RAPORT privind abordarea integrată a egalităţii între femei şi bărbaţi în cadrul lucrărilor comisiilor
22.12.2006 - (2005/2149(INI))
Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe
Raportor: Anna Záborská
PR_INI_art45
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind abordarea integrată a egalităţii între femei şi bărbaţi în cadrul lucrărilor comisiilor
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 2, articolul 3 alineatul (2), articolul 13 şi articolul 141 alineatul (4) din Tratatul CE,
– având în vedere Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Carta Socială Europeană revizuită şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului,
– având în vedere lucrările Direcţiei pentru Drepturile Omului a Consiliului Europei şi, în special, ale Comitetului director pentru egalitatea între femei şi bărbaţi al Consiliului Europei,
– având în vedere a patra Conferinţă mondială privind femeile organizată la Beijing în septembrie 1995, declaraţia şi programul de acţiune adoptate la Beijing, precum şi documentele sesiunilor extraordinare succesive „Beijing+5” şi „Beijing+10” ale Naţiunilor Unite, referitoare la noi măsuri şi iniţiative pentru punerea în aplicare a declaraţiei şi a programului de acţiune de la Beijing, adoptate la 9 iunie 2000 şi, respectiv, 11 martie 2005,
– având în vedere directiva 2002/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, referitoare la punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, la formarea şi la promovarea profesională, precum şi condiţiile de muncă [1],
– având în vedere rezoluţia sa din 13 martie 2003 privind o abordare integrată a egalităţii între femei şi bărbaţi („gender mainstreaming”) în Parlamentul European[2],
– având în vedere documentul de lucru al Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe referitor la abordarea integrată a egalităţii între femei şi bărbaţi în cadrul lucrărilor comisiilor, întocmit ca urmare a analizei răspunsurilor la chestionarul transmis preşedinţilor şi vicepreşedinţilor responsabili de abordarea integrată a egalităţii între femei şi bărbaţi, numiţi de cele douăzeci şi două de comisii parlamentare,
– având în vedere articolul 45 din regulamentul său,
– având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe (A6‑0478/2006),
A. întrucât majoritatea comisiilor acordă, întotdeauna sau câteodată, o anumită importanţă abordării integrate a egalităţii între femei şi bărbaţi, în timp ce o minoritate de comisii nu se interesează de acest subiect decât arareori sau niciodată;
B. întrucât egalitatea între bărbaţi şi femei este un principiu fundamental al dreptului comunitar şi, în temeiul articolului 2 din Tratat, acesta se înscrie printre misiunile Comunităţii;
C. întrucât articolul 3 alineatul (2) din Tratat stabileşte principiul de abordare integrată a egalităţii precizând că, în toate acţiunile pe care le întreprinde, Comunitatea urmăreşte să elimine inegalităţile şi să promoveze egalitatea între bărbaţi şi femei;
D. luând în considerare procesul dinamic care a demarat în 2005, sub responsabilitatea Comisiei sale pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe, precum şi lucrările grupului la nivel înalt pentru egalitatea între femei şi bărbaţi;
E. întrucât un (o) preşedinte (preşedintă) sau un (o) vicepreşedinte (vicepreşedintă) responsabil(ă), în cadrul lucrărilor comisiei sale parlamentare de punerea în aplicare a abordării integrate a egalităţii între femei şi bărbaţi a participat în mod activ la fiecare reuniune a Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitătatea între sexe;
F. luând în considerare progresia constantă a procentajului de femei membre ale Parlamentului, care a trecut de la 17,5% în 1979 la 30,33% în 2004;
G. întrucât, în cadrul administraţiei sale, femeile sunt sub-reprezentate în posturile cu responsabilităţi din cadrul organelor cu putere de decizie politică;
H. întrucât, în cadrul celor şapte direcţii generale ale sale, doar două femei au fost numite directoare generale, regretă numărul insuficient de candidaturi ale femeilor pentru posturile de director general şi, în consecinţă, încurajează femeile să ia în considerare în mod serios posibilitatea de a candida pentru posturi cu responsabilitate în cadrul administraţiei din care fac parte;
