Raport - A6-0152/2007Raport
A6-0152/2007
Parlamentul European

RAPORT conţinând o propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate

20.4.2007 - (2006/2094(INI))

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
Raportor: Bill Newton Dunn


Procedură : 2006/2094(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0152/2007
Texte depuse :
A6-0152/2007
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE RECOMANDARE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ADRESATĂ CONSILIULUI

privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate

(2006/2094(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului de către Bill Newton Dunn în numele grupului ALDE privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate (B6-0073/2006),

–    având în vedere comunicarea Comisiei adresată Consiliului şi Parlamentului European privind „Elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate” [COM (2005)0232],

–    având în vedere articolul 114 alineatul (3) şi articolul 90 din Regulamentul său de procedură,

–    având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (A6-0152/2007),

A.  întrucât s-au realizat progrese în cooperarea poliţienească şi judiciară privind combaterea crimei organizate de când s-au întreprins primii paşi în urmă cu 30 de ani;

B.   întrucât s-au realizat progrese semnificative în cooperarea dintre autorităţile de aplicare a legii şi organele judiciare [(aşa cum s-a stabilit în rapoartele anuale pe 2005 ale statelor membre, ale Europol, ale Eurojust şi ale Grupului de lucru pentru cooperarea vamală (GLCV)], şi întrucât o astfel de cooperare este piatra de temelie a unei politici eficiente, la nivelul UE, privind combaterea crimei organizate;

C.  salutând faptul că, după ce au condus la creşterea schimburilor de informaţii şi la intensificarea iniţiativelor de formare pentru serviciile care trebuie să colaboreze, aceste eforturi au dat roade, depăşindu-se lipsa de încredere reciprocă, care reprezintă întotdeauna principalul obstacol în calea oricărei cooperări în acest domeniu;

D.  întrucât toate instituţiile şi agenţiile UE implicate în lupta împotriva crimei organizate ar trebui să respecte pe deplin libertăţile civile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor UE şi ai ţărilor terţe, inclusiv cele mai înalte standarde în materie de protecţie a datelor;

E.   întrucât, cu toate acestea, în momentul actual combaterea crimei organizate nu va continua să facă progrese fără o schimbare radicală de perspectivă, care să permită soluţionarea constrângerilor interne din ce în ce mai complexe şi, în acelaşi timp, rezolvarea dificultăţilor aferente constrângerilor externe aflate în creştere exponenţială;

F.   având în vedere, în special, răspândirea geografică a crimei organizate care, într-o Europă mai deschisă ca niciodată, a profitat din plin de cunoaşterea perfectă a noilor mijloace de deplasare, schimburi şi comunicaţii, în timp ce autorităţile de aplicare a legii sunt încă împovărate de sarcini juridice şi administrative, care le îngreunează activitatea de zi cu zi;

G.  întrucât grupările de crimă organizată tind să devină organizaţii antreprenoriale din ce în ce mai complexe şi mai bine structurate, capabile să pătrundă pe pieţele economice şi financiare şi să le împiedice să caute medii economice legale, către care să îşi direcţioneze, adesea prin intermediul unor operaţiuni sofisticate de spălare a banilor, veniturile acumulate ilegal;

H.  întrucât înfiinţarea şi/sau achiziţionarea, adesea prin utilizarea unor aranjamente de tip „societăţi fictive”, de societăţi în sectoare caracterizate prin circulaţia unor fluxuri financiare considerabile este unul dintre instrumentele principale utilizate de grupările de crimă organizată;

I.    întrucât acţiunile represive în sine nu sunt suficiente pentru combaterea crimei organizate şi trebuie să fie însoţite de o analiză atentă a răspândirii fenomenului şi a capacităţii organizaţiilor de tip mafiot de a prinde rădăcini mai ales în zone unde structurile sociale sunt slabe;

J.    întrucât acţiunile de combatere a crimei organizate ar trebui să se sprijine pe anchete aprofundate având ca obiect capacitatea de acumulare a capitalurilor şi apropierea dintre activităţile economice legale şi ilegale la nivel mondial, preconizându-se o serie de măsuri în scopul de a preveni infiltrarea crimei organizate în administraţiile publice şi stabilirea unor legături între crima organizată şi instituţii, organizaţii de masă şi politicieni;

K.  întrucât crima organizată operează încercând să-şi asigure acordul tacit şi controlul asupra unui anumit teritoriu prin intermediul activităţilor ilegale;

