RAPORT privind raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind principalele aspecte şi opţiunile fundamentale în domeniul PESC, inclusiv implicaţiile financiare pentru bugetul general al Comunităţilor Europene (punctul H, alineatul (40) din Acordul interinstituţional din 6 mai 1999) – 2005

4.4.2007 - (2006/2217(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Elmar Brok

Procedură : 2006/2217(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0130/2007

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind principalele aspecte şi opţiunile fundamentale în domeniul PESC, inclusiv implicaţiile financiare pentru bugetul general al Comunităţilor Europene (punctul H, alineatul (40) din Acordul interinstituţional din 6 mai 1999) – 2005
(2006/2217(INI))

Parlamentul European,

–       având în vedere raportul anual al Consiliului (10314/1/2006),

–       având în vedere articolul 21 din Tratatul UE,

–       având în vedere Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, semnat la Roma la 29 octombrie 2004,

–       având în vedere Strategia Europeană de Securitate adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,

–       având în vedere Acordul interinstituţional din 6 mai 1999 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi îmbunătăţirea procedurii bugetare[1] şi, în special, alineatul (40),

–       având în vedere Decizia sa din 17 mai 2006 privind încheierea unui acord interinstituţional privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară[2],

–       având în vedere concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 16 -17 iunie 2005 şi, în special, declaraţia sa privind ratificarea Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, precum şi concluziile preşedinţiei Consiliilor Europene din 15-16 iunie şi 14-15 decembrie 2006,

–       având în vedere concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 15-16 decembrie 2005 privind perspectivele financiare 2007-2013,

–       având în vedere Rezoluţia sa din 12 ianuarie 2005 privind Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa[3],

–       având în vedere Rezoluţia sa din 2 februarie 2006 privind Politica Externă şi de Securitate Comună - (2004)[4],

–       având în vedere Rezoluţia sa din 16 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a Strategiei Europene de Securitate în contextul PESA[5],

–       având în vedere Rezoluţia sa din 14 iunie 2006 privind paşii următori pentru perioada de reflecţie şi analiză privind viitorului Europei[6] şi rezultatele reuniunii comune a Parlamentului privind viitorul Europei: de la reflecţie la acţiune, care a avut loc în perioada 4-5 decembrie 2006 la Bruxelles,

–       având în vedere Rezoluţia sa din 16 februarie 2006 privind noile instrumente financiare pentru dezvoltare în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului[7],

–       având în vedere Rezoluţiile sale din 15 iunie şi din 13 decembrie 2006 privind reuniunile la nivel înalt UE-Rusia[8],

–       având în vedere Rezoluţia sale din 1 iunie 2006 privind ameliorarea relaţiilor UE-SUA în cadrul Acordului de Parteneriat Transatlantic şi al relaţiilor economice transatlantice UE – SUA[9],

–       având în vedere Rezoluţiile sale din 23 octombrie 2003 privind pacea şi demnitatea în Orientul Mijlociu şi din 7 septembrie 2006 privind situaţia din Orientul Mijlociu[10],

–       având în vedere Rezoluţia sa din 7 septembrie 2006 privind relaţiile UE-China[11],

–       având în vedere concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 15 şi 16 decembrie 2005 privind „Uniunea Europeană şi Africa: către un parteneriat strategic”,

–       având în vedere Rezoluţia sa din 10 martie 2005 privind revizuirea Tratatului de neproliferare – Arme nucleare în Coreea de Nord şi Iran[12], care preconizează principiul „no say, no pay” (nu participi, nu eşti plătit) pe care UE îl va aplica în cadrul negocierilor cu peninsula coreeană,

–       având în vedere Rezoluţia sa din 23 martie 2006 privind siguranţa aprovizionării energetice în Uniunea Europeană[13],

–       având în vedere Rezoluţiile sale din 18 mai 2006 privind raportul anual cu privire la drepturile omului în lume 2005 şi politica UE în domeniu[14], şi din 14 februarie 2006 privind drepturile omului şi clauza democraţiei în cadrul acordurilor UE[15],

–       având în vedere Rezoluţia sa din 13 decembrie 2006 privind aspectele instituţionale ale capacităţii Uniunii Europene de a integra noi state membre[16],

–   având în vedere Rezoluţia sa din 13 decembrie 2006 privind strategia de extindere şi principalele provocări 2006-2007[17],

–       având în vedere articolul 112 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–       având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe şi avizul Comisiei pentru bugete (A6-0130/2007),

A.     întrucât în aşteptarea faptului că abordarea a posteriori a Consiliului de a înainta numai o listă descriptivă a activităţilor din domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC), desfăşurate în anul precedent, în locul consultării anterioare a Parlamentului, aşa cum este prevăzut în articolul 21 din Tratatului privind Uniunea Europeană va fi corectată, de acum înainte, prin intermediul unei interpretări constructive a punctelor 42 şi 43 din noul Acord interinstituţional privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară din 17 mai 2006[18];

B.     întrucât Consiliul ar trebui să înlocuiască definitiv această practică cu aceea a unei consultări reale a Parlamentului, astfel încât să se asigure faptul că opiniile Parlamentului au un impact real asupra opţiunilor avute în vedere pentru anul care urmează;

C.     întrucât, ca urmare celei de-a cincea extinderi a UE, 18 state membre au ratificat Tratatul Constituţional dar este necesar ca ratificarea deplină şi intrarea în vigoare a Tratatului să fie continuate, astfel încât să existe siguranţa că Uniunea este pregătită să facă faţă responsabilităţilor, ameninţărilor şi provocărilor existente astăzi la nivel global;

D.     întrucât prevederile noului Tratat Constituţional privind relaţiile externe nu au fost contestate pe parcursul procesului de ratificare şi, ca urmare, PESC ar putea juca un rol important în sporirea gradului de încredere în Uniune, în rândul publicului larg;

E.     întrucât acţiunile externe ale Uniunii, ca întreg, şi cele ale PESC, în special, trebuie să ţină seama de interesele Uniunii, în special de gradul de apropiere al fiecărei ţări şi regiuni terţe de modelul şi valorile europene, precum şi de faptul că Uniunea, ca actor geopolitic important pe plan mondial, se comportă ca o uniune politică, economică, socială şi ecologică de state şi naţiuni angajate în lupta pentru pace, care acţionează în conformitate cu principiile democraţiei, statului de drept şi dreptăţii sociale şi, prin urmare, are nevoie de parteneri politici şi economici puternici şi de încredere;

F.     întrucât eficacitatea şi credibilitatea politicii externe comune au fost recent subminate prin dreptul de veto exercitat de anumite state membre privind aspecte bilaterale, în ciuda eforturilor depuse de alte state membre de a ajunge la un compromis; întrucât statele membre ar trebui să acţioneze imparţial şi să se abţină de la exercitarea dreptului veto, limitând această procedură la aspecte extrem de sensibile de interes european;