I. întrucât, chiar dacă majoritatea comisiilor iau poziţie în favoarea integrării chestiunilor de egalitate între femei şi bărbaţi, majoritatea comisiilor şi-au stabilit viitoarele priorităţi politice fără a include în acestea nici o strategie referitoare la abordarea integrată a egalităţii;
J. întrucât, până în prezent, nici o comisie nu a stabilit obiective concrete pentru realizarea unei astfel de strategii;
K. întrucât jumătate dintre comisii consideră că expertiza lor este pe cale de a se dezvolta şi o proporţie egală de comisii se interesează activ de o formare cu privire la abordarea integrată a egalităţii între bărbaţi şi femei în cadrul secretariatului lor;
L. întrucât cooperarea politică şi administrativă a comisiilor parlamentare cu Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe variază de la regulat la sporadic;
M. întrucât, în conformitate cu articolului 46 alineatul (6) din regulamentul său, majoritatea comisiilor invită în mod regulat raportorii pentru aviz ai Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe să participe la şedinţele comisiei competente în fond atunci când raportul în cauză este discutat;
N. întrucât, pentru a legifera mai bine, majoritatea comisiilor iau poziţie în favoarea integrării chestiunilor de egalitate între femei şi bărbaţi şi jumătate dintre ele au beneficiat deja de consultaţii oferite de experţi în egalitatea între femei şi bărbaţi,
Evaluarea abordării integrate a egalităţii între femei şi bărbaţi
1. subliniază că revendicarea egalităţii între femei şi bărbaţi trebuie să se concretizeze într-o abordare practică care să nu opună femeile bărbaţilor;
2. subliniază că abordarea integrată a egalităţii constituie o evoluţie pozitivă atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;
3. subliniază că abordarea integrată a egalităţii presupune reorganizarea, îmbunătăţirea, dezvoltarea şi evaluarea politicilor astfel încât, la toate nivelurile şi în toate etapele, factorii de decizie politică să integreze dimensiunea de egalitate în toate politicile;
4. subliniază că abordarea integrată a egalităţii nu ar putea înlocui politicile destinate în mod specific corectării situaţiilor rezultând din inegalităţi între bărbaţi şi femei şi reaminteşte că politicile destinate în mod specific promovării egalităţii şi abordării integrate a egalităţii sunt complementare şi că acestea trebuie să meargă mână în mână pentru a se realiza egalitatea între bărbaţi şi femei;
5. mulţumeşte preşedinţiilor austriacă şi finlandeză pentru faptul că au insistat în cadrul Consiliului de miniştri asupra importanţei bărbaţilor în punerea în aplicare a abordării integrate a egalităţii;
6. subliniază că abordarea integrată a egalităţii implică faptul că dimensiunea de egalitate şi luarea în considerare a obiectivului de egalitate trebuie să se afle în centrul fiecărei acţiuni: definirea politicilor, cercetare, apărare/dialog, legislaţie, alocarea de resurse sau realizarea şi urmărirea planificărilor pentru programe şi proiecte;
7. se angajează să adopte şi să aplice în interiorul său o strategie, îmbinată cu obiective concrete, pentru o abordare integrată a egalităţii între femei şi bărbaţi în politicile comunitare şi însărcinează comisia sa competentă să o elaboreze cel târziu până la sfârşitul perioadei legislative în curs;
8. subliniază importanţa mandatului grupului la nivel înalt pentru egalitatea între sexe, precum şi a definirii priorităţilor referitoare la abordarea integrată a egalităţii în domeniul legislaţiei, al comunicării şi al informaţiei, la stabilirea bugetului sau în politica de personal;
9. invită grupul la nivel înalt pentru egalitatea între sexe să continue să încurajeze şi să promoveze acest proces în ansamblul său, pe baza informaţiilor furnizate în mod regulat de către comisii şi de către preşedintele Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe, precum şi să invite statele membre să ducă o politică în acest sens;
