Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2897(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0687/2011

Texte depuse :

B7-0687/2011

Dezbateri :

PV 14/12/2011 - 17
CRE 14/12/2011 - 17

Voturi :

PV 15/12/2011 - 9.7
CRE 15/12/2011 - 9.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2011)0585

Texte adoptate
PDF 126kDOC 91k
Joi, 15 decembrie 2011 - Strasbourg Ediţie definitivă
Condiţiile de detenţie în UE
P7_TA(2011)0585B7-0687/2011

Rezoluţia Parlamentului European din 15 decembrie 2011 referitoare la condițiile de detenție în UE (2011/2897(RSP))

Parlamentul European ,

–  având în vedere instrumentele Uniunii Europene pentru protecția drepturilor omului, în special articolele 2, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 4, 19, 47, 48 și 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (CDF),

–  având în vedere instrumentele internaționale referitoare la drepturile omului și la interzicerea torturii și a tratamentelor și pedepselor inumane sau degradante, în special Declarația Universală a Drepturilor Omului (articolul 5), Pactul internațional privind drepturile civile și politice (articolul 7), Convenția împotriva torturii și a altor tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante și Protocolul opțional la această convenție, referitor la instituirea unui sistem de vizite regulate din partea organismelor internaționale și naționale în centrele de detenție,

–  având în vedere instrumentele Consiliului Europei privind drepturile omului și interzicerea torturii și a tratamentelor și pedepselor inumane sau degradante, în special Convenția Europeană pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO) (articolul 3), protocolurile la CEDO și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CrEDO), Convenția Europeană din 1987 pentru interzicerea torturii și a tratamentelor și pedepselor inumane sau degradante, prin care a fost înființat Comitetul pentru interzicerea torturii și a tratamentelor și pedepselor inumane sau degradante (CPT) din cadrul Consiliului Europei, precum și rapoartele CPT,

–  având în vedere instrumentele care se referă în mod special la drepturile persoanelor care au fost private de libertate, în special: la nivelul Organizației Națiunilor Unite, normele standard minime privind tratamentul deținuților și declarațiile și principiile adoptate de Adunarea Generală; la nivelul Consiliului Europei, recomandările Consiliului de Miniștri, și anume Recomandarea (2006)2 referitoare la Normele penitenciare europene, Recomandarea (2006)13 privind detenția provizorie, condițiile în care are loc și oferirea unor garanții împotriva abuzurilor, Recomandarea (2008)11 referitoare la normele europene privind infractorii minori care fac obiectul unor sancțiuni sau măsuri, Recomandarea (2010)1 referitoare la normele privind liberarea condiționată ale Consiliului Europei(1) și recomandările adoptate de Adunarea Generală,

–  având în vedere rezoluția sa din 18 ianuarie 1996 privind condițiile precare din penitenciare în Uniunea Europeană(2) și cea din 17 decembrie 1998 privind condițiile din penitenciare în Uniunea Europeană: adaptări și sancțiuni alternative(3) , precum și repetatele sale apeluri adresate Comisiei și Consiliului pentru a propune o decizie-cadru privind drepturile deținuților, incluse în recomandarea sa din 6 noiembrie 2003 conţinând propunerea de Recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind garanțiile procedurale pentru suspecții și inculpații din procedurile penale pe teritoriul Uniunii Europene(4) , în recomandarea sa din 9 martie 2004, adresată Consiliului, privind drepturile deținuților în Uniunea Europeană(5) și în rezoluția sa din 25 noiembrie 2009 privind programul multianual 2010-2014 pentru spațiul de libertate, securitate și justiție (Programul de la Stockholm)(6) ,

–  având în vedere Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre(7) ,

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană(8) ,

–  având în vedere propunerea de Decizie-cadru a Consiliului din 29 august 2006 privind ordinul european de supraveghere judiciară în etapele procedurale premergătoare judecării între statele membre ale Uniunii Europene (COM(2006)0468),

–  având în vedere Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor penale şi dreptul de a comunica după arestare (COM(2011)0326),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 14 iunie 2011 privind aplicarea legislației UE referitoare la detenție în cadrul justiției penale: „Consolidarea încrederii reciproce în spațiul judiciar european” (COM(2011)0327),

