RAPORT 

26.4.2007 - privind comunicarea intitulată „Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa” (2006/2274(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare şi energie
Raportor: Adam Gierek

Procedură : 2006/2274(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0159/2007

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind comunicarea intitulată „Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru UE” (2006/2274(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa” (COM(2006)0502),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Investirea în cercetare: un plan de acţiune pentru Europa” (COM(2006)0226),

–   având în vedere comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a Strategiei de la Lisabona, intitulată „Mai multă cercetare şi inovare – Investiţii pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă: o abordare comună” (COM(2005)0488) şi documentele de lucru aferente ale Comisiei: (SEC(2005)1253 şi SEC(2005)1289),

–   având în vedere raportul din ianuarie 2006 al grupului independent de experţi privind cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, constituit în urma reuniunii la nivel înalt de la Hampton Court, intitulat „Crearea unei Europe inovatoare” („raportul Aho”),

–   având în vedere concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Lisabona, din 23 şi 24 martie 2000, care prevăd transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă şi mai dinamică economie a cunoaşterii din lume, şi concluziile preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles din 22 şi 23 martie 2005, şi din 23 şi 24 martie 2006,

–   având în vedere concluziile celei de-a 2769-a reuniune a Consiliului pentru competitivitate din 4 decembrie 2006[1],

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Cooperarea pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă – Un nou început pentru strategia de la Lisabona” (COM(2005)0024),

–   având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Acţiuni comunitare pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă: programul comunitar de la Lisabona” (COM(2005)0330),

–   având în vedere programele de reformă naţională (PRN) prezentate de către statele membre, rapoartele din toamna 2006 ale statelor membre privind punerea în aplicare a programelor proprii de reformă naţională[2], şi evaluarea punerii în aplicare a acestor PRN de către Comisie, în raportul său anual (COM(2006)0816),

–   având în vedere Recomandarea 2005/601/CE a Consiliului din 12 iulie 2005 privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Comunităţii (2005-2008)[3] şi Decizia 2005/600/CE a Consiliului din 12 iulie 2005 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre[4], care, împreună, constituie „liniile directoare pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă”,

–   având în vedere Decizia nr.1982/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al şaptelea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013)[5],

–   având în vedere Decizia nr.1639/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unui program-cadru pentru inovare şi competitivitate (2007-2013)[6],

–   având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de înfiinţare a Institutului European de Tehnologie (COM(2006)0604),

–   având în vedere propunerea de regulament al Consiliului privind brevetul comunitar (COM(2000)0412) şi textul revizuit de Preşedinţie[7],

–   având în vedere cadrul comunitar al ajutoarelor de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare[8] şi comunicarea Comisiei intitulată „Către o utilizare mai eficientă a stimulentelor fiscale în favoarea cercetării şi dezvoltării” (COM(2006)728),

–   având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, intitulat „Raportul 2006 privind competitivitatea europeană” (SEC(2006)1467) şi comunicarea Comisiei intitulată „Reforme economice şi competitivitate: principalele mesaje ale raportului 2006 privind competitivitatea europeană” (COM(2006)0697),

–   având în vedere „Sistemul de indicatori ai inovării europene 2006”, care arată clar că SUA şi Japonia continuă să fie înaintea UE în acest domeniu,

–   având în vedere „Perspectivele OCDE asupra ştiinţei, tehnologiei şi industriei, ed. 2006”[9],

–   având în vedere rezoluţia sa din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a programului comunitar de la Lisabona: mai multă cercetare şi inovare - Investiţii pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă: o abordare comună[10],

–   având în vedere rezoluţia sa din 12 octombrie 2006 privind viitoarea politică de brevetare în Europa[11],

–   având în vedere rezoluţia sa din 15 martie 2006 privind contribuţia Consiliului European de primăvară 2006 privind Strategia de la Lisabona[12],

–   având în vedere raportul grupului de experţi din iulie 2004, intitulat „Perfecţionarea instituţiilor în vederea transferului de tehnologie de la ştiinţă la practică”,

–   având în vedere documentul de lucru al Comitetului Economic şi Social European din 8 noiembrie 2006, intitulat „Investiţiile în cunoaştere şi inovare” (Strategia de la Lisabona), raport de informare INT/325,

–   având în vedere iniţiativa i2010 şi, în special, comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acţiune pentru e-guvernare i2010 – Accelerarea introducerii administraţiei on-line în Europa în beneficiul tuturor” (COM(2006)0173),

–   având în vedere documentul de lucru al Comisiei privind „inovarea în servicii” din luna noiembrie 2006,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională, intitulat „Contribuţia viitoarei politici regionale la consolidarea capacităţilor de inovare ale Uniunii Europene” (A6‑0000/2007),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, şi avizele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, Comisiei pentru dezvoltare regională şi Comisiei pentru afaceri juridice (A6‑0159/2007),

A. având în vedere evoluţia Strategiei de la Lisabona şi, prin urmare, importanţa unei strategii de inovare şi mai extinse în faţa concurenţei mondiale;

B.  întrucât diversitatea prin inovare este una din căile prin care UE poate răspunde provocărilor globalizării;

C. întrucât atât transferul rezultatelor şcolare, în special către IMM-uri, cât şi disponibilitatea rezultatelor din cercetare, în special pentru inovaţiile cu o dimensiune socială, ar trebui accentuate şi întrucât concentrarea geografică a platformelor de inovare ar trebui abordată în aşa fel încât să utilizeze abilităţile şi diversitatea din diferite regiuni ale UE;

D. întrucât vastele cunoştinţe ştiinţifice specializate colectate în centrele de cercetare ale Uniunii Europene nu sunt suficient exploatate;

E.  întrucât mediul de lucru în domeniul de susţinere a inovării nu este competitiv şi îi lipsesc condiţiile de transparenţă şi corectitudine pentru toţi actorii care desfăşoară activităţi de inovare, inclusiv întreprinderile inovatoare mici şi centrele tehnologice inovatoare;

F.  întrucât abordarea convenţională a inovării, care combină „încurajarea tehnologică” şi „atracţia cererii”, nu este suficientă în sine şi necesită promovarea simultană a condiţiilor de piaţă favorabile pentru a crea un mediu de reglementare care determină inovarea;

G. întrucât o piaţă internă care funcţionează bine, susţinută de noua directivă privind serviciile, creează un mediu favorabil pentru inovare, printr-o concurenţă sporită într-o zonă economică mai extinsă şi mai stabilă, atrăgând investiţii mai mari şi încurajând mobilitatea lucrătorilor;

H. întrucât pe piaţa unică continuă să existe obstacole în calea mobilităţii bunurilor, a serviciilor şi a forţei de muncă, privând firmele europene de scara necesară pentru a valorifica investiţiile în cercetare şi inovare;

I.   întrucât obiectivul principal al inovării rezidă în consolidarea competitivităţii UE şi într-o mai bună calitate a vieţii cetăţenilor săi;

