Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE și concluziile Președinției la încheierea reuniunilor Consiliului European din 15 și 16 iunie 2006 și din 14 și 15 decembrie 2006,

–  având în vedere Rezoluțiile 845 (1993) și 817 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU și Rezoluția 47/225 a Adunării Generale a ONU, precum și Acordul interimar din 1995,

–  având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/Grecia),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind evoluția acestei țări în 2011 (SEC(2011)1203) și Comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2011, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–  având în vedere recomandările Comisiei parlamentare mixte din 4 noiembrie 2011,

–  având în vedere Raportul final al misiunii OSCE/BIDDO de observare a alegerilor parlamentare anticipate din 5 iunie 2011,

–  având în vedere Decizia 2008/212/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul pentru aderare cu această țară,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri generale și relații externe din 13-14 decembrie 2010 și 5 decembrie 2011,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.  întrucât, la reuniunea Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, li s-a promis tuturor statelor din Balcanii de Vest că vor putea deveni membre ale Uniunii Europene, promisiune reiterată la reuniunea la nivel înalt privind Balcanii de Vest de la Sarajevo, din 2 iunie 2010;

B.  întrucât Comisia și-a menținut, în raportul său privind progresele Macedoniei în 2011, recomandarea din 2009 pentru începerea negocierilor cu această țară în vederea aderării la UE;

C.  întrucât, în Strategia sa de extindere din 2011, Comisia a confirmat că „politica de extindere s-a dovedit a fi un instrument puternic de transformare a societății” și că „angajamentul, respectarea condițiilor stabilite și credibilitatea au constituit baza procesului de aderare și a reușitei acestuia”;

D.  întrucât parteneriatul de asociere a solicitat intensificarea eforturilor, cu o abordare constructivă, pentru a găsi împreună cu Grecia o soluție negociată și reciproc acceptabilă la problema denumirii, în cadrul Rezoluțiilor 817(1993) și 845(1993) ale Consiliului de Securitate al ONU și pentru a evita acțiuni care ar putea afecta în mod negativ aceste eforturi; întrucât Comisia și Consiliul au subliniat în mod repetat că este esențială menținerea relațiilor de bună vecinătate, care presupun căutarea unei soluții negociate și reciproc acceptate la problema denumirii, sub egida ONU;

E.  întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui să reprezinte un obstacol și nu ar trebui utilizate ca impediment în procesul de aderare, ci ar trebui abordate într-un spirit constructiv, cât mai curând și ținând seama de interesele și valorile generale ale UE;

F.  întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate rămân componente esențiale ale procesului de extindere, iar găsirea unui compromis cu privire la chestiunile care fac obiect de dispută este modalitatea optimă de a consolida cooperarea regională, în interesul menținerii păcii și relațiilor de bună vecinătate în Balcanii de Vest; întrucât continuarea procesului de aderare ar contribui la stabilitatea țării și consolidarea în mai mare măsură a relațiilor interetnice;

G.  întrucât fiecare țară candidată are nivelul său particular de progres și o dinamică proprie de aderare; întrucât UE are răspunderea de a nu lăsa deoparte nicio țară, iar credibilitatea procesului de aderare la UE poate fi compromisă de întârzierile continue în deschiderea negocierilor de aderare;

H.  întrucât această țară a fost printre primele din regiunea respectivă care a primit statutul de țară candidată, este țara în care opinia publică susține cel mai mult aderarea la UE și a primit trei ani la rând o recomandare pozitivă din partea Comisiei Europene cu privire la stabilirea unei date pentru demararea negocierilor de aderare la UE,

I.  întrucât toate țările candidate și potențial candidate ar trebui să fie tratate, în cadrul procesului de integrare, în funcție de meritele proprii,

1.  invită din nou Consiliul să stabilească neîntârziat o dată pentru demararea negocierilor de aderare cu această țară;

2.  este de acord cu evaluarea Comisiei din raportul său privind evoluția situației în 2011, în ceea ce privește îndeplinirea constantă a criteriilor politice de către această țară; regretă că recomandarea Comisiei nu a fost urmată de Consiliu, pentru al treilea an consecutiv, Consiliul neluând decizia de a deschide negocierile de aderare cu această țară la reuniunea sa din 9 decembrie 2011;

3.  subliniază importanța procesului de integrare europeană a acestei țări și a tuturor eforturilor de sprijinire a acestui obiectiv, în special inițierea verificării prealabile a armonizării legislației cu acquis-ul și realizarea celei de-a doua etape a Acordului de stabilizare și de asociere;

4.  fără a dori să descurajeze progresele binevenite realizate în vederea aderării la UE de alte țări din Balcanii de Vest, își exprimă îngrijorarea pentru faptul că ideea că progresele acestei țări au fost „depășite” ar putea fi constitui un impediment pentru îmbunătățirea continuă a relațiilor interetnice din această țară, precum și pentru faptul că nerealizarea unor progrese constante de către oricare dintre țările din regiune în vederea aderării la UE ar putea reprezenta în cele din urmă o amenințare la adresa stabilității și a securității tuturor;

