Intervenţia lui Martin Schulz în cadrul primului său Consiliu European: "uniunea fiscală fără control parlamentar este inacceptabilă."
"Este o mare onoare pentru mine să vă vorbesc astăzi pentru prima dată în calitate de Preşedinte al Parlamentului European. Cu toate acestea, noul meu mandat nu m-a schimbat şi nu a schimbat nici preferinţa mea pentru limbajul simplu.
Încă de la început, Parlamentul European a fost categoric în opoziţia sa faţă de revizuirea tratatelor, din simplul motiv că revizuirea nu este necesară şi pentru că ne-am temut că o dezbatere privind acest subiect ar putea deschide o cutie a Pandorei plină de posibilităţi. Cu toate acestea, cetăţenii nu pot înţelege de ce, în mijlocul crizei, am avea dezbateri pe tema unor subiecte misterioase, cum ar fi instituţii şi articole din tratate. Cetăţenii aşteaptă de la noi răspunsuri la problemele lor cotidiene. Dacă nu reuşim să oferim aceste răspunsuri, încrederea în instituţiile politice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, se va diminua şi mai mult. Este timpul să ne concentrăm pe adevăratele subiecte. Este timpul să discutăm despre cum vom scoate Europa din criză. Este timpul să luăm măsuri hotărâte.
Parlamentul European doreşte să contribuie în mod constructiv la procesul decizional. Dar pentru a contribui, Parlamentul trebuie să fie, în primul rând, implicat.
Doamnelor şi domnilor,
Pactul fiscal ridică disciplina bugetară la statut de panaceu pentru toate aspectele negative asociate cu criza datoriilor, reducând pragurile datoriilor naţionale şi penalităţile automate. Da, politicile bugetare sensibile sunt esenţiale pentru a ţine sub control nivelul datoriilor naţionale. Da, reducerea datoriilor este o simplă chestiune de dreptate între generaţii, altfel ne vom trezi într-o zi în situaţia ruşinoasă de a lăsa copiilor noştri nu o casă, ci un credit ipotecar la o casă. Nu este de ajuns să ne asigurăm că nu vom avea o altă criză. Acest lucru este necesar, însă doar simpla garanţie, însoţită de măsuri de austeritate în multe state membre, nu va conduce la creştere economică şi la crearea de locuri de muncă, ambele atât de necesare.
Parlamentul European a susţinut de mult timp faptul că bugetele sustenabile sunt esenţiale, însă doar atunci când acestea sunt combinate cu investiţii. Europa are nevoie de investiţii pentru a spori creşterea economică, pentru a consolida cererea şi, la fel de important, pentru a începe să îşi achite datoriile. Europa are nevoie de creştere pentru a proteja şi pentru a crea locuri de muncă, pentru a garanta pensiile şi pentru a oferi educaţie şi formare profesională. În prezent, 24 de milioane de persoane în Europa nu au locuri de muncă - un record, dar nu unul de care să fim mândri. Faptul că cinci milioane de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani sunt şomeri şi faptul că în Spania aproape un tânăr din doi este în căutarea unui loc de muncă trebuie să ne îngrijoreze. O generaţie de tineri creşte fără perspective, iar rezultatul este că societatea ar putea, într-o zi, să fie subminată din interiorul său.
Ce putem face pentru a impulsiona economia Europei, aşa încât aceşti cetăţeni să îşi găsească din nou un loc de muncă?
Noi, deputaţii în Parlamentul European, am adoptat o serie de rezoluţii propunând măsuri practice pentru a impulsiona economia, pentru a reglementa pieţele financiare şi pentru a remedia diferenţele economice dintre statele membre - cel mai recent în pachetul privind guvernanţa economică.
Parlamentul European este forumul pentru dezbateri informate şi partizane privind direcţia politică a UE. Forumul în care preocupările oamenilor de rând sunt ascultate şi în care interesele lor sunt apărate în mod ferm. Unii pot pune sub semnul întrebării rolul nostru sau pot considera câteodată că acesta nu este binevenit, însă obiectivul nostru este de a găsi mereu soluţii practice.
