Dialogul cu bisericile, asociațiile sau comunitățile religioase, organizațiile filosofice și neconfesionale
În Europa actuală, caracterizată prin diversitate, numeroase biserici, religii și organizații filosofice diferite au o contribuție importantă la viața societății. Instituțiile Uniunii Europene se angajează să poarte un dialog deschis cu aceste organizații religioase și neconfesionale, iar Parlamentul European dialoghează în mod activ cu acestea pe teme legate de politicile UE.
Cadrul general
Articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), introdus de către Tratatul de la Lisabona, a furnizat pentru prima dată un temei juridic pentru un dialog deschis, transparent și constant între instituțiile europene și biserici, asociațiile religioase și organizațiile filosofice și neconfesionale. Acesta prevede după cum urmează:
- „Uniunea respectă și nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului național, bisericile și asociațiile sau comunitățile religioase din statele membre.
- Uniunea respectă, de asemenea, statutul de care beneficiază, în temeiul dreptului național, organizațiile filosofice și neconfesionale.
- Recunoscându-le identitatea și contribuția specifică, Uniunea menține un dialog deschis, transparent și constant cu aceste biserici și organizații.”
În timp ce primele două alineate ale acestui articol prevăd protejarea statutului special de care beneficiază, în temeiul dreptului național, bisericile și asociațiile sau comunitățile religioase, precum și organizațiile filosofice și neconfesionale care se bucură de un statut comparabil, alineatul (3) îndeamnă instituțiile UE să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu aceste biserici și organizații.
După numirea lui Mairead McGuinness în funcția de comisar european, David Maria Sassoli i-a încredințat vicepreședintei Roberta Metsola responsabilitatea de a pune în aplicare dialogul în temeiul articolului 17. La îndeplinirea acestei sarcini, vicepreședinta este asistată de secretariatul Biroului și de alte servicii competente ale Parlamentului. Parlamentul găzduiește în fiecare an mai multe conferințe la nivel înalt, deschise tuturor partenerilor din cadrul acestui dialog, care tratează chestiuni de actualitate și de interes legate de activitatea și dezbaterile parlamentare în curs.
„Dialogul Parlamentului European cu bisericile și organizațiile filosofice reprezintă un element foarte important pentru asigurarea proximității Parlamentului de cetățenii care ne-au ales. Responsabilitatea pentru acest dialog, care mi-a fost atribuită de către Președintele Parlamentului European, dl David Sassoli, constituie, așadar, o mare onoare pentru mine.
Dacă se dorește ca proiectul european să răspundă încercărilor viitoare, el trebuie să rămână ancorat în realitate pentru a-i ajuta pe cetățeni în viața lor de zi cu zi. Bisericile, grupurile religioase și organizațiile filosofice din întreaga Europă sunt o parte importantă a realității de zi cu zi a multor cetățeni, făcând parte din structura comunităților noastre din orașele, satele și zonele rurale din cele 27 de state membre.
Dialogul UE cu aceste biserici, grupuri și organizații a fost prevăzut în mod conștient, la articolul 17 din Tratatul de la Lisabona. Mesajul care s-a dorit a fi transmis în mod clar este că UE constituie mult mai mult decât o organizație economică; este vorba în mod fundamental de oameni, de demnitatea umană și de binele comun. Într-o lume în care fiecare aspect politic și social pare din ce în ce mai tehnic, trebuie să ținem seama de valorile noastre și de spiritul nostru.
Pentru a menține acest spirit, dialogul cu organizațiile religioase și filosofice este esențial. Acesta este motivul pentru care consider că putem contribui, împreună, la o dezbatere bazată pe valori privind politicile europene.”