–  având în vedere întrebările orale referitoare la condițiile de detenție în UE, adresate de Grupurile ALDE, GUE/NGL, PPE, Verts/ALE și S&DEVE (O-000252/2011 - B7-0658/2011, O-000253/2011 - B7-0659/2011, O-000265/2011 - B7-0660/2011, O-000266/2011 - B7-0661/2011, O-000283/2011 - B7-0662/2011, O-000284/2011 - B7-0663/2011, O-000286/2011 - B7-0664/2011, O-000287/2011 - B7-0665/2011, O-000296/2011 - B7-0666/2011, O-000297/2011 - B7-0667/2011),

–  având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană și-a asumat sarcina de a edifica un spațiu al libertății, securității și justiție și întrucât, în conformitate cu articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, aceasta respectă drepturile omului și libertățile fundamentale, asumându-și obligații pozitive pe care trebuie să le îndeplinească pentru a-și onora angajamentul;

B.  întrucât condițiile de detenție și managementul penitenciarelor sunt în primul rând responsabilitatea statelor membre, dar întrucât unele deficiențe, precum supraaglomerarea centrelor de detenție și tratamentul necorespunzător al deținuților, pot submina încrederea care trebuie să stea la baza cooperării judiciare în materie penală, întemeiată pe principiul recunoașterii reciproce al hotărârilor și deciziilor judiciare de către statele membre ale UE;

C.  întrucât cooperarea judiciară în materie penală trebuie să se bazeze pe respectarea standardelor din domeniul drepturilor fundamentale și pe necesara apropiere a drepturilor suspecților și ale persoanelor acuzate, precum și a drepturilor procedurale în procedurile penale, apropiere esențială pentru asigurarea încrederii reciproce între statele membre în spațiul libertății, securității și justiției, având în vedere în special faptul că numărul de resortisanți ai statelor membre reținuți în alt stat membru ar putea crește ca urmare a acestei cooperări;

D.  întrucât populația totală din penitenciarele din UE, în 2009-2010, a fost estimată la 633 909 de persoane(9) ; întrucât Cartea verde a Comisiei, care conține aceste date statistice, prezintă o situație alarmantă în ceea ce privește:

   supraaglomerarea penitenciarelor(10) ;
   creșterea numărului de deținuți;
   creșterea numărului de cetățeni străini deținuți(11) ;
   numărul mare de persoane în arest preventiv(12) ;
   deținuții cu tulburări mentale și psihologice;
   numeroase cazuri de deces și de sinucidere(13) ;

E.  întrucât articolul 3 din CEDO și jurisprudența CrEDO impune statelor membre nu doar obligații negative, interzicând supunerea deținuților unor tratamente inumane sau degradante, dar și obligații pozitive, cerându-le să se asigure că condițiile din penitenciare respectă demnitatea umană și că se conduc investigații aprofundate și eficiente atunci când astfel de drepturi sunt încălcate;

F.  întrucât, în unele state membre, o mare parte a populației din centrele de detenție este alcătuită din persoane în arest preventiv; întrucât arestarea preventivă este o măsură excepțională, iar perioadele excesiv de lungi de arest preventiv au un efect negativ asupra persoanelor, pot aduce prejudicii cooperării judiciare între statele membre și contravin valorilor UE(14) ; întrucât un număr important de state membre au fost condamnate în repetate rânduri de CrEDO pentru încălcarea CEDO în privința arestării preventive;

G.  întrucât una dintre problemele semnalate frecvent de statele membre este lipsa resurselor necesare pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare și întrucât ar putea fi necesară crearea unei noi linii bugetare pentru a le încuraja să respecte standarde ridicate;

H.  întrucât faptul de a oferi deținuților condiții decente și acces la programe care să îi pregătească pentru reîntoarcerea în societate contribuie la reducerea probabilității ca aceștia să recidiveze;

I.  întrucât Consiliul a adoptat rezoluții și recomandări (care nu sunt întotdeauna implementate de statele membre) referitoare la problema specifică a dependenței de droguri și la reducerea riscurilor legate de aceasta, având în atenție în special tratamentul pentru dependența de droguri în detenție și în libertate;

J.  întrucât 16 state membre au ratificat Protocolul opțional la Convenția ONU împotriva torturii și a altor tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante, iar alte șapte au semnat convenția, dar nu au ratificat-o încă(15) ;

K.  întrucât unele state membre acordă parlamentarilor naționali și deputaților în PE dreptul de a vizita penitenciarele și întrucât PE i s-a solicitat să acorde acest drept deputaților săi pe teritoriul UE(16) ;

