Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2010(ACI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0258/2014

Texte depuse :

A7-0258/2014

Dezbateri :

PV 14/04/2014 - 20
CRE 14/04/2014 - 20

Voturi :

PV 15/04/2014 - 8.36
CRE 15/04/2014 - 8.36

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0376

Texte adoptate
PDF 589kWORD 204k
Marţi, 15 aprilie 2014 - Strasbourg Ediţie definitivă
Acordul interinstituțional privind registrul de transparență
P7_TA(2014)0376A7-0258/2014
Decizie
 Anexă
 Anexă
 Anexă
 Anexă
 Anexă

Decizia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la modificarea Acordului interinstituțional privind registrul de transparență (2014/2010(ACI))

Parlamentul European,

–  având în vedere reuniunea Biroului său din 13 ianuarie 2014, cu ocazia căreia acest organ a aprobat recomandările adoptate la 12 decembrie 2013 de către Grupul de lucru interinstituțional la nivel înalt pentru revizuirea registrului de transparență,

–  având în vedere proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE (denumit în continuare „acordul modificat”),

–  având în vedere articolul 11 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Decizia sa din 11 mai 2011 referitoare la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru de transparență comun(1) ,

–  având în vedere acordul interinstituțional din 23 iunie 2011 dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind înființarea unui registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE (denumit în continuare „acordul din 23 iunie 2011”)(2) ,

–  având în vedere articolul 127 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0258/2014),

A.  întrucât articolul 11 alineatul (2) din TUE prevede că „Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.”;

B.  întrucât, pentru ca dialogul respectiv să se desfășoare într-un climat de transparență, este necesară o bună funcționare a unui registru comun al organizațiilor și persoanelor care încearcă să influențeze procesele de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE;

C.  întrucât Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene(3) enunță principiile pe baza cărora Parlamentul European a demarat negocieri cu Comisia în legătură cu un registru de transparență comun;

D.  întrucât decizia sa din 11 mai 2011, menționată mai sus, a aprobat normele și cadrul registrului de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE;

E.  întrucât activitățile de lobby nereglementate și netransparente constituie o amenințare majoră la adresa elaborării politicilor și la adresa interesului public;

1.  regretă faptul că propunerea de modificare a acordului din 23 iunie 2011 nu va duce la înființarea unui registru de transparență obligatoriu; își reiterează, prin urmare, apelul privind înregistrarea obligatorie în ceea ce privește desfășurarea unor activități de lobby în instituțiile UE, astfel cum s-a menționat deja în rezoluția sa din 8 mai 2008 și în decizia sa din 11 mai 2011, ambele menționate mai sus;

2.  consideră că propunerea de modificare a acordului din 23 iunie 2011 constituie, în stadiul actual, un progres parțial;

3.  invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul lui 2016, o propunere legislativă de înființare a unui registru obligatoriu în temeiul articolului 352 din TFUE;

4.  solicită Comisiei să includă, în contextul oricăror propuneri viitoare de reformă cuprinzătoare a tratatelor, fie o propunere de modificare a articolului 298 din TFUE, fie un temei juridic specific adecvat, care să permită înființarea unui registru obligatoriu în conformitate cu procedura legislativă ordinară;

5.  consideră că revizuirile viitoare ale registrului de transparență ar trebui să fie cât mai transparente și integratoare cu putință, să implice pe deplin comisiile competente ale Parlamentului și să permită participarea puternică a societății civile;

6.  insistă ca următoarea revizuire a registrului de transparență să fie însoțită de o consultare publică;

7.  consideră că, în orice caz, cel târziu până la sfârșitul lui 2017, ar trebui să fie finalizată încă o evaluare a registrului de transparență;

8.  recunoaște rolul exercitat de Consiliu de la înființarea registrului de transparență și salută participarea Consiliului, în calitate de observator, la procesul de revizuire continuă a acordului din 23 iunie 2011; cu toate acestea, pentru a asigura transparența tuturor etapelor procesului de legiferare la nivelul Uniunii, își reiterează apelul adresat Consiliului de a adera la registrul de transparență în cel mai scurt termen posibil;

9.  salută îmbunătățirile aduse specificării informațiilor care trebuie furnizate în conformitate cu acordul modificat, care ar trebui puse în aplicare insistându-se asupra divulgării identității tuturor clienților reprezentați de organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE, și corelându-se în mod clar toate activitățile care fac obiectul registrului cu clienții respectivi;

10.  consideră că, atunci când se interpretează „comportamentul necorespunzător”, în sensul literei (b) din Codul de conduită anexat la acordul modificat, pe lângă principiile general acceptate conform celor specificate în cod, îndeosebi la literele (c), (f) sau (g) din acesta, această expresie include:

11.  este încredințat că Codul de conduită atașat acordului din 23 iunie 2011 și Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European ar trebui modificate în ceea ce privește interesele financiare și conflictele de interese pentru a garanta că deputații nu încheie niciun fel de acord și nu intră în niciun fel de relație contractuală cu un organism extern, nici pentru a finanța, nici pentru a angaja direct persoane făcând parte din personalul unui deputat;

12.  salută clarificarea definițiilor care descriu excepțiile de la domeniul de aplicare al sferei activităților cabinetelor de avocatură;

13.  se așteaptă ca, prin astfel de definiții mai clare, să se contribuie la încurajarea înscrierii de noi entități și la o mai bună înțelegere a sensului activităților cabinetelor de avocatură care fac obiectul registrului, astfel încât acestea să poată beneficia de stimulentele oferite de registrul de transparență și să participe în mod transparent la procesul decizional;

14.  insistă asupra faptului că, în registrul de transparență, toate cabinetele de avocatură înregistrate ar trebui să declare toți clienții în numele cărora desfășoară activități care fac obiectul registrului;

15.  încurajează Comisia să fie la fel de ambițioasă atunci când este vorba de introducerea unor măsuri de stimulare a celor care se înregistrează, în vederea consolidării participării la registrul de transparență; consideră că astfel de stimulente ar putea include:

16.  salută recentele decizii ale barourilor de la Bruxelles și Paris prin care se recunosc diferențele dintre activitățile judiciare ale avocaților și alte activități care se înscriu în domeniul de aplicare al registrului de transparență; mai mult decât atât, invită Consiliului Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa (Council of Bars and Law Societies of Europe ) să-și încurajeze membrii să adopte măsuri similare;