J.   întrucât principiul excelenţei, care este indicat în special pentru sprijinirea cercetărilor ştiinţifice prioritare de vârf, împiedică existenţa unei concurenţe normale în domeniul de susţinere a inovării şi nu le permite micilor actori (companiile inovatoare, centrele inovatoare şi tehnologice, centrele de cercetare) să acceseze programele de sprijin;

K. întrucât inovarea permite, de asemenea, şi menţinerea sectoarelor tradiţionale;

L.  având în vedere rolul inovării în elaborarea modelelor sociale ale statelor membre ale UE;

M. întrucât inovarea poate avea o contribuţie la integrarea grupurilor sociale, precum persoanele cu handicap;

N. întrucât bunurile, serviciile şi procesele reprezintă un potenţial de inovare subexploatat al UE;

O. având în vedere importanţa sprijinului instituţional în procesul de gestionare a cunoştinţelor în materie de inovare şi drepturi de autor;

P.  având în vedere finanţarea politicii de inovare şi importanţa crescută acordată achiziţiilor publice şi parteneriatelor public-privat;

Q. întrucât educaţia, inclusiv învăţământul interdisciplinar ce cuprinde domenii care interferează cu domenii de cunoaştere tradiţională constituie o condiţie a inovării şi întrucât inovarea ar trebui să fie parte integrantă din programele educaţionale la toate nivelurile de predare;

R.  întrucât învăţarea continuă poate contribui la dezvoltarea cunoştinţelor în materie de inovare, iar promovarea societăţii informaţionale contribuie la evitarea marginalizării pe piaţa muncii;

S.  întrucât stabilirea de standarde şi norme de calitate europene în ceea ce priveşte prima fază de dezvoltare a unor produse şi servicii de nouă generaţie poate fi o sursă de inovare;

T.  întrucât cel de-al şaptelea program-cadru ar trebui să favorizeze crearea unui spaţiu european al cercetării consolidat şi extins, axat pe misiuni concrete şi precise;

U. întrucât definiţiei inovării din „Manualul de la Oslo” al OCDE i s-a atribuit o interpretare largă şi definiţia respectivă devine standardul utilizat în instituţiile europene,

1.  salută propunerea Comisiei de a lansa o nouă iniţiativă de încurajare a pieţelor-pilot în scopul facilitării comercializării unor noi produse şi servicii inovatoare în domeniile în care Uniunea Europeană poate deveni lider la nivel mondial; consideră că noua iniţiativă privind piaţa pilot, care trebuie să se concentreze în special pe crearea şi comercializarea de noi produse şi servicii inovatoare, trebuie lansată mai ales în domeniile în care există o cerere potenţială ridicată, garantând totodată că regiunile mai puţin dezvoltate nu sunt lăsate în urmă;

2.  subliniază, la conceperea politicilor de susţinere a inovării, importanţa orientării spre inovare în sensul mai larg, astfel încât să se includă atât sectorul serviciilor, inclusiv turismul, cât şi inovarea non-tehnologică, cu alte cuvinte inovarea în domeniul marketingului şi al organizaţiei; aprobă în totalitate concluziile Consiliului pentru competitivitate din 5 decembrie 2006, care solicită Comisiei să elaboreze orientări politice cu privire la inovarea în domeniul serviciilor şi la inovarea non-tehnologică şi solicită Comisiei să implice în special organizaţiile care reprezintă întreprinderile mici şi industriile artizanale în aceste deliberări;

3.  observă că, deşi întreprinderile mici şi mijlocii, grupările şi cooperarea dintre organizaţii, întreprinderi, universităţi şi centre de cercetare joacă un rol special în crearea şi punerea în aplicare a unor soluţii inovatoare, inclusiv în sectoarele de tehnologie medie şi joasă, lipseşte sprijinul public sistematic în condiţii transparente; salută, însă, noul cadru pentru ajutorul de stat alocat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, care prevede o serie de măsuri specifice pentru a sprijini activităţile inovatoare ale IMM-urilor;

4.  îndeamnă statele membre să revitalizeze companiile europene şi potenţialul de inovare al acestora prin reducerea birocraţiei, îmbunătăţind astfel calitatea reglementărilor şi reducând totodată sarcina administrativă; îşi exprimă convingerea fermă că o reglementare mai bună, în special care să uşureze povara legislativă inutilă pentru IMM-uri, va încuraja condiţiile de piaţă favorabile şi va ajuta la introducerea produselor şi serviciilor inovatoare pe pieţele de referinţă şi va mări, de asemenea, încrederea consumatorilor;

5.  salută lansarea strategiei de inovare extinse pentru întreprinderile mici şi microîntreprinderi, al căror potenţial inovator, în special în ceea ce priveşte tehnologia de nivel mediu şi redus şi inovarea non-tehnologică, nu a fost până acum suficient recunoscut şi exploatat; îşi exprimă, însă, regretul pentru faptul că în comunicarea Comisiei nu se propun măsuri operaţionale pentru aceste întreprinderi; prin urmare, solicită Comisiei şi Consiliului să îşi integreze caracteristicile şi necesităţile speciale în cele zece priorităţi ale strategiei şi îndeamnă Comisia, în colaborare cu organizaţiile lor reprezentative, să prezinte Consiliului şi Parlamentului un program specific pentru dezvoltarea inovării în sensul larg al termenului în astfel de întreprinderi, oricare ar fi domeniul lor de activitate;

6.  subliniază importanţa ştiinţei, tehnologiei şi inovării în domeniul educaţiei şi culturii; subliniază necesitatea introducerii în programele de învăţământ a unor activităţi şi iniţiative destinate să promoveze interesul sporit din partea tinerilor pentru ştiinţă şi inovare; consideră că, în vederea dezvoltării unei societăţi bazate pe cunoaştere care să favorizeze inovarea la nivel european, trebuie să crească volumul şi calitatea cursurilor de învăţare permanentă şi să încurajeze utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC);

7.  recomandă Comisiei şi statelor membre să evalueze crearea unui veritabil sistem european de formare continuă, care ar ajuta la consolidarea unei pieţe europene a muncii mai puternice;

8.  consideră că este necesar să fie luate măsuri la nivel comunitar, regional şi local pentru creşterea numărului de absolvenţi, în special de sex feminin, în domeniul ştiinţei, ingineriei şi tehnologiei, precum şi în domeniul cercetărilor primare, mai ales prin intermediul Programului „Oameni”, inclus în cel de-al şaptelea Program-cadru şi prin acordarea de subvenţii, premii şi alte stimulente, şi să se încurajeze femeile în vederea dezvoltării unor activităţi inovatoare, în special prin intermediul unor proiecte de mentorat şi altor forme de sprijin;

9.  propune instituirea infrastructurii tehnologice şi ştiinţifice necesare creării de soluţii inovatoare în instituţiile de învăţământ post-universitar existente, în vederea garantării unor perspective de dezvoltare pentru centrele de cercetare; reaminteşte importanţa finanţării infrastructurii fizice şi tehnologice de înaltă calitate în vederea atragerii de investiţii şi a facilitării mobilităţii forţei de muncă;