L.   întrucât crima organizată poate oferi organizaţiilor teroriste ocazia de a dezvolta traficuri ilegale, prin canalele pe care le utilizează aceasta de obicei, generând astfel profituri ilegale ce urmează a fi utilizate pentru activităţi teroriste;

M.  întrucât, în această luptă cu timpul şi spaţiul, combaterea crimei organizate trebuie să-şi adapteze urgent mijloacele şi metodele disponibile în paralel cu dezvoltarea capacităţii de anticipare, bazată, în special, pe utilizarea adecvată şi completă a surselor potenţiale de informaţii;

N.  întrucât doar o politică proactivă va permite să se ţină pasul cu realitatea cooperării ultrasofisticate între diferitele grupări criminale şi să se elimine, prin intermediul unei politici de prevenire care implică noi actori, dar care ţine întotdeauna cont de drepturile fundamentele, majoritatea ameninţărilor pe care aceste organizaţii le fac să planeze asupra societăţilor noastre;

O.  întrucât există o necesitate generală de a ameliora cunoştinţele privind fenomenele infracţionale şi de a pune aceste cunoştinţe la dispoziţia tuturor actorilor implicaţi în combaterea infracţionalităţii;

P.   întrucât sprijinul opiniei publice, care este, în general, insuficient informată, este una dintre cheile succesului în această luptă pe termen mediu şi lung;

Q.  întrucât instrumentele comunitare disponibile - precum Europol şi Eurojust - vor deveni cu adevărat eficiente, atunci când vor fi în măsură să acţioneze în mod, într-adevăr, autonom şi întrucât există, prin urmare, o necesitate urgentă de a le acorda mijloacele pentru a acţiona cu o mai mare libertate decât cea de care dispun în momentul actual, precum şi de a stabili un control parlamentar adecvat în scopul evaluării utilităţii şi valorii adăugate reale a acţiunilor acestora în domeniul securităţii şi a respectării depline a drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

R.   luând act cu interes de faptul că prin Evaluarea ameninţării pe care o reprezintă criminalitatea organizată (OCTA)[1], publicată anul acesta de Europol, statele membre au la dispoziţia lor un document de analiză dinamică, care le va ajuta să-şi stabilească priorităţile strategice şi de faptul că acest prim pas ar trebui să încurajeze Consiliul să continue pe calea unei structurări adecvate a spaţiului care reuneşte elementele încă foarte diferite ale combaterii crimei organizate, în special prin aprofundarea conceptului de arhitectură a securităţii interne iniţiat de Preşedinţia austriacă şi prin dezvoltarea operaţională a principiului interoperabilităţii; aceste două elemente, combinate cu recurgerea la o metodologie poliţienească bazată pe informaţii, ar trebui să ajute la dezvoltarea unor noi sinergii şi la eradicarea tuturor formelor de „concurenţă parazitară” între serviciile de analiză şi/sau de aplicare a legii la nivel strategic, tehnic şi operaţional;

1.   adresează Consiliului următoarele recomandări:

(a)  invită Consiliul să ceară tuturor statelor membre să ratifice Convenţia ONU împotriva crimei organizate transnaţionale şi protocoalele anexate la aceasta privind traficul de persoane şi migranţi, precum şi aplicarea acestor instrumente juridice;

(b)  invită Consiliul să încurajeze energic statele membre să rămână vigilente în privinţa sprijinului acordat programelor de formare şi de schimb de experienţă între agenţiile şi autorităţile competente implicate în combaterea crimei organizate şi le invită să aloce acestor programe - în cadrul perspectivelor financiare şi al programului general corespunzător, precum şi al secţiunii „securitate” din cel de-al 7-lea program-cadru de cercetare şi dezvoltare - resurse bugetare suficiente care să asigure, cu adevărat, eficacitatea lor şi să pună, de asemenea, cele mai bune practici la dispoziţia celorlalte state membre;

(c)  reaminteşte Consiliului că întărirea instrumentelor cooperării poliţieneşti şi judiciare din momentul actual necesită adaptarea structurilor interne în conformitate cu tripla necesitate a modelării procedurilor, a fluidităţii canalelor de transmitere a datelor şi a ameliorării cunoştinţelor privind fenomenul crimei organizate;