17.  remarcă faptul că, în unele state membre, există prevederi statutare referitoare la normele care reglementează exercitarea profesiilor care, în special, împiedică în mod obiectiv cabinetele de avocatură să se înscrie în registrul de transparență și să dezvăluie, în cadrul procesului, informații despre clienții lor cerute de registru; consideră totuși că există un risc major în faptul că aceste prevederi statutare pot fi utilizate abuziv și pentru a evita publicarea informațiilor necesare pentru o înscriere corectă în registru; salută, în această privință, disponibilitatea sesizabilă a organizațiilor profesionale de a lucra în parteneriat pentru a asigura faptul că, în interesul profesiei lor, această nedezvăluire a informațiilor se limitează exclusiv la ceea ce legislația permite în mod obiectiv; invită Comisia și Președintele Parlamentului European să concretizeze această disponibilitate într-un rezultat tangibil și să-l consfințească, cât mai curând posibil, în acordul modificat;

18.  salută intenția Biroului de a introduce un număr important de măsuri de încurajare pentru a crește participarea la registrul de transparență;

19.  invită Biroul, în vederea punerii depline în aplicare a măsurilor respective, să examineze următoarele propuneri concrete în vederea includerii lor în deciziile relevante ale Biroului:

20.  solicită Biroului să elaboreze un formular standardizat destinat raportorilor în vederea publicării unei „amprente legislative”, cu titlu facultativ; o amprentă legislativă este un formular anexat la rapoartele elaborate de către deputați care conține informații detaliate în legătură cu toți lobbyiștii cu care raportorii responsabili de un anumit dosar au avut întrevederi în cadrul procesului de elaborare a raportului, în cazul în care respectivele întrevederi au avut un impact important asupra raportului;

21.  le adresează foștilor deputați în Parlamentul European solicitarea de a respecta dispozițiile relevante(4) atunci când întreprind activități care se înscriu în domeniul de aplicare al registrului de transparență; consideră că, atunci când desfășoară astfel de activități, foștii deputați nu ar trebui să facă uz de ecusonul lor de deputat pentru a intra în clădirile Parlamentului European; solicită Biroului să prezinte Conferinței președinților o propunere de măsuri adecvate de prevenire a utilizării abuzive a privilegiilor la care foștii deputați au dreptul;

22.  solicită Secretariatului comun al Registrului de transparență să prezinte la intervale regulate un raport privind funcționarea sistemului de stimulente, în vederea obiectivului final al instituirii unui registru obligatoriu;

23.  subliniază că organizațiile sau persoanele neînregistrate, care sunt eligibile pentru a fi înregistrate și a căror înregistrare este așteptată, chiar dacă neînregistrarea lor este doar temporară, nu vor avea acces la noile stimulente și avantaje asociate înregistrării;

24.  salută și încurajează rolul exercitat de organismele neinstituționale de supraveghere în monitorizarea transparenței instituțiilor UE;

25.  consideră că structura și personalul Secretariatului comun al Registrului de transparență trebuie consolidate în scopul punerii în aplicare a noilor dispoziții din acordul modificat, al gestionării procedurilor prevăzute pentru alerte și pentru investigarea și tratarea reclamațiilor și al îmbunătățirii procedurilor de verificare a fiabilității informațiilor furnizate de cei înregistrați;

26.  se așteaptă ca raportul anual referitor la funcționarea registrului comun de transparență să includă o analiză a progreselor înregistrate în materie de acoperire și calitate a datelor înregistrate;

27.  încurajează Comisia ca, atunci când își exercită funcția de coordonare a registrului de transparență, să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare corespunzătoare a acordului modificat;

28.  aprobă acordul modificat care figurează mai jos și decide să-l anexeze la Regulamentul său de procedură;

29.  încredințează Președintelui sarcina de a semna acordul modificat, împreună cu Președintele Comisiei Europene, și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ;

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu anexa, Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 176.
(2) JO L 191, 22.7.2011, p. 29.
(3) JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48.
(4) Astfel cum au stabilit chestorii la reuniunea ordinară a acestora din 19 aprilie 2012, PV QUAEST.


ANEXĂ

Acord între Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii

Parlamentul European și Comisia Europeană (denumite în continuare „părțile”),

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 11 alineatele (1) și (2), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 295, precum și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (denumite în continuare „tratatele”),

întrucât factorii de decizie politică la nivel european nu acționează izolat de societatea civilă, ci păstrează un dialog deschis, transparent și sistematic cu asociațiile reprezentative și societatea civilă,

întrucât părțile au revizuit registrul de transparență (denumit în continuare „registrul”) instituit prin Acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 23 iunie 2011 privind înființarea unui registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE(1) , în temeiul punctului 30 din acordul respectiv,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

I.  Principiile registrului

1.  Înființarea și funcționarea registrului nu afectează sau prejudiciază obiectivele exprimate de Parlamentul European în Rezoluția sa din 8 mai 2008 referitoare la dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene(2) și în Decizia sa din 11 mai 2011 referitoare la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru de transparență comun(3) .

2.  Funcționarea registrului respectă principiile generale ale dreptului Uniunii, inclusiv principiile proporționalității și nediscriminării.

3.  Funcționarea registrului respectă drepturile deputaților Parlamentului European de a-și exercita mandatul parlamentar fără restricții.

4.  Funcționarea registrului nu aduce atingere competențelor sau prerogativelor părților și nu le afectează competențele organizaționale.

5.  Părțile se angajează să acorde tuturor operatorilor implicați în activități similare un tratament similar și să garanteze condiții echitabile de înregistrare a organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii.

II.  Structura registrului

6.  Registrul are următoarea structură:

(a)  dispoziții privind domeniul de aplicare al registrului, activitățile care fac obiectul registrului, definițiile, stimulentele și exceptările;

(b)  secțiunile prevăzute pentru înregistrare (Anexa 1);

(c)  informațiile solicitate entităților înregistrate, inclusiv cerințele privind dezvăluirea informațiilor cu caracter financiar (Anexa 2);

(d)  un cod de conduită (Anexa 3);

(e)  mecanisme de alertă și de soluționare a reclamațiilor și măsurile care trebuie aplicate în caz de nerespectare a codului de conduită, inclusiv procedurile prevăzute pentru alerte și procedurile de anchetare și de soluționare a reclamațiilor (Anexa 4);

(f)  orientări privind punerea în aplicare însoțite de informații practice pentru entitățile înregistrate.

III.  Domeniul de aplicare al registrului

Activități eligibile

7.  Domeniul de aplicare al registrului cuprinde toate activitățile, altele decât cele menționate la punctele 10-12, desfășurate cu scopul de a influența direct sau indirect elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor, precum și procesele de luare a deciziilor din cadrul instituțiilor Uniunii, indiferent de locul în care sunt desfășurate și de canalul sau mijlocul de comunicare utilizat, spre exemplu prin externalizare, mass-media, contracte cu intermediari specializați, grupuri de reflecție, platforme, forumuri, campanii și inițiative la nivel local.