L.  întrucât copiii sunt într-o situație deosebit de vulnerabilă în cazul detenției, și în special în cazul arestării preventive;

M.  întrucât, la 30 noiembrie 2009, Consiliul a adoptat o foaie de parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale suspecților și acuzaților în procedurile penale, care face parte din Programul de la Stockholm și stabilește o serie de garanții esențiale care vor contribui la asigurarea respectării drepturilor fundamentale, într-o încercare de a institui o cooperare mai strânsă între statele membre în domeniul justiției penale;

N.  întrucât Comisia a publicat - în urma solicitării explicite a Consiliului și a solicitărilor repetate ale Parlamentului, și în conformitate cu prevederile Programului de la Stockholm - o comunicare intitulată „Consolidarea încrederii reciproce în spațiul judiciar european - o Carte verde privind aplicarea legislației UE referitoare la detenție în cadrul justiției penale”(17) , prin care lansează o consultare deschisă cu părțile interesate asupra acțiunii UE pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, astfel încât să se asigure încrederea reciprocă în cadrul cooperării judiciare, subliniind conexiunile dintre condițiile de detenție și diferitele instrumente ale UE, cum ar fi mandatul european de arest și ordinul european de supraveghere judiciară și afirmând clar că condițiile de detenție, arestarea preventivă și situația copiilor aflați în detenție sunt chestiuni în care UE poate lua inițiative,

1.  salută Cartea verde a Comisiei; își exprimă îngrijorarea cu privire la situația alarmantă a condițiilor de detenție din UE și solicită statelor membre să ia măsuri urgente pentru a asigura respectarea și protecția drepturilor fundamentale ale prizonierilor, în special ale persoanelor vulnerabile, și consideră că în toate statele membre ar trebui aplicate standarde comune minime în ceea ce privește detenția(18) ;

2.  reafirmă importanță fundamentală a condițiilor de detenție pentru aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești în spațiul libertății, securității și al justiției, și consideră că, în această privință, o însemnătate vitală o are existența unei baze comune a încrederii între autoritățile judiciare, precum și o cunoaștere mai bună a sistemelor de justiție penală naționale;

3.  solicită Comisiei și Agenției pentru Drepturile Fundamentale să monitorizeze situația condițiilor de detenție în UE și să susțină statele membre în eforturile lor de a asigura conformitatea legilor și politicilor lor cu standardele cele mai ridicate din domeniu(19) ;

4.  solicită Comisiei și instituțiilor UE să prezinte propuneri legislative privind drepturile persoanelor private de libertate, inclusiv cele identificate de PE în rezoluţiile și recomandările sale(20) , și să stabilească și să aplice standarde minime pentru condițiile de detenție și cele din penitenciare, precum și standarde uniforme pentru acordarea unor compensații persoanelor care au fost deținute sau condamnate pe nedrept; solicită Comisiei și statelor membre să acorde prioritate acestei chestiuni în agenda lor politică și să aloce resurse umane și financiare adecvate pentru îmbunătățirea situației;

5.  reafirmă importanța acordării unei protecții specifice deținutelor-mame și copiilor acestora, inclusiv prin utilizarea unor măsuri alternative detenției, în interesul copilului, și solicită statelor membre și Comisiei să promoveze în mod activ astfel de inițiative;

6.  subliniază importanța asigurării respectării drepturilor fundamentale, în special a dreptului la apărare și la asistența unui avocat, precum și a garantării drepturilor persoanelor suspectate si a celor acuzate, inclusiv a dreptului de nu fi supuse unor tratamente inumane sau degradante; amintește, în acest sens, importanța propunerii Comisiei privind dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor penale şi dreptul de a comunica după arestare;

7.  subliniază că condițiile de detenție considerate deficitare sau cele care riscă să nu corespundă standardelor cerute de Normele penitenciare europene ale Consiliului Europei, ar putea constitui un impediment pentru transferul deținuților;

8.  solicită statelor membre să aloce resurse adecvate pentru restructurarea și modernizarea penitenciarelor, în vederea protecției drepturilor deținuților, a reabilitării și pregătirii corespunzătoare a deținuților pentru eliberare și integrarea socială, a organizării pentru poliție și personalul penitenciar a unei instruiri bazate pe practicile contemporane de management al penitenciarelor și pe standardele europene în materie de drepturi ale omului, precum și în vederea monitorizării prizonierilor care suferă de tulburări mentale sau psihologice, și solicită, de asemenea, crearea unei linii bugetare speciale a UE pentru încurajarea acestor proiecte;