10. insistă asupra rolului important pe care grupurile politice îl pot avea în încurajarea şi susţinerea femeilor şi facilitarea participării lor din plin la viaţa publică, prin aplicarea, în programele şi activităţile lor, a unei abordări integrate a egalităţii şi prin evaluarea acesteia, precum şi prin susţinerea unei mai bune participări a femeilor în alegerile pentru Parlamentul European şi în alegerile naţionale; invită partidele politice din întreaga Europă să prevadă introducerea unui regim de cote obligatorii în listele lor pentru toate organele colective;
11. felicită comisiile parlamentare care au pus în aplicare abordarea integrată a egalităţii în lucrările lor şi solicită celorlalte comisii să procedeze la fel;
12. îl încurajează pe Secretarul General să continue formarea funcţionarilor în domeniul abordării integrate a egalităţii;
13. ia act de faptul că Directorul General pentru politici interne, responsabil de comisiile parlamentare, dispune de rata cea mai ridicată de administratori de sex feminin şi invită toţi directorii generali ai Parlamentului să pună în practică legislaţia comunitară privind egalitatea de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte încadrarea în muncă;
14. solicită ca fiecare secretariat al comisiilor direcţiilor generale politici interne şi externe să includă un funcţionar special format în domeniul abordării integrate a egalităţii şi încurajează crearea unei reţele între aceşti funcţionari, sub coordonarea secretariatului Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe, cu scopul de a împărtăşi în mod regulat idei legate de bunele practici;
15. regretă faptul că statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene nu prevede măsuri suficiente care să le ofere acestora o alternativă veritabilă în vederea concilierii vieţii familiale cu viaţa profesională;
16. solicită ca abordarea integrată pentru egalitate să fie respectată la publicarea anunţurilor pentru posturi vacante în cadrul instituţiilor europene;
Viitorul punerii în aplicare a abordării integrate pentru egalitate
17. subliniază importanţa utilizării unei terminologii şi a unor definiţii precise, conforme cu normele internaţionale, atunci când se utilizează termeni referitori la abordarea integrată a egalităţii;
18. subliniază necesitatea de a se dispune, în cadrul comisiilor parlamentare, de mijloace adecvate pentru o bună cunoaştere a abordării integrate, cum ar fi indicatori, date sau statistici defalcate pe sex, precum şi repartiţia resurselor bugetare din punct de vedere al egalităţii între femei şi bărbaţi, încurajându-le să profite de expertiza internă (secretariatul comisiei competente, departament tematic, bibliotecă etc.) şi de expertiza externă, existentă în cadrul altor instituţii locale, regionale, naţionale şi supranaţionale, publice şi private, în cadrul întreprinderilor mici, mijlocii şi mari şi al universităţilor care lucrează în domeniul egalităţii între femei şi bărbaţi;
19. o invită pe preşedinta comisiei competente să informeze în mod regulat Conferinţa preşedinţilor de comisie pentru a-i permite acesteia să evalueze progresele efectuate în acest domeniu;
20. subliniază că punerea în practică a abordării integrate a egalităţii trebuie să ţină seama de specificitatea fiecărei comisii parlamentare; solicită ca evaluările să aibă loc o dată la doi ani, sub egida Comisiei pentru drepturile femeii şi egalitatea între sexe, pe baza chestionarului transmis preşedinţilor şi vicepreşedinţilor responsabili de abordarea integrată a egalităţii între femei şi bărbaţi, în cadrul celor douăzeci şi două de comisii parlamentare, şi să includă lacunele din acest domeniu înregistrate în lucrările comisiilor şi delegaţiilor, precum şi progresele privind punerea în practică a abordării integrate a egalităţii în cadrul fiecărei comisii;
21. invită Biroul să sublinieze, în toate contactele sale cu parlamentele statelor membre, exemplul pozitiv pe care îl reprezintă grupul la nivel înalt pentru egalitatea între sexe;
22. solicită ca, înainte de următoarea legislatură, toţi deputaţii Parlamentului să beneficieze de o formare în domeniul egalităţii între bărbaţi şi femei;
23. încredinţează preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi Consiliului Europei.