(d)  invită Consiliul, în scopul eficientizării acţiunilor la nivel european, să se asigure că statele membre îşi armonizează în strânsă cooperare dispoziţiile penale, acordând o atenţie deosebită definirii conceptelor şi infracţiunilor în domeniul crimei organizate şi al terorismului, precum şi procedurile penale, respectând totodată pe deplin garanţiile procedurale;

(e)  sugerează Consiliului că ar trebui să invite statele membre să extindă, cât mai curând posibil, utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie şi să promoveze crearea unor echipe comune de anchetă, instituite prin Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă[2], al cărei conţinut a fost transpus în cea mai mare parte de către statele membre[3], şi să integreze în mod sistematic aspectul cooperării pe teren în diferitele manuale de „bune practici”, care stabilesc cadrul operaţional pentru serviciile în cauză;

(f)   atrage atenţia Consiliului şi statelor membre asupra necesităţii de a adopta norme privind crima organizată şi terorismul, în vederea protecţiei speciale a ordinii juridice şi a intereselor financiare ale Uniunii Europene;

(g)  insistă pe lângă Consiliu asupra nevoii unei mai mari fluidităţi a canalelor de comunicare între actorii implicaţi în combaterea infracţionalităţii, care necesită un progres legislativ semnificativ, atât în domenii specifice - cum ar fi obţinerea de probe şi admisibilitatea acestora sau informaţiile financiare destinate identificării şi apoi neutralizării bunurilor obţinute în urma comiterii infracţiunii - cât şi în chestiuni de principiu aflate încă în suspensie, cum ar fi principiul disponibilităţii, care trebuie să fie clar definit şi să cuprindă garanţii, în special cu privire la protecţia datelor cu caracter personal în cadrul celui de-al treilea pilon; în acest scop îndeamnă Consiliul să adopte de urgenţă decizia-cadru privind protecţia datelor în cel de-al treilea pilon, ţinând seama de avizul adoptat aproape în unanimitate de Parlament;

(h)  observă că atât statele membre, cât şi instituţiile europene pot face apel la competenţa recent createi Agenţii pentru drepturile fundamentale în vederea protejării drepturilor prevăzute în Carta drepturilor fundamentale şi în vederea investigării cazurilor apărute în domeniul cooperării în materie de afaceri interne şi justiţie; invită, de asemenea, Consiliul să profite de această oportunitate, dacă este cazul, îndeosebi în temeiul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi să o promoveze şi în cazul statelor membre;

(i)   invită Consiliul să atragă atenţia statelor membre asupra necesităţii de a consolida strategiile de investigaţie şi de a lua măsuri eficiente pentru combaterea crimei organizate prin urmărirea sistematică a resurselor economice şi financiare dobândite ilegal;

(j)   invită Consiliul, având în vedere planul de acţiune al Comisiei privind statistica (COM(2006)0437), să sprijine eforturile statelor membre de a căuta să-şi amelioreze cunoştinţele referitoare la aceste fenomene infracţionale, prin crearea şi punerea în reţea a instrumentelor statistice elaborate într-un cadru dinamic (aşa cum este deja cazul OCTA), şi pe baza unor indicatori comuni, astfel încât informaţiile diseminate să nu furnizeze doar o evaluare exactă a crimei organizate, dar să fie şi comparabile şi să propună strategii şi recomandări clare de acţiune, pe care serviciile operaţionale pe teren să le poată aplica;

(k)  invită Consiliul să acorde agenţiilor Europol şi Eurojust autonomia necesară, conferindu-le puteri depline de iniţiativă în domeniile lor de competenţă, astfel încât acestea să poată trece de la rolul de coordonatori, la cel de lideri în combaterea crimei organizate la scară europeană, luând totodată în considerare nevoia de a prevedea legături corespunzătoare cu autorităţile naţionale competente, astfel încât să nu se prejudicieze activitatea acestora sau să se creeze dezechilibre ori suprapuneri; subliniază că o astfel de extindere a competenţelor trebuie să fie însoţită de stabilirea unui adevărat control parlamentar, pe care, din motive de legitimitate şi eficienţă, numai Parlamentul European îl poate exercita în mod corect;

(l)   invită Consiliul să admită că nu ar trebui ignorat niciun aspect în materie de prevenire, subiect care merită o atenţie deosebită, în special prin iniţiative menite să protejeze eficient nu doar a victimele, dar şi a martorii infracţiunilor, în vederea eliberării surselor de informaţii, care sunt adesea reduse la tăcere din cauza presiunii constante a şantajului şi terorii exercitate de organizaţiile criminale;