10. subliniază faptul că procesele inovatoare necesită o organizare teritorială adecvată şi crearea unor noi modele pentru relaţiile dintre întreprinderi, centre de cercetare, universităţi (de exemplu grupări, districte, platforme) şi relevă efectul pozitiv pe care îl poate avea inovarea asupra proceselor organizaţionale; invită statele membre să utilizeze fondurile structurale pentru dezvoltarea unei infrastructuri noi şi consolidarea infrastructurii tehnice existente pentru dezvoltarea inovării sub forma unor centre inovatoare, incubatoare tehnice şi centre de cercetare-dezvoltare în regiunile înzestrate cu suficient potenţial de cunoaştere şi inovare; consideră că o condiţie prealabilă pentru formarea capacităţii inovatoare în UE este accesul liber sau cu costuri mici la o conexiune în bandă largă (broadband), care serveşte la facilitarea dezvoltării întreprinderilor bazate pe cunoaştere; salută eforturile de promovare a transferului de cunoştinţe dintre universităţi şi alte organizaţii publice de cercetare şi industrie;

11. invită statele membre să aibă în vedere şi să pună în aplicare stimulentele fiscale care să încurajeze întreprinderile să investească mai mult în cercetare, dezvoltare şi inovare, inclusiv, dacă este necesar, o analiză structurală a stimulentelor şi mecanismelor existente;

12. invită statele membre să conlucreze cu celeritate pentru a finaliza piaţa internă şi pentru a urmărească încheierea de acorduri politice privind acţiunile legislative şi cele fără caracter legislativ din domeniile în care piedicile încă persistă şi împiedică libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă, privând companiile de valorificarea investiţiilor lor în inovare;

13. consideră că este necesară reducerea barierelor care împiedică libera circulaţie a factorilor de producţie şi a produselor pe piaţa internă, având în vedere că s-ar putea astfel facilita accesul la capitalul de risc şi, totodată, s-ar putea asigura mobilitatea cercetătorilor şi a bunurilor şi serviciilor inovatoare din punct de vedere tehnologic, precum şi un flux mai bun al cunoştinţelor, toate acestea contribuind la dezvoltarea unui autentic spaţiu european al inovării; consideră că ar trebui luate mai mult în considerare soluţiile inovatoare utile, specifice industriei serviciilor, şi consideră că eliminarea în continuare a barierelor din calea liberei circulaţii a produselor, serviciilor şi a capitalurilor, din calea libertăţii de stabilire şi a liberei circulaţii a persoanelor, inclusiv a lucrătorilor, va stimula inovarea;

14. observă efectele pozitive ale existenţei platformelor tehnologice europene (PTE) şi solicită statelor membre să susţină aceste platforme şi să încurajeze crearea reţelelor PTE; de asemenea, consideră ca fiind pozitivă decizia Consiliului referitoare la iniţiativele tehnologice europene comune în domeniile-cheie pentru inovarea europeană, care vor lua forma unor parteneriate public-privat;

15. invită statele membre să stabilească pe o scară a importanţei domeniile pe care le consideră cele mai inovatoare, atât pentru cercetarea şi tehnologia aplicată, cât şi pentru activităţile non-tehnologice precum teoria gestionării sau organizarea birocratică şi să sprijine, pe lângă priorităţile proprii, priorităţile prevăzute de Platformele tehnologice europene în domeniul inovării;

16. invită Comisia să promoveze schimburile de bune practici, identificarea şi schimbul de lecţii învăţate din practici incorecte, pentru a încuraja, în special, mai buna reglementare a iniţiativelor tehnologice comune, bazate pe parteneriate specializate între sectorul public şi cel privat, care ar stimula dezvoltarea inovării şi în regiunile mai puţin dezvoltate ale UE;

17. atrage atenţia Comisiei şi a statelor membre asupra faptului că viitorul Institut european de tehnologie (IET) ar trebui să aibă ambiţia de a investi în parteneriatele dintre instituţiile educaţionale şi de cercetare şi întreprinderi, fiind orientat în principal asupra inovării; consideră, de asemenea, că pe lângă rolul său de coordonare în cadrul triunghiului de inovare, ar trebui să contribuie la stimularea competitivităţii în domeniile inovatoare, având astfel o contribuţie semnificativă la transpunerea în practică a potenţialului de inovare al Europei;

18. ia act de constituirea Consiliului de cercetare european şi solicită ca inovarea şi sfera de aplicare practică a proiectelor alese să constituie criterii importante în alegerea temelor de cercetare;

19. consideră că valoarea de 3% din PIB, prevăzută în Strategia de la Lisabona pentru cheltuieli cu cercetarea şi dezvoltarea, trebuie să fie obiectivul minim;

20. înţelege că incertitudinile inerente asociate cercetării şi dezvoltării duc la scăderea disponibilităţii pieţelor financiare de a investi în proiecte de cercetare şi dezvoltare; salută propunerea Comisiei de a dezvolta o facilitate de finanţare pentru partajarea riscurilor în scopul realizării de investiţii în proiecte de cercetare şi dezvoltare cu risc ridicat prin acordarea de împrumuturi şi garanţii;

21. ia act de Programul pentru inovare şi competitivitate care prevede instrumente financiare adecvate, precum şi de comunicarea Comisiei intitulată „Finanţarea creşterii IMM-urilor”, în care sunt formulate măsuri concrete destinate creşterii investiţiilor în capitalul de risc;

22. subliniază faptul că accesul IMM-urilor, al microîntreprinderilor şi al antreprenorilor la resurse este esenţial pentru ridicarea nivelului de cercetare şi dezvoltare, pentru dezvoltarea de noi tehnologii şi introducerea pe piaţă a soluţiilor inovatoare; evidenţiază faptul că trebuie să se stimuleze atât acordarea de fonduri în fazele preliminare, cât şi finanţarea permanentă pe o durată suficient de mare; cu toate acestea, evidenţiază faptul că sistemul actual al capitalului de risc nu îndeplineşte nevoile de finanţare ale grupului ţintă, în special în ceea ce priveşte inovarea non-tehnologică; invită statele membre să utilizeze fondurile publice, inclusiv Fondurile structurale, să lanseze procesul de constituire a fondurilor cu capital de risc sub forma unor parteneriate private-publice în regiunile şi domeniile care au un potenţial inovator şi o bază de cunoştinţe solidă; îndeamnă, de asemenea, Comisia, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI) să dezvolte mijloace adecvate de finanţare prin adaptarea capitalului de risc sau, dacă este necesar, prin proiectarea unor instrumente financiare inovatoare;

23. invită statele membre şi comunităţile locale şi regionale să adopte soluţii inovatoare conforme cu normele de protecţie a mediului în cadrul Programului pentru inovare şi competitivitate şi atrage atenţia, în egală măsură, asupra posibilităţii utilizării ajutorului financiar pentru IMM-uri, precum în Programul Jeremie; încurajează Comisia, statele membre şi autorităţile regionale să folosească surse regenerabile de sprijin financiar pentru cercetare cu orientare inovatoare, cum ar fi sistemul „certificat inovator”; încurajează actorii responsabili pe plan regional să finanţeze din Fondurile structurale şi măsurile experimentale şi, prin urmare, riscante;