EXPUNERE DE MOTIVE
Dans la perspective générale de protection et de promotion des droits de la personne humaine, les institutions nationales et supranationales en Europe ont la mission de promouvoir l'égalité entre les femmes et les hommes et leur pleine participation dans la société, de lutter contre les atteintes à la liberté et à la dignité des femmes (en luttant par exemple contre la violence à l'égard des femmes ou la traite des êtres humains), d'éliminer les discriminations fondées sur le sexe et de favoriser une représentation équilibrée des femmes et des hommes dans la vie publique.
La dignité de la femme et sa vocation sont l'objet constant de la réflexion humaine et institutionnelle, ayant pris ces dernières années un relief tout à fait particulier, notamment dans le cadre des politiques transversales communautaires de la Stratégie de Lisbonne, ou encore par rapport au défi démographique et à la conciliation de vie familiale et de vie professionnelle.
Le respect de l'altérité
Reconnaître pleinement l'altérité et la complémentarité de l'homme et de la femme peut servir l'humanité à ne pas déchoir. Cette réflexion dépasse la logique simplificatrice des principes du marché commun, car la liberté ne se limite pas à la liberté de concurrence. Il s'agit en effet d'une compréhension plus universelle, fondée sur la nature même de la femme et sur son engagement dans l'ensemble des relations interpersonnelles qui structurent, de manières très diverses, la convivialité et la collaboration entre les personnes, dans la vie publique. Dans ce contexte large et différencié, inspiré principalement par la protection et la promotion des droits de l'Homme, la femme apporte une valeur spécifique, d'une part en raison de la nature essentielle de personne humaine et, d'autre part, du fait même de sa féminité, indépendamment du contexte culturel, des caractéristiques spirituelles, psychologiques ou physiques féminines, telles que par exemple l'âge, la santé, l'instruction, le travail, le fait d'être mariée ou célibataire.
Les droits fondamentaux en Europe
A ce jour, concernant les droits fondamentaux, la réglementation européenne garantit le droit à la non-discrimination par l'art. 14 de la Convention européenne de sauvegarde des droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (CEDH), signée et ratifiée par tous les Etats membres de l'Union européenne. Cette convention constitue à l'heure actuelle la seule base juridique assurant l'interdiction de toutes formes de discriminations sur le continent européen et permet à la Cour européenne des droits de l'Homme de condamner les Etats qui enfreignent ces droits. Partant du principe fondamental que toutes les personnes sont égales devant la loi et ont droit à une égale protection, il est urgent de continuer à promouvoir les instruments judiciaires garantissant aux femmes leur liberté et leur dignité fondamentales en condamnant toute discrimination fondée sur le sexe.
La lutte contre les discriminations
De plus, la communauté internationale réaffirme clairement que le principe de non discrimination n'empêche pas les Etats parties de prendre des mesures afin de promouvoir une égalité pleine et effective, à la condition qu'elles répondent à une justification objective et raisonnable. A ce propos, le Protocole n°12 se référant à l'art. 14 CEDH, ouvert à la signature des Etats membres depuis le 4 Novembre 2000, garantit que nul ne peut faire l'objet d'une quelconque forme de discrimination de la part d'une autorité publique pour quelque motif que ce soit. Pour appréhender la notion de discrimination, le rapport explicatif du protocole 12 rappelle la définition de la notion de discrimination, interprétée de manière constante par la Cour européenne des droits de l'Homme : "une distinction est discriminatoire si elle 'manque de justification objective et raisonnable', c'est à dire si elle ne poursuit pas un 'but légitime' ou s'il n'y a pas de 'rapport raisonnable de proportionnalité entre les moyens employés et le but visé'"[1].