În sensul prezentului acord, „influențarea directă” înseamnă influențarea prin intermediul unui contact direct sau al unei comunicări directe cu instituțiile Uniunii sau prin intermediul altor acțiuni prin care se dă curs unor astfel de activități, iar „influențarea indirectă” înseamnă influențarea prin utilizarea de vectori intermediari, precum mass-media, opinia publică, conferințe sau evenimente sociale, care vizează instituțiile Uniunii.

Respectivele activități includ îndeosebi:

–  contactarea membrilor și a asistenților acestora, a funcționarilor sau a altor agenți ai instituțiilor Uniunii;

–  întocmirea, difuzarea și comunicarea de scrisori, de materiale informative sau de documente de dezbatere și de poziție;

–  organizarea de evenimente, de reuniuni, de activități promoționale, de conferințe sau evenimente sociale, atunci când se trimit invitații membrilor și asistenților acestora, funcționarilor sau altor agenți ai instituțiilor Uniunii, precum și

–  contribuții voluntare și participarea la consultări sau audieri oficiale privind acte legislative sau alte acte juridice prevăzute la nivelul Uniunii și la alte consultări deschise.

8.  Se urmărește înscrierea tuturor organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente care fac obiectul registrului, indiferent dacă activitățile în cauză sunt în curs de desfășurare sau în curs de pregătire.

Orice activitate care face obiectul registrului și care este întreprinsă prin contract de către un intermediar care oferă consultanță juridică și alt tip de consultanță de specialitate presupune eligibilitatea în vederea înscrierii în registru atât pentru intermediar, cât și pentru clientul său. Acești intermediari declară toți clienții cu care au semnat astfel de contracte, precum și venitul obținut de la fiecare client în parte pentru activitățile de reprezentare definite la punctul II.C.2.B din anexa 2. Această cerință nu îi scutește pe clienți de la înscriere și nici de la includerea în propriile estimări a cheltuielilor cu orice activități subcontractate către un intermediar.

Activități care nu fac obiectul registrului

9.  O organizație este eligibilă în vederea înscrierii doar dacă desfășoară activități care fac obiectul registrului și care au avut drept rezultat o comunicare directă sau indirectă cu instituțiile Uniunii. O organizație considerată neeligibilă poate fi radiată din registru.

10.  Activitățile care au drept obiect acordarea de consultanță juridică și de alte tipuri de consultanță de specialitate nu fac obiectul registrului în măsura în care:

–  constau în consiliere și contacte cu organismele publice având drept scop o mai bună informare a clienților cu privire la o situație juridică generală sau cu privire la situația lor juridică specifică ori având drept scop consilierea acestora cu privire la caracterul adecvat al unui demers juridic sau administrativ concret sau la admisibilitatea acestuia din perspectiva mediului juridic și normativ existent;

–  constau în consultanța acordată clienților pentru a-i ajuta să se asigure că activităților lor respectă legislația aplicabilă;

–  constau în analize și studii realizate pentru clienți și având drept obiect impactul potențial al oricăror schimbări legislative sau normative cu privire la situația lor juridică sau la domeniul de activitate;

–  constau în reprezentarea clienților în contextul unei proceduri de conciliere sau de mediere prin care se urmărește să se evite aducerea în fața unei instanțe judiciare sau administrative a unui litigiu; sau

–  privesc exercitarea dreptului fundamental al unui client la un proces echitabil, inclusiv a dreptului la apărare în cadrul procedurilor administrative, precum activitățile prestate de avocați sau de orice alte persoane calificate implicate în aceste activități.

În cazul în care o societate și consultanții acesteia sunt parte într-o cauză sau procedură judiciară ori administrativă, nu face obiectul registrului niciuna dintre activitățile direct legate de cauza respectivă prin care nu se urmărește ca atare modificarea cadrului juridic existent. Prezentul paragraf se aplică tuturor sectoarelor de activitate din Uniune.

Totuși, următoarele activități care au drept obiect acordarea de consultanță juridică și de alte tipuri de consultanță de specialitate fac obiectul registrului în cazul în care vizează să influențeze instituțiile Uniunii, membrii acestora și asistenții lor, funcționarii sau alți agenți ai instituțiilor respective:

–  acordarea de sprijin, prin reprezentare sau mediere, sau furnizarea de materiale de promovare, inclusiv în ceea ce privește argumentarea și redactarea; și

–  acordarea de consultanță tactică sau strategică, inclusiv prin abordarea unor problematici care, prin sfera și prin calendarele lor de comunicare, sunt destinate să influențeze instituțiile Uniunii, membrii lor și asistenții acestora sau funcționarii ori alți agenți ai respectivelor instituții.

11.  Activitățile partenerilor sociali exercitate în calitate de participanți la dialogul social (sindicate, asociații de angajatori etc.) nu fac obiectul registrului atunci când partenerii sociali respectivi își îndeplinesc rolul care le este atribuit prin tratate. Prezentul punct se aplică mutatis mutandis oricărei entități desemnate în mod expres prin tratate să exercite un rol instituțional.

12.  Nu fac obiectul registrului activitățile desfășurate ca răspuns la cererea adresată în mod direct și individual de o instituție a Uniunii sau de către un deputat în Parlamentul European, cum ar fi cereri ad-hoc sau periodice de informații concrete, de date sau de consultanță de specialitate.

Dispoziții specifice

13.  Registrul nu se aplică bisericilor și nici comunităților religioase. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea reprezentanțelor sau a entităților juridice, a birourilor și a rețelelor înființate pentru a reprezenta bisericile și comunitățile religioase în relațiile lor cu instituțiile Uniunii, precum și a asociațiilor acestora.

14.  Registrul nu se aplică partidelor politice. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea în registru a tuturor organizațiilor înființate sau sprijinite de acestea, implicate în activități care fac obiectul registrului.

15.  Registrul nu se aplică serviciilor guvernamentale ale statelor membre, guvernelor țărilor terțe, organizațiilor interguvernamentale internaționale și nici misiunilor diplomatice ale acestora.

16.  Autoritățile publice regionale și reprezentanțele lor nu sunt obligate să se înscrie în registru, dar pot întreprinde acest demers dacă doresc. Se urmărește înscrierea oricărei asociații sau rețele create cu scopul de a reprezenta regiuni cu titlu colectiv.

17.  Se urmărește înscrierea tuturor autorităților publice de la nivel subnațional, altele decât cele menționate la punctul 16, precum autoritățile locale și municipale sau orașele, ori reprezentanțele, asociațiile sau rețelele lor.

18.  Se urmărește înscrierea rețelelor, a platformelor și a altor forme similare de activitate colectivă fără statut juridic sau personalitate juridică dar care, în realitate, constituie o sursă de influență organizată și care sunt implicate în activități care fac obiectul registrului. Membrii acestor forme de activitate colectivă desemnează un reprezentant care să acționeze în calitate de persoană de contact responsabilă de asigurarea legăturii cu Secretariatului comun al Registrului de transparență (SCRT).