5.  subliniază că, deși fiecare țară candidată are propriul nivel de progres și dinamică a aderării, UE are responsabilitatea de a nu lăsa în urmă nici o țară;

6.  ia act de comentariul Comisarului european pentru extindere și politica de vecinătate din 5 septembrie 2011, conform căruia recomandarea pozitivă a Comisiei Europene nu reprezintă un verdict definitiv; subliniază, cu toate acestea, că decizia Consiliului de a nu urma recomandarea Comisiei a creat în rândul opiniei publice macedonene o frustrare și o nemulțumire legitimă, și menționează că UE și statele sale membre nu trebuie să considere perspectiva europeană a nici unei țări de la sine înțeleasă și trebuie să depună eforturi egale în vederea accelerării procesului de aderare, într-un adevărat spirit de parteneriat;

7.  salută numirea noului șef al Delegației UE și speră că această numire va consolida relațiile dintre UE și această țară;

8.  salută începerea la 15 martie 2012 a dialogului la nivel înalt cu Comisia Europeană privind aderarea ca pe un pas înainte în procesul de aderare, care are ca scop continuarea agendei de reforme printr-un schimb de vederi susținut și prin consultări tehnice regulate în cinci domenii politice centrale: libertatea de expresie, statul de drept, reforma administrației publice, reforma electorală și criteriile economice; împărtășește opinia Comisiei și a autorităților guvernamentale potrivit căreia este necesară axarea dialogului pe capitolul 23 (sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și capitolul 24 (justiție, libertate și securitate), care vor îmbunătăți nivelul de aplicare a criteriilor și norme de aderare ale UE; preconizează că această formă avansată de dialog va continua în alte domenii hotărâtoare ale procesului de aderare la UE; consideră că acest dialog va crea noi angajamente în direcția reformelor și va consolida relațiile noastre prin reuniuni politice bianuale;

9.  admite faptul că statutul de membru al NATO, precum și cel de membru al Uniunii Europene sunt la fel de importante pentru orientarea euroatlantică adoptată de această țară și observă că Summitul NATO de la Chicago, din mai 2012, precum și lansarea dialogului la nivel înalt privind aderarea și Consiliul European din iunie 2012 reprezintă ocazii suplimentare importante de a realiza în continuare progrese; reamintește declarația recentă a Secretarului General al NATO că invitația adresată țării va fi extinsă în momentul în care se găsește o soluție reciproc acceptabilă la problema denumirii;

10.  invită din nou autoritățile acestei țări și mass-media să acționeze în direcția creării unei atmosfere pozitive, care să contribuie la dezvoltarea relațiilor cu țările vecine și să nu încurajeze incitările la ură;

11.  ia act de decizia guvernului format în iulie 2011 de a aplica legea amnistiei în ceea ce privește cele patru cazuri legate de crime de război care au fost retrimise instanțelor naționale de către Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie în 2008; solicită guvernului să analizeze opțiuni alternative pentru a asigura accesul la justiție și despăgubirea victimelor acestor crime și a familiilor lor, în conformitate cu obligațiile dreptului umanitar internațional;

Disputa privind denumirea țării

12.  ia act de hotărârea Curții Internaționale de Justiție din 5 decembrie 2011 referitoare la disputa privind denumirea; consideră că această hotărâre ar trebui să dea un nou impuls pentru a depune toate eforturile în vederea soluționării disputei cu privire la denumire, sub auspiciile ONU, și solicită părților să respecte cu bună credință această hotărâre și să o folosească pentru a intensifica dialogul, subliniind totodată necesitatea unui compromis acceptat de ambele părți; salută, în această privință, declarația mediatorului numit de ONU și apelul său către părți de a vedea acest lucru ca o ocazie de a gândi constructiv relația dintre ele și de a examina posibilitatea unei noi inițiative în vederea găsirii unei soluții definitive la această problemă;

13.  regretă foarte mult faptul că disputa privind denumirea blochează în continuare drumul acestei țări spre aderarea la UE și, prin urmare, împiedică procesul de extindere ca atare; subliniază că relațiile de bună vecinătate reprezintă un criteriu esențial pentru procesul de extindere a UE și invită guvernele în cauză să evite gesturile și demersurile controversate, precum și declarațiile care ar putea avea efecte negative asupra acestor relații;

14.  invită din nou Vicepreședintele/Înalt Reprezentant și Comisarul responsabil pentru extindere să faciliteze un acord cu privire la problema denumirii și să ofere o ghidare politică; consideră, de asemenea, că Uniunea Europeană și conducerea țării ar trebui să explice sistematic cetățenilor, înainte de referendumul pe această temă, beneficiile soluționării acestei probleme;

