Parlamentul European,

–  având în vedere Cartea Verde a Comisiei din 18 februarie 2015 intitulată „Crearea unei uniuni a piețelor de capital” (COM(2015)0063),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 mai 2014 intitulată „Un sector financiar reformat pentru Europa” (COM(2014)0279),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 cu recomandări pentru Comisie referitoare la revizuirea Sistemului European de Supraveghere Financiară (ESFS)(1),

–  având în vedere rapoartele de revizuire ale Comisiei privind Sistemul european de supraveghere financiară (COM(2014)0509) privind autoritățile europene de supraveghere și (COM(2014)0508) privind Comitetul european pentru risc sistemic (CERS),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2014 intitulată „Finanțarea pe termen lung a economiei europene” (COM(2014)0168),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la finanțarea pe termen lung a economiei europene(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu privire la Cartea Verde intitulată „Crearea unei uniuni a piețelor de capital” (O-000075/2015 – B8‑0564/2015),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Parlamentul, în Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la finanțarea pe termen lung a economiei europene, a subliniat că este necesar să se îmbunătățească accesul la piețele de capital prin surse de finanțare noi și a remarcat, totodată, că probabil că băncile comerciale vor fi în continuare o sursă principală de finanțare și că este foarte important ca statele membre să creeze surse noi pentru a completa mecanismele tradiționale și a elimina lacunele în materie de finanțare, punând, totodată, la dispoziție un cadru de reglementare și de supraveghere adecvat și orientat către nevoile economiei reale;

B.  întrucât, în Comunicarea sa din 27 martie 2014 intitulată „Finanțarea pe termen lung a economiei europene”, Comisia a analizat posibilitățile de a lua măsuri concrete pentru a diversifica finanțarea, a dezvolta piețele de capital europene și a îmbunătăți accesul la finanțare, în special pentru IMM-uri, de exemplu în domeniul piețelor de capital propriu și al piețelor obligațiunilor corporative, al securitizării simple și transparente, al obligațiunilor garantate și al plasamentelor private;

C.  întrucât, conform Președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, prima prioritate strategică a Comisiei este consolidarea competitivității Europei și stimularea investițiilor în scopul creării de locuri de muncă;

D.  întrucât piețele de capital reglementate și controlate insuficient au fost o cauză majoră a izbucnirii crizei financiare; întrucât toate propunerile noi, în special cele privind securitizarea, trebuie să reflecte în mod corespunzător acest fapt;

E.  întrucât, ca urmare a crizei financiare, instituțiile UE au introdus o serie de acte legislative destinate prevenirii unei alte crize asemănătoare și creării unui mediu de stabilitate financiară, care este esențial pentru creșterea cu adevărat durabilă; întrucât aceste acte legislative ar trebui considerate cadrul în care funcționează uniunea piețelor de capital (UPC) și nu ca un impediment în calea acesteia;

F.  întrucât reducerea fragmentării piețelor de capital ar putea duce la scăderea costurilor de capital, îmbunătățind, totodată, distribuirea acestora, și ar putea susține astfel dezvoltarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și crearea de locuri de muncă în UE;

G.  întrucât diferite instituții ale UE și sectorul privat dezvoltă în prezent soluții sau recomandări pentru a dezvolta și mai mult piețele de capital, de exemplu în domeniul securitizării simple și transparente, al plasamentelor private, al finanțării prin capitaluri proprii, al obligațiunilor europene garantate și al ofertelor publice inițiale;

H.  întrucât toate eforturile anterioare în materie de reglementare (Directiva privind cerințele de capital (CRD), Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MIFID II)/ Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MIFIR)) trebuie completate și dezvoltate în continuare de o UPC,

Context economic

1.  menționează că investițiile în economia reală din Europa au cam scăzut în ultimele decenii, în ciuda unei creșteri importante la nivel de dimensiune a sectorului financiar european și mondial în aceeași perioadă; subliniază că economia reală depinde în continuare foarte mult de bănci, ceea ce face ca economia să fie vulnerabilă la înăsprirea condițiilor de creditare ale băncilor;

2.  menționează că intervențiile publice masive ce au avut loc de la începutul crizei, declanșate de declinul sectorului financiar, au dus la lichidități majore, ceea ce nu a dus însă la creșterea cererii de finanțare din partea economiei reale;