9.  reafirmă necesitatea promovării ameliorării dotărilor penitenciarelor în statele membre, pentru a le furniza echipamente tehnice corespunzătoare și a extinde spațiul disponibil, precum și pentru a le da posibilitatea, din punct de vedere funcțional, de a îmbunătăți condițiile de viață ale deținuților, asigurând totodată un nivel ridicat de securitate;

10.  solicită statelor membre să se asigure că arestarea preventivă rămâne o măsură excepțională, aplicată în condiții stricte de necesitate și proporționalitate, pentru o perioadă limitată, în conformitate cu principiul fundamental al prezumpției de nevinovăție și cu dreptul de a nu fi privat de libertate; reamintește că decizia de arestare preventivă trebuie reexaminată periodic de către o autoritate judiciară și că, în cauzele transnaționale, trebuie utilizate alternative precum ordinul european de supraveghere judiciară; solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă privind standardele minime din acest domeniul, bazată pe articolul 82 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), pe CDF, CEDO și jurisprudența CrEDO;

11.  reafirmă necesitatea onorării angajamentelor pe care statele membre și le-au asumat în forurile internaționale și europene, de a utiliza mai frecvent măsurile de eliberare condiționată și sancțiunile care constituie o alternativă la pedeapsa cu închisoarea, integrând deciziile Consiliului Europei(21) ;

12.  solicită statelor membre să aplice recomandările făcute de CPT în urma vizitei în centrele de detenție de pe teritoriul lor;

13.  solicită statelor membre să ia măsuri pentru a preveni sinuciderile în închisori și să desfășoare investigații aprofundate și imparțiale în toate cazurile de deces al deținuților în închisoare;

14.  solicită statelor membre și statelor în curs de aderare să semneze și să ratifice Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii și a altor tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante, care instituie un sistem de vizite periodice ale organismelor internaționale și naționale în centrele de detenție și conferă acestor organisme sarcina de a vizita și inspecta penitenciarele și de a asculta doleanțele prizonierilor, precum și de a redacta un raport anual public pentru parlamentele relevante; încurajează Uniunea Europeană să lanseze un apel pentru semnarea și ratificare Protocolului opțional, în cadrul politicii sale față de țările terțe; solicită UE și statelor membre să colaboreze integral și să susțină aceste organisme, inclusiv prin alocarea resurselor și a fondurilor adecvate;

15.  consideră că ar trebui luate măsuri la nivelul UE pentru ca parlamentarii să aibă dreptul de a vizita penitenciarele și pentru ca deputaților în PE să li se acorde același drept pe teritoriul UE;

16.  solicită Comisiei să analizeze efectele diferențelor din dreptul penal și dreptul procedural al statelor membre în materie de condiții de detenție și să adreseze recomandările corespunzătoare în această privință, în special cu privire la recursul la măsuri alternative, politicile de incriminare sau dezincriminare penală, arestarea preventivă, amnistia și suspendarea, în special în domeniul migrației, al consumului de drogurilor și al delicvenței juvenile;

17.  reafirmă importanța asigurării unui tratament al copiilor care ia în considerare interesul lor superior, incluzând separarea lor de adulți și dreptul de a menține contactul cu familia;

18.  consideră că orice copil privat de libertate ar trebui să aibă dreptul de a beneficia rapid de asistență juridică și de alte tipuri pertinente de asistență, precum și dreptul de a contesta legalitatea privării de libertate înaintea unei instanțe sau a altei autorități competente;

19.  consideră că statele membre ar trebui să dispună de sisteme eficiente și independente de supraveghere a penitenciarelor și centrelor de detenție;

20.  susține CPT și Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile omului în activitatea lor continuă și vizitele lor în centrele de detenție din statele membre;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile omului, Comitetului European pentru Prevenirea torturii, Curții Europene a Drepturilor Omului, Comitetului ONU pentru Drepturile omului, Comitetului ONU împotriva torturii, Raportorului special al ONU pe problema torturii și Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile omului.

