RAPORT conţinând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind evoluţia negocierilor referitoare la decizia-cadru privind lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei
19.4.2007 - (2007/2067(INI))
Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
Raportoare: Martine Roure
PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI
privind evoluţia negocierilor referitoare la decizia-cadru privind lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului, prezentată de Martine Roure în numele grupului PSE, privind evoluţia negocierilor referitoare la decizia-cadru privind lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei (B6-0076/2007),
– având în vedere poziţia sa din 4 iulie 2002 privind lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei[1],
– având în vedere Acţiunea comună 96/443/JAI privind acţiunea împotriva rasismului şi a xenofobiei,
– având în vedere propunerea Comisiei de decizie-cadru a Consiliului privind lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei (COM(2001)0664)[2],
– având în vedere propunerea Consiliului din 2005, cunoscută sub numele de „Compromisul de la Luxemburg”[3],
– având în vedere propunerea Consiliului din ianuarie 2007[4],
– având în vedere Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966, în special articolul 20 alineatul (2),
– având în vedere Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 21 decembrie 1965,
– având în vedere protocolul adiţional la Convenţia privind infracţionalitatea informatică din 28 ianuarie 2003, referitor la incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă comise prin intermediul sistemelor informatice[5],
– având în vedere articolul 114 alineatul (3) şi articolul 94 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6‑0151/2007),
A. întrucât rapoartele anuale ale OERX (Observatorul European al Fenomenelor Rasiste şi Xenofobe), rapoartele sale comparative privind delictele rasiste şi cele două rapoarte recente ale sale privind antisemitismul si islamofobia au arătat că crimele rasiste reprezintă o problemă persistentă şi constantă în toate statele membre, estimându-se astfel că mai mult de 9 milioane de persoane au fost victime ale unor delicte rasiste în 2004;
B. întrucât anul 2007 a fost declarat Anul european al egalităţii de şanse pentru toţi, în cursul acestuia fiind necesar să se pună un accent deosebit pe lupta împotriva tuturor formelor de discriminare;
C. întrucât este necesar să se menţină un echilibru între respectarea libertăţii de
exprimare şi lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei;
D. întrucât, chiar dacă se impune o politică penală în acest domeniu, aceasta trebuie să ia în considerare faptul că, în cadrul unei culturi bazate pe libertate şi drepturi, dreptul penal trebuie să reprezinte ultima soluţie, la care să se recurgă cel mai puţin; considerând, de asemenea, că politica legislativă în acest domeniu trebuie să ţină cont în mod corespunzător de toate valorile aflate în joc şi, în special, de conflictul dintre libertatea de exprimare şi dreptul fiecărei persoane la aceeaşi consideraţie şi acelaşi respect;
E. întrucât libertatea de exprimare şi de asociere trebuie să fie protejată, exceptând cazurile în care aceasta este utilizată pentru a sprijini recurgerea la forţă, violenţă sau ură, când este menită să incite la acte ilegale sau să le provoace şi când este probabil să provoace asemenea acte;
F. întrucât, deşi toate statele membre dispun de legislaţii menite să combată rasismul şi xenofobia, există divergenţe importante între acestea; întrucât această diversitate evidenţiază necesitatea unui anumit grad de armonizare la nivel european pentru a garanta eficacitatea luptei la nivel transfrontalier şi european, în general, împotriva rasismului şi a xenofobiei;
G. întrucât rasismul şi xenofobia trebuie combătute în mod activ pe întreg teritoriul Uniunii Europene, în primul rând prin educaţie şi printr-un discurs de tip social şi politic neîncetat, menit să dezvăluie argumentele în favoarea acestora şi să-i izoleze pe cei care le susţin;