3.  subliniază că înainte de criză Europa nu ducea lipsă de fluxuri transfrontaliere, dar că acestea se concentrau pe împrumuturile interbancare și pe datoriile deținute de investitori nu un nivel ridicat al efectului de levier, ceea ce a dus la un transfer al riscurilor în cadrul pieței interne;

4.  menționează că refacerea stabilității sectorului bancar din UE a preluat ca prioritate finanțarea investițiilor pe termen lung și a economiei reale;

5.  subliniază că sectorul asigurărilor deține mult capital neutilizat care ar trebui folosit într-un mod mai eficient îmbunătățind cadrul de reglementare prin revizuirea cerințelor de capital pentru anumite investiții realizate de sectorul asigurărilor;

6.  subliniază că, în ciuda oportunităților oferite de o piață de capital a UE bine structurată, nu se poate evita existența unor obstacole foarte mari în alte domenii precum impozitarea, în special practicile care stimulează finanțarea prin capital propriu, insolvența și legislația în materie de contabilitate; consideră că în aceste domenii armonizarea în UE nu ar aduce în mod automat avantaje și că, în acest context, nu este necesară o extindere a Standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS) și în Europa;

7.  subliniază că nivelul de integrare financiară a scăzut odată cu criza, băncile și investitorii întorcându-se pe piețele lor de origine;

8.  subliniază că cererea și oferta pot fi încurajate prin crearea de încredere în economia reală prin asumarea unor angajamente clare la nivelul statelor membre și la nivelul Uniunii privind susținerea unui mediu investițional favorabil și a securității juridice pentru investitori, stabilirea unor obiective pe termen lung privind un cadru legislativ stabilizator, competitiv și favorabil creșterii și stimularea și diversificarea investițiilor în infrastructură, permițând astfel firmelor să facă planuri pe termen lung;

9.  admite faptul că viitorul Europei este legat de puterea sa de inovare; consideră că, în afară de un cadru de reglementare favorabil inovării, un rol esențial pentru generarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii îl are accesul facil, adecvat și diversificat al întreprinderilor la finanțare;

10.  subliniază că îmbunătățirea condițiilor de finanțare pentru întreprinderile din Europa trebuie să se bazeze pe o stabilitate economică și financiară consolidată, care include realizarea de reforme în toate statele membre;

11.  subliniază că piețele de capital imperfecte au dus la o evaluare eronată a riscurilor și la o deconectare între câștigurile urmărite și riscurile reale asumate, ceea ce a făcut ca piețele să fie foarte nedrepte față de entități precum IMM-urile; consideră că unul dintre obiectivele UPC ar trebui să constea în creșterea eficienței piețelor și în asigurarea unui raport echitabil, adecvat și solid din punct de vedere economic între riscuri și câștiguri pe piețele de capital din UE;

O abordare cu adevărat europeană

12.  consideră că dacă, pe de-o parte, SUA s-au redresat mai repede după criza financiară decât UE, parțial datorită unui sistem financiar mai diversificat, pe de altă parte, UE trebuie să-și creeze propria versiune adevărată de UPC, care se poate baza pe experiențele din alte părți ale lumii, dar nu să le copieze pur și simplu; subliniază însă că trebuie dezvoltată o abordare sensibilă privind recunoașterea standardelor egale sau similare din țările terțe pentru a garanta compatibilitatea dintre piețele financiare europene și cele internaționale;

13.  consideră că o abordare cu adevărat europeană față de piețele de capital ar trebui să țină seama în mod corespunzător de evoluțiile de la nivel internațional, astfel încât Europa să fie în continuare atractivă pentru investitorii internaționali, evitând diferențele și dublările inutile din legislație;

14.  subliniază că, dacă, pe de-o parte, Europa economisește mai mult decât SUA în ceea ce privește procentul din PIB (20% și, respectiv, 17%), pe de altă parte, nivelul de economii deținute de fondurile mutuale din UE este egal cu 50% din nivelul din SUA, iar nivelul economiilor deținute de fondurile de pensii este egal cu 35% din cel din SUA; menționează, de asemenea, că piețele de capital propriu, piețele obligațiunilor corporative și securitizarea din UE reprezintă 60%, 35% și 20% din nivelurile piețelor omoloage din SUA;

15.  subliniază că Comisia trebuie să țină seama de structura economică și culturală diferită a sectorului IMM-urilor din fiecare stat membru pentru a preveni apariția unor efecte nedorite ale realizării UPC, care pot accentua dezechilibrele actuale în materie de acces la finanțare dintre statele membre;