G.     întrucât dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, a statului de drept şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale rămân obiective-cheie ale PESC şi întrucât PESC ar trebui să se concentreze, în special, pe integrarea economică, diplomaţie, prevenirea crizelor civile şi gestionarea conflictelor;

H.     întrucât, în scopul de a fi credibili, atât pentru PESC cât şi Politica Externă de Securitate şi Apărare (PESA) trebuie să beneficieze de resurse suplimentare pentru a răspunde obiectivelor acestora;

I.      întrucât finanţarea operaţiilor militare de către Uniunea Europeană nu este de fapt circumscrisă sferei acoperite de examinarea democratică realizată atât de parlamentele naţionale cât şi de Parlamentul European,

Ratificarea Tratatului Constituţional ca aspect principal şi opţiune fundamentală a PESC pentru 2007

1.      exprimă opinia că, fără Tratatul Constituţional, care a fost ratificat de 18 ţări, Uniunea Europeană nu poate elabora o politică externă şi de securitate care să poată răspunde, cel puţin parţial, celor mai importante provocări, precum globalizarea, statele eşuate şi în faliment, migraţia transfrontalieră, terorismul internaţional, dependenţa de energie şi schimbările climatice; consideră că eficienţa PESC presupune dezvoltarea resurselor şi a capacităţilor necesare pentru a salvgarda siguranţa, independenţa şi integritatea Uniunii şi a statelor membre ale acesteia; reaminteşte, în această privinţă, susţinerea extinsă existentă în toate statele membre în vederea consolidării rolului Uniunii în lume, întrucât statele membre nu mai pot exercita separat acest rol pentru cetăţeni; subliniază necesitatea finalizării Tratatului Constituţional, care reprezintă una din priorităţile principale, atât pentru preşedinţiile UE actuale, cât şi pentru cele viitoare;

2.      consideră necesară crearea postului de ministrului al afacerilor externe şi consideră că este indispensabil ca acesta să fie membru al Comisiei şi, în acelaşi timp, preşedinte al Consiliului Afaceri Externe, pentru ca Politica externă şi de securitate comună să dobândească continuitate şi coerenţă şi pentru ca Europa să se poată exprima cu o singură voce;

3.      consideră, din acest punct de vedere, că înfiinţarea noului post de ministru UE al afacerilor externe ar trebui să fie însoţită de un angajament real din partea statelor membre de a defini şi de a pune în aplicare o politică externă comună reală şi eficientă, care să reflecte interesele generale ale Uniunii Europene;

4.      constată că clauza de asistenţă reciprocă, cooperarea structurală, Serviciul european de acţiune externă şi personalitatea juridică unică reprezintă exemple ale progreselor Tratatului Constituţional a căror punere în aplicare se impune urgent;

5.      semnalează faptul că un consens politic şi social privind o mai puternică integrare a politicii externe şi de securitate oferă o bază solidă pentru avansarea procesului constituţional;

6.      îndeamnă din nou şefii de state şi de guverne să finalizeze Tratatul Constituţional până la sfârşitul lui 2008, nu doar ca o condiţie preliminară pentru extinderile ulterioare, ci şi pentru a permite Uniunii să lucreze într-un mod mai eficient, mai transparent şi mai democratic în domeniile de acţiune externă şi cele ale PESC/PESA;

Îmbunătăţirea eficacităţii, coerenţei şi vizibilităţii PESC

7.      salută înfiinţarea Agenţiei Europene de Apărare, dezvoltarea conceptului de „grupuri tactice de luptă”, crearea politicii europene de vecinătate şi aplicarea clauzei de solidaritate pentru a contracara ameninţările sau atacurile teroriste, precum şi stabilirea obiectivelor civile globale, a echipelor de intervenţie în cazul crizelor civile şi a parteneriatului de consolidare a păcii în temeiul instrumentului de stabilitate; îndeamnă Comisia să stabilească corpul civil pentru pace, astfel cum a fost solicitat de către Parlament prin câteva rezoluţii;

8.      consideră necesar ca Consiliul şi Comisia să utilizeze posibilităţile lor procedurale şi organizatorice în vederea consolidării legăturilor dintre primul şi cel de-al doilea pilon, prin:

(a)    înaintarea de propuneri comune din partea Înaltului Reprezentant pentru PESC şi a Comisiei către Consiliu, atât în ceea ce priveşte PESC, cât şi acţiunile externe;

(b)    întâlniri comune regulate între grupul de comisarii însărcinaţi cu relaţiile externe, Înaltul Reprezentant pentru PESC şi delegaţiile Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European cu scopul de a evalua şi coordona mai bine priorităţile strategice;

(c)    întâlniri comune regulate între grupurile de lucru ale Consiliului şi COREPER, raportorii Comisiei şi ai Parlamentului, cu scopul de a înţelege mai bine poziţiile fiecăruia;

(d)    utilizarea frecventă a mecanismului „Grupurilor-cheie ale UE ”, creat iniţial pentru a se ocupa de aspectele de natură politică din Somalia, în 2004, acesta fiind un mecanism care întăreşte legăturile instituţionale şi apropie Înaltul Reprezentant pentru PESC şi Consiliul, Comisia, Preşedinţia, precum şi statele membre care doresc acest lucru; evidenţiază totuşi că acest mecanism este adecvat ,mai ales, în ceea ce priveşte aspectele de politică externă care nu provoacă dezacorduri majore între statele membre şi care rămân, în acelaşi timp, importante pentru un anumit număr dintre acestea;

(e)    împărtăşirea fără rezerve a informaţiilor, rapoartelor şi analizelor întocmite de servicii, delegaţii, reprezentanţi speciali, ambasade etc. ale Uniunii şi instituţiilor sale, precum şi ale statelor membre;

(f)     îmbunătăţirea cooperării între Direcţiile pentru acţiuni externe ale celor trei instituţii ale Comunităţii prin facilitarea unor întâlniri de lucru regulate şi schimburi la nivel înalt şi mediu, inclusiv rotaţia şi schimbul de funcţionari publici europeni care lucrează pe probleme de afaceri externe;

(g)    încurajarea unui dialog şi lansarea unor proceduri de înfiinţare a unei Academii diplomatice UE;

(h)    încurajarea Comisia să transforme delegaţiile care ţin de domeniul său de responsabilitate în „ambasade” ale Uniunii;

(i)     atribuirea automată de funcţii de Reprezentant Special al Uniunii într-o ţară terţă Şefului delegaţiei UE din acea ţară, aşa cum s-a întâmplat în cazul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei;

(j)     îmbunătăţirea interacţiunii între, pe de o parte, cei 127 de delegaţii şi reprezentanţi, şi, pe altă parte, între alte instituţii ale UE şi delegaţii, miniştri de externe şi ambasade din statele membre prin organizarea de contacte şi întâlniri regulate, furnizarea de asistenţă practică şi realizarea de schimburi reciproce de personal şi oficiali cu rang diplomatic din instituţiile relevante ale statelor membre;