(m) sugerează Consiliului organizarea unei adevărate dezbateri în întreaga Europă privind oportunitatea unui statut formal de colaborator în domeniul justiţiei la nivel european şi compatibilitatea sa cu valorile noastre fundamentale comune de respectare a drepturilor omului şi a demnităţii umane, în vederea includerii căutării optime de informaţii într-un cadru juridic prestabilit, acceptat de toţi;

(n)  convins de faptul că, pe termen mediu şi lung, sprijinul opiniei publice reprezintă una dintre condiţiile succesului în domeniul combaterii crimei organizate, invită, aşadar, Consiliul să solicite statelor membre să facă un efort important de a informa opinia publică cu privire la succesele obţinute printr-o bună cooperare între diferitele autorităţi de aplicare a legii şi organe judiciare şi, în special, cu privire la contribuţia instrumentelor şi actorilor comunitari, în vederea creării unei sensibilizări privind valoarea adăugată de iniţiativele UE în acest domeniu cu o importanţă vitală pentru cetăţeni;

(o)  sugerează Consiliului să ia pe deplin în considerare principalele rezultate ale sondajelor periodice de Eurobarometru (precum cel realizat în martie 2006 privind crima organizată şi corupţia[4]), cărora ar trebui să li se atribuie sarcina de a evalua percepţia cetăţenilor europeni asupra rolului UE în acest domeniu şi schimbările dorite la nivel european;

(p)  invită, prin urmare, Consiliul ca, pe baza Cărţii albe privind o politică europeană de comunicare[5], să contribuie la elaborarea unei adevărate strategii de organizare şi difuzare a acestor mesaje către opinia publică, strategie în care s-ar putea implica mai mult Reţeaua europeană de prevenire a infracţiunilor (EUCPN), cu condiţia extinderii competenţelor acestei reţele[6].

(q)  recomandă Consiliului să solicite statelor membre să promoveze programe, în special la nivel local, pentru sensibilizarea publicului cu privire la traficul de fiinţe umane în scopuri de exploatare sexuală sau prin muncă, mai ales a femeilor şi copiilor;

(r)  îndeamnă Consiliul să aplice abordarea proactivă specifică politicii UE privind combaterea crimei organizate la acordurile de cooperare încheiate de UE cu ţările terţe, adoptând totodată un cadru strict care să cuprindă garanţii obligatorii în ceea ce priveşte drepturile fundamentale; subliniază, în acest sens, că OCTA arată clar drumul de urmat, denunţând în mod util sectoarele şi legăturile existente între grupările criminale ale căror amplasări geografice au fost identificate;

(s)  recomandă Consiliul, având în vedere că aparatul de stat din anumite ţări vecine ale UE prezintă încă adeseori o permeabilitate la activităţi infracţionale, să adopte o abordare specifică bazată pe o noua iniţiativă privind transparenţa şi anticorupţia, menită să structureze relaţiile cu ţările terţe, în special cu cele aflate în vecinătatea UE;

(t)   recomandă Consiliul să solicite statelor membre să menţină cel mai înalt grad de vigilenţă în ceea ce priveşte posibilele legături dintre organizaţiile teroriste şi grupările de crimă organizată, mai ales în legătură cu spălarea de bani şi finanţarea terorismului;

(u)  invită, de asemenea, Consiliul să ţină seama de rolul fundamental jucat de Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, care este responsabil cu monitorizarea instrumentelor şi a sistemelor de informaţii privind contraterorismul, precum şi de coordonarea şi integrarea informaţiilor provenite de la forţele de poliţie şi serviciile de securitate din statele membre;

(v)  invită Preşedinţia Consiliului să reia şi să consolideze consideraţiile iniţiate sub Preşedinţia austriacă în vederea elaborării unei veritabile „Arhitecturi a securităţii interne”;

(w) invită Consiliul să recurgă la o serie de iniţiative orientate, în mod prioritar, către interceptarea fondurilor obţinute din operaţiuni de spălare a banilor şi către confiscarea bunurilor generate de activităţi criminale şi mafiote;

(x)  invită Consiliul să îndemne toate ţările care nu au făcut-o încă să semneze şi să ratifice Convenţia ONU împotriva crimei organizate transnaţionale (Convenţia de la Palermo) şi să ratifice Convenţia ONU împotriva corupţiei;