19.  Activitățile care trebuie luate în considerare pentru evaluarea eligibilității în vederea înscrierii în registru sunt activitățile care vizează (în mod direct sau indirect) toate instituțiile, agențiile și organismele Uniunii, precum și membrii lor și asistenții acestora, funcționarii și alți agenți. Aceste activități nu includ activitățile care vizează statele membre și, mai ales, pe cele care vizează reprezentanțele permanente ale acestora pe lângă Uniunea Europeană.

20.  Rețelele, federațiile, asociațiile sau platformele europene sunt încurajate să redacteze orientări comune și transparente pentru membrii lor, prin care să identifice activitățile care fac obiectul registrului. Este de dorit ca aceste orientări să fie făcute publice.

IV.  Norme aplicabile entităților înregistrate

p0000001.png

21.  Prin înregistrare, organizațiile și persoanele în cauză:

—  sunt de acord ca informațiile pe care le furnizează în vederea includerii în registru să aparțină domeniului public;

—  sunt de acord să acționeze în conformitate cu codul de conduită prevăzut în anexa 3 și, atunci când este necesar, să pună la dispoziție textul oricărui cod de conduită profesional ale cărui prevederi sunt obligate să le respecte(4) ;

—  garantează că informațiile furnizate în vederea includerii în registru sunt corecte și sunt de acord să coopereze în ceea ce privește solicitările administrative de informații complementare și de actualizări;

—  acceptă ca orice alertă sau reclamație care îi privește să fie soluționată în temeiul normelor din codul de conduită prevăzut în anexa 3;

—  sunt de acord să fie supuși oricăror măsuri aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită prevăzut în anexa 3 și recunosc că măsurile prevăzute în anexa 4 li se pot aplica în caz de nerespectare a codului;

—  iau act de faptul că, la cerere și în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului(5) , părțile trebuie să facă publice corespondența sau alte documente privind activitățile entităților înregistrate.

V.  Punerea în aplicare

22.  Secretarii generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene răspund de supravegherea sistemului și de toate aspectele operaționale principale și iau, de comun acord, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

23.  Deși sistemul este administrat în comun, părțile sunt libere să utilizeze registrul în mod independent în scopuri proprii specifice.

24.  Pentru implementarea sistemului, serviciile Parlamentului European și ale Comisiei Europene gestionează o structură operațională comună, desemnată sub denumirea de SCRT. SCRT este alcătuit dintr-un grup de funcționari ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, în temeiul unor dispoziții care sunt convenite de serviciile competente. SCRT funcționează sub coordonarea unui șef de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Sarcinile SCRT includ elaborarea de orientări de punere în aplicare, în limitele prezentului acord, pentru a facilita o interpretare consecventă a normelor de către entitățile înregistrate, și monitorizarea conținutul registrului din punct de vedere calitativ. SCRT utilizează respectivele resurse administrative disponibile pentru a efectua controale ale calității conținutului registrului, fiind însă de la sine înțeles faptul că entitățile înregistrate răspund în ultimă instanță de informațiile pe care le-au furnizat.

25.  Părțile organizează proiecte corespunzătoare în materie de instruire și comunicare internă pentru a face mai bine cunoscute membrilor și personalului instituțiilor lor procedurile privind alertele și reclamațiile.

26.  Părțile iau măsurile corespunzătoare pentru a face mai bine cunoscut registrul în exterior și pentru a promova utilizarea acestuia.

27.  Prin intermediul unui motor de căutare ușor de utilizat, o serie de statistici esențiale provenite din baza de date a registrului se publică regulat pe site-ul de internet consacrat Registrului de transparență pe portalul Europa . Conținutul public al acestei baze de date este pus la dispoziție într-un format electronic care poate fi citit automat.

28.  Secretarii generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene prezintă vicepreședintelui relevant al Parlamentului European și, respectiv, vicepreședintelui relevant al Comisiei Europene un raport anual privind funcționarea registrului. Raportul anual oferă informații faptice în legătură cu registrul, conținutul și evoluția acestuia și se publică în fiecare an pentru anul calendaristic anterior.

VI.  Măsuri aplicabile entităților înregistrate conforme

29.  Permisele de acces în clădirile Parlamentul European se emit numai pentru persoane care reprezintă sau care lucrează pentru organizații care se încadrează în domeniul de aplicare al registrului, dacă respectivele organizații sau persoane s-au înregistrat. Cu toate acestea, înregistrarea nu dă dreptul automat la obținerea unui astfel de permis de acces. Eliberarea și verificarea permiselor prin care se acordă accesul pe termen lung în clădirile Parlamentului European rămân o procedură internă a Parlamentului și de competența sa exclusivă.

p0000002.png

30.  Părțile la prezentul acord oferă stimulente, în limitele autorității lor administrative, pentru a încuraja înscrierea în registru în cadrul creat prin prezentul acord.

Stimulentele oferite de Parlamentul European entităților înregistrate pot include:

—  o facilitare sporită a accesului în clădirile instituției, la deputați și asistenții lor, la funcționari și la alți agenți ai instituției;

—  autorizația de a organiza sau găzdui în comun manifestări în clădirile sale;

—  facilitarea transmiterii de informații, inclusiv liste de difuzare specifice;

—  participarea ca vorbitori la audierile din cadrul comisiilor;

—  patronaj din partea Parlamentului European.

Stimulentele oferite de Comisia Europeană entităților înregistrate pot include:

—  măsuri referitoare la transmiterea de informații către entitățile înregistrate cu ocazia inițierii de consultări publice;

—  măsuri privind grupurile de experți și alte organe consultative;

—  liste de difuzare specifice;

—  patronaj din partea Comisiei Europene.

Părțile la prezentul acord comunică entităților înregistrate stimulentele specifice aflate la dispoziția lor.

VII.  Măsuri în caz de nerespectare a codului de conduită

31.  Orice persoană poate declanșa alerte și depune reclamații, utilizând formularul-standard de contact disponibil pe site-ul de internet al registrului, cu privire la eventuala nerespectare a codului de conduită prevăzut în anexa 3. Alertele și reclamațiile sunt tratate în conformitate cu procedurile stabilite în anexa 4.

32.  Un mecanism de alertă este un instrument complementar controalelor de calitate efectuate de SCRT în conformitate cu punctul 24. Orice persoană poate declanșa o alertă în legătură cu erori de fapt care privesc informații oferite de către entitățile înregistrate. Se pot declanșa alerte și în legătură cu înregistrări neeligibile.