9.      invită statele membre UE care servesc Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite – după instruirea celorlalte state membre – să fie atente la sugestii şi să depună eforturi pentru urmărirea de acţiuni coordonate în cadrul Consiliului de Securitate, reflectând cele mai răspândite puncte de vedere europene;

10.    invită statele membre UE care fac parte, de asemenea, din Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite să îmbunătăţească coordonarea în acest cadru pentru intensificarea eficacităţii acţiunii UE pe plan mondial şi să stabilească un sediu european comun în viitorul apropiat;

11.    consideră că, fără introducerea unui vot cu majoritate calificată în chestiunile PESC, coerenţa, eficacitatea şi vizibilitatea acţiunii externe a Uniunii vor fi serios compromise;

12.    consideră că se poate face mai mult pentru consolidarea dialogului politic cu ţări şi regiuni terţe, în special cu partenerii importanţi, ca şi în direcţia unui grad mai ridicat de proactivitate în domeniul relaţiilor cu organizaţii internaţionale; consideră că reţeaua delegaţiilor Comisiei ar putea fi utilizată într-o manieră mai flexibilă şi mai dinamică;

13.    subliniază faptul că dialogul politic cu ţările terţe trebuie intensificat, mai ales în ceea ce priveşte drepturile omului; consideră, de asemenea, că instituţiile Comunităţii şi statele membre trebuie să se asigure că membrii delegaţiilor acestora cunosc orientările privind drepturile omului aprobate de Consiliu, le susţin şi acţionează în conformitate cu acestea;

14.    reaminteşte, în acest sens, rolul important pe care îl poate avea diplomaţia parlamentară, ca instrument complementar, în ceea ce priveşte relaţiile Uniunii cu ţările şi regiunile terţe; invită Consiliul şi Comisia să stabilească legături strânse, bazate pe cooperare, cu cele trei adunări inter-parlamentare principale (Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE, Adunarea Parlamentară Euro-Mediteraneană şi Adunarea Parlamentară UE-America Latină) care joacă un rol important şi care reunesc parlamentari din întreaga lume, consolidând astfel legitimitatea democratică şi punând la dispoziţie foruri politice valoroase pentru un dialog la nivel global; însărcinează organele competente ale Parlamentului cu coordonarea şi consolidarea sprijinului administrativ necesar acestor adunări inter-parlamentare;

15.    consideră că, pentru a remedia lipsa de coerenţă actuală şi pentru a ajusta „dezechilibrul dintre capacitate şi aşteptări”, Uniunea ar trebui să utilizeze toate mijloacele disponibile în domeniul acţiunii externe, cum ar fi politicile comerciale, de ajutor, politica externă şi PESA, precum şi dimensiunea externă a politicilor de mediu, cercetare, transport, agricultură, pescuit şi afaceri interne;

Recomandări privind diverse aspecte tematice pentru 2007

16.    insistă asupra faptului că, pentru a garanta prosperitate şi siguranţă, ar trebui să se acorde prioritate unui număr limitat de domenii - cum ar fi democraţia consolidată, securitatea umană şi lupta împotriva organizaţiilor teroriste, gestionarea migraţiei, dialogul intercultural, siguranţa energetică, schimbările climatice, controlul armelor şi dezarmarea, neproliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi contribuţia Uniunii la diminuarea sărăciei şi realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului şi dezvoltarea socială, care răspunde mai bine dorinţelor şi preocupărilor cetăţenilor europeni, precum şi aşteptărilor acestora, cu privire la rolul pe care Uniunea urmează să îl joace în domeniul afacerilor internaţionale;

17.    solicită Comisiei să pună accent, în cadrul acelor domenii prioritare, asupra instrumentelor de natură politică, economică, comercială şi financiară cuprinse în primul pilon al tratatelor în vigoare, cu scopul de a răspunde mai bine obiectivelor Uniunii în domeniul afacerilor internaţionale; consideră că acţiunea externă a UE ar putea beneficia, de asemenea, de participarea unui număr mai mare de femei în posturi de conducere, inclusiv în domeniul PESC;

18.    reafirmă necesitatea actualizării strategia de securitate a Uniunii, menţinând dubla abordare politico-militară a acesteia şi conceptele sale de bază privind prevenirea conflictelor şi multilateralismul eficient, incorporând şi siguranţa energetică, schimbările climatice şi împiedicarea răspândirii sărăciei în lume, ca provocări majore pentru securitatea europeană;

19.    susţine faptul că terorismul reprezintă una din cele mai importante ameninţări la adresa securităţii Uniunii, dar trebuie combătut fără a aduce atingere valorilor universale ale democraţiei, statului de drept, drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, precum şi protejării acestora, în strânsă cooperare cu partenerii internaţionali şi conform strategiei stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite;

20.    reaminteşte că, deşi lupta împotriva terorismului reprezintă un element cheie al acţiunii externe a Uniunii, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor civile trebuie să rămână o prioritate pentru Uniunea Europeană; consideră că ar trebui să se facă mult mai mult pentru a consolida cooperarea internaţională în domeniul luptei împotriva terorismului, în conformitate cu dreptul internaţional şi Carta Naţiunilor Unite;

21.    subliniază dimensiunea importantă de politică externă a problemei siguranţei energetice, inclusiv dependenţa Uniunii de energie şi de alte aprovizionări strategice din ţări şi regiuni cu un grad de instabilitate din ce în ce mai mare, precum şi problema accesului la şi dezvoltarea de surse alternative; respinge orice restricţie în materie de aprovizionare energetică, ca instrument politic, şi subliniază nevoia de solidaritate privind politica în domeniul energetic printre statele membre UE; consideră că ar trebui depuse toate eforturile pentru a reduce o asemenea dependenţă; subliniază necesitatea orientării acţiunii externe a Uniunii către o strategie comună şi a sprijinirii proiectelor care încurajează diversificarea aprovizionării energetice;

22.    subliniază interesul vital al Uniunii Europene pentru întărirea guvernării globale, a instituţiilor internaţionale şi a valorii dreptului internaţional; insistă asupra rolului fundamental al Organizaţiei Naţiunilor Unite în dezvoltarea guvernării globale; reiterează nevoia de a implica China şi India, ca puteri în ascensiune, precum şi Rusia, în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii pentru starea guvernării globale şi soluţionarea provocărilor globale, precum cu rolul esenţial pe care ar trebui să-l joace partenerii transatlantici, împreună, în acest context;

23.    subliniază importanţa dezvoltării ulterioare a dimensiunii cooperării regionale în cadrul politicii externe a Uniunii, în special în zona de vecinătate, prin consolidarea relaţiilor cu regiunea Mării Negre şi prin promovarea cooperării atât între vecini, cât şi între Uniune şi vecinii acesteia, cu scopul de a furniza soluţii regionale care să promoveze stabilitatea, dezvoltarea şi prosperitatea;