15.  regretă evitarea termenului „macedonean” în Raportul privind evoluția țării din 2011, tendință prezentă încă din 2009, în ciuda faptului că aceasta este modalitatea standard de a se referi la limba, cultura și identitatea acestei țări în textele Organizației Națiunilor Unite; atrage atenția asupra reacțiilor negative ale opiniei publice din anul în curs cu privire la acest aspect și solicită Comisiei să țină seama de acest fapt la elaborarea viitoarelor rapoarte; reamintește că Acordul cadru de la Ohrid se bazează pe principiul respectării identității etnice a tuturor comunităților;

16.  subliniază importanța menținerii dinamicii procesului de aderare; salută, în acest context, oferta guvernului acestei țări de a stabili un termen pentru soluționarea corespunzătoare a disputei privind denumirea, până cel târziu în momentul finalizării procesului de verificare ce urmează a fi efectuat de Comisia Europeană imediat ce încep negocierile; consideră că o serie de eforturi reale din partea guvernului și realizarea reformelor UE cu privire la toate chestiunile relevante pot contribui la crearea unui mediu politic favorabil soluționării problemelor bilaterale, așa cum s-a demonstrat în cursul altor procese de extindere; subliniază că procesul paralel al soluționării chestiunilor bilaterale și continuării negocierilor de aderare, pe baza modelului Slovenia - Croația, va aduce beneficii atât ambelor țări, cât și UE;

17.  își reiterează solicitarea către Comisie și Consiliu de a începe elaborarea, în conformitate cu tratatele UE, a unui mecanism de arbitraj aplicabil la nivel general, care să aibă ca scop soluționarea problemelor bilaterale dintre țările candidate și statele membre;

Cooperarea parlamentară

18.  salută alegerea noului parlament și crearea rapidă a unei coaliții de guvernare în urma alegerilor parlamentare anticipate; solicită consolidarea dialogului politic, atrăgând atenția asupra rolului parlamentului, ca instituție democratică, în dezbaterea și soluționarea problemelor generate de diferențele politice; observă că, în rezoluția Adunării Naționale, au fost salutate recomandările din raportul privind situația țării în acest an și că rezoluția a fost adoptată prin consens; invită toți actorii politici din această țară să-și dubleze eforturile în vederea demarării reformelor necesare, incluzând implementarea efectivă și respectarea recomandărilor Comisiei;

19.  felicită această țară pentru modul în care au avut loc alegerile parlamentare anticipate din 5 iunie 2011 și salută evaluarea realizată de OSCE/BIDDO conform căreia acestea au fost competitive, transparente și bine administrate peste tot în țară; atrage însă atenția asupra anumitor deficiențe și solicită autorităților să dea curs recomandărilor comunității internaționale, în special concluziilor și recomandărilor misiunii de observare a alegerilor a OSCE/ODIHR, precum și celor ale observatorilor interni din asociația „Most”, cum ar fi actualizarea listelor alegătorilor, garantarea unei acoperiri echilibrate de către presă atât a guvernului, cât și a partidelor de opoziție, inclusiv în cazul postului public de televiziune, protejarea funcționarilor publici împotriva tuturor tipurilor de presiuni politice, asigurarea monitorizării eficiente a finanțării partidelor și finanțări publice transparente, măsuri pentru alegătorii din străinătate și respectarea deplină a separației dintre structurile de stat și de partid; solicită autorităților competente să se ocupe cât mai curând de aceste probleme;

20.  salută sfârșitul boicoturilor parlamentare și consideră că o consolidare mai pronunțată a democrației în această țară poate fi realizată doar printr-un spirit mai puternic al dialogului politic în cadrul instituțiilor democratice existente, la care să ia parte toate partidele politice; solicită întărirea rolului parlamentului de supervizare a guvernului și a agențiilor acestuia; solicită alocarea fondurilor necesare și numirea personalul suplimentar necesar pentru înființarea Institutului Parlamentar; încurajează progresele realizate prin introducerea audierilor parlamentare de control și susține un efort suplimentar din partea Uniunii Europene pentru a acorda asistență tehnică Adunării Naționale, permițându-i acesteia din urmă să-și dezvolte activitățile curente; încurajează colaborarea permanentă a Comisiei parlamentare mixte cu Parlamentul European;

Dezvoltarea economică

21.  felicită această țară pentru performanțele economice bune și pentru menținerea stabilității macroeconomice; felicită guvernul pentru ocuparea celei de-a treia poziții în topul mondial al țărilor care au înregistrat cel mai mare succes în ultimii cinci ani în ceea ce privește realizarea reformelor legate de reglementare, conform raportului Băncii Mondiale intitulat „Doing Business”; regretă că recesiunea economică globală a afectat investițiile directe străine, care rămân la un nivel foarte scăzut; consideră că potențialul de dezvoltare în domeniul investițiilor, al comerțului și în cel economic reprezintă în continuare un argument decisiv pentru continuarea procesului de aderare a acestei țări la UE;

