Dialogul cu bisericile, asociațiile sau comunitățile religioase, organizațiile filosofice și neconfesionale
 

Articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), introdus de către Tratatul de la Lisabona, a furnizat pentru prima dată un temei juridic pentru un dialog deschis, transparent și constant între instituțiile europene și biserici, asociațiile religioase și organizațiile filosofice și neconfesionale. Acesta prevede după cum urmează:

1. „Uniunea respectă și nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului național, bisericile și asociațiile sau comunitățile religioase din statele membre.
2. Uniunea respectă, de asemenea, statutul de care beneficiază, în temeiul dreptului național, organizațiile filosofice și neconfesionale.
3. Recunoscându-le identitatea și contribuția specifică, Uniunea menține un dialog deschis, transparent și constant cu aceste biserici și organizații.”

În timp ce primele două alineate ale acestui articol prevăd protejarea statutului special de care beneficiază, în temeiul dreptului național, bisericile și asociațiile sau comunitățile religioase, precum și organizațiile filosofice și neconfesionale care se bucură de un statut comparabil, alineatul (3) îndeamnă instituțiile UE să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu aceste biserici și organizații.

Parlamentul European a pus în aplicare dispozițiile tratatului, președinta sa desemnând un vicepreședinte responsabil cu desfășurarea dialogului. Actuala vicepreședintă responsabilă cu dialogul în temeiul articolului 17 este dna Antonella Sberna. 

Dialogul dintre Parlamentul European, pe de o parte, și biserici, asociații religioase și organizații filosofice și neconfesionale, pe de altă parte, în temeiul articolului 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) are un rol foarte de important, în special în prezent, într-un context mondial caracterizat de tensiuni tot mai mari, de o complexitate în creștere și de schimbări continue.

Prin urmare, sunt profund onorată de faptul că Președinta Roberta Metsola mi-a încredințat această responsabilitate în calitatea mea de vicepreședintă a Parlamentului European. Dialogul desfășurat în temeiul articolului 17 din TFUE servește drept platformă fundamentală pentru abordarea provocărilor epocii noastre. Acesta oferă un spațiu pentru discuții și schimburi între diferite perspective și convingeri, care ne permite să construim o înțelegere comună cu privire la chestiuni esențiale pentru viitorul Europei.

Pentru a răspunde în mod eficace acestor provocări, este esențial să se încurajeze deschiderea către ascultarea și înțelegerea reciprocă a nevoilor. Această abordare favorabilă incluziunii este esențială, deoarece Uniunea Europeană nu este doar o instituție economică; este un proiect care modelează și afectează profund viața cetățenilor săi, respectă demnitatea umană și sprijină urmărirea binelui comun.

În acest context, bisericile, grupurile religioase, precum și organizațiile neconfesionale și filosofice, cu perspectivele lor diverse, fac parte integrantă din viața de zi cu zi a multor europeni. Acestea sunt ancorate în comunități din toate cele 27 de state membre, fie că sunt orașe mari, orașe mici, sate sau zone rurale.

Sunt ferm convinsă că promovarea și stimularea dialogului în temeiul articolului 17 sunt extrem de importante pentru a promova o înțelegere mai profundă, cunoașterea reciprocă și coexistența pașnică, care, la rândul lor, consolidează democrația noastră, făcând-o mai rezilientă, mai favorabilă incluziunii și mai receptivă la nevoile tuturor cetățenilor.

Un dialog deschis și constructiv poate, într-adevăr, să îmbogățească procesul decizional al Uniunii Europene, făcând-o mai transparentă, mai participativă și mai concentrată pe binele comun, în special într-un moment în care provocările politice și sociale sunt din ce în ce mai interconectate, complexe și adesea greu de interpretat.