33.  Orice persoană poate depune o reclamație oficială în cazul în care suspectează nerespectarea codului de conduită de către o entitate înregistrată, mai puțin pentru motiv de eroare de fapt. În susținerea reclamațiilor se invocă fapte concrete legate de suspiciunile de nerespectare a codului.

SCRT anchetează presupusa nerespectare a principiilor proporționalității și a bunei administrări. Nerespectarea intenționată a codului de conduită de către entitățile înregistrate sau de către reprezentanții acestora conduce la aplicarea măsurilor menționate în anexa 4.

34.  În cazurile în care SCRT a constatat, în cadrul procedurilor menționate la punctele 31-33, lipsa repetată de cooperare, comportamente necorespunzătoare repetate sau încălcări grave ale codului de conduită, entitatea înregistrată în cauză este exclusă din registru pe o perioadă de unul sau doi ani, iar măsura va fi menționată în mod public în registru, astfel cum se prevede în anexa 4.

VIII.  Implicarea altor instituții și organisme

35.  Consiliul European și Consiliul sunt invitate să se alăture la acest registru. Celelalte instituții, organisme și agenții ale Uniunii sunt încurajate să utilizeze, la rândul lor, cadrul creat prin prezentul acord drept instrument de referință pentru propria interacțiune cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii.

IX.  Dispoziții finale

36.  Prezentul acord înlocuiește acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 23 iunie 2011, care încetează să producă efecte cu începere de la data aplicării prezentului acord.

37.  Registrul face obiectul unei revizuiri în anul 2017.

38.  Prezentul acord intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică cu începere de la ...(6) sau de la 1 ianuarie 2015, oricare dintre aceste date este mai apropiată.

Entitățile deja înregistrate la data aplicării prezentului acord își modifică înregistrarea pentru a se conforma la noile cerințe care decurg din prezentul acord într-un termen de trei luni de la data în cauză.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Comisia Europeană

Președintele Președintele

(1) JO L 191, 22.7.2011, p. 29.
(2) JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48.
(3) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 176.
(4) Codul de conduită profesional pe care o entitate înregistrată trebuie să-l respecte poate impune obligații care sunt mai stricte decât cerințele codului de conduită prevăzut la anexa 3.
(5) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(6) JO: a se introduce data: 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului acord.


Anexa 1

„Registrul de transparență"

Organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii

Secțiuni

Caracteristici/remarci

I – Societăți de consultanță de specialitate/cabinete de avocatură/consultanți independenți

subsecțiune

Societăți de consultanță de specialitate

Societăți care desfășoară, în numele clienților, activități de reprezentare, de lobby, de promovare, de afaceri și relații publice cu autoritățile.

subsecțiune

Cabinete de avocatură

Cabinete de avocatură care desfășoară, în numele clienților, activități de reprezentare, de lobby, de promovare, de afaceri și relații publice cu autoritățile.

subsecțiune

Consultanți independenți

Consultanți sau avocați care desfășoară, în numele clienților, activități independente de reprezentare, de lobby, de promovare, de afaceri și relații publice cu autoritățile. Prezenta subsecțiune este destinată înregistrării entităților constituite dintr-o singură persoană.

II - Reprezentanți „interni” cu activități de lobby și asociații comerciale/de întreprinderi/profesionale

subsecțiune

Societăți și grupuri

Societăți sau grupuri de societăți (cu sau fără statut juridic), care desfășoară, în cont propriu, activități interne de reprezentare, de lobby, de promovare, de afaceri și relații publice cu autoritățile

subsecțiune

Asociații comerciale și de întreprinderi

Organizații (cu sau fără scop lucrativ) ce reprezintă societăți cu scop lucrativ sau grupuri și platforme mixte cu scop lucrativ.

subsecțiune

Organizații sindicale și asociații profesionale

Reprezentarea intereselor lucrătorilor, angajaților, sectoarelor profesionale sau profesiilor.

subsecțiune

Alte organizații, inclusiv:

—  entități organizatoare de evenimente (cu sau fără scop lucrativ);

—  entități mass-media asociate intereselor sau entități orientate către cercetare asociate unor interese private cu scop lucrativ;

—  coaliții ad-hoc și structuri temporare (cu membri cu scop lucrativ).

III – Organizații neguvernamentale

subsecțiune

Organizații neguvernamentale, platforme, rețele, coaliții ad-hoc, structuri temporare și alte organizații similare.

Organizații non-profit (cu sau fără statut juridic) care sunt independente de autoritățile publice sau de organizațiile comerciale. Sunt incluse fundațiile, organizațiile de caritate etc.

Orice astfel de entitate care include elemente cu scop lucrativ printre membrii săi trebuie să se înscrie la secțiunea II.

IV – Grupuri de reflecție, instituții academice și de cercetare

subsecțiune

Grupuri de reflecție și instituții de cercetare

Grupuri de reflecție specializate și instituții de cercetare care se preocupă, printre altele, de activitățile și politicile Uniunii.

subsecțiune

Instituții academice

Instituții a căror activitate principală este învățământul, dar care se ocupă și de activitățile și politicile Uniunii.

V – Organizații care reprezintă biserici și comunități religioase

subsecțiune

Organizații care reprezintă biserici și comunități religioase

Entități juridice, birouri, rețele sau asociații înființate pentru activități de reprezentare

VI – Organizații care reprezintă autorități locale, regionale și municipale, alte entități publice sau mixte

subsecțiune

Structuri regionale

Regiunile în sine și reprezentanțele lor nu sunt obligate să se înscrie în registru, dar se pot înscrie dacă doresc. Se urmărește înscrierea asociațiilor sau rețelelor create cu scopul de a reprezenta regiuni cu titlu colectiv.

subsecțiune

Alte autorități publice de la nivel subnațional

Se urmărește înscrierea tuturor celorlalte autorități publice de la nivel subnațional, precum orașele, autoritățile locale și municipale sau reprezentanțele lor, și a asociațiilor sau rețelelor naționale.

subsecțiune

Asociații și rețele transnaționale ale autorităților publice regionale sau ale altor autorități de la nivel subnațional

subsecțiune

Alte organizații publice sau mixte, create prin lege și având drept scop să acționeze în interes public

Include alte organizații cu statut public sau mixt (public/privat).