Din acest motiv şi pe baza consensului atins cu un număr neobişnuit de mare - 530 de voturi acordate de deputaţi din toate grupurile politice - solicităm ca Parlamentul să fie implicat în negocieri pe picior de egalitate cu celelalte instituţii.
Tendinţa de a considera reuniuni la nivel înalt, precum cea la care luăm acum parte, drept sursa soluţiilor pentru problemele noastre naşte speranţe care se transformă ulterior în dezamăgire, când aceste soluţii se dovedesc a fi ineficiente. Aceasta înseamnă subminarea încrederii în capacitatea Uniunii Europene de a acţiona.
Aţi început acum să puneţi bazele unei uniuni fiscale. Salutăm acest pas, un pas pe care aţi fost forţaţi să îl faceţi cu o Uniune de 26 de state membre, după veto-ul premierului Cameron. Vă rog să îmi permiteţi, cu această ocazie, să vă mulţumesc pentru menţinerea unei poziţii ferme atunci când premierul Cameron a solicitat derogări de la normele care guvernează pieţele financiare.
Sunt conştient de constrângerile pe care le-aţi înfruntat, dar trebuie, totuşi, să vă avertizez cu privire la două scenarii care ar putea avea consecinţe dezastruoase:
În primul rând, trebuie să colaboraţi pentru a contracara ameninţările de diviziune în interiorul UE. Nu putem permite destrămarea Uniunii Europene şi nici instaurarea principiului unei Europe cu mai multe viteze. Singuri suntem slabi, împreună suntem puternici!
În al doilea rând, o uniune fiscală care nu face obiectul unui scrutin de către parlamentari este inacceptabilă. De asemenea, coerenţa legislaţiei Uniunii trebuie menţinută, nu ne putem permite să avem două seturi de standarde.
Dacă ceea ce mi-au transmis reprezentanţii Parlamentului din cadrul negocierilor este corect, se pare că pactul fiscal se va baza pe metoda Comunităţii. În cele din urmă, după o lungă luptă, Parlamentul este din nou respectat în calitate de co-legislator cu drepturi egale. Aceasta e o veste bună: Consiliul European nu intenţionează în viitorul apropiat să înainteze pe drumul alunecos spre interguvernamentalism.
99 % dintre toate normele ar fi putut fi adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare. Acesta este stadiul pe care l-am atins în prezent, chiar dacă a trebuit să alegem calea circulară a unei dezbateri privind revizuirea tratatelor şi încheierea unui acord internaţional. Rezultatul este cel corect, însă ar fi putut fi obţinut mult mai uşor.
Cu toate acestea, unele dintre propunerile Parlamentului European nu au fost încă incluse în textul proiectului. În cele din urmă, vă invit să luaţi la cunoştinţă următoarele solicitări:
În primul rând, toate dispoziţiile pactului fiscal trebuie să fie incluse în tratate în termen de cinci ani.
În al doilea rând, Parlamentul European trebuie să participe la toate summiturile zonei euro şi ale UE. Mecanismul european de stabilitate a fost negociat fără implicarea noastră - acest lucru este inacceptabil.
În al treilea rând, toate cele 26 de părţi contractante trebuie să aibă acelaşi drept de a participa la toate reuniunile din cadrul summiturilor zonei euro, fie că sunt sau nu membre ale zonei euro.
Doamnelor şi domnilor,
Europa trebuie să se transforme într-o reală uniune economică şi fiscală. Importanţa acestui fapt este evidenţiată în fiecare zi când privim la ceea ce se întâmplă de cealaltă parte a Atlanticului: în SUA, nivelul de îndatorare şi rata inflaţiei sunt în mod semnificativ mai mari decât în Europa. Şi atunci, de ce americanii nu se confruntă în aceeaşi măsură cu aceleaşi probleme ca şi noi?
Pentru că nu acţionăm împreună ca o Uniune. Pentru că nu avem mecanismele care ne-ar ajuta să diminuăm diferenţele economice dintre ţări. Pentru că avem un ritm lent în aplicarea măsurilor acceptate ca parte din pachetul privind guvernanţa economică. Ne înclinăm în faţa puterii pieţelor, cu toate acestea suntem încă în mod constant cu un pas înapoi faţă de agenţiile de rating.