16.  invită Comisia să introducă o abordare europeană de consolidare a diversificării surselor de finanțare și a investițiilor în întreprinderile europene, prin intermediul unei UPC care se bazează pe caracteristicile și interdependența peisajului piețelor bancare și de capital din Europa, ținând seama de caracteristicile modelului european de finanțare a întreprinderilor și de nevoia de a dezvolta surse nebancare fiabile de finanțare a creșterii și de a le completa pe acestea cu metode care permit participanților pe piață să ridice direct de pe piață capital împrumutat, capital propriu și capital de risc; menționează că Comisia nu ar trebui neapărat să se bazeze pe evaluările inter pares cu alte jurisdicții; atrage atenția Comisiei asupra faptului că diferențele culturale ar trebui luate în considerare și că trebuie să se vină cu răspunsuri potrivite pentru a le putea depăși; consideră, de asemenea, că Comisia ar trebui să integreze ultimele progrese tehnologice în reformele piețelor de capital realizate de aceasta;

17.  invită Comisia să admită faptul că diversitatea modelelor de afaceri și a piețelor financiare ale statelor membre pot fi atuuri care merită să fie protejate la nivel european în general;

18.  subliniază că lansarea unei UPC și a legislației aferente ar trebui să vizeze funcționarea piețelor de capital din întreaga UE, finalizând piața unică și consolidând creșterea durabilă; evidențiază faptul că, în urma crizei, au fost luate măsuri cu privire la supravegherea sectorului bancar care nu au fost, deocamdată, extinse și la piețele de capital; subliniază faptul că există diferențe între sectoarele financiare, care impun găsirea unor soluții diferite; subliniază însă că trebuie asigurate condiții echitabile de concurență în rândul participanților pentru activități de finanțare similare și că obiectivul-cheie al tuturor sectoarelor trebuie să fie îmbunătățirea alocării de capital la nivelul întregii economii europene și mai buna utilizare a stocurilor de capital neutilizate în prezent;

19.  subliniază că, în acest sens, trebuie evaluate stocurile într-un mod eficient și cuprinzător, care să țină seama de efectul cumulat de pe piețele de capital din Europa al tuturor dosarelor aprobate în ultimii ani; subliniază că astfel se impune și o analiză atentă a măsurii în care trebuie revizuite cerințele de capital stricte aplicate în sectorul bancar și în sectorul asigurărilor;

20.  subliniază că inițiativele privind UPC nu ar trebui să reinventeze roata, dar admite că finanțarea destinată întreprinderilor din Europa se bazează pe structuri bine dezvoltate, care există de mult timp și care, în ciuda limitelor lor, s-au dovedit a fi eficiente și rezistente în situații de criză, și că o diversificare și mai mare și dezvoltarea unor canale noi ar putea fi folositoare pentru asigurarea accesului complementar la finanțare pentru diferite tipuri de întreprinderi;

21.  menționează că, adesea, metodele tradiționale de finanțare prin bănci nu susțin întreprinderile inovatoare și IMM-urile; subliniază faptul că lipsa accesului la finanțare pentru IMM-uri reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole din calea creșterii în UE; subliniază că, având în vedere că IMM-urile obțin în continuare cu greutate credite bancare, este nevoie de alternative la finanțarea prin bănci, în special prin îmbunătățirea mediului de afaceri pentru capitalul de risc, fondurile mutuale, plasamentele private, securitizarea creditelor pentru IMM-uri și promovarea cooperativelor de credit, dar și prin standardizarea normelor privind parteneriatele public‑private (PPP) peste tot în UE;

22.  subliniază faptul că nu este întotdeauna necesar ca o alocare de capital din interiorul UE să ducă la fluxuri transfrontaliere de capital mai mari; amintește că formarea bulelor imobiliare din unele state membre înainte de criză a fost, într-o anumită măsură, alimentată de un aflux prea mare de capital;

23.  subliniază nevoia de a identifica structurile financiare actuale care s-au dovedit eficiente și ar trebui, prin urmare, păstrate și a acelor structuri care trebuie îmbunătățite în mod semnificativ; consideră că măsurile eficiente ar trebui promovate și pentru instituțiile financiare locale și descentralizate;

24.  amintește succesul inițiativelor de la nivelul UE precum organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) care au permis creșterea fondurilor de investiții din UE, funcționând pe baza unui pașaport la nivelul statelor membre, cu active în valoare de aproape 8 miliarde EUR; consideră că și Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative este un bun exemplu;