24.    reaminteşte Uniunii să îşi îndemne partenerii să urmărească dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept, deoarece aceste criterii reprezintă baza unei lumi prospere şi sigure;

25.    îşi exprimă îngrijorarea, în această privinţă, cu privire la primul test de armă antisatelit efectuat de China în ianuarie 2007; consideră acest test drept un semn de extindere a armelor în spaţiu; invită Consiliul să ia iniţiativa, la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru a iniţia negocieri multilaterale în vederea interzicerii acestor arme la nivel internaţional;

26.    consideră că ar trebui să se facă mult mai mult din perspectiva unei acţiuni externe pentru a opri răspândirea sărăciei în lume, pentru a lupta împotriva stigmatizării şi discriminării şi pentru a combate bolile grave; reiterează importanţa menţinerii angajamentelor Uniunii pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului;

27.    salută atât eforturile Comisiei, cât şi cele ale Consiliului în ceea ce priveşte soluţionarea problemei imigraţiei şi a stabilirii ilegale ca parte importantă a acţiunii externe a Uniunii, atât în relaţiile cu ţările de origine, cât şi cu ţările de tranzit; consideră că dezvoltarea cooperării ar trebui, de asemenea, să abordeze cauzele fundamentale ale imigraţiei în masă şi să implice un angajament mai intens din partea UE în soluţionarea conflictelor şi în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, în special în ceea ce priveşte ţările africane; subliniază faptul că lupta împotriva imigraţiei ilegale ar trebui să fie o sarcină juridică şi a poliţiei şi că politicile UE ar trebui, de asemenea, să abordeze cauzele fundamentale ale imigraţiei ilegale;

28.    reiterează Rezoluţia Parlamentului susmenţionată din 14 februarie 2006 privind drepturile omului şi clauza democraţiei în acordurile Uniunii Europene şi invită Comisia şi Consiliul să se conformeze recomandărilor stabilite în rezoluţia respectivă, pentru a administra mai bine acordurile de orice natură între Uniune şi numeroasele state partenere, acolo unde clauzele democraţiei reprezintă deja un element esenţial; reiterează angajamentul său pentru combaterea impunităţii acelora care se fac vinovaţi de crime de război, crime împotriva umanităţii şi alte încălcări grave ale drepturilor omului, inter alia prin consolidarea rolului Curţii Penale Internaţionale;

29.    subliniază necesitatea punerii eficiente în aplicare a drepturilor omului, a clauzelor de neproliferare şi antiterorism în acordurile de orice natură cu ţările terţe, evitând modificările ad hoc pentru a asigura coerenţa şi eficienţa; invită Comisia să prezinte propuneri în cadrul noii stabilităţi, preaderării, a Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI) şi a Iniţiativei privind capacităţile de apărare (DCI) în vederea asigurării, în cadrul legal respectiv al acestor instrumente, de asistenţă tehnică şi financiară ţărilor terţe pentru a le ajuta să îşi onoreze angajamentele care rezultă din clauzele susmenţionate; subliniază necesitatea punerii în aplicare a acestor noi instrumente într-o manieră îndreptată către completarea şi asigurarea consecvenţei cu noul Instrument European pentru Democraţie şi Drepturile Omului;

Priorităţi în zonele geografice pentru 2007

30.    recomandă luarea de măsuri pentru ca extinderea Uniunii să reprezinte în continuare un obiectiv-cheie al ordinii de zi politice a Uniunii, în 2007, chiar dacă trebuie să se respecte capacitatea Uniunii de a integra noi state membre (luând în considerare impactul extinderii instituţiilor Uniunii asupra resurselor sale financiare şi asupra capacităţii sale de a-şi urmări obiectivele politice), de a întări Politica Europeană de Vecinătate, inclusiv prin iniţiative de consolidare a relaţiilor economice, politice şi în domeniul siguranţei şi al energiei între UE şi ţările din zona Mării Negre, de a continua eforturile pentru a contribui la stabilizarea Balcanilor de Vest, inclusiv pregătiri pentru aderarea la UE, în concordanţă cu Agenda de la Salonic, de a relua negocierile cu Serbia asupra Acordului de stabilizare şi asociere, de a consolida cooperarea euro-mediteraneană, de a dezvolta un parteneriat extins şi echilibrat cu Rusia, care să cuprindă provocările internaţionale, comerţul şi energia, dar mai ales problemele privind drepturile omului şi democratizarea, precum şi de a aprofunda relaţiile cu Asia Centrală prin intermediul unei cooperări depline cu organismele internaţionale relevante care desfăşoară acţiuni în regiune;

31.    consideră că promovarea solidarităţii naţionale, stabilităţii, păcii şi dezvoltării economice şi democratice trebuie să se numere în continuare printre priorităţile politicii Uniunii faţă de Afganistan pentru anii viitori; solicită să se aloce pentru aceste operaţiuni o finanţare sigură care să poată fi planificată pe termen mediu; consideră că este necesar ca Uniunea Europeană să susţină, în special, dezvoltarea instituţiilor naţionale şi de stat puternice, dezvoltarea economică şi culturală a ţării, dezarmarea miliţiilor private şi lupta împotriva cultivării şi comercializării drogurilor;

32.    salută noua iniţiativă din Asia Centrală prezentată de preşedinţia germană, care ar putea avea drept consecinţă o abordare mai eficientă şi mai angajată în politica externă a Uniunii Europene faţă de această regiune; consideră că iniţiativa ar putea dezvolta o cooperare unică şi extinsă între UE şi ţările din Asia Centrală; consideră că Uniunea Europeană are un interes vital în urmărirea unei stabilităţi sporite în dezvoltarea economică şi a unei guvernări şi consemnări mai bune a drepturilor omului în regiune;

33.    reiterează, în lumina multilateralismului eficient, necesitatea continuării reformei Naţiunilor Unite în totalitatea sa, cu un accent special pe reforma privind Consiliul de Securitate; salută, în această privinţă, eforturile promiţătoare pentru reformă iniţiate de Preşedintele Adunării Generale;

34.    consideră că ar trebui să se facă toate eforturile pentru a stabiliza situaţia din Liban şi că Comisia ar trebui să supravegheze cu precizie şi în profunzime modalităţile în care se utilizează asistenţa financiară a UE; invită Consiliul să-şi intensifice eforturile în cadrul Cvartetului Orientului Mijlociu (SUA, Federaţia Rusă, UE şi ONU) pentru a promova negocierile între israelieni şi palestinieni cu scopul de a ajunge la o soluţie de pace globală pe baza a două state sigure şi viabile; recomandă un angajament mai intens din partea Uniunii faţă de poziţia Cvartetului (angajament pe calea non-violenţei, recunoaşterea Israelului şi acceptarea acordurilor precedente şi obligaţiile care includ harta rutieră); consideră că înfiinţarea noului guvern palestinian pentru unitate naţională şi recunoaşterea acordurilor precedente cu Israel ar trebui să îndemne UE să-şi intensifice implicarea în Palestina; fără a ţine cont de aspectul precedent; consideră că guvernul israelian şi cel palestinian ar trebui să respecte, ca şi chestiune de principiu, graniţa stabilită în 1967, drept linie de demarcaţie între două state recunoscute reciproc ca state independente; consideră că implicarea directă a ţărilor arabe ar putea, de asemenea, să se dovedească fructuoasă în această privinţă; sprijină solicitarea Cvartetului privind asistenţa internaţională continuă pentru poporul palestinian;