(1) Pentru o listă exhaustivă a recomandărilor și rezoluțiilor Consiliului Europei în domeniul penal:http://www.coe.int/prison.
(2) JO C 32, 5.2.1996, p. 102.
(3) JO C 98, 9.4.1999, p. 299.
(4) JO C 83 E, 2.4.2004, p. 180. Punctul 23: „încurajează Consiliul și Comisia să accelereze investigațiile asupra condițiilor deținuților și ale penitenciarelor din UE, în vederea adoptării unei directive-cadru privind drepturile prizonierilor și standardele minime comune pentru garantarea acestor drepturi, în temeiul articolului 6 TUE;” A se vedea și rezoluția Parlamentului din 4 septembrie 2003 privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2002), (JO C 76 E, 25.3.2004, p. 412), punctul 22: „consideră, la nivel general, că trebuie făcute eforturi în privința spațiului european al libertății, securității și justiției, pentru a mobiliza capacitățile europene și a îmbunătăți funcționarea poliției și a sistemului penitenciar, de exemplu.... prin elaborarea unei decizii-cadru privind standardele minime de protecție a drepturilor prizonierilor în UE”.
(5) JO C 102 E, 28.4.2004, p. 154.
(6) JO C 285 E, 21.10.2010, p. 12. La punctul 112, Parlamentul „solicită crearea unui spațiu al justiției penale la nivelul UE, care să aibă la bază respectarea drepturilor fundamentale, principiul recunoașterii reciproce, precum și necesitatea menținerii coerenței sistemelor penale naționale, și care să se dezvolte prin intermediul ... [unor] standarde minime pentru condițiile din închisori și cele de detenție, precum și [al unui] set comun de drepturi ale prizonierilor la nivelul UE...”.
(7) JO L 190, 18.7.2002, p. 1.
(8) JO L 327, 5.12.2008, p. 27.
(9) Date prezentate de Comisie în Cartea sa verde privind detenția (COM(2011)0327 final); informații suplimentare sunt disponibile la Consiliul Europei, statistici „Space 1”: http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/cdpc/Bureau%20documents/PC-CP(2011)3%20E%20-%20SPACE%20I%202009.pdf ;Statistici „Space 2”: http://www3.unil.ch/wpmu/space/files/2011/02/Council-of-Europe_SPACE-II-2009-E.pdf
(10) În UE, media este de 107,3; supraaglomerarea se întâlnește în 13 state membre, precum și în Anglia, Țara Galilor și Scoția, atingând cote maxime în Bulgaria (155,6), Italia (153), Cipru (150,5), Spania (136,3) și Grecia (129,6).
(11) Media UE este de 21,7, cu cel mai mare procent în Luxemburg (69,5), Cipru (59,6), Austria (45,8), Grecia (43,9) și Belgia (41,1).
(12) media UE este de 24,7, cel mai mare procent se întâlnește în Luxemburg (47,2), Italia (43,6) și Cipru (38,4).
(13) Rapoartele CPT atrag atenția asupra persistenței unor probleme grave, cum ar fi maltratarea și echipamentul penitenciar necorespunzător, sau activitățile și îngrijirile medicale inadecvate.
(14) Foaia de parcurs pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, 2009/C295/01, 30 noiembrie 2009.
(15) Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit au ratificat-o; Austria, Belgia, Grecia, Finlanda, Irlanda, Italia și Portugalia au semnat-o, dar nu au ratificat-o; sursă: http://www.apt.ch/npm/OPCAT0911.pdf.
(16) A se vedea, de exemplu, rezoluția Parlamentului din 17 decembrie 1998 privind condițiile penitenciare din Uniunea Europeană: adaptări și sancțiuni alternative, punctul 41: „solicită ca deputații în Parlamentul European să aibă dreptul să viziteze și să inspecteze penitenciarele și centrele de detenție pentru refugiați de pe teritoriul Uniunii Europene ”.
(17) COM(2011)0327; a se vedea http://ec.europa.eu/justice/policies/criminal/procedural/docs/com_2011_327_en.pdf.
(18) Cum ar fi Normele penitenciare europene, adoptate de Consiliul Europei.
(19) Cum ar fi standardele stabilite de Consiliul Europei, de CPT, de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și jurisprudența acesteia, precum și de observațiile Comitetului pentru Drepturile Omului, Comisiei pentru combaterea torturii și a Raportorului special pentru problema torturii din cadrul ONU.
(20) A se vederea punctul 1 litera (c) din Recomandarea din 9 martie 2004.
(21) Cum ar fi Recomandarea CM/Rec(2010)1 a Consiliului de Miniștri, adresată statelor membre, privind Normele penitenciare europene adoptate de Consiliu.

Ultima actualizare: 6 mai 2013Notă juridică