25.  salută adoptarea Regulamentului privind fondurile europene de investiții pe termen lung (FEITL); consideră că FEITL ar putea repeta progresele realizate cu OPCVM, încurajând o mai mare alocare a capitalului către proiectele pe termen lung care au nevoie de finanțare, cum ar fi în sectorul infrastructurii și în cel energetic, în special la nivel transfrontalier; invită Comisia să analizeze modul în care programe de investiții deosebite precum Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) ar putea fi conectate, pe termen lung, cu fondurile UE obișnuite; consideră că investitorii instituționali ar trebui să fie invitați să contribuie cu fonduri aflate în gestiunea lor la piețele de capital europene; consideră că investitorii instituționali și condițiile în care aceștia pot intra pe piață trebuie să aibă un rol important în dezvoltarea UPC;

26.  amintește demersurile anterioare de integrare a piețelor financiare, precum Planul de acțiune pentru serviciile financiare (1999), raportul Giovannini și raportul de Larosière, și invită Comisia să plece de la aceste rapoarte când elaborează Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital;

27.  invită Comisia să analizeze în detaliu, în funcție de țară, situația actuală de pe piețele de capital, să evalueze, în cadrul unei analize economice cuprinzătoare, unde și în ce măsură există, la nivelul UE, impedimente în calea investițiilor prin intermediul piețelor de capital și să indice prin ce metode, incluzând abordările nelegislative și bazate pe piețe, pot fi eliminate sau reduse aceste impedimente; consideră că această analiză este o premisă pentru succesul unei UPC; invită Comisia să accelereze acest proces;

28.  invită Comisia să identifice riscurile de natură transfrontalieră de pe piețele financiare și de capital din UE apărute ca urmare a diferențelor instituționale, juridice și de reglementare dintre statele membre, și să le abordeze prin măsuri eficiente pentru a armoniza fluxurile transfrontaliere de capital și a reduce preferințele pentru piața națională din rândul investitorilor;

29.  invită Comisia să aibă în vedere și componenta de ofertă, și, mai ales, să analizeze și să abordeze cauzele de bază ale motivelor pentru care investitorii de retail și cei instituționali nu pot mobiliza și transforma suficient capital pentru a consolida serviciile financiare individuale și investițiile pe termen lung în economia reală;

30.  sugerează Comisiei să promoveze formarea financiară atât a investitorilor, cât și a societăților în calitate de utilizatori ai piețelor de capital și să consolideze disponibilitatea datelor și a cercetării la nivelul UE prin standardizarea și îmbunătățirea procesului de colectare a datelor, pentru a permite societăților și investitorilor să înțeleagă costurile și beneficiile comparative ale diferitelor servicii furnizate de participanții pe piața de capital;

31.  invită Comisia să verifice ce metode există pentru reducerea asimetriilor în materie de informare de pe piețele destinate IMM-urilor, analizând piața agențiilor de rating de credit și obstacolele din calea accesului noilor participanți la această piață; subliniază ideea unor agenții europene de credit independente, care să ofere ratinguri rentabile și pentru investițiile mai mici;

32.  salută anunțul făcut de Comisie referitor la revizuirea directivei privind prospectul în vederea eliminării deficiențelor din cadrul actual privind prospectul; subliniază importanța simplificării procedurilor din acest cadru prin eliminarea proporționată a sarcinii administrative pentru emitenți și listarea societăților, în special în ceea ce privește IMM-urile și societățile cu capitalizare medie; consideră că ar putea fi util să se analizeze metodele prin care se pot adapta mai bine cerințele în funcție de tipul de active și/sau de investitori și/sau de emitenți; subliniază că transparența ar crește și costurile de tranzacționare s-ar reduce dacă informațiile ce trebuie furnizate ar fi standardizate și puse la dispoziție în format digital;

33.  invită Comisia să clarifice mai bine modul în care UPC va interacționa cu ceilalți doi piloni ai Planului european de investiții, și anume Fondul European pentru Investiții Strategice și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții;

34.  subliniază importanța integrării inițiativelor privind piețele de capital în alte agende politice, cum ar fi dezvoltarea unei piețe unice digitale și reformele în desfășurare în domeniul dreptului societăților și al guvernanței corporative, pentru a obține coerență și consecvență în rândul diverselor inițiative de reglementare sau de altă natură și a crește astfel la maximum efectele secundare pozitive ale diferitelor politici privind creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