35.    recomandă, de asemenea, parcurgerea etapelor pentru a consolida relaţiile transatlantice cu Statele Unite pe de o parte şi cu America Latină pe de altă parte, intensificând procesul acesteia de integrare, pe o bază egală, inclusiv lupta împotriva terorismului, respectând totodată drepturile omului şi dreptul internaţional, printr-un nou acord de parteneriat transatlantic care să înlocuiască Noua agendă transatlantică existentă în prezent; sugerează, în această privinţă, înfiinţarea unui mecanism de revizuire periodică pentru acest acord de parteneriat transatlantic, similar cu mecanismul de revizuire al Strategiei Europene de Securitate, prin care experţi din UE şi din Statele Unite se străduiesc constant să îmbunătăţească parteneriatul transatlantic, astfel încât acesta să fie exploatat la întregul său potenţial;

36.    recomandă, de asemenea, continuarea negocierilor Acordului de Parteneriat cu China, cu condiţia să se realizeze progrese substanţiale în domeniul democraţiei şi al drepturilor omului, aprofundarea parteneriatului strategic cu India, consolidarea cooperării politice şi economice cu Japonia şi ASEAN, precum şi exercitarea unui rol activ de către Uniune cu privire la problemele nerezolvate din Peninsula coreeană, care să nu se limiteze la o simplă finanţare;

37.    recomandă ferm parcurgerea etapelor pentru implicarea decisivă în implementarea strategiei UE-Africa dincolo de politicile tradiţionale în materie de ajutor şi dezvoltare, în mod special în vederea iminentei preşedinţii portugheze care va găzdui următoarea reuniune la nivel înalt UE-Africa, precum şi pentru intensificarea procesului de integrare regională a Americii Latine, prin încheierea Acordului de Asociere UE-Mercosur şi prin iniţierea negocierilor pentru acorduri similare cu ţările din America Centrală şi Comunitatea Andină;

38.    subliniază necesitatea de a da un nou impuls Procesului de la Barcelona cu scopul de a consolida dezvoltarea economică, socială şi democratică echilibrată a ţărilor vizate;

39.    consideră că, în lumina deciziei iminente a Consiliului de Securitate al ONU privind propunerea cuprinzătoare pentru stabilirea statutului provinciei Kosovo, UE trebuie să fie pregătită pe deplin pentru îndeplinirea noilor sale sarcini şi responsabilităţi în regiune; mai mult, invită Consiliul să adopte măsuri mai ferme şi mai eficiente în ceea ce priveşte conflictele îngheţate din Caucazul de sud şi Transnistria;

40.    face referire la rezoluţiile şi rapoartele extinse privind diferitele zone geografice de interes pentru Uniune, deoarece ele conţin contribuţii valoroase la dezbaterea privind modul în care politica Uniunii ar trebui să evolueze faţă de aceste zone geografice;

Controlul parlamentar privind Politica Externă şi de Securitate Comună

41.    ia act de raportul anual descriptiv asupra activităţilor PESC din 2005 înaintat de Consiliu la 30 iunie 2006; reiterează necesitatea pentru Consiliu nu doar de a informa Parlamentul, ci, mai ales, de a implica deplin Parlamentul în principalele aspecte şi alegeri de bază ale PESC pentru 2007; regretă faptul că Consiliul a neglijat, încă o dată, dreptul Parlamentului de a fi consultat anual ex ante asupra aspectelor iminente şi a opţiunilor pentru 2006, astfel cum este prevăzut în articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi în Acordul interinstituţional din 6 mai 1999;

42.    observă că, în ciuda nerespectării de către Consiliu a articolului 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, nu este posibil, din motive procedurale, să se sesizeze practica Consiliului Curţii de Justiţie, deoarece articolul 46 din Tratatul privind Uniunea Europeană nu include articolul 21 în lista exhaustivă de cazuri în care dispoziţiile Tratatului CE privind acţiunile înaintea Curţii de Justiţie de aplică şi în domeniul PESC;

43.    subliniază, totuşi, că practica Consiliului doar de a informa Parlamentul şi de a înainta o listă descriptivă privind activităţile PESC efectuate în anul anterior, în loc să consulte într-adevăr Parlamentul, la începutul fiecărui an, cu privire la aspectele principale şi opţiunile fundamentale care vor fi făcute pentru acel an şi, ulterior, semnalarea ulterioară Parlamentului privind luarea în considerare a contribuţiei şi, dacă este cazul, modul în care acest lucru s-a realizat, ceea ce constituie o încălcare de facto chiar a esenţei articolului 21;

44.    invită Consiliul să remedieze această situaţie prin interpretarea punctelor 42 şi 43 din noul Acord interinstituţional privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară într-un sens mai larg, mai flexibil pentru a asigura dreptul Parlamentului de a fi consultat anual ex ante asupra aspectelor şi opţiunilor iminente ale PESC; subliniază faptul că nimic din tratatele existente nu sugerează că termenul de „consultare” are un sens diferit în articolul 21 susmenţionat faţă de sensul obişnuit din legislaţia comunitară;

45.    subliniază faptul că este dispus să organizeze, la începutul fiecărui an, o dezbatere cu Consiliul şi Înaltul Reprezentant/Secretarul General al Consiliului asupra aspectelor principale şi a opţiunilor fundamentale în domeniul PESC pentru anul următor, întrucât acesta oferă oportunitatea ideală de a consulta Parlamentul; mai mult, consideră că ar fi util, în special, pentru candidaţii la postul de Înalt Reprezentant/Secretar General să-şi prezinte programele înaintea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European;

46.    încurajează atât Consiliul, cât şi statele membre să continue consolidarea controlului parlamentar privind PESA, asigurându-se că Parlamentul joacă un rol major, utilizând mecanismul de dialog structurat prevăzut în noul Acord interinstituţional şi printr-o cooperare mai strânsă între Parlamentul European şi parlamentele naţionale;

47.    subliniază importanţa implicării active a Parlamentului European în procedura de încheiere a tratatelor internaţionale şi a acordurilor dintre UE şi ţările terţe, precum şi în discuţiile cu privire la acestea;

48.    propune luarea de măsuri pentru a consolida, în special, controlul exercitat de Parlament asupra serviciilor de informaţii şi de securitate privind:

(a)    relaţiile dintre instituţiile şi agenţiile UE:

–      conferind Parlamentului dreptul de a numi şi demite coordonatorul însărcinat cu lupta împotriva terorismului şi directorii SitCen, ai Centrului pentru Sateliţi al UE (EUSC) şi ai Eurojust;

–      asigurându-se că coordonatorul însărcinat cu lupta împotriva terorismului şi directorii SitCen, EUSC şi Eurojust înaintează un raport anual Parlamentului asupra activităţilor lor şi asupra bugetului şi asigurându-se că orice recomandări şi remarci ulterioare din partea Parlamentului sunt luate în considerare în mod corespunzător;

(b)    relaţiile dintre statele membre şi instituţiile şi agenţiile UE:

–      prin dezvoltarea cooperării dintre Parlamentul European şi parlamentele naţionale, astfel încât să asigure un control democratic al agenţiilor şi organelor de informaţii ale UE, precum şi transparenţa şi garantarea pentru cetăţenii Uniunii Europene a activităţilor serviciilor de securitate şi de informaţie atât ale UE, cât şi naţionale;

–      prin actualizarea Acordului interinstituţional din 7 noiembrie 2002 privind finanţarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene[19] pentru a include informaţiile sensibile în toate activităţile PESC şi pentru a garanta faptul că Parlamentul este informat pe deplin asupra oricăror informaţii disponibile cu privire la acest domeniu, în ansamblul său;

–      prin consolidarea, în special, a rolului comisiei speciale existente în cadrul Parlamentului European, aşa cum este menţionat în Acordul interinstituţional din 20 noiembrie 2002 privind accesul Parlamentului European la informaţii sensibile ale Consiliului cu privire la politica de securitate şi apărare[20], cu scopul de a-i permite să controleze noile organe de informaţii la nivel UE (EUSC, SitCen, Biroul coordonatorului însărcinat cu lupta împotriva terorismului, Eurojust şi personalul militar al UE);

–      prin conferirea de puteri reale coordonatorului însărcinat cu lupta împotriva terorismului, prin consolidarea atribuţiilor şi a mandatului acestuia;

(c)    relaţiile dintre UE şi ţările terţe:

–      prin implicarea într-un schimb de informaţii şi cele mai bune practici între comisia specială din cadrul Parlamentului şi comisiile însărcinate cu informaţiile din cadrul Congresului Statelor Unite;

–      prin solicitarea adresată ţărilor terţe şi, în special, ţărilor în curs de aderare sau asociate, de a împărtăşi informaţiile sensibile disponibile sau materiale de informaţii privind PESC cu omoloagele lor din UE, prin intermediul parlamentelor sau guvernelor lor;

Finanţarea PESC/PESA

49.    consideră că cuantumul total de 1740 miliarde EUR alocat pentru PESC pentru perioada 2007-2013 este insuficient pentru a realiza ambiţiile Uniunii ca actor global, recunoscând faptul că finanţarea PESC stabilită pentru 2007, care se ridică la 159,2 milioane EUR, reprezintă un pas înainte important în comparaţie cu alocările de fonduri anterioare;

50.    salută consolidarea capitolului PESC negociat în cele din urmă de Parlament şi Consiliu care au convenit ca cel puţin 1 740 milioane EUR să fie disponibili pentru PESC în perioada 2007-2013; reaminteşte că acest nivel este, de fapt, de peste trei ori mai ridicat decât nivelul de finanţare prevăzut în vechile perspective financiare şi, din acest motiv, presupune un control parlamentar consolidat şi, din partea Consiliului, o cooperare ameliorată;

51.    salută noul Acord interinstituţional privind disciplina bugetară şi buna gestiune financiară din 17 mai 2006, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007 şi care intensifică, în special, participarea Parlamentului în procesul de luare a deciziilor privind PESC şi care permite un control democratic sporit al acţiunilor externe ale Uniunii şi al finanţării acţiunilor PESC, consolidează şi ameliorează dispoziţiile anterioare ale PESC privind consultările politice periodice cu Parlamentul European;

52.    îşi reafirmă dezamăgirea faţă de faptul că rapoartele anuale ale Consiliului au fost până în prezent limitate la descrierea activităţilor PESC, astfel cum menţionează Consiliul însuşi în preambul, în ciuda faptului că articolul 28 din Tratatul UE prevede o consultare privind principalele aspecte şi opţiunile fundamentale în domeniul PESC, inclusiv implicaţiile sale financiare, şi luarea în considerare a opiniilor Parlamentului;

53.    ia act, în special, de punctele 42 şi 43 din Acordul interinstituţional din 2006 privind finanţarea PESC şi prevede un dialog structurat între Consiliu şi Parlament, ceea ce ar putea contribui la o consultare reală cu comisia responsabilă, dacă aceasta este interpretată într-un mod constructiv şi flexibil; consideră, în acest sens, că schimbul de scrisori explicative între preşedinţia finlandeză şi preşedinţii celor două comisii implicate satisfac parţial cerinţa privind consultarea Parlamentului;

54.    avertizează cu privire la interpretarea restrictivă a punctului 43 din Acordul interinstituţional, care ar putea duce la o situaţie în care se neglijează dreptul Parlamentului la o consultare reală, la începutul fiecărui an, asupra aspectelor principale şi a opţiunilor fundamentale care vor fi făcute pentru acel an în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind UE;

55.    consideră că, până în prezent, o evaluare veritabilă a implicaţiilor financiare pentru bugetul UE a fost împiedicată de o lipsă de informaţii proactive din partea Consiliului, deşi, în ultimii ani, s-au organizat reuniuni comune pe această temă; consideră că, o dată cu semnarea noului Acord interinstituţional, a sosit clipa să se pună în aplicare atât litera, cât şi spiritul acestor dispoziţii, care au fost clar formalizate;

56.    regretă faptul că, până acum, Consiliul nu a furnizat informaţii financiare substanţiale decât după adoptarea deciziilor definitive, ignorând scopul însuşi al exerciţiului; salută, totuşi, faptul că s-au înregistrat unele ameliorări în această privinţă, în special legate de noua misiune din Kosovo, şi aşteaptă ca această evoluţie să continue periodic;

57.    subliniază, în această privinţă, punctele 42 şi 43 din noul Acord interinstituţional; subliniază, în special, faptul că, pentru a se conforma pe deplin noului Acord interinstituţional, Consiliul trebuie să consulte Parlamentul, până la 15 iunie în fiecare an, privind un document care să prezinte principalele aspecte şi opţiunile fundamentale în domeniul PESC pentru viitor, inclusiv implicaţiile lor financiare; subliniază faptul că trebuie inclusă o evaluare a măsurilor lansate în cursul anului precedent şi estimează că, în ansamblu, aceasta ar putea constitui baza unui control democratic într-adevăr îmbunătăţit;

58.    regretă faptul că, dată fiind suma insuficientă alocată deja PESC pentru perioada 2007-2013, articolul specific din capitolul privind bugetul PESC, dedicat reprezentanţilor speciali ai Uniunii Europene, nu evită proliferarea trimişilor de acest tip, care, prin definiţie, ar trebui să fie numiţi doar în cazuri speciale şi nu ar trebui să slăbească rolul delegaţiilor Comisiei la faţa locului;