22.  consideră că previzibilitatea juridică și aplicarea efectivă a legii sunt esențiale în vederea consolidării mediului de afaceri pentru întreprinderile naționale și pentru investitorii străini; solicită guvernului, de aceea, să-și accelereze demersurile în vederea creării unui sistem judiciar eficient și independent, precum și a unei administrații profesioniste, competente și imparțiale, demersuri care să includă măsuri în vederea consolidării independenței și a capacităților agențiilor de reglementare și de supraveghere;

23.  recunoaște existența problemei ratei ridicate a șomajului și a sărăciei, care continuă să reprezinte o povară pentru această țară; salută dezbaterea cu privire la salariul minim care are loc actualmente în parlament; reamintește clasarea slabă a țării în Indexul ONU al dezvoltării umane și salută adoptarea Strategiei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale; solicită guvernului să depună mai multe eforturi pentru a soluționa chestiunea șomajului structural și pentru a proteja categoriile vulnerabile, dar subliniază, totodată, că singura soluție la problema gravă a ratei permanent ridicate a șomajului în această țară este o creștere economică durabilă și crearea unui mediu de afaceri propice; solicită, în acest scop, guvernului să susțină întreprinderile mici și mijlocii, facilitându-le accesul la finanțare și îl încurajează să-și continue buna practică de a consulta reprezentanții comunității de afaceri;

24.  salută faptul că această țară a urcat, în ultimii cinci ani, 40 de locuri în indicele anticorupție al Transparency International; salută modificările aduse cadrului juridic al politicii de combatere a corupției, în conformitate cu recomandările GRECO; împărtășește însă punctul de vedere al Comisiei, conform căruia corupția reprezintă în continuare o problemă serioasă; solicită să se depună eforturi neîntrerupte pentru a reuși condamnarea, în urma unei judecăți nepartizane, a vinovaților în cazurile de corupție, inclusiv în cea la nivel înalt și în domenii cheie precum achizițiile publice; subliniază necesitatea creșterii transparenței în ceea ce privește cheltuielile publice și finanțarea partidelor politice; invită investitorii și întreprinderile din Uniunea Europeană care au relații comerciale cu această țară să joace un rol de lider mai important între omologii lor și să se opună corupției împreună cu partenerii lor locali;

25.  ia act de una dintre concluziile raportului privind evoluția situației în țară, conform căreia independența și imparțialitatea Comisiei naționale pentru prevenirea corupției nu sunt încă asigurate; solicită o protecție juridică și instituțională mai bună a persoanelor din interior care semnalează nereguli; salută noul Cod de procedură penală adoptat în cadrul reformei mai ample a domeniului justiției penale, care ar trebui să îmbunătățească procedurile de anchetare a cazurilor complexe de crimă organizată și de corupție; salută numirea, începând de anul viitor, a unei echipe de anchetă care va fi direct subordonată Parchetului și speră că astfel mai multe cazuri înaintate de comisie vor conduce la condamnări reale; solicită guvernului să aloce fondurile și personalul necesar Comisiei naționale pentru prevenirea corupției; subliniază că voința politică este esențială pentru combaterea corupției sistemice;

26.  ia act de adoptarea pachetului juridic amplu care vizează o consolidare suplimentară a eficienței și independenței sistemului judiciar; salută, în această privință, acțiunile eficiente ale Academiei pentru judecători și procurori și implementarea unui sistem de atribuire aleatorie a cauzelor; încurajează autoritățile responsabile să aplice în continuare legislația de combatere a corupției și să crească independența, eficiența și resursele sistemului judiciar; atrage atenția asupra faptului că este important ca instanțele să funcționeze fără interferențe din sfera politică; salută eforturile depuse pentru creșterea eficienței și transparenței instanțelor; subliniază necesitatea de a crea un registru al urmăririlor penale și al condamnărilor, pe baza căruia să se poată măsura progresele înregistrate; solicită unificarea jurisprudenței pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar și încrederea opiniei publice;

Acordul-cadru de la Ohrid (ACO)

27.  felicită această țară cu ocazia aniversării, în 2011, a 20 de ani de la pronunțarea independenței sale și a 10 ani de încheierea Acordului-cadru de la Ohrid; subliniază că acest acord poate fi un model de soluționare eficientă a conflictelor interetnice, menținându-se, totodată, integritatea teritorială și reformând structurile de stat; subliniază, cu toate acestea, că sunt necesare eforturi mai intense pentru a realiza reconcilierea deplină a părților și pentru a pune bazele consolidării unor instituții democratice imparțiale și interetnice;

28.  felicită prim-ministrul pentru discursul său din 5 septembrie 2011, în care salută multiculturalismul ca model social și politic al țării, subliniind necesitatea implementării ACO și a fixării unui obiectiv de „integrare fără asimilare”; susține angajamentele luate în legătură cu aplicarea Acordului-cadru de la Ohrid pentru o perioadă de încă zece ani;