Anexa 2

Informații furnizate de către entitățile înregistrate

I.  INFORMAȚII GENERALE ȘI DE BAZĂ

a)  Denumirea (denumirile) organizației, adresa sediului și adresa de la Bruxelles, Luxemburg sau Strasbourg, dacă este cazul, numărul de telefon, adresa de e-mail, site-ul de internet;

b)  numele persoanei care răspunde legal în numele organizației și al directorului, al administratorului asociat sau, după caz, al principalului punct de contact al organizației în ceea ce privește activitățile care fac obiectul registrului (și anume, șeful departamentului de afaceri europene); numele persoanelor care dispun de autorizații de acces în clădirile Parlamentului European(1) ;

c)  numărul de persoane (membri, personal etc.) implicate în activități care fac obiectul registrului și al persoanelor care beneficiază de un permis de acces în clădirile Parlamentului European și timpul consacrat acestor activități de fiecare persoană în funcție de următoarele proporții dintr-o activitate cu normă întreagă: 25 %, 50 %, 75 % sau 100 %;

d)  obiective/mandat – domenii de interes – activități, țări în care desfășoară operațiuni – afilieri la rețele – informații generale care se încadrează în domeniul de aplicare al registrului;

e)  membrii și, dacă este cazul, numărul acestora (persoane fizice și organizații).

II.  INFORMAȚII SPECIFICE

A.  ACTIVITĂȚI CARE FAC OBIECTUL REGISTRULUI

Se oferă detalii concrete cu privire la principalele propuneri legislative sau politici vizate de activitățile entității înregistrate și care fac obiectul registrului. Se pot menționa și alte activități specifice, precum manifestări sau publicații.

B.  LEGĂTURI CU INSTITUȚII ALE UNIUNII

a)  Apartenența la grupuri de nivel înalt, comitete consultative, grupuri de experți, alte structuri și platforme care primesc sprijin din partea Uniunii etc.

b)  Apartenența sau participarea la intergrupuri din Parlamentul European sau la foruri sectoriale etc.

C.  INFORMAȚII FINANCIARE ÎN LEGĂTURĂ CU ACTIVITĂȚILE CARE FAC OBIECTUL REGISTRULUI

1.  Toate entitățile înregistrate pun la dispoziție:

a)  o estimare a costurilor anuale aferente activităților care fac obiectul registrului; datele financiare trebuie să acopere un an întreg de operațiuni și să se refere la cel mai recent exercițiu financiar încheiat, de la data înregistrării sau a actualizării anuale a datelor de înregistrare;

b)  valoarea și sursa finanțării primite de la instituțiile Uniunii în cel mai recent exercițiu financiar încheiat, de la data înregistrării sau a actualizării anuale a datelor de înregistrare; informațiile respective corespund celor puse la dispoziție de Sistemul european de transparență financiară(2) .

2.  Societățile de consultanță de specialitate/cabinetele de avocatură/consultanți independenți (Secțiunea I din anexa 1) indică, în plus:

a)  cifra de afaceri provenită din activitățile care fac obiectul registrului conform următoarei grile:

Cifra de afaceri anuală pentru activități de reprezentare, în euro

0 – 99 999

100 000 – 499 999

500 000 – 1 000 000

> 1 000 000

b)  o listă a tuturor clienților în numele cărora se desfășoară activități care fac obiectul registrului; veniturile obținute de la clienți pentru activități de reprezentare se enumeră conform următoarei grile:

Tranșă pentru activități de reprezentare per client pe an, în euro

0 – 9 999

10 000 – 24 999

25 000 – 49 999

50 000 – 99 999

100 000 – 199 999

200 000 – 299 999

300 000 – 399 999

400 000 – 499 999

500 000 – 599 999

600 000 – 699 999

700 000 – 799 999

800 000 – 899 999

900 000 – 1 000 000

> 1 000 000

c)  Se urmărește, de asemenea, înscrierea clienților. Declarația financiară făcută de către societățile de consultanță de specialitate/cabinetele de avocatură/consultanții independenți privind clienții proprii (listă și grilă) nu îi scutește pe respectivii clienți de obligația de a include activitățile subcontractate în propriile declarații, pentru a evita subestimarea anvergurii financiare declarate.

3.  Reprezentanții „interni” cu activități de lobby și asociațiile comerciale/de întreprinderi/profesionale (Secțiunea II din anexa 1) indică, de asemenea:

—  cifra de afaceri provenită din activitățile care fac obiectul registrului, inclusiv în cazul sumelor mai mici de 10 000 EUR.

4.  Organizațiile neguvernamentale – Grupurile de reflecție, instituțiile de cercetare și academice – Organizațiile care reprezintă biserici și comunități religioase – Organizațiile care reprezintă autorități locale, regionale și municipale, alte entități publice sau mixte etc. (Secțiunile III - VI din anexa 1) indică, de asemenea:

a)  bugetul total al organizației;

b)  o defalcare a principalelor sume și surse de finanțare.

(1) Entitățile înregistrate pot solicita autorizație de acces în clădirile Parlamentului European la încheierea procesului de înregistrare. Numele persoanelor care primesc permise de acces în clădirile Parlamentului European se înscriu în registru. Înregistrarea nu acordă dreptul automat la obținerea unui astfel de permis de acces.
(2) http://ec.europa.eu/comm/eti/index_ro.htm


Anexa 3

Cod de conduită

Părțile la prezentul acord consideră că toți reprezentanții de interese care interacționează cu ele, indiferent dacă aceste contacte au loc cu o singură ocazie sau cu o frecvență mai mare și indiferent dacă reprezentanții de interese sunt sau nu înscriși în registru, ar trebui să acționeze în conformitate cu prezentul cod de conduită.

În contextul relațiilor cu instituțiile Uniunii, precum și cu membrii, funcționarii și alți agenți ai respectivelor instituții, reprezentanții de interese:

(a)  se identifică întotdeauna folosind denumirea proprie și numărul de înregistrare și, dacă este cazul, prin indicarea entității sau a entităților pentru care lucrează sau pe care le reprezintă; își declară interesele, obiectivele sau scopurile promovate și, atunci când este cazul, specifică clienții sau membrii pe care îi reprezintă;

(b)  nu obțin și nu încearcă să obțină informații sau decizii în mod necinstit sau folosind mijloace de presiune necorespunzătoare sau printr-un comportament inadecvat;

(c)  nu pretind că dețin raporturi formale cu Uniunea sau cu oricare dintre instituțiile acesteia în relațiile lor cu părți terțe, nu prezintă efectele înregistrării obținute într-o lumină falsă pentru a induce în eroare terții sau funcționarii ori alți agenți ai Uniunii și nu utilizează siglele instituțiilor Uniunii fără o autorizare expresă în acest sens;

(d)  garantează că, după cunoștința lor, informațiile furnizate la înregistrare și ulterior în cadrul activităților care fac obiectul registrului sunt complete, actualizate și nu sunt înșelătoare; acceptă că toate informațiile furnizate pot face obiectul unei revizuiri și sunt de acord să coopereze în ceea ce privește solicitările administrative de informații suplimentare și de actualizări;

(e)  nu vând terților copii ale documentelor obținute de la instituțiile Uniunii;

(f)  în general, respectă toate normele, codurile și practicile de bună administrare instituite de către instituțiile Uniunii și evită orice obstrucționare a punerii în aplicare și a aplicării acestora;