59.    reaminteşte că reprezentanţii speciali ai Uniunii Europene se încadrează în bugetul PESC şi că toate dispoziţiile relevante de la punctul 42 din Acordul interinstituţional se aplică, de asemenea, în cazul consecinţelor financiare legate de extinderea mandatelor acestora; consideră că este necesar să se stabilească criterii în ceea ce priveşte numirea şi evaluarea reprezentanţilor speciali ai UE, inclusiv definirea şi obiectul sarcinilor acestora, durata mandatului, coordonarea şi complementaritatea cu delegaţiile CE din cadrul primului pilon şi o evaluare a potenţialei lor „valori adăugate”; invită Consiliul şi Comisia să coopereze în această privinţă, inter alia acordând acces, în timp util, la rapoartele de evaluare, care ar trebui să conţină informaţii substanţiale, aprofundate şi obiective şi să fie elaborate sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant;

60.    îşi exprimă preocuparea deosebită cauzată de faptul că acţiunile mixte din cadrul PESC, care implică cheltuieli generate atât de acţiunile civile, cât şi militare sau cu implicaţii de apărare, au fost, până în prezent, aproape imposibil de evaluat de către orice parlament; subliniază că acest lucru este cauzat de situaţia fragmentată în care, pe de o parte, parlamentele naţionale pot examina latura militară/de apărare a finanţării, în timp ce, pe de altă parte, Parlamentul European poate examina doar aspectele civile; subliniază faptul că aceste acţiuni civile şi militare combinate ar trebui să poată fi examinate în totalitatea lor şi invită, prin urmare, Consiliul şi Comisia să coopereze pe deplin în vederea găsirii de modalităţi care să permită obţinerea unei imagini de ansamblu a acestor misiuni şi a structurii lor multiple de finanţare;

61.    regretă că noul Acord interinstituţional nu prevede, în mod specific, ca acele costuri comune ale operaţiunilor miliare în cadrul PESA să fie finanţate din bugetul Comunităţii, întrerupând astfel practica existentă de a recurge la bugetele auxiliare ale statelor membre sau la fondurile iniţiale;

62.    regretă, prin urmare, că noul Acord interinstituţional nu modifică regulile existente privind operaţiunile PESA, cum ar fi principiul „costs lie where they fall” (costurile sunt suportate de ţările care angajează personalul) sau oricare alte astfel de aranjamente ad hoc, cum ar fi aşa-numitul „mecanism ATHENA”; reaminteşte că astfel de aranjamente perpetuează povara financiară asupra acelor state membre care au cea mai mare contribuţie la faţa locului, punând astfel în pericol participarea viitoare la operaţiunile PESA şi crearea unei situaţii care ar putea fi uşor evitată prin finanţarea unor astfel de operaţiuni din bugetul UE;

63.    regretă faptul că, în cel puţin un caz, Consiliul a finanţat anumite costuri prin „mecanismul ATHENA” interguvernamental, deşi Comisia consideră, în mod evident, că respectivele cheltuieli ar fi trebuit finanţate din bugetul UE; consideră că Consiliul şi Comisia au obligaţia de a informa şi de a se consulta cu Parlamentul în domeniile în caz de incertitudine şi nu poate accepta deciziile unilaterale ale Consiliului;

64.    solicită Consiliului să informeze Parlamentul referitor la noile dispoziţii privind „mecanismul ATHENA” adoptate de miniştri în decembrie 2006; este surprins de faptul că Consiliul nu a considerat necesar să informeze Parlamentul cu privire la acest subiect în cursul celor două reuniuni comune din toamna lui 2006, dat fiind faptul că acest subiect fusese deja discutat mai devreme în cursul anului;

65.    reiterează, în această privinţă, propunerea sa privind o nouă metodologie bugetară pentru a consolida transparenţa cheltuielilor PESC şi pentru a sprijini dezvoltarea capacităţilor militare şi civile necesare realizării obiectivelor Strategiei Europene de Securitate:

(a)    într-o primă etapă, Consiliul ar trebui să elaboreze un document bugetar care să reflecte angajamentele statelor membre de a respecta obiectivul civil global pentru 2008 şi obiectivul militar global pentru 2010;

(b)    în a doua etapă, statele membre ar trebui să se angajeze faţă de PESA printr-un „buget„ virtual, urmând a fi supus unei dezbateri comune anuale a Parlamentului European şi a parlamentelor statelor membre, în care ar înscrie, pe o bază multianuală, fonduri destinate finanţării echipamentelor şi angajaţilor necesari pentru operaţiunile PESA, evidenţiind astfel sumele pe care statele membre sunt pregătite să le aloce pentru PESA şi garantând o transparenţă sporită în ceea ce priveşte cheltuielile militare;

(c)    deciziile comune finale privind raţionalizarea bugetului pentru PESC şi PESA, inclusiv luarea în considerare a cheltuielilor naţionale la nivelul UE în contextul securităţii şi apărării, ar trebui să facă parte din sistemul financiar revizuit al Uniunii preconizat pentru 2008-2009;

66.    constată că creditele neutilizate din capitolul PESC, în special creditele recuperate, sunt considerate de către Comisie ca fiind „venituri alocate” în sensul Regulamentului financiar şi sunt, prin urmare, reînscrise în limitele bugetare aferente exerciţiului următor; nu este convins că această procedură este compatibilă cu dispoziţiile Regulamentului financiar şi solicită Curţii de Conturi să examineze această problemă;

*

* *

67. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Secretarului General al NATO, precum şi Preşedintelui Adunării Consiliului Europei.

OPINION of the Committee on Budgets (28.2.2007)

for the Committee on Foreign Affairs

on the annual report from the Council to the European Parliament on the main aspects and basic choices of CFSP, including the financial implications for the general budget of the European Communities (point H, paragraph 40, of the Interinstitutional Agreement of 6 May 1999) - 2005
(2006/2217(INI))

Draftsman: Antonis Samaras

SUGGESTIONS

The Committee on Budgets calls on the Committee on Foreign Affairs, as the committee responsible, to incorporate the following suggestions in its motion for a resolution:

1.    Welcomes the new Interinstitutional Agreement (IIA) on budgetary discipline and sound financial management of 17 May 2006, which came into force on 1 January 2007, and which consolidates and enhances the previous CFSP provisions on the regular political consultation with the European Parliament; considers that the implementation of this agreement will be crucial for improved democratic scrutiny of the financing of CFSP actions;

2.    Welcomes the reinforcement of the CFSP chapter finally negotiated between Parliament and Council, agreeing that at least EUR 1 740 million will be available for the CFSP over the period 2007-2013; recalls that this level will in fact more than triple the funding level of the old financial perspective and, precisely for that reason, will need to be accompanied by strengthened measures for parliamentary control and improved cooperation on the part of the Council;