29.  ia act de adoptarea recentă a mai multor legi, în special a unor modificări ale legii privind limbile și utilizarea simbolurilor; solicită ca în toate localitățile comisiile pentru relațiile între comunități să fie susținute în mod activ;

30.  ia act cu îngrijorare de argumentele istorice invocate în dezbaterea actuală, inclusiv de fenomenul „antichizării”, care riscă să provoace creșterea tensiunilor cu țările vecine și să creeze noi diviziuni interne;

31.  subliniază necesitatea unei pregătiri adecvate și a unei organizări operaționale a recensământului, în conformitate cu legea și cu standardele Eurostat; solicită guvernului să prezinte un plan credibil pentru realizarea acestui proces; observă importanța pragului de 20 % pentru acordarea anumitor drepturi în temeiul ACO, dar insistă asupra faptului că niciun tip de discriminare nu poate fi vreodată fi justificată, în privința albanezilor sau a oricărei alte comunități etnice minoritare, pe baza procentului din populație pe care aceștia îl reprezintă;

32.  solicită acțiuni mult mai puternice pentru a combate separarea, în sistemul de învățământ, a copiilor din diferite grupuri etnice, susținând totodată dreptul tuturor la educație în limba maternă; subliniază, în acest sens, că este important să se elaboreze manuale noi, vizând îmbunătățirea înțelegerii reciproce, și să se pună capăt practicii nocive a alternanței etnice, încă prezentă în anumite școli; solicită, ținând seama de importanța sa vitală în această țară, ca educația să fie susținută mai mult prin Instrumentul de asistență pentru preaderare, cu condiția combaterii efective a segregării educaționale;

Descentralizarea

33.  susține măsurile decisive în vederea descentralizării politice din această țară, descrise de guvern ca fiind „pilonul principal” al Acordului-cadru de la Ohrid și considerate în interesul unei administrații publice bune; salută adoptarea unor planuri de acțiune în acest sens;

34.  susține recomandarea Comisiei Europene pentru un ritm mai accelerat al procesului de descentralizare; solicită, în vederea descentralizării, să se realizeze o reechilibrare substanțială între bugetul central și cele locale; subliniază importanța transparenței obiectivității și imparțialității în acordarea subvențiilor către municipalități; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că unele administrații locale se confruntă cu probleme financiare din cauza lipsei de capacități în ceea ce privește gestiunea financiară și îndeamnă guvernul, atunci când este necesar cu sprijinul Comisiei, să le ofere acestora asistența tehnică adecvată;

35.  salută programul eficient de cooperare între administrațiile locale, susținut de PNUD, și invită UE să sprijine mai mult această practică;

Drepturile fundamentale

36.  își exprimă profunda îngrijorare pentru evoluțiile recente din media și pentru faptul că proprietatea asupra mass-media este în continuare opacă și foarte concentrată; recomandă acestei țări să dea dovadă de un angajament absolut în ceea ce privește libertatea și pluralismul mass-mediei, inclusiv printr-o dezbatere bine informată și pluralistă cu privire la problemele legate de reformă identificate în Raportul privind evoluția țării; salută invitația adresată reprezentantei OSCE pentru libertatea mass-mediei de a participa la noua masă rotundă privind libertatea presei și susține declarația acesteia conform căreia, dacă, pe de-o parte, toată mass-media trebuie să respecte normele legale și financiare legate de activitatea desfășurată, pe de altă parte, justiția nu trebuie să urmărească în mod special mass-media care critică un anumit partid; solicită, prin urmare, autorităților să asigure respectarea statului de drept și a libertății mass-mediei în țară și să se asigure că evaluarea Comisiei va rămâne pozitivă și în viitor;

37.  solicită distribuirea echitabilă și transparentă a veniturilor publicitare de la guvern între toate organismele publice de radiodifuziune, fără a se ține seama de conținutul editorial sau de înclinația politică; susține recomandarea Comisiei de a lua măsuri pentru ca televiziunea publică să-și îndeplinească obiectivele și funcția imparțială de unui organism public de radiodifuziune; invită autoritățile să adopte modificările necesare pentru a alinia legea privind radiodifuziunea la legislația UE;

38.  solicită să se depună eforturi pentru a evita abuzurile în materie de acțiuni pentru calomnie intentate jurnaliștilor din motive politice; salută anunțul recent făcut de guvern referitor la eliminarea din codul penal a legii privind calomnierea și la suspendarea proceselor în curs împotriva jurnaliștilor; subliniază că libertatea mass-mediei reprezintă piatra de temelie a democrației și un imperativ pentru orice țară care aspiră să devină stat membru al UE; împărtășește opinia că sectorul mass-mediei ar trebui să elaboreze și să pună în aplicare standarde profesionale înalte pentru jurnaliști și să adere la normele de etică jurnalistică; invită autoritățile să elaboreze legi antitrust în domeniul mass-mediei, precum și măsuri de prevenire a influenței politice în acest domeniu;