24. solicită actorilor responsabili pe plan regional şi local să creeze condiţii favorabile şi să se asigure că promovarea inovării reprezintă un punct central în programele operaţionale şi că o parte importantă a Fondurilor structurale este prevăzută pentru investiţii în cunoaştere, inovare şi formare continuă care, printre altele, vor crea locuri de muncă, vor creşte şansele de angajare şi vor contracara migraţia valorilor şi tendinţele de depopulare; de asemenea, invită statele membre să sprijine acest efort prin investiţii publice în instituţiile de învăţământ superior în vederea promovării talentului;

25. solicită Comisiei să evalueze rezultatele obţinute în urma evaluării calităţii, cantităţii şi aspectelor financiare ale proiectelor şi acţiunilor, astfel încât să se consolideze în timp eficienţa acţiunilor viitoare;

26. se aşteaptă ca o concurenţă sporită, generată de piaţa internă, să încurajeze companiile să acorde o mai mare finanţare cercetării şi inovaţiilor; invită companiile să reinvestească o parte din profiturile lor în cercetare şi în dezvoltare tehnologică;

27. consideră că eco-inovarea joacă un rol important în îmbunătăţirea unor aspecte precum eficienţa energetică, dezvoltarea de surse regenerabile de energie şi dezvoltarea energiei fosile ecologice; eco-inovarea poate de asemenea să joace un rol important în îmbunătăţirea poziţiei competitive a UE; din aceste motive, consideră că eco-inovarea trebuie să beneficieze de o prioritate mai mare în politicile naţionale şi în politica UE privind inovarea; în acest sens, UE ar trebui, de asemenea, să preia iniţiativa în acest domeniu;

28. subliniază că centrele urbane pot juca un rol important în elaborarea strategiei de inovare pentru o întreagă regiune şi că acestea pot, dacă este cazul, să ia iniţiativa unor proiecte promiţătoare, ca de exemplu exploatarea potenţialului de termo-modernizare şi cogenerare, sau chiar să ia alte iniţiative, precum crearea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice;

29. atrage atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă regiunile mai puţin dezvoltate în ceea ce priveşte atragerea de capital privat pentru investiţii şi solicită statelor membre şi actorilor de la nivel regional şi local o mai mare utilizare a facilităţilor de împrumut acordate de BEI, precum şi promovarea şi consolidarea parteneriatelor public-privat în domeniul măsurilor pentru inovare, acordând o atenţie specială bunelor practici şi rentabilizării banilor publici;

30. subliniază necesitatea consolidării rolului întreprinderilor de forţă directoare principală din spatele inovării şi nu doar de beneficiar al proceselor şi mecanismelor inovatoare;

31. ia act de iniţiativa "Europa INNOVA", care adoptă o abordare mai dinamică a creării şi sprijinirii întreprinderilor inovatoare în sectorul serviciilor;

32. invită Comisia să încurajeze utilizarea reţelelor revizuite ale Centrelor Euro Info şi ale Centrelor Releu pentru Inovare pentru furnizarea de servicii complexe la nivel regional pentru toţi actorii implicaţi în procesul de inovare şi în special inovatorii individuali şi micile companii inovatoare; încurajează organizaţiile sectoriale – precum camerele de comerţ şi alte centre de informare – să se constituie, prin colaborare cu Centrele Euro Info şi cu Centrele Releu pentru Inovare ca „magazine de informaţii complete”; invită Comisia să sprijine rolul pe care îl au organizaţiilor intermediare ce reprezintă IMM-urile de promotori şi consilieri în domeniul inovării, prin dezvoltarea unor măsuri de susţinere a mecanismelor de consiliere elaborate de către aceste organizaţii în acest sens;

33. îndeamnă statele membre să-şi continue eforturile de a reduce toate disparităţile regionale care împiedică crearea unui spaţiu tehnologic şi ştiinţific european;

34. consideră că achiziţiile publice joacă un rol strategic în promovarea de produse şi servicii inovatoare, cu condiţia ca acestea să fie orientate spre crearea unor produse mai eficiente şi mai utile şi furnizarea de servicii organizate raţional şi care valorifică resursele în mod optim; invită statele membre şi autorităţile locale să ia în calcul inovarea autentică la selectarea celor mai bune oferte;

35. salută intenţia Comisiei de a publica orientări pentru a eficientiza utilizarea cadrului legal consolidat privind achiziţiile publice, care nu numai că promovează concurenţa, dar face şi regulile mai flexibile, în felul acesta încurajând acceptarea soluţiilor inovatoare şi a creativităţii;

36. invită Consiliul şi Comisia să îmbunătăţească normele legale referitoare la aspectele economice ale cercetării şi inovării, pentru a oferi o protecţie mai bună în difuzarea proceselor, a tehnicilor sau a descoperirilor într-un context de deschidere internaţională;

37. ia act de faptul că inovarea în servicii joacă un rol major în economie şi că protecţia proprietăţii intelectuale privind serviciile se limitează deseori în Europa la secretele comerciale; este de părere că întreprinderile mai mici consideră dificilă şi costisitoare negocierea şi aplicarea acordurilor de confidenţialitate şi că acest lucru poate împiedica colaborările cooperative şi strângerea de fonduri;

38. subliniază faptul că eforturile ar trebui concentrate pe facilitarea transferului rezultatelor cercetării către produsele comercializabile, în special pentru IMM-uri (având grijă să nu se neglijeze cercetarea fundamentală) şi consideră că este nevoie de o abordare mai generală, care să echilibreze cooperarea mai strânsă între sectoarele de cercetare şi cele economice cu interesele consumatorilor, ale societăţii civile şi ale mediului înconjurător şi să includă toţi actorii locali (publici şi privaţi); salută intenţia Comisiei de a adopta o comunicare menită să promoveze transferul de cunoştinţe dintre universităţi şi alte organizaţii publice de cercetare şi industrie;

39. afirmă că o protecţie a drepturilor de autor şi sisteme de brevetare fiabile şi rezonabile sunt esenţiale pentru dezvoltarea unei economii şi a unei societăţi inovatoare bazate pe cunoaştere; recunoaşte, totuşi, faptul că o reformă a politicii de brevetare este un proces pe termen lung; invită Comisia să creeze, împreună cu statele membre, un grup de experţi, inclusiv în domeniul economic, pentru a examina situaţia, inclusiv aspectul brevetabilităţii; invită Comisia şi FEI să examineze posibilităţile de a furniza întreprinderilor mici sprijinul financiar adecvat pentru cererile lor de brevetare;

40. invită Comisia să prezinte în cooperare cu statele membre un plan de integrare a Organizaţiei Europene de Brevete (OEB) în Comunitate, pentru a clarifica preocupările legate de controlul democratic şi politica comunitară coerentă privind legislaţia din domeniul brevetelor;