(g)  nu determină membrii instituțiilor Uniunii, funcționarii sau alți agenți ai Uniunii ori asistenții sau stagiarii acestor membri să încalce normele și standardele în materie de conduită care li se aplică;

(h)  în cazul în care angajează foști funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau asistenți ori stagiari ai membrilor instituțiilor Uniunii, respectă obligația acestora de a nu încălca normele și cerințele de confidențialitate care li se aplică;

(i)  obțin aprobarea prealabilă din partea deputatului sau a deputaților în Parlamentul European în cauză, în ceea ce privește orice relație contractuală cu orice persoană din anturajul desemnat al deputatului (deputaților) în cauză, precum și în ceea ce privește orice angajare a unei astfel de persoane;

(j)  respectă toate normele privind drepturile și responsabilitățile foștilor deputați în Parlamentul European și ale foștilor membri ai Comisiei Europene;

(k)  informează entitățile pe care le reprezintă despre obligațiile pe care le au față de instituțiile Uniunii.

Persoanele care s-au înregistrat la Parlamentul European în scopul de a li se emite un permis nominal, netransferabil de acces în clădirile Parlamentului European:

(l)  se asigură că poartă permisul de acces în mod vizibil în permanență în clădirile Parlamentului European;

(m)  respectă strict dispozițiile relevante din Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

(n)  acceptă că orice decizie cu privire la o solicitare a accesului în clădirile Parlamentul European constituie o prerogativă exclusivă a Parlamentului și că înregistrarea nu dă dreptul automat la obținerea unui permis de acces.


Anexa 4

Proceduri în caz de alerte și de anchetare și tratarea reclamațiilor

I.  ALERTE

Orice persoană poate declanșa o alertă în atenția SCRT, completând formularul standard de contact disponibil pe site-ul de internet al registrului, cu privire la informații care figurează în registru și la înscrieri neeligibile.

În cazul în care alertele se referă la informațiile înscrise în registru, acestea sunt considerate drept imputații privind nerespectarea literei (d) din codul de conduită prevăzut în anexa 3(1) . Entitatea înregistrată vizată va primi solicitarea de a actualiza informațiile sau de a oferi explicații SCRT cu privire la motivele pentru care nu este necesară actualizarea informațiilor. Atunci când entitatea înregistrată nu cooperează, se pot aplica măsurile indicate în tabelul de măsuri de mai jos (rândurile 2-4).

II.  RECLAMAȚII

Etapa 1: Depunerea reclamației

1.  Orice persoană poate adresa o reclamație în atenția SCRT, completând un formular standard disponibil pe site-ul de internet al registrului. Acest formular cuprinde următoarele informații:

(a)  entitatea înregistrată care face obiectul reclamației;

(b)  numele și datele de contact ale reclamantului;

(c)  detalii în legătură cu presupusa nerespectare a codului de conduită, inclusiv eventuale documente sau alte materiale care vin în sprijinul reclamației, indicându-se dacă reclamantul a suferit prejudicii și precizându-se motivele care stau la baza suspiciunilor de încălcare intenționată a codului de conduită.

Reclamațiile anonime nu se iau în considerare.

2.  În reclamație se specifică clauzele din codul de conduită care, în opinia reclamantului, nu au fost respectate. Orice reclamație referitoare la cazuri în care, încă de la început, SCRT consideră că, în mod clar, abaterea a fost comisă neintenționat poate fi reclasificată de către SCRT ca „alertă”.

3.  Codul de conduită se aplică exclusiv relațiilor dintre reprezentanții de interese și instituțiile Uniunii și nu poate fi utilizat pentru a reglementa relațiile dintre terțe părți sau dintre entitățile înregistrate.

Etapa 2: Admisibilitate

4.  La primirea reclamației, SCRT:

(a)  confirmă reclamantului primirea reclamației în termen de cinci zile lucrătoare;

(b)  stabilește dacă reclamația se încadrează în domeniul de aplicare al registrului, astfel cum este definit în codul de conduită prevăzut în anexa 3 și la etapa 1 de mai sus;

(c)  verifică orice dovezi prezentate în susținerea reclamației, indiferent dacă acestea sunt prezentate sub formă de documente, alte materiale sau declarații personale; în principiu, orice dovadă materială provine de la entitatea înregistrată care face obiectul reclamației, dintr-un document emis de către o terță parte sau din surse accesibile publicului; simple judecăți de valoare prezentate de către reclamant nu se consideră dovezi;

(d)  pe baza analizelor menționate la literele (b) și (c), decide cu privire la admisibilitatea reclamației.

5.  În cazul în care reclamația este considerată inadmisibilă, SCRT informează reclamantul în scris, indicând motivele deciziei.

6.   În cazul în care reclamația este considerată admisibilă, atât reclamantul, cât și entitatea înregistrată vizată sunt informați de către SCRT în legătură cu decizia adoptată și cu procedura de urmat, astfel cum este prezentată mai jos.

Etapa 3: Tratarea unei reclamații admisibile - examinare și măsuri provizorii

7.  SCRT informează entitatea înregistrată vizată în legătură cu conținutul reclamației și cu clauza (clauzele) despre care se presupune că nu a (au) fost respectată (respectate), invitând-o, în același timp, să își prezinte poziția față de reclamația respectivă în termen de 20 de zile lucrătoare. În sprijinul poziției exprimate și în același termen, entitatea înregistrată poate prezenta și un memorandum elaborat de o organizație profesională reprezentativă, îndeosebi în cazul profesiilor reglementate sau al organizațiilor supuse unui cod de conduită profesional.

8.  Nerespectarea termenului indicat la punctul 7 are drept efect o suspendare temporară a entității înregistrate vizate din registru până la reluarea cooperării.

9.  Toate informațiile culese pe durata investigației sunt examinate de către SCRT, care poate decide să audieze entitatea înregistrată care face obiectul reclamației sau reclamantul ori ambele părți.

10.  Dacă examinarea materialului furnizat demonstrează că reclamația este neîntemeiată, SCRT informează atât entitatea înregistrată care face obiectul reclamației, cât și pe reclamant în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia.

11.  Dacă se constată că reclamația este întemeiată, entitatea înregistrată este suspendată temporar din registru în așteptarea măsurilor de soluționare a problemei (a se vedea etapa 4 de mai jos) și poate face obiectul unei serii de măsuri suplimentare, care includ radierea din registru și, atunci când este cazul, retragerea tuturor autorizațiilor de acces în clădirile Parlamentului European în conformitate cu procedurile interne ale instituției respective (a se vedea etapa 5 și rândurile 2-4 din tabelul de măsuri de mai jos), mai ales în cazurile de necooperare.