Pietrele de temelie ale unei uniuni a piețelor de capital

35.  consideră că UPC ar trebui să urmeze o abordare treptată și să aibă trei priorități: în primul rând, să stimuleze cea mai eficientă alocare a economiilor prin aprofundarea și diversificarea surselor de finanțare aflate la dispoziția întreprinderilor și să ofere mai multe posibilități de investiții, o mai mare transparență și o diversificare a portofoliului pentru cei care realizează economii și pentru investitori; în al doilea rând, să permită o combatere mai puternică a riscurilor prin crearea unor piețe transfrontaliere mai profunde, prin consolidarea rezistenței sistemului financiar în fața efectelor adverse ale crizelor financiare puternice și prin aplanarea impactului șocurilor idiosincratice; în al treilea rând, să asigure existența unui canal complementar eficient de finanțare a economiei reale;

36.  invită Comisia, dacă e necesar, să prezinte propuneri de revizuire a legislației actuale, în special cu privire la agențiile de rating al creditelor și la societățile de audit, pentru a consolida și completa protecția investitorilor;

37.  subliniază că este necesar să se elimine obstacolele actuale din calea finanțării transfrontaliere, în special pentru IMM-uri, pentru a susține avantajele UPC pentru întreprinderile de toate dimensiunile din toate zonele geografice;

38.  subliniază că unul dintre principiile fundamentale ale construirii unei UPC trebuie să fie concentrarea sporită asupra utilizatorilor finali ai piețelor de capital, adică asupra societăților și a investitorilor, recunoașterea existenței unor piețe pentru societăți și investitori; consideră, prin urmare, că politicile UE trebuie să se concentreze pe asigurarea faptului că piețele de capital oferă societăților un acces mai bun la capital și investitorilor posibilități diversificate, transparente și accesibile de a face economii;

39.  invită Comisia să facă propuneri coerente pentru a asigura potrivirea dintre UPC și o strategie clară de combatere a efectelor contraproductive ale sistemului bancar paralel;

40.  subliniază că, pentru a contribui la prioritățile menționate mai sus, inițiativele privind UPC ar trebui să vizeze limitarea complexității, crescând, totodată, eficiența și reducând costurile lanțului de intermediere dintre cei care fac economii și investiții, crescând gradul de sensibilizare a utilizatorilor finali cu privire la lanțul de intermediere și la structura de costuri a acestuia, sporind protecția investitorilor, asigurând stabilitatea lanțului de intermediere prin norme prudențiale adecvate și asigurând faptul că intermediarii pot să nu-și îndeplinească sarcinile și pot fi înlocuiți cu urmări minime asupra sistemului financiar și a economiei reale;

41.  salută planul Comisiei de analizare a impactului general al reglementărilor financiare, în special al legislației din ultimii cinci ani; subliniază necesitatea de a lua în considerare prioritățile menționate anterior atunci când se realizează revizuiri ale reglementărilor financiare actuale;

42.  subliniază că finanțarea prin bănci și rolul intermediar al băncilor pe piețele de capital constituie piloni importanți ai finanțării întreprinderilor; subliniază că UPC ar trebui să aibă la bază completarea rolului fundamental al băncilor, nu înlocuirea acestora, deoarece finanțarea prin bănci ar trebui să aibă în continuare un rol-cheie în finanțarea economiei europene; subliniază rolul important al activităților bancare în parteneriat pentru finanțarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, care pot fi, de asemenea, folosite pentru a pune la dispoziție metode alternative de finanțare; amintește dimensiunea strategică a unui sector bancar european puternic și diversificat; invită Comisia să analizeze situația privind accesul IMM-urilor la împrumuturi bancare în întreaga Uniune și să elimine obstacolele inadecvate;

43.  subliniază că IMM-urile ar trebui să aibă posibilitatea de a alege din cea mai largă gamă de structuri de finanțare existentă, astfel încât ele însele să poată alege din opțiunile de finanțare cu costuri și niveluri de complexitate diferite, fiind incluse împrumuturile ipotecare și finanțarea bazată pe securitizare;