L'approche intégrée de l'égalité en Europe
Pourtant, les déséquilibres entre les femmes et les hommes continuent de marquer tous les domaines de la vie publique. L’approche intégrée de l’égalité entre les femmes et les hommes est l’une des stratégies établies pour mettre un terme à ces atteintes. Selon la définition du Conseil de l'Europe, soutenue par tous les Etats membres, l’approche intégrée consiste en la (ré)organisation, l’amélioration, l’évolution et l’évaluation des processus de prise de décision, aux fins d’incorporer la perspective de l’égalité entre les femmes et les hommes dans tous les domaines et à tous les niveaux, par les acteurs généralement impliqués dans la mise en place des politiques. L’approche intégrée de l’égalité ne se substitue pas aux politiques spécifiques visant à redresser les situations résultant des inégalités entre les sexes, mais se positionne comme stratégie complémentaire aux politiques traditionnelles.
Le droit communautaire et les actions politiques de l'Union européenne dans ce domaine s'inspirent des réflexions et actions menées par le Conseil de l'Europe. Le droit communautaire reprend ces principes dans les articles 2, 3, 13, 137, et 141 TCE2 qui se voient appliqués dans de nombreuses directives européennes et ont servi de base à certaines jurisprudences de la Cour européenne de justice en matière de droit communautaire du travail. La Commission européenne a mis en place un certain nombre de mesures visant la promotion de l'égalité entre les femmes et les hommes, comme en témoigne la communication sur l'égalité et la non-discrimination3, et présente chaque année un rapport sur les progrès accomplis en faveur de l'intégration de la dimension d'égalité dans de domaines stratégiques. Afin de donner un cadre institutionnel à son propre engagement politique, le Parlement européen a adopté la résolution sur l'approche intégrée de l'égalité des femmes et des hommes dans les travaux du Parlement européen. C'est de cette résolution que le présent rapport puise son origine4.
L'approche intégrée de l'égalité au Parlement européen
Le présent rapport a le mérite d'être le premier document de l'institution consacré à une évaluation spécifique de la mise en œuvre de l'approche intégrée pour l'égalité femmes - hommes dans les travaux politiques des commissions parlementaires.
D'entrée, deux remarques fondamentales s'imposent, sur le fond et les perspectives d'avenir.
Tout d'abord, les membres ne peuvent occulter la dynamique politique et technique inhérente à chaque dossier. Celle-ci dépend, d'une part, des attributions prévues par le Règlement, et, d'autre part, des intérêts des élus siégeant au sein d'une commission. De cette dynamique interne dépend également l'attention portée à l'enjeu spécifique de l'approche intégrée pour l'égalité dans les différentes commissions parlementaires, ainsi que la qualité des réponses fournies par les vice-présidents dans le cadre de l'évaluation. L'institution elle même devrait s'interroger au préalable sur sa manière de promouvoir l'approche intégrée. Ce constat ne doit en aucun cas conduire à une condamnation morale des personnes. Le rapporteur fait toutefois appel à la bonne volonté de ses collègues et les invite à faire preuve de créativité pour rechercher des stratégies et les concrétiser afin de réaliser l'approche intégrée, lorsque cette dimension politique s'avère appropriée.
L'évaluation entamée ici deviendra opérationnelle au fur et à mesure que les membres rendront régulièrement compte de la mise en œuvre de l'approche intégrée pour l'égalité. Ainsi, dès lors que les commissions répondent deux fois par période législative aux interpellations de la commission compétente, l'intégration de l'approche intégrée devrait se consolider au sein des commissions et il pourrait être envisagé de formuler des recommandations utiles pour chacune d'entre elles. Ceci mérite d'être souligné du fait que l'évaluation devrait nécessairement éviter une comparaison entre, par exemple, DEVE, ITRE et CULT, du fait même de leurs différentes attributions inscrites dans le Règlement. Or, l'évaluation à l'avenir mettra en lumière la manière dont chaque commission s'attache à la mise en œuvre de l'approche intégrée pour l'égalité dans le cadre de ses attributions.