41. invită Comisia să elaboreze, în colaborare cu statele membre, măsuri care să fie alternative şi complementare măsurilor juridice de protecţie a brevetelor , care vor apăra inventatorii şi noile modele de creaţie împotriva şantajului şi abuzului în justiţie (de ex. sistemele de licenţă FLOSS (programele informatice gratuite/libere/deschise));

42. salută iniţiativele recente întreprinse de Comisie cu privire la accesul liber în vederea promovării răspândirii cunoştinţelor ştiinţifice;

43. invită Comisia şi statele membre să acţioneze în aşa fel încât normele comune care reglementează brevetabilitatea să fie adaptate condiţiilor fiecărui sector în parte;

44. invită Comisia şi statele membre să propună, în cadrul noului brevet european, o procedură pentru eliminarea brevetelor de interes minor, precum şi a brevetelor „inactive”, depuse artificial numai în scopul de a crea piedici;

45. invită Comisia ca, în cooperare cu organismele de standardizare europene, să accelereze ritmul standardizării europene şi să profite în mod eficient de standardele deja existente;

46. îşi exprimă convingerea că stabilirea mai rapidă a unor standarde europene interoperabile va ajuta la dezvoltarea unor pieţe de referinţă, în special în sectorul serviciilor şi al tehnologiilor avansate, şi va contribui la aplicarea acestor standarde la nivel mondial, conferind astfel întreprinderilor europene un avans faţă de alţi actori de pe piaţa internaţională;

47. invită statele membre să încurajeze căutarea consensului în materie de norme europene, având în vedere că o decizie rapidă în acest domeniu este crucială pentru buna funcţionare a pieţei interne a UE, pentru comerţul transfrontalier şi prin urmare pentru rata de recuperare a investiţiilor companiilor în cercetare şi inovare;

48. invită Comisia să încurajeze nu numai adoptarea de standarde europene, ci şi aplicarea acestora, în special prin popularizarea lor la nivelul IMM-urilor, într-o manieră accesibilă; consideră că este necesar ca manualele şi procedurile explicative să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE;

49. salută cooperarea Uniunii Europene cu organismele mondiale de reglementare şi se aşteaptă la o dezvoltare rapidă şi eficientă a inovaţiilor tehnice ca urmare a standardizării;

50. consideră că fragmentarea standardelor la scară mondială nu este de dorit; recomandă Comisiei, statelor membre şi diferitelor organisme de standardizare europene şi internaţionale să ia în calcul o abordare de tip „prioritatea este la nivel internaţional” ori de câte ori este posibil în procesul instituirii de noi standarde;

51. reaminteşte definiţia standardelor deschise adoptată de Comisie, conform căreia (i) standardul este adoptat şi va fi întreţinut de o organizaţie nonprofit, iar dezvoltarea sa permanentă se efectuează ca urmare a unei proceduri decizionale deschise disponibile tuturor părţilor interesate; (ii) standardul a fost publicat, iar documentul cu specificaţiile standardului este disponibil fie gratuit, fie contra unei taxe nominale; (iii) drepturile de autor - posibilele brevete existente - asupra (anumitor părţi ale) standardului sunt disponibile gratuit;

52. este de acord cu Comisia că „politica grupărilor” este o componentă importantă în politica de inovare a statelor membre şi invită actorii, în special cei de la nivel regional şi local, să promoveze aceste grupări, precum şi centrele de inovare şi tehnologie, atât în centrele urbane, cât şi în zonele rurale, astfel încât să se creeze un echilibru între diferitele regiuni; invită statele membre să încurajeze, pe teritoriul lor, crearea unor „regiuni ale cunoaşterii” şi a unor „grupări” şi cooperarea la nivelul UE şi la nivel transfrontalier, şi, de asemenea, să promoveze cooperarea cu experţi din ţări terţe; subliniază, în acest context, importanţa creării unor structuri de guvernare pentru a îmbunătăţi cooperarea între diferiţii actori din cadrul unei grupări şi solicită ca grupările să fie orientate, de asemenea, către activităţi transfrontaliere, folosind în special experienţa Euroregiunilor care deţin structuri transfrontaliere şi reţele sociale;

53. ia act de iniţiativa Comitetului Regiunilor de a crea o reţea a regiunilor în cadrul unei platforme interactive de comunităţi teritoriale, având drept obiectiv compararea şi schimbul de experienţe dobândite în cadrul aplicării strategiei Lisabona;

54. invită Comisia să monitorizeze procesele de inovare din regiuni şi să dezvolte indicatori de inovare comuni în UE, care vor demonstra mai bine dorinţa de inovare a statelor membre şi a regiunilor;

55. îndeamnă statele membre să ridice în mod activ profilul carierei ştiinţifice, promovând stimulentele şi premiile actuale precum Descartes, Aristotel şi premiile tinerilor cercetători şi oferind condiţii atractive pentru a atrage cei mai dotaţi şi mai inventivi oameni de ştiinţă în Europa;

56. îndeamnă Comisia, statele membre şi autorităţile regionale să instituie şi să promoveze premii naţionale şi europene pentru inovare;

57. consideră că, pentru o mai largă acceptare publică a bunurilor şi serviciilor rezultate din cercetare, sunt necesare instrumente adecvate de protecţie a consumatorilor care să sporească gradul de securitate şi de încredere;

58. subliniază faptul că inovarea este un mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor europeni şi nu un scop în sine; consideră, prin urmare, că, deşi concurenţa şi liberalizarea bunurilor şi serviciilor contribuie la atingerea obiectivului amintit prin intermediul inovării, ele trebuie să fie însoţite de dispoziţii de monitorizare şi de protecţie a consumatorilor, în cazurile în care acest lucru este justificat de apărarea interesului public;

59. consideră că este necesar ca măsurile pentru inovare să fie mai bine promovate prin intermediul campaniilor de informare şi subliniază nevoia de a împărtăşi informaţiile obţinute din proiectele finalizate; în acelaşi timp, recomandă ca procedurile greşite aplicate în proiectele nereuşite să reprezinte lecţii care trebuie învăţate şi să se transmită avertizări în alte regiuni ale Uniunii Europene cu privire la posibilitatea comiterii aceloraşi greşeli;

60. invită Comisia, statele membre, autorităţile locale şi regionale să asigure accesul general la informaţii şi la munca bazată pe tehnologia informaţiei şi comunicării, pentru a facilita învăţarea on-line şi telelucrul în general;

61. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezentul raport Consiliului şi Comisiei, precum şi parlamentelor şi guvernelor statelor membre.

  • [1]  http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/intm/92107.pdf
  • [2]  http://ec.europa.eu/growthandjobs/key/nrp2006_fr.htm
  • [3]  JO L 205, 6.8.2005, p. 28.
  • [4]  JO L 205, 6.8.2005, p. 21.
  • [5]  JO L 412, 30.12.2006, p. 1.
  • [6]  JO L 2006, 9.11.2006, p. 15.
  • [7]  http://register.consilium.europa.eu/pdf/fr/04/st07/st07119.fr04.pdf
  • [8]  http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/fr/oj/2006/c_323/c_32320061230fr00010026.pdf
  • [9]  http://www.oecd.org/document/62/0,2340,fr_2649_34273_37675902_1_1_1_1,00.html#highlights
  • [10]  Texte adoptate, P6_TA(2006)0528.
  • [11]  Texte adoptate, P6_TA(2006)0416.
  • [12]  Texte adoptate, P6_TA(2006)0092.