Standard & Poor's a ajuns să descrie actuala strategie de salvare drept "auto-distructivă". Pactul fiscal a pus prea mult accent pe austeritate, mergând până la excluderea creşterii economice: aceasta a fost evaluarea utilizată pentru justificarea scăderii ratingului de credit acordat celor nouă state membre din zona euro!
Scopul pactului fiscal este recâştigarea încrederii pieţelor şi cu siguranţă avem nevoie de acest lucru. Cu toate acestea, trebuie să fim atenţi, în acelaşi timp, să nu pierdem încrederea oamenilor de rând!
2012 este anul în care trebuie să găsim o cale pentru ieşirea din criză. Parlamentul European intenţionează să joace un rol constructiv şi să se angajeze pe deplin în acest proces.
Care sunt mai exact propunerile noastre?
Dorim o taxă pe tranzacţii financiare - în martie 2011, o majoritate covârşitoare a deputaţilor în Parlamentul European a solicitat introducerea unei astfel de taxe. Este o chestiune de echitate: persoanele care au cauzat criza nu trebuie să fie lăsate să plece cu buzunarele pline de miliarde de euro acordate prin bonusuri, în timp ce contribuabilii plătesc nota de plată a jocurilor lor de noroc cu rezultate dezastruoase. O taxă de 0,05 % ar putea genera venituri în UE în valoare de aproximativ 200 miliarde de euro anual. Tranzacţionarea cu un înalt grad de speculaţie, efectuată pe calculator, ar deveni mai puţin atractivă; pieţele financiare ar fi mai stabile.
Dorim euro-obligaţiuni.
Obligaţiunile comune emise cu o rată scăzută a dobânzii pot diminua criza datoriilor şi stabiliza sistemul bancar. Euro-obligaţiunile sunt o armă puternică împotriva speculaţiilor şi a ratelor dobânzilor în continuă creştere. În ultimele zile am văzut, din nou, anumite fonduri de investiţii cu risc ridicat care pariau că Grecia va intra în incapacitate de plată a datoriilor. Acest lucru trebuie să înceteze. Euro-obligaţiunile sunt, de asemenea, un simbol al credinţei Europei într-un viitor comun.
Dorim o agenţie europeană de rating, o agenţie de rating care să spargă monopolul american, care să facă evaluări pe baza unor criterii clare, care să aibă forme de proprietate transparente şi a cărei activitate să nu fie astfel subminată de conflicte de interese.
Dorim o iniţiativă europeană privind creşterea economică.
În loc ca banii să fie returnaţi contribuabililor, ar fi logic să se găsească o utilitate pentru miliardele de euro din bugetul UE care nu sunt preluate de statele membre. O parte din aceşti bani ar trebui investită în proiectele privind locurile de muncă pentru tineri. Salutăm intervenţia Preşedintelui Barroso care a anunţat prezentarea unei iniţiative privind creşterea economică în decursul zilei de astăzi.
În faţa presiunii făcute de pieţe şi atunci când fiecare zi aduce o turnură dramatică a evenimentelor, este câteodată dificil să gândim mai departe de soluţiile imediate, să ne oprim pentru un moment şi să luăm în considerare faptul că aici, în această clădire a Consiliului, în Comisie, în Parlament, se scriu pagini de istorie. Europa are un destin comun. Avem responsabilitatea de a face paşi curajoşi spre o mai bună integrare, de a explica deciziile dificile cetăţenilor noştri şi de a le asculta preocupările.
Câteodată se sugerează faptul că oamenii nu vor mai multă Europă. Eu nu cred acest lucru. 77 % dintre cetăţenii UE sunt în favoarea unei mai bune coordonări a politicilor economice. Aceştia cred că UE nu reprezintă problema, ci soluţia. Să nu le risipim încrederea, să începem, în sfârşit, să transformăm în realitate taxa pe tranzacţii financiare, euro-obligaţiunile şi iniţiativa europeană privind creşterea economică!
Vă mulţumesc pentru atenţie."
Pentru informaţii suplimentare:
europarl.president.press@europarl.europa.eu
-
Armin MachmerPurtător de cuvântMobil: +32 479 97 11 98