La Méthodologie
La présidente de la commission compétente s'est engagée dans une double voie :
D'une part, elle a régulièrement invité tout au long de l'année les vice-présidents en charge de l'approche intégrée dans chaque commission parlementaire à des échanges de vues avec les membres de la commission compétente. De par son originalité, cette démarche a été saluée par l'ensemble des membres concernés. Il convient également de remercier le directeur général des politiques internes pour avoir répondu à cette préoccupation au sein des secrétariats des commissions parlementaires, lesquels ont souvent facilité la collaboration avec le secrétariat de la commission compétente. Le 10 juillet 2006, tous les vice-présidents ont été invités à un échange de vue avec la commission compétente. Cet échange avait un triple objectif. Premièrement, se familiariser avec l'évaluation de l'approche intégrée pour l'égalité dans le cadre des travaux parlementaires. Deuxièmement, clarifier le questionnaire développé à ce propos. Troisièmement, arrêter ensemble le calendrier à appliquer.
D'autre part, afin d'obtenir des données fiables pour le travail des commissions parlementaires, le rapporteur a sollicité les vice-présidents pour répondre à un questionnaire composé de 25 questions. Ce questionnaire comprend quatre parties principales : (1) le champ d'action de la commission responsable; (2) la stratégie sur l'égalité entre les femmes et les hommes de même que les objectifs à atteindre à court et à long terme; (3) la mise en œuvre du principe de l'égalité dans le cadre des travaux des commissions; (4) l'expertise de l'égalité entre les hommes et les femmes, la consultation et la coopération entre la commission responsable et d'autres services a l'intérieur et à l'extérieur de l'institution. Le présent rapport reprend l'analyse en termes quantitatifs et qualitatifs des réponses obtenues.
- [1] Affaire Abdulaziz, Cabales et Balkandi c/ Royaume-Uni, arrêt du 28 mai 1985, Série A, nr. 94, § 72.
PROCEDURĂ
|
Titlu |
Abordarea integrată a egalităţii între femei şi bărbaţi în cadrul lucrărilor comisiilor |
|||||||||||
|
Numărul procedurii |
||||||||||||
|
Comisia competentă în fond Data anunţării în plen a autorizării |
FEMM |
|||||||||||
|
Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare Data anunţului în plen |
|
|
|
|
|
|||||||
|
Avize care nu au fost emise |
|
|
||||||||||
|
Cooperare consolidată |
|
|
||||||||||
|
Raportor(i) Data numirii |
Anna Záborská |
|
|
|
|
|||||||
|
Raportor(i) substituit (substituiţi) |
|
|||||||||||
|
Examinare în comisie |
4.10.2006 |
13.11.2006 |
20.12.2006 |
|||||||||
|
Data adoptării |
20.12.2006 |
|||||||||||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
30 0 1 |
||||||||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Edit Bauer, Emine Bozkurt, Edite Estrela, Ilda Figueiredo, Věra Flasarová, Lissy Gröner, Zita Gurmai, Esther Herranz García, Lívia Járóka, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Urszula Krupa, Pia Elda Locatelli, Angelika Niebler, Doris Pack, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Christa Prets, Teresa Riera Madurell, Raül Romeva i Rueda, Eva-Britt Svensson, Britta Thomsen, Corien Wortmann-Kool, Anna Záborská |
|||||||||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Anna Hedh, Elisabeth Jeggle, Christa Klaß, Zita Pleštinská, Karin Resetarits, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Bernadette Vergnaud |
|||||||||||
|
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final |
Hanna Foltyn-Kubicka |
|||||||||||
|
Data depunerii |
22.12.2006 |
|||||||||||
|
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă) |
... |
|||||||||||