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Introduction

Europe has built up substantial specialist knowledge in various scientific fields thanks to research conducted by universities, research centres and national institutes, national science academies and Union research and development bodies. National patent offices represent an important source of knowledge, as does, more recently, the European Patent Office (EPO). However, there is no simple way of translating this knowledge into economic practice in order to make effective use of it. The paradox of the situation in Europe is that we have highly developed centres for the development of knowledge - centres of excellence, but with little economic impetus to use that knowledge as a basis for developing innovative activities.

The aim of the document that has been drawn up is to realise the Lisbon Strategy and lay the foundations for European innovation policy, by spelling out clearly its objectives and adopting instruments to achieve those goals which will facilitate:

-  tackling research areas geared to current and future social and economic needs of the EU;

-  transfer of advanced knowledge developed by research centres to economic units;

-  practical application of innovative solutions to economic and social spheres.

2. Defining innovation

Innovation should be taken to mean innovative solutions to problems arising in the manufacture or use of goods or the provision of services. The goal of innovation is to rationalise the manufacture of goods, the provision of services and the use of market products, in a way that will result in savings in energy, materials and working time, as well as protecting the environment and improving the quality of services. The beneficiary and instigator of innovation is always the individual. It is often the case that a practical solution has not yet been found to a problem or it may also be that a solution already exists but the new problem entails a revision, modernisation or modification of that solution. Innovation applies to products, processes and services. The goal of innovation activities may be the interests of beneficiaries (marketing aspect), developing competitiveness (economic aspect), eliminating adverse effects on the environment (environmental aspect) or improving quality of life and working conditions (social aspect). Unfortunately, there are also 'artificial innovations' relating to certain products, which mostly involve just changing the packaging and a misleading advertising campaign. These bogus innovations need to be fully eliminated.

3. Promoting innovation

Innovation is a process which involves introducing new innovative solutions or refining existing ones by adapting them to new areas of human activity. If it is to succeed, it is vital to have a full knowledge of the factors that encourage innovation. It should be remembered that the results of innovation are usually cheaper, more effective or more environmentally-friendly goods or manufacturing techniques and better organised, higher quality and cheaper services. The influence of these activities may vary, yet they create the conditions to help ensure a greater probability of successful innovation.

The essential factors that will encourage innovation are:

(a) a properly functioning market in goods and services,

(b) high levels of education at all levels,

(c) advanced scientific research - both basic and applied,

(d) regulation of Member States' activities.

In the case of the EU the following also apply:

(e) effect of synergies resulting from enlargement,

(f) new patenting and licensing strategy,

(g) development of the European research area - Seventh Framework Programme,

(h) setting up of the European Institute of Technology,

(i) EU legislation laying down rules governing the environment (e.g. the REACH directive, the directive on waste and the provisions governing the power industry).

4. Pro-innovation measures in detail

A. Single market

The process of developing the EU single market is currently under way. A properly functioning market, taking account of all four freedoms, is the best guarantee of success for innovation activities.

At present the market provides for:

-  free movement of goods;

-  free movement of capital (financial services market);

-  the market in commercial services is being developed, but administrative barriers need to be overcome before it can be fully liberalised (services directive);

-  restrictions on the free movement of workers are gradually being lifted.

B. Education

Education systems in all EU Member States are being standardised under the Bologna Strategy (e.g. introduction of a single, three-level, higher education system). The EU has recorded one of the highest increases in the world in the number of higher education graduates per 1000 inhabitants. Unfortunately, the subjects studied by graduates are not in line with the most pressing technological needs. There is a preponderance of business studies graduates from humanities or management faculties, whereas the need is for new directions in interdisciplinary education, to produce graduates better equipped than at present to adapt to the swiftly changing requirements of the labour market. There is also a need for education to encourage innovation and for lifelong learning, regardless of age.

C. Research

Fundamental to the development of innovation is expenditure on research and development under the framework programmes, together with the programme being developed in cooperation with the European Investment Bank (EIB) known as the growth initiative. The intention is that by 2010 expenditure on research in the EU will increase to 2.6% of GDP, two thirds of which will come from the private sector. Exchange of ideas could be improved through greater mobility for researchers within the Community, and through the introduction of standard rules on researchers’ employment, pay and social security. It is important to recruit experts from third countries.

The criteria for assessing the abilities of young researchers determining whether they should move up the ranks of a research career, particularly in the applied sciences, should take into account not only the number of publications and citations, but also activities in the field of patents and new development. Selected important technological design problems of strategic significance to be resolved during a full research cycle should be entrusted to a number of competing research teams. For example, this might involve the development of a new and unconventional concept of road or other transport modes or other unconventional solutions pertaining to working methods and lifestyles in ageing European societies. It might also involve ways of spending free time.

D. Regulatory activity

The European Union, the Member States and the regions need to stimulate innovation by means of:

- use of tax incentives (tax law is under national control), for example, a proportion of depreciation allowances for economic agents could be used to set up an innovation fund;

- competitive tendering for the preparation and realisation of major projects, e.g. investments in the environment, defence and other areas;

- creation of science and technology parks with Union resources (Cohesion Fund);

- use of public-private partnerships;

- credit guarantees to support innovative business plans to help develop spin-offs;

- EU regulations, e.g. the REACH regulation, which, thanks not least to the ‘substitution principle’, may prompt large-scale innovation.

E. Exploiting synergies

The phenomenon of positive synergy derives in this case from effects of scale, where an increase in the market for goods or services means that goods can be produced in series on a larger scale and therefore more cheaply. Synergy will have even more positive effects on innovation if uniform common rules and quality standards are introduced. One way of taking advantage of enlargement would be to make better use of existing potential in the form of the many highly trained researchers, designers and other specialists, who have lost their jobs as a result of closures or cutbacks in research institutes and design bureaux in the new EU Member States of Central and Eastern Europe. Company takeovers by Western producers under privatisation arrangements have often ended in the closure of research and development support facilities, as the new partners usually possessed such facilities already.

F. Patents

A new European strategy on patents is needed that will safeguard copyright but will not monopolise knowledge in the field of innovation or the scope for small and medium-sized enterprises in particular to make use of it. This strategy must review the existing patentability criteria established by the European Patents Convention of 1973 with a view to making them more precise and perhaps providing more details, thus leaving no scope for different legal interpretations, as happens at present in connection with the introduction and use of concepts such as the ‘technical contribution’, which are not defined in the Convention. The patent process itself needs to be simplified and speeded up. Perhaps it could be a two-stage process, whereby the expensive development work needed for obtaining a patent could take place once the proposed invention had found a sponsor, or if its originality was in doubt. The first phase of the patent process would be confined to registration of the idea, guaranteeing its author precedence, and to making his blueprint available for public inspection by those interested in its practical application.

5. Innovation forecasting

Among the different methods of forecasting innovation and technological progress, particular emphasis should be placed on extrapolation, exploitation of probability theory and mathematical statistics, and the Delphic method among others. The most promising areas for innovation are the points where traditional knowledge sectors overlap. On the one hand, then, an interdisciplinary approach is needed, but accompanied at the same time by systems analysis. The greatest potential for innovation lies in knowledge sectors involving: ICT (information and communications technology) and medicine, ICT and energy, ICT and business, ICT and logistics, environment and energy, environment and chemicals (REACH), environment and land planning, new materials and energy, new materials and medicine, etc.

6. Summary

As we have seen, innovation depends on the one hand on purely market mechanisms and, on the other, on central regulation, concerning particularly the funding or co-funding of projects from budget resources.

The theory of probability tells us that EU success in the field of innovation, measured in terms of the number of economic agents who have introduced innovations, for example over the last three years, as a percentage of the overall number of agents in the target population, is likely to depend on the implementation of all possible measures capable of stimulating this phenomenon.

AVIZ Al Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (28.3.2007)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

privind „Punerea în practică a cunoştinţelor: O strategie de inovare extinsă pentru Europa

(2006/2274(INI))

Raportoare pentru aviz: Sharon Bowles

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice şi monetare recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   subliniază că se referă la cota de 3% din PIB, prevăzută pentru cheltuieli cu cercetarea şi dezvoltarea, indicate ca valori minime în Strategia de la Lisabona privind creşterea şi ocuparea forţei de muncă;

2.   recunoaşte faptul că întreprinderile mici, mijlocii şi mari joacă un rol în strategia dinamică de inovare integrată; astfel, consideră că accesul la resurse al întreprinderilor mai mici şi al persoanelor individuale este crucial pentru creşterea nivelului de cercetare şi dezvoltare şi pentru dezvoltarea de noi tehnologii; consideră că trebuie încurajată atât acordarea de fonduri în faze preliminare, cât şi finanţarea permanentă într-un interval de timp care să fie suficient de lung pentru introducerea pe piaţă a produselor, însă, în cazul unei nereuşite, aceasta nu trebuie să afecteze tentativele viitoare;

3.   salută eforturile de promovare a transferului de cunoştinţe dintre universităţi şi alte organizaţii de cercetare şi industrie;

4.   consideră că, în vederea îndeplinirii obiectivelor de la Lisabona, strategia europeană de inovare ar trebui să se îndrepte către cunoaştere şi cercetare, în sens larg, şi ar trebui să includă dezvoltarea tehnologică, inovarea tehnică a produselor, serviciilor şi proceselor, inovarea socială şi investiţiile în capitalul uman; reafirmă că este important să se încurajeze o prezenţă mai vizibilă a femeilor în domeniile ştiinţei şi tehnologiei şi subliniază contribuţia pe care ar putea-o avea femeile la progresul şi la inovarea din aceste sectoare;

5.   consideră că este vitală dezvoltarea reţelelor de cercetare şi inovare în care sunt implicate universităţi, parcuri ştiinţifice, întreprinderi şi întregul sistem de producţie, în vederea creării unor politici de dezvoltare socială şi tehnologică concrete; subliniază că o astfel de reţea a cunoaşterii şi inovării ar putea fi, de asemenea, calea adecvată pentru a răspunde şi nevoilor întreprinderilor mici şi mijlocii organizate sub forma grupărilor sau districtelor;

6.   înţelege că incertitudinile asociate cu cercetarea şi dezvoltarea duc la scăderea disponibilităţii pieţelor financiare de a investi în proiecte de cercetare şi dezvoltare; salută propunerea Comisiei de a dezvolta o facilitate de finanţare pentru distribuirea riscurilor în scopul realizării de investiţii în proiecte de cercetare şi dezvoltare cu risc ridicat prin acordarea de împrumuturi şi garanţii; salută, de asemenea, includerea în reglementările existente privind ajutorul de stat, a dispoziţiilor ce permit statelor membre să vizeze ajutoarele acordate pentru inovaţie şi să accelereze procesele de aprobare;

7.   ia notă că Comunitatea Europeană este membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi astfel este obligată prin articolul 27 din Acordul OMC-TRIPS privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, care interzice discriminarea între domeniile tehnologiei în momentul în care patentele sunt disponibile pentru invenţii; invită Comisia să reexamineze istoria europeană privind normele de lucru şi licenţierea obligatorie privind brevetele şi să analizeze dacă circumstanţele care au dus la abandonarea lor s-au schimbat;

8.   consideră că inovarea serviciilor joacă un rol important în economie şi că protecţia proprietăţii intelectuale se limitează deseori la secrete comerciale care pot fi neadecvate şi aceasta nu este la fel de mult răspândită ca în unele domenii concurente şi poate intra în conflict cu transparenţa; constată că pentru companiile mai mici este dificil şi costisitor să negocieze şi să pună în aplicare acorduri de confidenţialitate, situaţie ce poate împiedica creşterea, formarea capitalului de risc şi înfiinţarea de societăţi mixte;

9.   invită Comisia să realizeze un studiu privind impactul litigiilor privind proprietatea intelectuală asupra IMM-urilor şi să caute mecanisme alternative de rezolvare a litigiilor în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală, inclusiv în ceea ce priveşte încălcările clauzelor de confidenţialitate, în special în avantajul IMM-urilor;

10. subliniază faptul că pentru a eficientiza costurile şi a crea produse inovatoare cu uşurinţă, este vitală eliminarea fragmentării de pe piaţa unică; consideră că achiziţiile publice ce vizează soluţii inovatoare nu ar trebui împiedicate de aversiunea excesivă faţă de riscuri sau de licitaţiile bazate exclusiv pe costuri; observă că soluţiile informatice modulare oferă oportunităţi mai mari pentru companiile mai mici şi proiectele pilot;

11. încurajează statele membre să adopte stimulente fiscale pentru cercetare, inovare şi investiţii private şi invită întreprinderile să promoveze o mai mare cercetare şi inovare, inclusiv inovarea în practicile de la locul de muncă care promovează calitatea şi confortul, şi încurajează concentrările IMM-urilor în cartiere – o cerinţă de bază pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a inovaţiilor.