3.    Reiterates its disappointment that the Council's annual reports have so far been essentially limited to a description of CFSP activities, as even stated by the Council itself in the preambles, although Article 28 of the EU Treaty provides for a consultation on the main aspects and basic choices of the CFSP, including its financial implications, and taking into consideration Parliament's views;

4.    Believes that a genuine assessment of the financial implications for the EU budget has so far been hampered by a lack of pro-active information on the part of the Council even though joint meetings on this issue have been held for the past years; considers that, with the signing of the new IIA, the moment has now come to implement both the letter and the spirit of these provisions which have now been clearly formalised;

5.    Regrets the Council's previous attitude of only providing substantial financial information once the final decisions have already been taken, thus defeating the very purpose of the exercise; welcomes however some improvement in this regard, notably in connection with the new Kosovo mission, and expects this to continue on a regular basis;

6.    Underlines in this respect Points 42 and 43 of the new IIA; specifically emphasises the need for Council to consult the Parliament on a forward-looking document setting out the main aspects and basic choices of CFSP, including their financial implications, by 15 June each year fully in accordance with the new IIA; underlines that an evaluation of the actions launched in the previous year is to be included and believes that, taken together, this could provide the basis for genuinely improved democratic scrutiny;

7.    Expresses particular worry that mixed CFSP actions, entailing expenditure resulting from both civilian actions and actions with military or defence implications, have so far been almost impossible to assess by any parliament; points out that this results from the fragmented situation in which, on the one hand, national parliaments have insight into the military/defence part of the financing and, on the other, the European Parliament has insight into solely the civilian aspects; underlines that these combined civilian and military actions should be able to be scrutinised as to their full scope and therefore calls on the Council and the Commission to cooperate fully in finding ways to obtain an overall picture of these missions and their multiple financing structure;

8.    Recalls that European Union Special Representatives fall under the CFSP budget and that all the relevant provisions of Point 42 of the IIA also apply as regards the financial consequences of the extension of their mandates; is of the opinion that there is a need to establish criteria for the appointment and evaluation of EU Special Representatives, including the definition and purpose of their tasks, length of mandate, coordination and complementarity with the EC delegations under the first pillar and an assessment of their potential "added value"; calls on the Council and Commission to cooperate in this respect including by providing timely access to the evaluation reports, which should include substantial, thorough and objective information and be drawn up under the responsibility of the High Representative;

9.    Regrets that, in at least one case, the Council has financed certain costs through the inter-governmental "Athena mechanism", although the Commission clearly considered that the expenditure in question should have been financed from the EU budget; considers that the Council and the Commission have an obligation to inform and consult with the Parliament in areas of doubt and cannot accept unilateral decisions by the Council;

10.  Asks the Council to update the Parliament on the new provisions concerning the "Athena mechanism" adopted by Ministers in December 2006; is surprised that the Council did not see fit to inform the Parliament on this matter in the course of the two joint meetings held in the autumn of 2006 given the fact that this item had been discussed earlier in the year;

11.  Notes that any underspending, notably recoveries, in the CFSP chapter is subsequently treated by the Commission as "assigned revenue" under the terms of the Financial Regulation and is thus put back on the lines the following year; is not convinced that this is consistent with the provisions of the Financial Regulation and asks the Court of Auditors to examine this matter.

PROCEDURĂ

Titlu

Raportul anual pe 2005 privind PESC

Numărul procedurii

2006/2217(INI)

Comisia competentă în fond

AFET

Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare

          Data anunţului în plen

BUDG
28.9.2006

Cooperare consolidată

           Data anunţului în plen

 

Raportor pentru aviz
  Data numirii

Antonis Samaras

20.9.2004

Raportor(i) substituit (substituiţi)

 

Examinare în comisie

24.1.2007

27.2.2007

 

 

 

Data adoptării

27.2.2007

Rezultatul votului final

pentru:

împotrivă:

abţineri:

20

0

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Reimer Böge, James Elles, Szabolcs Fazakas, Salvador Garriga Polledo, Louis Grech, Catherine Guy-Quint, Jutta Haug, Anne E. Jensen, Sergej Kozlík, Janusz Lewandowski, Vladimír Maňka, Mario Mauro, Umberto Pirilli, Petre Popeangă, Antonis Samaras, László Surján, Helga Trüpel, Kyösti Virrankoski

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Hans-Peter Martin, Margarita Starkevičiūtė

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

 

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

...

PROCEDURĂ

Titlu

Raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind principalele aspecte şi opţiunile fundamentale în domeniul PESC, inclusiv implicaţiile financiare pentru bugetul general al Comunităţilor Europene (punctul H, alineatul (40) din Acordul interinstituţional din 6 mai 1999) – 2005

Numărul procedurii

2006/2217(INI)

Comisia competentă în fond
  Data anunţului în plen

AFET
28.9.2006

Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare
  Data anunţului în plen

BUDG
28.9.2006

 

 

 

 

Avize care nu au fost emise
  Data deciziei

 

 

 

 

 

Cooperare consolidată
  Data anunţului în plen

 

 

 

 

 

Raportor(i)
  Data numirii

Elmar Brok
13.9.2006

 

Raportor(i) substituit (substituiţi)

 

 

Examinare în comisie

23.1.2007

21.3.2007

 

 

 

Data adoptării

27.3.2007

Rezultatul votului final

+

-

0

47

6

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Roberta Alma Anastase, Angelika Beer, Panagiotis Beglitis, Bastiaan Belder, Elmar Brok, Adrian-Mihai Cioroianu, Simon Coveney, Véronique De Keyser, Giorgos Dimitrakopoulos, Michael Gahler, Bronisław Geremek, Maciej Marian Giertych, Ana Maria Gomes, Jana Hybášková, Jelko Kacin, Helmut Kuhne, Joost Lagendijk, Vytautas Landsbergis, Francisco José Millán Mon, Philippe Morillon, Pasqualina Napoletano, Janusz Onyszkiewicz, Justas Vincas Paleckis, Ioan Mircea Paşcu, Alojz Peterle, Tobias Pflüger, João de Deus Pinheiro, Mirosław Mariusz Piotrowski, Bernd Posselt, Michel Rocard, Raül Romeva i Rueda, Libor Rouček, Katrin Saks, Jacek Saryusz-Wolski, Hannes Swoboda, Konrad Szymański, Charles Tannock, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Kristian Vigenin, Jan Marinus Wiersma, Josef Zieleniec

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Giulietto Chiesa, Alexandra Dobolyi, Árpád Duka-Zólyomi, Glyn Ford, Milan Horáček, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Jaromír Kohlíček, Evgeni Kirilov, Aloyzas Sakalas, Luis Yañez-Barnuevo García

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Proinsias De Rossa, Ria Oomen-Ruijten

Data depunerii

4.4.2007

Observaţii
(date disponibile într-o singură limbă)