privind previziunile referitoare la producția de alimente, și subliniază că este nevoie de mai multă transparență și de informații mai actuale cu privire la rezervele și stocurile de produse alimentare;

78.  salută comunicatul comun al celui de-al treilea summit al miniștrilor agriculturii de la Berlin, din 22 ianuarie 2011, semnat de 48 de țări, în care s-a solicitat îmbunătățirea capacității piețelor agricole de a funcționa în mod corespunzător și s-a recunoscut importanța comerțului pentru stabilirea unui echilibru între diferiții actori de pe piețele agricole și îmbunătățirea accesului agricultorilor la MP și la energie;

79.  solicită realizarea de către Comisia Europeană a unui raport privind reglementarea instrumentelor financiare derivate și a produselor de bază pentru a determina dacă este nevoie de o reglementare distinctă pentru produsele agricole de bază, date fiind particularitățile acestui sector; susține propunerea recentă a Comisiei privind reglementarea instrumentelor financiare derivate extrabursiere și consultarea publică cu privire la directiva DPIF; consideră că speculațiile abuzive, practicile incorecte și abuzul de pe piețele instrumentelor derivate ar trebui abordate de o manieră urgentă;

80.  solicită Comisiei să propună măsuri concrete pentru garantarea siguranței alimentare, să combată instabilitatea pieței, precum și să consolideze de urgență funcționarea pieței instrumentelor financiare derivate pentru produsele agricole de bază, prin asumarea unei răspunderi generale pe termen lung.

o
o   o

81.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) http://ec.europa.eu/enterprise/policies/raw-materials/files/docs/report-b_en.pdf
(2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0093.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0037.
(4) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 57.
(5) http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/neei_n2000_guidance.pdf
(6) http://ec.europa.eu/trade/creating-opportunities/trade-topics/raw-materials/
(7) Studiul „Legăturile dintre mediu și competitivitate ”, Proiectul ENV.G.1/ETU/2007/0041, http://ec.europa.eu/environment/enveco/economics_policy/pdf/exec_summary_comp.pdf
(8) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 47.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2010)0446.
(10) Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1.)
(11) Texte adoptate, P7_TA(2011)0024.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate