Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 192 alineatul (2) și articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE(1),

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE(2) și efectele acesteia asupra generării de energie termică și electrică,

–  având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic(3), Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic(4) și regulamentele de punere în aplicare aferente acestora,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Eficientizarea pieței interne a energiei” (COM(2012)0663) și documentele de lucru însoțitoare (SWD(2012)0367 și (SWD(2012)0368),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Energia din surse regenerabile: o prezență majoră pe piața energetică europeană” (COM(2012)0271),

–  având în vederea Rezoluția sa din 15 decembrie 2010 referitoare la revizuirea planului de acțiune privind eficiența energetică(5),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu privire la microgenerare (E‑010355/2011),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu privire la proiectele de investiții realizate prin parteneriat civic pentru centralele solare (E‑011185/2012),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu privire la microgenerare (O-000074/2013 – B7-0217/2013),

–  având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât accesul la energie suficientă pentru un standard de viață decent reprezintă un drept fundamental pentru toți și întrucât prețurile la energie au crescut în mod semnificativ în ultimii ani;

B.  întrucât Uniunea Europeană este din ce în ce mai dependentă de importurile din țări terțe pentru aprovizionarea cu energie și, prin urmare, este nevoie de o schimbare pentru atingerea obiectivelor sale în materie de climă, energie și creștere economică;

C.  întrucât utilizarea combustibililor fosili ca sursă de energie a dus la creșterea nivelurilor de CO2 din atmosferă și a contribuit, prin urmare, la schimbările climatice globale; întrucât UE a stabilit obiective privind generarea de energie din surse regenerabile până în 2020 și lucrează în prezent la un cadru de politici privind clima și energia pentru 2030; întrucât există în prezent dispoziții cu privire la generarea de energie la scară redusă (microgenerare), dar sunt dispersate în cadrul unor inițiative legislative și nelegislative diferite, cum ar fi Directiva privind energia din surse regenerabile și Directiva privind eficiența energetică;

D.  întrucât liderii UE ar trebui să preia conducerea în ceea ce privește abordarea tranziției în domeniul energetic, ținând seama de nevoia de implicare a tuturor cetățenilor UE, indiferent de venitul și averea acestora; întrucât energia generată la scară redusă poate contribui la creșterea coeziunii la nivel de comunitate, la combaterea penuriei energetice, la crearea de locuri de muncă și de creștere economică și duce la o nouă abordare în materie de soluționare a crizei economice actuale;

E.  întrucât generarea de energie la scară redusă și descentralizată reprezintă o ocazie pentru gospodării, pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru comunitățile din zonele urbane și rurale de a colabora pentru a combate schimbările climatice, devenind producători de energie; întrucât consumatorii ar trebui să fie informați cu privire la modurile eficiente de a produce și de a consuma energia; întrucât posibilitatea oferită consumatorilor de a-și genera propria energie electrică și termică poate duce la crearea unei societăți mai durabile și mai favorabile participării; întrucât Comunicarea Comisiei privind piața internă a energiei abordează chestiunea consolidării poziției acestor „prosumatori”; întrucât consumatorii au deja multe ocazii de a se implica activ în producția și consumul eficient de energie, dar mai trebuie încă abordate o serie de provocări;

F.  întrucât microgenerarea de energie poate, de asemenea, să joace un rol la nivel mondial;

G.  întrucât stimulentele pentru generarea de energie electrică și termică la scară redusă diferă mult în rândul statelor membre; întrucât politicile UE ar trebui să fie mai bine puse în aplicare pentru a exploata potențialul generării de energie la scară redusă în întreaga UE,

Definiție

1.  definește, în sensul prezentei rezoluții, termenul „microgenerare” ca: 1) generarea la scară redusă a căldurii/răcirii și a energiei electrice de către persoane fizice și IMM-uri pentru satisfacerea propriilor nevoi; și 2) diferite forme de producție la scară redusă grupată sau în regim de cooperativă la nivelul comunității cu scopul de a satisface nevoi locale; menționează că microgenerarea include o varietate de tehnologii (energie hidroelectrică, geotermală, solară, marină, eoliană, pompe de căldură, biomasă), punându-se accent în special pe dimensiunea regenerabilă și pe cea sustenabilă;

Introducere

2.  afirmă că microgenerarea trebuie să reprezinte un element esențial în viitor în ceea ce privește generarea de energie, dacă se dorește ca UE să-și îndeplinească obiectivele pe termen lung în materie de energie din surse regenerabile; amintește că microgenerarea contribuie la creșterea ponderii totale a energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE și permite un consum eficient de energie electrică aproape de punctul unde aceasta este generată, evitându-se, totodată, pierderile în timpul transportului;

3.  amintește că utilizarea eficientă a microgenerării depinde de mulți factori diferiți, printre care: o piață internă europeană a energiei funcțională; dezvoltarea tehnică a unor unități de microgenerare; realizarea unei infrastructuri energetice inteligente, în special la nivel de distribuție; și politici pe termen scurt, mediu și lung și mecanisme de susținere eficiente pentru stimularea microgenerării la nivel european, național și local;

4.  recunoaște rolul cercetării și al tehnologiei în îmbunătățirea eficienței și în reducerea costurilor microgenerării;

5.  subliniază că anumite obstacole limitează introducerea la scară largă a tehnologiilor de microgenerare, printre acestea numărându-se: provocarea pe care o reprezintă costurile ridicate ale investițiilor inițiale; nivelul ridicat al complexității administrative legate de conectarea și de accesul la rețeaua de electricitate și lipsa de informații cu privire la economia de energie și de costuri posibilă datorită diferitelor tehnologii de microgenerare pe durata de viață a acestora;

6.  subliniază că penuria de energie reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă; evidențiază faptul că facilitarea microgenerării la nivel individual și la nivelul comunităților poate permite consumatorilor să devină agenți activi în sectorul energetic, aceștia având un control sporit asupra consumului lor de energie și reducând energia pe care trebuie să o cumpere, prevenind astfel penuria de energie; subliniază că microgenerarea oferă ocazia de a restructura societatea într-un mod mai sustenabil, cooperant și echitabil; solicită să se acorde o atenție deosebită chiriașilor, care adesea sunt descurajați să îmbunătățească eficiența energetică și să-și genereze propria energie;

7.  subliniază că tehnologiile de microgenerare cum ar fi microcentralele de cogenerare de energie termică și electrică și energia din surse regenerabile produsă la scară redusă permit realizarea de clădiri cu energie zero și cu energie pozitivă care alimentează în rețea surplusul de energie electrică produsă la fața locului;

8.  remarcă importanța promovării cooperativelor locale de generare a energiei din surse regenerabile din zonele rurale și din cele urbane pentru creșterea susținerii energiei din surse regenerabile din partea populației și a gradului de informare a cetățenilor cu privire la producția de energie la scară redusă și de participare a acestora la acest proces, pentru îmbunătățirea accesului la energia din surse regenerabile și pentru generarea investițiilor; remarcă importanța promovării entităților de agregare locale și regionale care ar permite participarea în condiții de siguranță și eficientă a cetățenilor pe piața energiei electrice, garantând „prosumatorului” prețuri echitabile pentru serviciile furnizate sistemului energetic; remarcă faptul că autoritățile locale joacă un rol important în promovarea și stimularea microgenerării în rândul cetățenilor, al IMM-urilor și al părților interesate;

9.  consideră că beneficiile microgenerării sunt puțin cunoscute de cetățenii UE și invită Comisia și statele membre să ia măsuri de popularizare a soluțiilor de microgenerare și a bunelor practici în domeniu;

10.  ia act de faptul că sunt disponibile puține informații cu privire la capacitatea și la potențialul viitor al microgenerării în UE; consideră că , dacă s-ar cunoaște mai multe despre microgenerare, aceasta ar putea să joace un rol crucial în politica în materie de climă, de energie și în politica industrială;

11.  observă faptul că, pentru a promova microgenerarea de energie electrică, este nevoie de contoare de curent inteligente care pot calcula energia electrică folosită de producător pentru nevoile proprii și cantitatea care urmează să fie alimentată în rețea, precum și contoare de energie termică pentru monitorizarea căldurii care intră și iese de pe o proprietate care face parte dintr-o rețea de termoficare, astfel încât să se poată contabiliza energia termică produsă;

12.  observă că în multe cazuri este viabilă opțiunea de a alimenta instalațiile cu energie termică și electrică produse combinat, chiar și în contextul microgenerării, deoarece acest lucru îmbunătățește deseori în mod semnificativ eficiența energetică;

13.  remarcă faptul că utilizarea la scară largă a microgenerării reprezintă un pas important în tranziția de la sistemul energetic centralizat tradițional la un sistem mai descentralizat și mai flexibil de care este nevoie pentru a atinge obiectivele UE în materie de energie și climă; subliniază importanța promovării microgenerării în acest moment, abordând, totodată, într-un mod corect, chestiunile legate de operatorii rețelelor de distribuție, inclusiv de partajarea costurilor și de nevoia de a investi în tehnologii inteligente; evidențiază faptul că impactul pozitiv al serviciilor auxiliare furnizate de microgeneratori și care contribuie la funcționarea în condiții de siguranță a sistemului ar trebui clarificat în mod corespunzător și tratat în mod corect; subliniază, prin urmare, că este necesar să se ia acum deciziile corecte și să se adopte acum obiectivele potrivite și să nu se mai amâne investițiile adecvate și reglementarea ambițioasă;

14.  subliniază că o creștere a capacității de microgenerare în UE s-ar putea dovedi foarte costisitoare, iar investițiile mai mari din partea prosumatorilor individuali în microgenerare vor face necesare și alte investiții la diferite niveluri ale sistemului energetic, de exemplu în sistemele de distribuție și de transport care facilitează utilizarea microgenerării; subliniază că acest lucru nu poate submina securitatea deplină a aprovizionării sau crește în mod artificial prețurile energiei; este de acord cu Consiliul European că politica energetică a UE trebuie să garanteze securitatea aprovizionării gospodăriilor și a întreprinderilor la prețuri și costuri accesibile și competitive;

Cadrul de reglementare

15.  invită Comisia să elaboreze recomandări, pe baza celor mai bune practici pentru organele de reglementare și pentru operatorii de sistem, cu privire la modul în care se pot scurta și simplifica procedurile administrative legate de funcționarea și de conectarea unităților de microgenerare la rețea, punând un accent deosebit pe crearea unor proceduri de tip „ghișeu unic”; subliniază că trebuie promovată punerea în aplicare ambițioasă a orientărilor existente, cum ar fi dispozițiile referitoare la unitățile de microgenerare din Directiva privind eficiența energetică;

16.  ia act de faptul că, în cazul în care este consumată instantaneu și pe plan local, energia produsă de microgeneratori contribuie la evitarea fluxurilor de energie și a pierderilor aferente în sistem și crește sentimentul răspunderii în rândul „prosumatorilor”; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să dezvolte mecanisme specifice pentru a încuraja autosuficiența, alături de o reducere globală a consumului;

17.  invită Comisia și autoritățile naționale de reglementare să dezvolte cadre de reglementare în care să se definească rolurile și responsabilitățile tuturor actorilor din cadrul rețelelor de distribuție, punându-se un accent deosebit pe condițiile care permit utilizarea agregării, având în vedere rolul său viitor esențial în ceea ce privește participarea activă a microgenerării la sistem;

18.  ia act de rolul tot mai important al operatorilor sistemelor de distribuție (OSD) în cadrul unei rețele de energie mai descentralizate în ceea ce privește garantarea securității aprovizionării și a funcționării stabile și fiabile a rețelei, asigurând, totodată, confidențialitatea datelor legate de consumatori; invită Comisia și autoritățile naționale de reglementare să recunoască acest rol și să faciliteze investițiile realizate de OSD în sistemul de distribuție, pentru a îmbunătăți eficiența generală a sistemului energetic; solicită, în plus, ca OSD să aibă un rol mai clar definit în ceea ce privește organizarea serviciilor de echilibrare și a altor servicii auxiliare;

19.  consideră că este nevoie de măsuri coordonate eficiente cu privire la generarea de energie la scară redusă în toată UE, ca parte a creării pieței interne europene a energiei;

20.  ia act de faptul că diferitele state membre au scopuri și structuri diferite pentru dispozițiile fiscale și legale care privesc microgenerarea, fapt care poate fi un impediment pentru utilizarea la scară largă a microgenerării; invită Comisia să identifice linii bugetare în cadrul programului „Energie inteligentă – Europa” (EIE) și să colaboreze cu statele membre pentru a elimina obstacolele din calea accesului la finanțare pentru proiectele de microgenerare la nivel individual și în regim de cooperativă existente în prezent în dreptul național, pentru a crea noi instrumente financiare punctuale (cum ar fi microcreditele) și pentru a disemina cele mai bune practici legate de aceste activități;

21.  invită statele membre să țină seama de particularitățile microgenerării în ceea ce privește crearea și revizuirea stimulentelor și a mecanismelor de sprijin naționale pentru a se asigura că acestea sunt compatibile cu generarea de energie la scară redusă;

Infrastructură, produse și standarde

22.  solicită punerea neîntârziată în aplicare a celui de al treilea pachet privind energia, și în special a legislației UE în materie de contorizare, pentru a facilita activitățile „prosumatorilor” în rețea, precum și gestionarea eficientă a distribuției; cere să se creeze posibilitatea de a transfera energia între producători și consumatori și la scară redusă, de exemplu într-un cartier sau în cadrul unei cooperative; invită statele membre, în cazul în care în analiza costuri-beneficii se demonstrează că este în interesul consumatorilor, să accelereze introducerea contoarelor inteligente pentru a ajuta gospodăriile să obțină date corecte și valoarea maximă pentru energia produsă la fața locului;

23.  propune ca Comisia să analizeze posibilitatea introducerii sistemelor de microgenerare în proiectele de urbanism; consideră că astfel s-ar putea crește eficiența și reduce costurile de dezvoltare pentru transportul și distribuția la scară redusă ale energiei din surse regenerabile;

24.  remarcă faptul că standardizarea este cheia continuării dezvoltării echipamentelor produse în masă utilizate pentru microgenerare într-o manieră optimizată și rentabilă; invită organismele europene de standardizare să își accelereze activitățile de standardizare;

25.  amintește că generatorii la scară redusă interacționează cu rețeaua de distribuție în moduri diferite față de generatorii la scară largă și că, prin urmare, ar trebui să fie tratați diferit în legislația viitoare;

26.  este conștient de faptul că utilizare într-o mare măsură a microgenerării va fi sursa unor provocări în materie de gestionare a rețelelor de distribuție, legate de ajustarea cererii de energie la ofertă și necesitând investiții inovatoare într-o rețea de distribuție modernizată; remarcă importanța tehnologiilor inteligente în această privință; invită statele membre să faciliteze accesul la rețea pentru microgeneratori, abordând, totodată, problema costurilor rețelei legate de producția de energie la scară redusă și de realizarea unei gestionări eficiente a rețelelor; invită autoritățile naționale de reglementare să stimuleze inovarea și investițiile în rețelele de distribuție locale;

27.  menționează că s-a dovedit faptul că proiectele bazate pe propria răspundere sunt mai bine acceptate și ar trebui, prin urmare, facilitate; amintește că, deși entitățile de agregare ar putea avea un rol important în ceea ce privește facilitarea unor astfel de proiecte, rolul acestora nu a fost clar până acum în legislația UE în domeniu; solicită, prin urmare, punerea rapidă și ambițioasă în aplicare a dispozițiilor privind reacția la cerere incluse în Directiva privind eficiența energetică;

28.  încurajează Comisia să analizeze posibilitatea de a sprijini modelele de „crowdfunding”, adică un tip de sisteme de investiții pe termen lung în cadrul cărora investitorii și antreprenorii se află în contact direct prin intermediul unei platforme, pentru a le oferi oamenilor șansa să înființeze cooperative de microgenerare și a-i încuraja în acest sens;

29.  remarcă faptul că atenția publică se îndreaptă tot mai mult către posibilitatea de finanțare a proiectelor prin apeluri deschise adresate publicului mai larg („crowdfunding”); invită Comisia să promoveze posibilitatea partajării răspunderii pentru proiectele locale, îmbunătățind astfel mobilizarea sprijinului pe plan local;

30.  invită, de asemenea, Comisia să analizeze în ce măsură normele UE precum Directiva privind prospectul (Directiva 2003/71/CE), MiFID (Directiva 2004/39/CE) și Directiva privind moneda electronică (Directiva 2009/110/CE) permit deja punerea în aplicare a anumitor proiecte pe baza răspunderii comune pentru structurile locale;

31.  declară că inițiativele în domeniul microgenerării ar trebui să fie în concordanță cu codurile de rețea; remarcă faptul că obiectivele legislației secundare în domeniul energiei electrice, cum ar fi codurile de rețea, pot fi atinse mai bine și mai rentabil prin stabilirea unor standarde la nivelul UE pentru majoritatea tipurilor de tehnologie de microgenerare; solicită crearea unei forme active de gestionare a sistemelor de distribuție bazate pe strânsa colaborare dintre OSD și operatorii de sisteme de transport (OST) și pe alte elemente (generare, consum și unități de stocare) la nivelul autorităților de rețea pentru a stimula inovarea și investițiile în rețelele de distribuție locale;

32.  invită Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E), Comisia și guvernele naționale să acorde o atenție deosebită energiei din surse regenerabile produse în mod descentralizat în cadrul procesului actual de elaborare și de negociere legat de codurile de rețea;

33.  remarcă faptul că noile forme de producție, răspundere și consum, cum ar fi societatea de leasing, ar putea juca un rol esențial în utilizarea microgenerării, deoarece numeroase elemente activate prin această abordare sunt pozitive în acest domeniu, de exemplu costuri inițiale mai reduse și transparența costurilor prin combinații de produse și servicii la prețuri fixe, soluția la o importantă problemă de finanțare pentru „prosumatorii” cu venituri mai scăzute, calitatea optimă a instalării și o mai bună întreținere, deci, implicit, un ciclu de viață mai îndelungat de partea furnizorului;

Măsuri specifice

34.  invită Comisia să realizeze o evaluare cuprinzătoare a capacității potențiale de microgenerare și să analizeze cele mai bune practici din UE și impactul potențial al utilizării la scară largă a microgenerării pe piața internă europeană a energiei și infrastructura;

35.  invită Comisia și statele membre să asigure eligibilitatea microgenerării pentru finanțare din fondurile UE, inclusiv din fondurile structurale, începând cu perioada 2014-2020;

36.  solicită ca fondurile pentru cercetare, dezvoltare și inovare să fie investite în microgenerare în vederea dezvoltării unor soluții tehnice și a unor instalații corespunzătoare;

37.  recunoaște importanța rolului de lider al UE în domeniul politicilor în materie de climă și de energie și afirmă că microgenerarea ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor noastre pe termen lung; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să îmbunătățească modul de realizare a strategiilor privind generarea la scară redusă a energiei electrice și termice din cadrul actual de politici al UE, recunoscând astfel importanța microgenerării și facilitând utilizarea acesteia în statele membre;

38.  invită Comisia să țină seama de rolul microgenerării în cadrul viitoarei legislații a UE în materie de energie, în special în contextul viitorului (2030) pachet al Uniunii privind clima și energia;

39.  invită Comisia ca, împreună cu statele membre, să analizeze atent structurile de cost actuale din cadrul rețelei energetice și să furnizeze orientări privind modalitățile de facilitare a autorizării unităților de microgenerare, a accesului acestora la rețele și a funcționării lor;

o
o   o

40.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 140, 5.6.2009, p. 16. (2) JO L 315, 14.11.2012, p. 1. (3) JO L 285, 31.10.2009, p. 10. (4) JO L 153, 18.6.2010, p. 1. (5) JO C 169 E, 15.6.2012, p. 66.