Dialogul cu bisericile, asociațiile sau comunitățile religioase, organizațiile filosofice și neconfesionale
În Europa actuală, caracterizată prin diversitate, numeroase biserici, religii și organizații filosofice diferite au o contribuție importantă la viața societății. Instituțiile Uniunii Europene se angajează să poarte un dialog deschis cu aceste organizații religioase și neconfesionale, iar Parlamentul European dialoghează în mod activ cu acestea pe teme legate de politicile UE.
Cadrul general
Articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), introdus de către Tratatul de la Lisabona, a furnizat pentru prima dată un temei juridic pentru un dialog deschis, transparent și constant între instituțiile europene și biserici, asociațiile religioase și organizațiile filosofice și neconfesionale. Acesta prevede după cum urmează:
- „Uniunea respectă și nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului național, bisericile și asociațiile sau comunitățile religioase din statele membre.
- Uniunea respectă, de asemenea, statutul de care beneficiază, în temeiul dreptului național, organizațiile filosofice și neconfesionale.
- Recunoscându-le identitatea și contribuția specifică, Uniunea menține un dialog deschis, transparent și constant cu aceste biserici și organizații.”
În timp ce primele două alineate ale acestui articol prevăd protejarea statutului special de care beneficiază, în temeiul dreptului național, bisericile și asociațiile sau comunitățile religioase, precum și organizațiile filosofice și neconfesionale care se bucură de un statut comparabil, alineatul (3) îndeamnă instituțiile UE să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu aceste biserici și organizații.
Parlamentul European a pus în aplicare dispozițiile tratatului, președinta sa desemnând un vicepreședinte responsabil cu desfășurarea dialogului. Actualul vicepreședinte responsabil cu dialogul în temeiul articolului 17 este dl Othmar Karas.
Dialogul Parlamentului European cu bisericile și organizațiile filosofice este un element foarte important, care îi permite Parlamentului să rămână aproape de cetățenii care ne-au ales și să asigure coerența socială și procesul decizional democratic. Sunt extrem de onorat că președinta Parlamentului, Roberta Metsola, m-a însărcinat cu acest dialog, în calitatea mea de prim-vicepreședinte. Este a doua oară când preiau această responsabilitate.
Pentru ca proiectul european să răspundă provocărilor viitoare, el trebuie să rămână ancorat în realitate, aproape de cetățeni în viața lor de zi cu zi. Bisericile, grupurile religioase și organizațiile filosofice, în toată diversitatea lor, sunt o parte semnificativă a realității zilnice pentru mulți dintre cetățenii noștri. Ele fac parte din comunitățile noastre din capitalele, orașele, satele și zonele rurale din toate cele 27 de state membre.
Dialogul UE cu acestea este definit la articolul 17 din Tratatul de la Lisabona. Acest dialog transmite un semnal clar că UE este mult mai mult decât o simplă organizație economică, fiind fundamental atașată de oameni, de demnitatea umană și de binele comun. Într-o lume în care orice problemă politică și socială pare tot mai complexă, trebuie să nu pierdem niciun moment din vedere valorile pe care le împărtășim.
Pentru a menține acest spirit, dialogul nostru cu organizațiile religioase și filosofice este esențial și din acest motiv consider că putem contribui - și că trebuie să contribuim - cu toții în mod semnificativ la o dezbatere privind politicile europene bazată pe valori.