44.  subliniază necesitatea de a stimula un mediu în care mai multe economii realizate de gospodării și de societăți se duc către instrumente de investiții care vor investi în piețele de capital și în care investitorii sunt încurajați să aloce capital peste granițele statelor membre; subliniază că este nevoie de garanții adecvate, în special pentru gospodării, pentru a asigura deplina sensibilizare cu privire la avantajele și dezavantajele investițiilor pe piața de capital; subliniază importanța extinderii accesibilității formării financiare cu scopul de a crește încrederea investitorilor în piețele de capital, în special a investitorilor de retail; subliniază, de asemenea, că formarea financiară ar trebui să vizeze IMM-urile, învățându-le cum să folosească piețele de capital;

45.  subliniază că inițiativele privind UPC ar trebui să permită celor care contractează împrumuturi să acceseze fonduri din surse bazate pe piață, susținând creșterea diversității formelor de contractare de împrumuturi precum capitalul propriu și obligațiunile corporative, precum și formele indirecte de finanțare în cazul cărora băncile și piețele colaborează;

46.  subliniază importanța facilitării unei comparații comprehensibile a opțiunilor de investiții aflate la dispoziția actorilor financiari pentru a realiza o UPC eficientă; solicită, în acest sens, consolidarea cadrului comun de asigurare a comparabilității și transparenței în rândul diferitelor instrumente financiare, în special punând în aplicare în mod adecvat măsurile prevăzute în acest scop în MIFID, Directiva privind intermedierea de asigurări (IMD) și PRIIP; subliniază importanța coerenței legislative în general și între dosarele menționate anterior în special, în vederea evitării arbitrajului de reglementare și a asigurării celor mai înalte standarde de protecție a investitorilor pe toate piețele;

47.  consideră că UPC ar trebui să creeze un mediu de reglementare adecvat, care să îmbunătățească accesul transfrontalier la informațiile privind societățile care solicită creditare și structurile de cvasicapital și de capital, pentru a promova dezvoltarea modelului de finanțare nebancară, care include finanțarea participativă și creditarea peer-to-peer; consideră că divulgarea unor astfel de informații ar trebui să se facă în mod voluntar în cazul IMM-urilor; subliniază că normele de protecție a investitorilor se aplică tuturor modelelor de finanțare în aceeași măsură, indiferent dacă fac sau nu parte din modelele de finanțare bancare sau nebancare; consideră că un astfel de mediu ar implica, de asemenea, consolidarea rezilienței sistemice și a supravegherii intermediarilor financiari din afara sectorului bancar;

48.  consideră că standardizarea anumitor instrumente financiare și accesibilitatea acestora pe întreaga piață internă ar putea fi un instrument adecvat de creștere a lichidităților, de consolidare a funcționării pieței unice și de facilitare a unei monitorizări și supravegheri globale a piețelor de capital europene, luând în considerare în mod adecvat cele mai bune practici legate de standardele actuale din statele membre; subliniază necesitatea de a menține posibilitatea de a elabora instrumente financiare adaptate nevoilor fiecărui emitent și investitor;

49.  amintește că un rezumat istoric al Planului de acțiune pentru serviciile financiare implică luarea în considerare a două lacune care au apărut în urma aplicării acestuia, necesitatea de a ține cont de impactul deosebit asupra funcționării zonei euro al măsurilor elaborate în cadrul pieței interne și nevoia de a îmbunătăți integrarea paralelă a pieței și a supravegherii; invită Comisia să tragă toate învățămintele necesare din acest precedent atunci când elaborează planul de acțiune;

50.  subliniază că cadrele juridice și de supraveghere ar trebui să aibă un rol fundamental în evitarea asumării unor riscuri prea mari și a instabilității pe piețele financiare; subliniază că un proiect solid privind UPC trebuie să fie însoțit de o supraveghere națională solidă în întreaga UE, care să includă instrumente macroprudențiale adecvate; consideră că, între opțiunile posibile, pentru îmbunătățirea convergenței în materie de supraveghere un rol puternic ar putea fi atribuit Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA);

51.  invită Comisia să analizeze cu atenție riscurile finanțării creditelor bazate pe piața de capital și experiența relevantă din timpul apariției crizei financiare din 2007/2008 și să soluționeze toate problemele apărute în consecință;

Apropierea piețelor de capital de IMM-uri

52.  subliniază că posibilele modificări sau adăugiri aduse cadrului de reglementare actual pentru intermediarii financiari ar trebui să vizeze eliminarea barierelor din calea accesului intermediarilor mici și mijlocii și îmbunătățirea accesului la finanțare, în special pentru întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii inovatoare, și asigurarea unor standarde prudențiale proporționale cu riscurile;