H. întrucât, în ciuda mai multor ani de negocieri în cadrul Consiliului, nu s-a ajuns încă la nici un acord privind această propunere de decizie-cadru;
I. întrucât Preşedinţia germană şi-a manifestat intenţia de a relua negocierile asupra deciziei-cadru privind lupta împotriva rasismului şi xenofobiei, în urma unei serii de consultări care au convins-o de voinţa tuturor delegaţiilor naţionale de a ajunge la un acord şi întrucât adoptarea acestei decizii-cadru constituie o prioritate a Preşedinţiei germane;
J. întrucât textul supus dezbaterii în prezent este rezultatul mai multor ani de negocieri şi trebuie să constituie punctul de plecare pentru elaborarea unei legislaţii europene mai solide în acest domeniu;
K. reamintind că Parlamentul European a adoptat poziţia sa la 4 iulie 2002, că această poziţie se baza totuşi pe propunerea iniţială a Comisiei din 2001 şi că textul discutat în prezent la Consiliu reprezintă rezultatul unor negocieri laborioase, fiind, în consecinţă, modificat substanţial; considerând, prin urmare, că Parlamentul trebuie consultat din nou, pe baza textului discutat în prezent la Consiliu;
L. reamintind faptul că adoptarea acestei decizii-cadru va avea drept consecinţă abrogarea Acţiunii comune 96/443/JAI şi că, prin urmare, nu trebuie să fie mai prejos decât aceasta din urmă,
1. dat fiind faptul că Preşedinţia germană a propus Consiliului să continue negocierile pe baza unui text prezentat la 15 ianuarie 2007, adresează Consiliului următoarele recomandări:
(a) să transmită un mesaj politic puternic în favoarea unei Europe a cetăţenilor şi să asigure o protecţie ridicată a drepturilor fundamentale, evitând un al treilea eşec în ceea ce priveşte propunerea de directivă-cadru,
(b) să se asigure că lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei este dusă în principal printr-o educaţie orientată către pace, non-violenţă şi respectarea drepturilor fundamentale, precum şi printr-un dialog între religii şi culturi la nivelul Uniunii Europene,
(c) să se asigure că această decizie-cadru aduce o valoare adăugată europeană faţă de acţiunea comună din 1996 şi nu se limitează la combinarea a diferite poziţii naţionale;
(d) împreună cu Comisia, să aplice într-un mod mai activ legislaţia şi dispoziţiile tratatului existente împotriva discriminărilor şi a rasismului, să monitorizeze îndeaproape transpunerea şi punerea în aplicare a deciziei-cadru în fiecare stat membru şi apoi să prezinte un raport Parlamentului European; să se asigure că Comisia iniţiază proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva statelor membre care nu pun în aplicare legislaţia,
(e) să recunoască faptul că anumite state membre au transferat în domeniul penal negarea sau banalizarea flagrantă a genocidelor, a crimelor împotriva umanităţii sau a crimelor de război,
(f) să includă în partea finală a deciziei-cadru definiţia delictelor rasiste şi xenofobe, definiţie care este prevăzută deja în propunerea Comisiei pentru o decizie-cadru privind combaterea rasismului şi a xenofobiei[6] , şi în care se precizează că „conducerea, sprijinirea unui grup rasist sau xenofob sau participarea la activităţile acestuia, cu intenţia de a contribui la activităţile infracţionale ale organizaţiei” sunt pasibile de sancţiuni,
(g) să definească mai strict şi mai clar derogările şi posibilităţile de a exclude din sfera răspunderii penale anumite comportamente, în special în ceea ce priveşte comportamentele îndreptate împotriva unui grup definit prin apartenenţa sa religioasă sau a unui membru al grupului respectiv,
(h) să excludă din derogări noţiunea de tulburare a ordinii publice, deoarece aceasta nu se bazează pe o definiţie exactă a acestui concept,
(i) să menţină posibilitatea derogării de la principiul dublei incriminări, pentru a permite asistenţa judiciară reciprocă între statele membre, în vederea urmăririi în justiţie a comportamentelor rasiste şi xenofobe şi pentru a permite combaterea mişcărilor rasiste transfrontaliere ca parte esenţială a compromisului la care s-a ajuns,