39.  salută faptul că libertatea de gândire, de conștiință și de religie este în general asigurată; încurajează guvernul să-și continue eforturile de consolidare a politicilor antidiscriminare și subliniază importanța combaterii discriminării pe motive etnice, inclusiv a discriminării împotriva cetățenilor care își afirmă deschis identitatea și/sau originea etnică bulgară;

40.  salută înființarea, în acest an, a unei comisii antidiscriminare și solicită ca Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și rețeaua agențiilor independente europene antidiscriminare „Equinet” să susțină și să colaboreze pe deplin cu această comisie în activitatea sa; salută faptul că trei plângeri pentru discriminare pe motiv de orientare sexuală prezentate de Coaliția pentru drepturi sexuale și de sănătate sunt în prezent examinate de Comisie;

41.  solicită consolidarea politicilor în domeniul antidiscriminării și aplicarea efectivă a acestora, inclusiv intensificarea eforturilor de a proteja drepturile femeilor și ale copiilor, precum și pe cele ale persoanelor cu dizabilități; salută rolul activ și eficient al Clubului femeilor din parlament, dar este îngrijorat de participarea încă redusă a femeilor la viața politică la nivel local și consideră că ar trebui să fie îmbunătățite și puse în aplicare programe educaționale care vizează implicarea femeilor în viața civilă și politică; solicită eforturi suplimentare în vederea dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități; salută ratificarea de către parlament, la 7 decembrie 2011, a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități;

42.  este îngrijorat de faptul că s-au înregistrat doar progrese modeste în ceea ce privește egalitatea de gen și drepturile femeilor; încurajează guvernul să considere egalitatea de gen o prioritate politică și să sprijine mai mult activitățile și inițiativele care vizează combaterea obiceiurilor, tradițiilor și stereotipurilor discriminatorii, care subminează drepturile de bază ale femeilor;

43.  solicită din nou ca legea privind prevenirea și protecția împotriva discriminării să fie modificată astfel încât să interzică discriminarea pe motive de orientare sexuală, care face obiectul articolului 19 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, și subliniază că acest lucru este o condiție necesară pentru aderare; își exprimă îngrijorarea cu privire la manualele universitare și școlare care descriu homosexualitatea ca fiind o boală și solicită modificarea imediată a acestora; invită Comisia să elaboreze programe de consolidare a capacităților care să întărească societatea civilă, inclusiv comunitatea LGBT;

44.  salută președinția Decadei de integrare a romilor deținută în prezent de această țară și speră că acest fapt va inspira în continuare realizarea unor progrese cu privire la integrarea romilor în viața politică, socială și economică; salută progresele realizate în integrarea romilor în sistemul de învățământ, prin creșterea numărului de înscrieri în învățământul secundar și universitar, precum și reprezentarea îmbunătățită a romilor în cadrul serviciului public; atrage atenția, cu toate acestea, asupra concluziilor Comisiei referitoare la faptul că sunt necesare eforturi continue pentru a consolida încrederea, în special în domeniul educației, al culturii și al limbii; își reafirmă îngrijorarea cu privire la condițiile de trai foarte dificile ale comunității rome și la faptul că romii se confruntă în continuare cu discriminări în legătură cu accesul la educație, la piața muncii și la serviciile medicale și sociale; atrage atenția asupra situației extrem de dificile a femeilor și copiilor romi care trăiesc sub pragul sărăciei și solicită autorităților să ia măsuri urgente pentru a soluționa această problemă;

45.  salută adoptarea de către guvern a Strategiei privind incluziunea socială a romilor pentru perioada 2012-2104; subliniază, cu toate acestea, faptul că nu s-au alocat fonduri publice pentru aplicarea măsurilor planului de acțiune în cauză în 2012 și solicită, în acest sens, autorităților să găsească resursele necesare;

46.  invită toate părțile interesate să promoveze și să contribuie la dezvoltarea unei societăți civile independente, pluraliste, interetnice, interculturale și nepartizane în această țară; subliniază însă că, pentru a avea acest rol, organizațiile societății civile trebuie să fie mult mai puternice și să se desprindă de influențele externe, în special de interesele politice, ceea ce, în general, nu este încă cazul în această țară; solicită ca organizațiile neguvernamentale să aibă la dispoziție finanțări interne pentru a pune capăt dependenței exagerate de donatori străini;

47.  consideră însă că Facilitatea pentru societatea civilă a UE oferă potențialul de a intensifica în mod semnificativ schimburile dintre ONG-urile, întreprinderile și sindicatele din această țară și partenerii din statele membre ale UE, în beneficiul ambelor părți și cu scopul direct de a susține procesul de aderare la UE; invită, în acest sens, Comisia să extindă sprijinul financiar acordat prin Instrumentul de asistență pentru preaderare pentru a stimula în special dezvoltarea organizațiilor neguvernamentale;