53.  salută propunerea Comisiei de directivă de modificare a Directivei 2007/36/CE în ceea ce privește încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește anumite elemente ale declarației privind guvernanța corporativă (COM(2014)0213); consideră, mai ales, că această propunere ar putea fi o metodă de a susține un mediu atractiv pentru acționari, prin îmbunătățirea eficienței lanțului de investiții de capital; subliniază că un cadru solid și realizabil de guvernanță corporativă ar consolida UPC;

54.  subliniază că sofisticarea piețelor de capital nu ar trebui să ducă la excluderea IMM-urilor, întreprinderile care au cel mai mult nevoie să acceseze finanțare complementară, în special în statele membre care se confruntă/s-au confruntat cu dificultăți de natură economică; subliniază că un mediu favorabil pentru finanțarea eficientă a IMM-urilor include nevoia de a crea condiții economice și de reglementare favorabile IMM-urilor, atât la nivelul UE, cât și la nivel național; subliniază mai ales faptul că ar trebui să se atragă atenția asupra unei posibile simplificări a procedurilor de acces al IMM-urilor și al societăților cu capitalizare medie la ofertele publice inițiale, asigurând, totodată, menținerea criteriilor ferme de evaluare a rezilienței și eligibilității întreprinderilor pentru o ofertă publică inițială; invită Comisia să analizeze ce se mai poate face pentru a ajuta IMM-urile să atragă investiții;

55.  amintește că lipsa informațiilor privind situația financiară a IMM-urilor este unul din obstacolele majore din calea investițiilor în acest tip de societăți; solicită analizarea aprofundată a modalităților și metodelor de îmbunătățire a accesului investitorilor la date transparente și comparative privind IMM-urile, limitând, totodată, cât se poate de mult sarcina suplimentară pusă asupra acestor societăți;

56.  încurajează o bază de finanțare diversificată și atractivă pe piețele publice europene pentru societățile de toate dimensiunile, promovând, totodată, conceptul de „a gândi mai întâi la scară mică” în cadrul reglementării financiare din UE care privește întreprinderile cu o rată de creștere emergentă și care revizuiește reglementarea financiară a UE pentru a reduce cu 30-50% costurile administrative ale listării suportate de societăți;

57.  consideră că, având în vedere importanța IMM-urilor și a societăților cu capitalizare medie pentru crearea de noi locuri de muncă, trebuie exploatate mai bine oportunitățile de finanțare nebancare actuale precum dezvoltarea unor piețe secundare specializate (de exemplu piețele de creștere pentru IMM-uri) și securitizarea simplă, transparentă și standardizată; salută inițiativa de creare a unei piețe de securitizare sustenabile și transparente prin dezvoltarea unui cadru de reglementare specific, care să conțină o definiție unitară a securitizării de înaltă calitate, precum și metode eficiente de monitorizare, măsurare și gestionare a riscurilor; subliniază însă că IMM-urile reprezintă un grup foarte diversificat și că securitizarea nu este singurul instrument aflat la dispoziție; invită, prin urmare, Comisia să folosească o gamă largă de abordări și să se gândească la o gamă largă de metode de îmbunătățire a finanțării IMM-urilor;

58.  susține sugestiile de creștere a posibilităților societăților europene de accesare a datelor, în special în cazul IMM-urilor; atrage, totodată, atenția asupra faptului că costurile datelor de piață sunt reduse în comparație cu costurile totale de tranzacționare;

59.  îndeamnă Comisia să crească capacitatea de monitorizare a tipurilor, volumelor și tendințelor activităților de intermediere de tipul celor bancare desfășurate în afara sectorului bancar reglementat și să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că acestea fac obiectul principiului „aceleași riscuri, aceleași norme”;

60.  subliniază că capitalul privat și capitalul de risc reprezintă alternative interesante de finanțare, în special pentru întreprinderile nou-înființate; invită Comisia să dezvolte instrumente suplimentare pe baza experienței acumulate în cazul fondurilor europene cu capital de risc și al fondurilor europene de antreprenoriat social pentru a elimina deficiențele majore ale piețelor de capital de risc din UE, precum lipsa de informații pentru investitori; consideră că dezvoltarea unei baze de date dedicate în vederea colectării, pe bază de voluntariat, a informațiilor privind IMM-urile și întreprinderile nou-înființate ar putea fi un instrument util de furnizare a informațiilor către investitori, lărgind astfel gama participanților pe piață și consolidând și mai mult piețele de capital de risc în rândul statelor membre;