Etapa 4: Tratarea unei reclamații admisibile - soluționare

12.  În cazul în care se recunoaște că reclamația este întemeiată și se detectează aspecte problematice, SCRT ia toate măsurile necesare în cooperare cu entitatea înregistrată vizată pentru a aborda și a soluționa problema.

13.  Dacă entitatea înregistrată cooperează, SCRT acordă un termen rezonabil, de la caz la caz, pentru găsirea unei soluții.

14.  În cazul în care a fost identificată o posibilă modalitate de soluționare a problemei, iar entitatea înregistrată vizată cooperează în vederea punerii în aplicare a acestei soluții, înregistrarea referitoare la entitatea înregistrată în cauză este reactivată, iar reclamația este clasată. SCRT informează atât entitatea înregistrată vizată, cât și reclamantul în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia.

15.  În cazul în care a fost identificată o posibilă modalitate de soluționare a problemei, iar entitatea înregistrată vizată nu cooperează în vederea punerii în aplicare a acestei soluții, înregistrarea referitoare la entitatea înregistrată în cauză este eliminată (a se vedea rândurile 2 și 3 din tabelul de măsuri de mai jos). SCRT informează atât entitatea înregistrată vizată, cât și reclamantul în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia.

16.  În cazul în care o posibilă soluție necesită o decizie a unei terțe părți, inclusiv a unei autorități a unui stat membru, procedura de adoptare a deciziei definitive a SCRT se suspendă până la adoptarea deciziei de către terț.

17.  Dacă entitatea înregistrată nu cooperează în termen de 40 de zile lucrătoare de la notificarea reclamației în conformitate cu punctul 7, se aplică măsurile referitoare la cazurile de abatere (a se vedea punctele 19-22 de la etapa 5 și rândurile 2-4 din tabelul de măsuri de mai jos).

Etapa 5: Tratarea unei reclamații admisibile - măsuri care trebuie aplicate în caz de nerespectare a codului de conduită

18.  În cazul în care entitatea înregistrată vizată ia măsuri corective imediate, atât reclamantul, cât și entitatea înregistrată vizată primesc din partea SCRT o recunoaștere scrisă a faptelor și a măsurilor corective adoptate (a se vedea rândul 1 din tabelul de măsuri de mai jos).

19.  În cazul în care nu a reacționat în termenul de 40 de zile prevăzut la punctul 17, entitatea înregistrată este radiată din registru (a se vedea rândul 2 din tabelul de măsuri de mai jos) și pierde accesul la orice stimulente aferente înregistrării.

20.  În cazul în care s-a constatat un comportament necorespunzător, entitatea înregistrată vizată este radiată din registru (a se vedea rândul 3 din tabelul de măsuri de mai jos) și pierde accesul la orice stimulente aferente înregistrării.

21.  În cazurile menționate la punctele 19 și 20, entitatea înregistrată vizată se poate reînregistra dacă faptele care au motivat radierea au fost îndreptate.

22.  În cazurile în care se constată că fie lipsa de cooperare, fie comportamentul necorespunzător sunt repetate și deliberate sau în cazurile în care a fost detectată o abatere gravă (a se vedea rândul 4 din tabelul de măsuri de mai jos), SCRT adoptă o decizie de interzicere a reînregistrării pe o perioadă de unul sau doi ani, în funcție de gravitatea cazului.

23.  SCRT notifică entității înregistrate vizate și reclamantului orice măsură adoptată în temeiul punctelor 18-22 sau al rândurilor 1-4 din tabelul de măsuri de mai jos.

24.  În cazurile în care o măsură adoptată de către SCRT conduce la o excludere pe termen lung din registru (a se vedea rândul 4 din tabelul de măsuri de mai jos), în termen de 20 de zile lucrătoare de la notificarea măsurii, entitatea înregistrată vizată poate adresa secretarilor generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene o cerere motivată de reexaminare a respectivei măsuri.

25.  La expirarea termenului de 20 de zile sau după ce secretarii generali au adoptat o decizie definitivă, vicepreședintele relevant al Parlamentului European și vicepreședintele relevant al Comisiei Europene sunt informați, iar măsura este menționată în mod public în registru.

26.  În cazul în care decizia de interzicere a reînscrierii în registru pe o anumită perioadă presupune o retragere a posibilității de a solicita autorizația de acces în clădirile Parlamentului European în calitate de reprezentant de interese, Secretarul General al Parlamentului European adresează Colegiului chestorilor o propunere, solicitându-i să permită retragerea autorizației de acces deținute de către persoana vizată sau persoanele vizate pe perioada în cauză.

27.  În deciziile sale privind măsurile aplicabile din prezenta anexă, SCRT respectă în mod corespunzător principiile proporționalității și bunei administrări. SCRT își desfășoară activitatea sub coordonarea unui șef de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene și sub autoritatea secretarilor generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene, care sunt informați în mod corespunzător.

Tabelul de măsuri aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită

Tipul de încălcare (numerele fac trimitere la punctele de mai sus)

Măsură

Publicarea măsurii în registru

Decizie oficială de retragere a accesului în clădirile Parlamentului European

1

Abatere corectată imediat (18)

Notificare scrisă prin care se ia act de faptele constatate și de remedierea acestora

Nu

Nu

2

Necooperare cu SCRT (19 și 21)

Radiere din registru, revocare a autorizației de acces în clădirile Parlamentului European și pierderea altor stimulente

Nu

Nu

3

Comportament necorespunzător (20 și 21)

Radiere din registru, revocare a autorizației de acces în clădirile Parlamentului European și pierderea altor stimulente

Nu

Nu

4

Lipsa repetată și deliberată de cooperare sau comportament necorespunzător repetat (22) și/sau abateri grave

a)  Radiere din registru pe o perioadă de un an și retragerea oficială a autorizației de acces în Parlamentul European (în calitate de reprezentant acreditat al unui grup de interese);

b)  Radiere din registru pe o perioadă de doi ani și retragerea oficială a autorizației de acces în Parlamentul European (în calitate de reprezentant acreditat al unui grup de interese).

Da, printr-o decizie a secretarilor generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene.

Da, printr-o decizie a Colegiului chestorilor

(1) La litera (d) se impune reprezentanților de interese obligația ca, în relațiile lor cu instituțiile Uniunii și cu membrii, funcționarii și alți agenți ai acestora, „să se asigure că, după cunoștința lor, informațiile furnizate la înregistrare și ulterior în cadrul activităților care fac obiectul registrului sunt complete, actualizate și nu sunt înșelătoare” și „acceptă că toate informațiile furnizate pot face obiectul unei revizuiri și sunt de acord să coopereze în ceea ce privește solicitările administrative de informații suplimentare și de actualizări;”.

Ultima actualizare: 5 septembrie 2018Notă juridică