48.  subliniază că această țară a ratificat opt convenții fundamentale ale OIM; este preocupat de faptul că s-au înregistrat doar progrese modeste în domeniul drepturilor lucrătorilor și ale sindicatelor; solicită autorităților să consolideze în continuare dreptul muncii și drepturile sindicatelor; încurajează, în acest sens, guvernul să asigure o capacitate administrativă suficientă pentru a permite implementarea adecvată și asigurarea respectării dreptului muncii; evidențiază rolul important al dialogului social și încurajează guvernul să fie mai ambițios în stabilirea unui dialog social care să includă toți partenerii relevanți;

Justiția și afacerile interne

49.  ia act de progresele realizate cu privire la reforma sistemului judiciar; felicită, cu ocazia aniversării a cinci ani de existență, Academia pentru judecători și procurori pentru activitatea sa; își exprimă îngrijorarea cu privire la deficiențele legii privind judecătorii, care lasă loc pentru influență politică prin intermediul procedurilor de destituire, însă recunoaște că există un consens asupra necesității unor criterii mai obiective în această privință; salută, pe de-o parte, faptul că atenția se îndreaptă acum asupra rezultatelor judecătorilor, dar subliniază, pe de altă parte, că acest lucru nu se poate realiza fără un angajament similar în ceea ce privește calitatea hotărârilor, care să includă un angajament pentru formarea continuă și pentru proceduri de recrutare bazate pe merit, precum și pentru principiul independenței judiciare;

50.  își exprimă îngrijorarea cu privire la semnalarea unor cazuri de maltratare comise de poliție și solicită ca acestea să fie investigate în mod amănunțit, și în special cazul incidentului tragic din noaptea alegerilor, precum și afirmațiile că la locul crimei nu a avut loc o anchetă completă; subliniază că este important să se asigure independența mecanismelor de control al poliției, în special în Departamentul pentru control intern și respectare a normelor profesionale din cadrul Ministerului de interne;

51.  încurajează adoptarea de măsuri pentru îmbunătățirea situației din penitenciare, cum ar fi cursurile de formare și de dezvoltare profesională pentru personal și construirea mai multor penitenciare noi, care să le înlocuiască pe cele vechi, precum și inițiativa de a elabora o lege privind eliberarea condiționată, într-un efort de a găsi o soluție la supraaglomerarea închisorilor; încurajează continuarea progreselor în privința îmbunătățirii condițiilor de detenție și solicită să se acorde o atenție deosebită instituțiilor de detenție a minorilor, precum și constatării din Raportului privind evoluția țării că unitatea de combatere a tratamentelor inadecvate nu își poate îndeplini misiunea;

52.  salută cooperarea cu Uniunea Europeană în ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate și a terorismului și salută acordurile privind cooperarea judiciară și polițienească semnate cu țările vecine; salută încheierea unui acord operațional între această țară și Europol pentru a facilita în mod semnificativ schimbul de date analitice și pentru a îmbunătăți lupta împotriva crimei organizate și terorismului; ia act de legea sistematizării și de modificările pe care aceasta le introduce în cadrul Direcției de combatere a crimei organizate din cadrul Ministerului de Interne, pentru a îmbunătăți funcționalitatea și integrarea sa în sistemul național și internațional de informații cu privire la urmăririle penale; salută noul Cod de procedură penală, care ar trebui să îmbunătățească procedurile de anchetare a cazurilor complexe de crimă organizată și de corupție; insistă asupra faptului că supravegherea trebuie realizată în mod proporțional cu pericolul real la adresa securității publice, printr-un control judiciar adecvat și printr-o supraveghere parlamentară sporită a serviciilor de informații și de contrainformații;

53.  încurajează autoritățile să facă în fine publice numele agenților afiliați la fostele servicii secrete iugoslave, acesta fiind un pas important către desprinderea de fosta epocă comunistă; încurajează consolidarea mandatului Comisiei pentru verificarea datelor, în special independența acesteia de a-și comunica constatările direct publicului, precum și transferul definitiv al tuturor documentelor necesare la sediul acestei comisii;

54.  ia act de măsurile luate pentru a gestiona mai eficient fluxurile de migrație, în special prin abordarea problemelor legate de falșii solicitanți de azil; își exprimă însă îngrijorarea cu privire la folosirea practicii de creare de profile și solicită aplicarea strictă a principiului nediscriminării în ceea ce privește aceste măsuri; solicită să se depună eforturi sporite în vederea aplicării drepturilor legate de cetățenie pentru refugiații eligibili, iar cererile de azil să fie prelucrate în timp util și cu respectarea dreptului internațional în domeniul drepturilor omului;

55.  salută faptul că cetățenii acestei țări au profitat de avantajele liberalizării vizelor în decembrie 2009; își ia angajamentul de a apăra regimul de călătorii fără viză, ca o piatră de temelie a relațiilor dintre această țară și Uniunea Europeană, dar și ca măsură importantă pentru promovarea și consolidarea contactelor interpersonale;