61.  salută demersurile de susținere a dezvoltării piețelor de plasamente private prin documente și definiții standardizate, asigurând, totodată, faptul că posibilii investitori sunt destul de bine informați cu privire la riscurile și avantajele acestei forme de investiți;

62.  invită Comisia să se asigure că dezvoltarea unor propuneri noi de „fonduri de fonduri” ca parte a UPC nu duce la lacune în evaluarea și gestionarea generală a riscurilor sistemice și a riscurilor specifice;

63.  insistă, în cazul realizării UPC, asupra necesității de a consolida și îmbunătăți coordonarea UE la nivel internațional, mai ales în cadrul G20, al Organizației Internaționale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO), al Comitetului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) și al Comitetului de la Basel;

Crearea în UE a unui mediu de reglementare coerent pentru piețele de capital

64.  subliniază, de asemenea, importanța finanțării prin capitaluri proprii, care poate ajuta la combaterea riscurilor și la reducerea nivelurilor de îndatorare și de efect de levier excesive din sistemul financiar; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să revizuiască și să abordeze reglementarea care implică o sarcină excesivă pentru finanțarea prin capitaluri proprii a societăților private; subliniază importanța abordării tratamentelor preferențiale fiscale privind capitalul propriu și îndatorarea;

65.  știe că caracterul eterogen al normelor privind insolvența complică crearea unor grupuri de active transfrontaliere și, prin urmare, și procesul de securitizare; remarcă, în acest sens, sugestia Comisiei de a aborda insolvența transfrontalieră atât cât este necesar pentru a realiza o UPC funcțională; solicită crearea unui cadru de redresare și rezoluție pentru instituțiile nebancare, în special pentru contrapărțile centrale;

66.  amintește rolul sistemelor de plată și al decontărilor titlurilor de valoare pentru piața de securitizare și solicită crearea, în acest scop, a unei infrastructuri de piață europene și monitorizarea coordonată și mai armonizată a infrastructurii de piață critice, în special a posibilității de a crea un registru de securitizare care să înregistreze fiecare participant la securitizare, să țină o evidență a expunerilor și fluxurilor agregate dintre participanții la piață, să monitorizeze eficiența și eficacitatea inițiativelor de politică și să identifice posibile bule emergente și să reducă asimetriile în materie de informare;

67.  subliniază că, având în vedere rolul jucat de TIC, este nevoie să se abordeze riscul unor atacuri cibernetice și să se crească reziliența întregului sistem financiar în fața unor astfel de atacuri;

68.  încurajează Comisia să crească comparabilitatea și calitatea informațiilor financiare care privesc cadrul actual privind standardele de contabilitate, inclusiv printr-o perspectivă globală și cu privire la modelele de evaluare conservatoare și la proporționalitatea cerințelor; este de părere că normele contabile europene revizuite recent trebuie să fie evaluate la nivel practic în primul rând;

69.  subliniază că este necesar să se realizeze o evaluare de impact și o analiză costuri-beneficii a întregii legislații suplimentare, inclusiv a actelor delegate și a actelor de punere în aplicare; menționează că se poate ca noua legislație să nu fie întotdeauna răspunsul politic adecvat la aceste provocări și că ar trebui analizate abordările nelegislative și bazate pe piață, precum și soluțiile naționale existente deja, în anumite cazuri; invită Comisia să introducă o proporționalitate în legislația relevantă pentru a spori efectele pozitive asupra IMM-urilor și a societăților cu capitalizare medie;

70.  consideră că pietrele de temelie pentru o UPC funcțională ar trebui să existe deja cel târziu în 2018; afirmă din nou că este nevoie de o analiză cuprinzătoare a situației actuale de pe piețele de capital din UE și a impedimentelor existente în întreaga UE; invită Comisia să-și accelereze activitatea privind planul de acțiune și să prezinte propuneri legislative și nelegislative cât se poate de repede pentru a îndeplini obiectivul privind realizarea unei piețe de capital a UE pe deplin integrate până la sfârșitul lui 2018;

71.  menționează că mediul digital în dezvoltare ar trebui considerat o ocazie de a îmbunătăți performanțele și valoarea obținute în sectorul piețelor de capital pentru întreprinderi, investitori și societate în general;

o
o   o

72.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0202. (2) Texte adoptate, P7_TA(2014)0161.