(j) să integreze o clauză de menţinere a nivelului de protecţie, similară celei prevăzute la articolul 6 din Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică[7], pentru a garanta că punerea în aplicare a deciziei-cadru nu duce la o atenuare a formelor de protecţie existente,
(k) să prevadă că aplicarea deciziei-cadru nu va aduce atingere nici unei obligaţii impuse în temeiul Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, menţionată mai sus,
(l) să înfiinţeze, sub egida Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, o unitate de monitorizare a infracţiunilor similare în statele membre, sarcina acesteia fiind de a colecta, stoca şi clasifica date în această privinţă,
(m) să asigure o aplicare corespunzătoare a deciziei-cadru, permiţând ca raportul Comisiei să ia în considerare avizul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale şi al organizaţiilor non-guvernamentale în cauză, în conformitate cu modelul prevăzut în Directiva 2000/43/CE,
(n) să creeze un cadru legal cuprinzător pentru a lupta împotriva discriminării sub toate formele, prin adoptarea rapidă a unei directive globale privind lupta împotriva discriminărilor (în temeiul articolului 13 din tratat), care ar trebui să prevadă sancţiuni penale eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare pentru toate formele de discriminare, precum şi sancţiuni administrative sau sancţiuni de reabilitare, cum ar fi cursuri obligatorii şi activităţi în folosul comunităţii, sau amenzi care, în cazul unor personalităţi publice sau al unor reprezentanţi ai autorităţilor, ar trebui să fie mai severe, dat fiind faptul că statutul lor ar trebui să fie considerat o circumstanţă agravantă,
o) să ţină seama de faptul că nu ar trebui să se stabilească o ierarhie între motivele de discriminare enumerate la articolul 13 din tratat şi că, prin urmare, aceste forme de discriminare merită aceeaşi atenţie din partea Consiliului; să includă delictele de ură şi actele de violenţă inspirate din aceste motive, sau o combinaţie a acestor motive (discriminarea multiplă) în sfera răspunderii penale,
2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei, precum şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre.
2.3.2007
PROPUNERE DE RECOMANDARE (B6‑0076/2007)
depusă în conformitate cu articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul de procedură
de Martine Roure
în numele grupului PSE
privind derularea negocierilor pe marginea deciziei-cadru privind lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei
Parlamentul European,
– având în vedere raportul său din 4 iulie 2002[1],
– având în vedere acţiunea comună 96/443/JAI referitoare la lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei,
– având în vedere propunerea de decizie-cadru a Consiliului privind lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei, prezentată de Comisie, COM(2001)664[2],
– având în vedere articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât rapoartele anuale ale OERX (Observatorul european al fenomenelor rasiste şi xenofobe), rapoartele sale comparative referitoare la delictele rasiste, precum şi ultimele două rapoarte apărute de curând şi referitoare la antisemitism şi islamofobie au demonstrat că delictele rasiste constituie, în continuare, o problemă constantă în toate statele membre şi că se estimează astfel că mai mult de 9 milioane de persoane au fost victime ale unor delicte rasiste în 2004;
B. întrucât, deşi toate statele membre au la dispoziţie o legislaţie pentru combaterea rasismului şi a xenofobiei, există diferenţe substanţiale între acestea. Această diversitate necesită o armonizare la nivel european, pentru a garanta, în mod eficient, lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei la nivel transfrontalier şi, în sens mai larg, european.