(y)  invită Consiliul să promoveze în statele membre - mai ales în regiunile în care influenţa culturală şi socială a crimei organizate se resimte cel mai acut - proiecte educative axate pe ideea unei vieţi în spiritul legii, în şcolile şi cartierele cu risc, combătând, astfel, crima organizată prin intermediul unei ample campanii de educare;

(z)  invită Consiliul să monitorizeze activităţile administrative şi guvernamentale ale instituţiilor alese la nivel naţional, regional şi local, printre membrii cărora se află politicieni împotriva cărora au fost aduse acuzaţii penale pentru legături cu crima organizată sau de tip mafiot;

2.   încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, spre informare.

PROPUNERE DE RECOMANDARE (B6-0073/2006) (19.1.2006)

depusă în conformitate cu articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul de procedură

de Bill Newton Dunn în numele grupului ALDE

privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate

Parlamentul European,

–   având în vedere comunicarea Comisiei adresată Consiliului şi Parlamentului European privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate,

–   având în vedere articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât există o necesitate de a elabora un nou concept strategic de combatere a crimei organizate la nivelul UE cu participarea unor organe ale Uniunii precum Europol, Eurojust, CEPOL şi Grupul operativ de lucru al şefilor de poliţie;

B.  întrucât diferite iniţiative legislative şi nelegislative pentru prevenirea şi combaterea crimei organizate au fost adoptate la nivelul UE de la crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie,

1.  adresează Consiliului recomandările următoare:

(a) să se ratifice şi să se pună în aplicare instrumentele juridice relevante privind Europol şi Eurojust pentru a consolida combaterea crimei organizate;

(b) să se creeze un cadru cuprinzător şi coerent pentru cooperare în domeniul aplicării legislaţiei pentru combaterea crimei organizate;

(c) să se armonizeze legislaţia în vederea completării recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală;

(d) să se ofere sprijin în vederea dezvoltării unor strategii multilaterale pentru combaterea crimei organizate;

2.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului şi, spre informare, Comisiei, precum şi Consiliului European.

PROCEDURĂ

Titlu

Propunere de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind elaborarea unui concept strategic de combatere a crimei organizate

Numărul procedurii

2006/2094(INI)

Propunere(i) de recomandare de bază

B6-0073/2006

 

 

Comisia competentă în fond 

       Data anunţului în plen

LIBE
27.4.2006

Data deciziei de întocmire a unui raport


4.10.2005

Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare  

      Data anunţului în plen

 

 

 

 

 

Avize care nu au fost emise
  Data deciziei

 

 

 

 

 

Cooperare consolidată
  Data anunţului în plen

 

Raportor(i)    

      Data numirii

Bill Newton Dunn
4.10.2005

 

Raportor(i) substituit (substituiţi)

 

 

Examinare în comisie

12.9.2006

19.12.2006

27.2.2007

21.3.2007

11.4.2007

Data adoptării

11.4.2007

Rezultatul votului final

+

-

0

46

1

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Alexander Alvaro, Alfredo Antoniozzi, Philip Bradbourn, Mihael Brejc, Kathalijne Maria Buitenweg, Michael Cashman, Giuseppe Castiglione, Giusto Catania, Mladen Petrov Chervenyakov, Carlos Coelho, Fausto Correia, Panayiotis Demetriou, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Claudio Fava, Kinga Gál, Patrick Gaubert, Roland Gewalt, Elly de Groen-Kouwenhoven, Adeline Hazan, Lívia Járóka, Ewa Klamt, Magda Kósáné Kovács, Stavros Lambrinidis, Dan Mihalache, Viktória Mohácsi, Claude Moraes, Javier Moreno Sánchez, Martine Roure, Inger Segelström, Søren Bo Søndergaard, Károly Ferenc Szabó, Adina-Ioana Vălean, Ioannis Varvitsiotis, Manfred Weber

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Inés Ayala Sender, Edit Bauer, Simon Busuttil, Gérard Deprez, Maria da Assunção Esteves, Luis Herrero-Tejedor, Sophia in 't Veld, Ona Juknevičienė, Jean Lambert, Jörg Leichtfried, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Marian-Jean Marinescu, Witold Tomczak

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

 

Data depunerii

20.4.2007

 

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

 
Aviz juridic - Politica de confidențialitate