Administrația publică

56.  salută adoptarea noii strategii privind reforma administrației publice până în 2015 și intrarea în vigoare a legii privind funcționarii publici în aprilie 2011; îndeamnă guvernul să armonizeze în continuare cadrul juridic în privința funcționarilor publici și al angajaților serviciilor publice, inclusiv prin modificarea legilor relevante; subliniază că trebuie luate măsuri suplimentare pentru a asigura profesionalismul și imparțialitatea funcției publice, inclusiv la nivel municipal; salută, în această privință, crearea Înaltei Curți Administrative și încurajează instituțiile responsabile de reforma administrației publice să contribuie la accelerarea procesului de reformă; insistă asupra faptului că numirile pe bază de merit, și nu în funcție de afilierea politică, pot și trebuie să fie realizate, în paralel cu eforturile privind o reprezentare echitabilă;

57.  felicită guvernul pentru progresele realizate în domeniul dezvoltării regionale și în pregătirea transferului gestionării fondurilor, în cadrul IPA; constată cu satisfacție acreditarea autorităților naționale pentru componentele IPA privind asistența pentru tranziție și consolidarea instituțională, dezvoltarea regională și rurală și dezvoltarea resurselor umane; invită guvernul și Comisia să accelereze acțiunile necesare în scopul transferării gestiunii componentei IPA rămase, și anume componenta privind cooperarea transfrontalieră; reafirmă importanța IPA ca instrument de bază, conceput pentru a asista țară în pregătirea pentru aderarea la UE, și încurajează guvernul să consolideze în continuarea coordonarea interministerială, astfel încât țara să poată beneficia pe deplin de resursele disponibile;

Alte aspecte legate de reforme

58.  salută campania privind eficiența energetică și se așteaptă la măsuri mai eficiente de promovare a energiilor regenerabile, adaptate potențialului țării; subliniază importanța unei aplicări eficiente a legislației în domeniul protecției mediului, pentru a proteja resursele naturale, în special apa; observă că această țară nu și-a asumat încă niciun angajament cu privire la reducerea gazelor cu efect de seră și că este necesar să se lanseze o dezbatere la nivel național cu privire la efectele negative ale schimbărilor climatice; solicită să se depună mai multe eforturi pentru a alinia legislația națională la acquis-ul UE din acest domeniu;

59.  salută progresele realizate cu privire la modernizarea rețelelor de transport, a celor energetice și de telecomunicații și în special eforturile depuse pentru a finaliza coridorul X; salută, având în vedere importanța legăturilor feroviare ca alternativă la transportul rutier, intenția guvernului de a moderniza sau de a construi legături feroviare din Skopje până în capitalele țărilor vecine și solicită să se finalizeze legăturile feroviare din cadrul coridorului VIII;

60.  își exprimă dezamăgirea față de lipsa progreselor în ceea ce privește sărbătorirea împreună cu statele vecine membre ale UE a evenimentelor și a personalităților istorice comune , care ar contribui la o mai bună înțelegere a istoriei și la relații de bună vecinătate; încurajează înființarea unor comitete mixte de experți în domeniul istoriei și educației, împreună cu Bulgaria și Grecia, pentru a contribui la o interpretare obiectivă și bazată de fapte a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova o atitudine pozitivă a tinerilor față de vecinii lor;

61.  încurajează eforturile continue de implementare a procesului de la Bologna în învățământul superior și cooperarea cu alte țări din această regiune în vederea promovării calității universităților; reamintește importanța principiului libertății universitare;

62.  felicită această țară pentru rezultatele foarte bune ale echipei sale în cadrul Campionatului European de Baschet din 2011;

63.  salută nivelul ridicat de aliniere dintre această țară și pozițiile comune ale UE în domeniul politicii externe; încurajează eforturile acestei țări de a stabili relații bune cu vecinii; salută faptul că delimitarea frontierei cu Kosovo din 2009 a permis întărirea relațiilor și, din septembrie 2009, încheierea unui acord privind controlul comun an frontierelor; anticipează faptul că acest acord va fi pe deplin operațional în viitorul apropiat; felicită autoritățile cu privire succesul organizării recente, la Skopje, a reuniunii miniștrilor integrării în UE din Balcanii de Vest;

64.  subliniază importanța cooperării regionale ca parte esențială a procesului de avansare în direcția Uniunii Europene; salută măsurile adoptate în vederea facilitării liberei circulații în regiune, incluse în tratatul încheiat cu Albania și Muntenegru, care permite cetățenilor acestor state să treacă frontierele și să călătorească liber pe teritoriul celor trei țări doar cu cărțile de identitate; încurajează extinderea acestei inițiative la alte țări din regiune;

65.  salută implicarea internațională a țării în mai multe activități importante, cum ar fi participarea la misiunea EUFOR Althea, deținerea președinției Procesului de cooperare în Europa 2012-2013, precum și cooperarea sa deplină cu TPII;

o
o   o

66.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului acestei țări.