C. întrucât, în pofida mai multor ani de negocieri în cadrul Consiliului, nu s-a ajuns la nici un acord privind această propunere de decizie-cadru;
D. întrucât Preşedinţia germană şi-a manifestat intenţia de a relua negocierile pe marginea deciziei-cadru privind lupta împotriva rasismului, iar adoptarea acesteia constituie una din priorităţile sale;
E. întrucât textul care face, în prezent, obiectul discuţiilor reprezintă rezultatul mai multor ani de negocieri şi trebuie să constituie punctul de plecare pentru crearea unei legislaţii europene mai cuprinzătoare în acest domeniu;
F. întrucât Parlamentul European a adoptat un aviz la 4 iulie 2002, că acesta avea la bază propunerea iniţială a Comisiei din 2001 şi că este necesar, prin urmare, ca Parlamentul să fie din nou consultat, pe baza textului aflat, în prezent, în discuţie, în cadrul Consiliului;
G. reamintind că, în urma adoptării acestei decizii-cadru, Acţiunea comună 96/443/JAI va fi abrogată şi trebuie, prin urmare, ca această acţiune comună să nu fie inferioară deciziei respective,
1. adresează Consiliului recomandările următoare:
a) lansarea, prin adoptarea acestei decizii-cadru, a unui important mesaj politic în favoarea unei Europe a cetăţenilor şi asigurarea unei protecţii sporite a drepturilor fundamentale;
b) garantarea faptului că această decizie-cadru constituie o valoare adăugată europeană în raport cu acţiunea comună din 1996;
c) definirea cu mai mare claritate a derogărilor şi a posibilităţilor de excludere, din sfera responsabilităţii penale, a anumitor comportamente;
d) menţinerea posibilităţii de derogare la principiul dublei incriminări, pentru a face posibilă asistenţa judiciară reciprocă între statele membre în vederea urmăririi comportamentelor rasiste şi xenofobe;
e) prevederea unei clauze de menţinere a nivelului de protecţie, pentru a garanta că punerea în aplicare a deciziei-cadru nu duce la o diminuare a mecanismelor de protecţie existente;
f) crearea unui cadru legal complet în favoarea luptei împotriva rasismului şi a xenofobiei, care să permită adoptarea rapidă a unei Directive orizontale privind lupta împotriva discriminărilor, în conformitate cu articolul 13 din TCE şi să prevadă sancţiuni penale efective, proporţionate şi disuasive.
2. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei, precum şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre.
PROCEDURĂ
|
Titlu |
Propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind evoluţia negocierilor referitoare la decizia-cadru privind lupta împotriva rasismului şi a xenofobiei |
||||||||||||
|
Numărul procedurii |
|||||||||||||
|
Propunere(i) de recomandare de bază |
|
|
|||||||||||
|
Comisia competentă în fond Data anunţului în plen |
LIBE |
||||||||||||
|
Data deciziei de întocmire a unui raport |
20.3.2007 |
||||||||||||
|
Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare Data anunţului în plen |
|
|
|
|
|
||||||||
|
Avize care nu au fost emise |
|
|
|
|
|
||||||||
|
Cooperare consolidată |
|
||||||||||||
|
Raportor(i) Data numirii |
Martine Roure |
|
|||||||||||
|
Raportor(i) substituit (substituiţi) |
|
|
|||||||||||
|
Examinare în comisie |
20.3.2007 |
11.4.2007 |
|
|
|
||||||||
|
Data adoptării |
11.4.2007 |
||||||||||||
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
47 0 1 |
|||||||||||
|
Membri titulari prezenţi la votul final |
Alexander Alvaro, Roberta Angelilli, Alfredo Antoniozzi, Philip Bradbourn, Mihael Brejc, Kathalijne Maria Buitenweg, Michael Cashman, Giuseppe Castiglione, Giusto Catania, Mladen Petrov Chervenyakov, Carlos Coelho, Fausto Correia, Panayiotis Demetriou, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Giovanni Claudio Fava, Kinga Gál, Patrick Gaubert, Roland Gewalt, Elly de Groen-Kouwenhoven, Adeline Hazan, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Magda Kósáné Kovács, Stavros Lambrinidis, Jaime Mayor Oreja, Dan Mihalache, Viktória Mohácsi, Claude Moraes, Javier Moreno Sánchez, Martine Roure, Inger Segelström, Søren Bo Søndergaard, Károly Ferenc Szabó, Adina-Ioana Vălean, Ioannis Varvitsiotis, Manfred Weber |
||||||||||||
|
Membri supleanţi prezenţi la votul final |
Inés Ayala Sender, Edit Bauer, Gérard Deprez, Maria da Assunção Esteves, Luis Herrero-Tejedor, Sophia in 't Veld, Ona Juknevičienė, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jean Lambert, Jörg Leichtfried, Marian-Jean Marinescu, Witold Tomczak |
||||||||||||
|
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final |
|
||||||||||||
|
Data depunerii |
19.4.2007 |
||||||||||||
|
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă) |
|
||||||||||||