PROCEDURĂ

Titlu

Punerea în practică a cunoştinţelor: O strategie de inovare extinsă pentru Europa

Numărul procedurii

2006/2274(INI)

Comisia competentă în fond

ITRE

Aviz emis de către
  Data anunţului în plen

ECON

29.11.2006

Cooperare consolidată - Data anunţului în plen

 

Raportor pentru aviz:
  Data numirii

Sharon Bowles
12.12.2006

Raportorul pentru aviz substituit

 

Examinare în comisie

28.2.2007

 

 

 

 

Data adoptării

27.3.2007

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

0

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Zsolt László Becsey, Pervenche Berès, Sharon Bowles, Udo Bullmann, Ieke van den Burg, David Casa, Jonathan Evans, Elisa Ferreira, José Manuel García-Margallo y Marfil, Jean-Paul Gauzès, Robert Goebbels, Donata Gottardi, Gunnar Hökmark, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Sophia in 't Veld, Othmar Karas, Piia-Noora Kauppi, Guntars Krasts, Astrid Lulling, Hans-Peter Martin, Gay Mitchell, Cristobal Montoro Romero, Joseph Muscat, Joop Post, John Purvis, Alexander Radwan, Bernhard Rapkay, Heide Rühle, Antolín Sánchez Presedo, Manuel António dos Santos, Olle Schmidt, Peter Skinner, Cristian Stănescu, Margarita Starkevičiūtė, Ivo Strejček,

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Harald Ettl, Werner Langen, Klaus-Heiner Lehne, Thomas Mann, Gianni Pittella, Adina-Ioana Vălean

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

 

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

 

AVIZ Al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (22.3.2007)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

privind „Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa”

(2006/2274(INI))

Raportoare pentru aviz: Barbara Weiler

SUGESTII

Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie:

A. întrucât succesul Strategiei de la Lisabona revizuite va depinde, în special, de progresele realizate în sfera inovării;

B.  întrucât diversitatea prin inovare este una din căile prin care UE poate răspunde provocărilor globalizării;

C. întrucât abordarea convenţională a inovării, care combină „încurajarea tehnologică” şi „atracţia cererii”, nu este suficientă în sine şi necesită promovarea simultană a condiţiilor de piaţă favorabile pentru a crea un mediu de reglementare care determină inovarea;

D. întrucât o piaţă internă care funcţionează bine, susţinută de noua directivă privind serviciile, creează un mediu favorabil pentru inovare, printr-o concurenţă sporită într-o zonă economică mai extinsă şi mai stabilă, atrăgând investiţii mai mari şi încurajând mobilitatea lucrătorilor;

E.  întrucât atât transferul rezultatelor şcolare, în special către IMM-uri, cât şi disponibilitatea rezultatelor din cercetare, în special pentru inovaţiile cu o dimensiune socială, ar trebui accentuate şi întrucât concentrarea geografică a platformelor de inovare ar trebui abordată în aşa fel încât să utilizeze abilităţile şi diversitatea din diferite regiuni ale UE,

1.   consideră în mod ferm că o reglementare mai bună, în special care să uşureze povara legislativă inutilă pentru IMM-uri, va încuraja condiţiile favorabile de piaţă şi va ajuta la introducerea produselor şi serviciilor inovatoare pe pieţele de referinţă şi că o reglementare mai bună va mări, de asemenea, încrederea consumatorilor;

2.   îşi exprimă convingerea că stabilirea mai rapidă a unor standarde europene interoperabile va ajuta la dezvoltarea unor pieţe de referinţă, în special în sectorul serviciilor şi al tehnologiilor avansate, şi va contribui la aplicarea acestor standarde la nivel mondial, conferind astfel întreprinderilor europene un avans faţă de alţi actori de pe piaţa internaţională;

3.   invită Comisia să încurajeze nu numai adoptarea de standarde europene, ci şi aplicarea acestora, în special prin popularizarea lor la nivelul IMM-urilor, într-o manieră accesibilă; consideră că este necesar ca manualele şi procedurile explicative să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE;

4.  subliniază că actualul sistem de brevetare reprezintă un pericol la adresa inovării, deoarece nu răspunde necesităţilor unor domenii economice; invită Comisia să efectueze un studiu privind impactul litigiilor legate de brevete asupra IMM-urilor; invită, de asemenea, Comisia să pună în aplicare Rezoluţia Parlamentului din 12 octombrie 2006 privind o viitoare politică de brevetare în Europa[1];

5.   salută cooperarea Uniunii Europene cu organismele mondiale de reglementare şi se aşteaptă la o dezvoltare rapidă şi eficientă a inovaţiilor tehnice ca urmare a standardizării;

6.  salută intenţia Comisiei de a publica orientările pentru cea mai eficientă utilizare a cadrului legal consolidat privind achiziţiile publice, care nu numai că promovează concurenţa dar şi face regulile mai flexibile, în felul acesta încurajând înţelegerea soluţiilor inovatoare şi a creativităţii;

7.  invită Comisia să promoveze schimburile de bune practici, identificarea şi schimbul de lecţii învăţate din practici incorecte, pentru a promova, în special, mai buna reglementare a iniţiativelor tehnologice mixte, bazate pe parteneriate specializate între sectorul public şi cel privat, care ar stimula dezvoltarea inovării şi în regiunile mai puţin dezvoltate ale UE;

8.  consideră că înfiinţarea rapidă a punctelor naţionale unice de contact şi sprijinirea centrelor europene de informare la nivel regional, precum şi la alte niveluri, va oferi un acces transparent la informaţie atât consumatorilor, cât şi comunităţii de afaceri în ansamblu; consideră, de asemenea, că informaţia pertinentă, oferită cu promptitudine, este un factor hotărâtor în activităţile inovatoare, aceste centre putând astfel să devină un instrument preţios pentru consolidarea cooperării în interiorul graniţelor naţionale şi în contextul cooperării transfrontaliere;

9.  subliniază că accesul la o finanţare corespunzătoare a inovaţiilor este un factor vital pentru IMM-uri, în special în perioada de început a activităţii lor; consideră că este astfel necesar să fie sprijinită acordarea de microcredite şi de capital de risc şi la nivel transfrontalier;

10. se aşteaptă ca o concurenţă sporită, generată de piaţa internă, să încurajeze companiile să acorde o mai mare finanţare cercetării şi inovaţiilor;

11. subliniază faptul că eforturile ar trebui concentrate pe facilitarea transferului rezultatelor cercetării către produsele comercializabile, în special pentru IMM-uri (având grijă să nu se neglijeze cercetarea fundamentală) şi consideră că este nevoie de o abordare mai generală, care să echilibreze cooperarea mai strânsă între sectoarele de cercetare şi cele economice şi interesele consumatorilor, ale societăţii civile şi ale mediului înconjurător şi să includă toţi actorii locali (publici şi privaţi);

12. salută intenţia Comisiei de a adopta o comunicare menită să promoveze transferul de cunoştinţe dintre universităţi şi alte organizaţii publice de cercetare şi industrie; salută, de asemenea, recentele iniţiative ale Comisiei de promovare a „accesului liber” la informaţiile ştiinţifice, care vizează îmbunătăţirea difuzării acestora;

13. încurajează în mod ferm iniţiativele care îmbunătăţesc includerea profesională sau socială, prin promovarea inovaţiilor cu aplicaţii sociale, în special a inovaţiilor care abordează problema egalităţii între sexe, sănătatea şi siguranţa consumatorilor, aspectele legate de mobilitate şi nevoile persoanelor în vârstă (un grup cu o populaţie în creştere, având o putere mare de cumpărare), prin utilizarea experienţei lor îndelungate în rezolvarea problemelor;

14. consideră că, pentru o mai largă acceptare publică a bunurilor şi serviciilor rezultate din cercetare, sunt necesare instrumente adecvate de protecţie a consumatorilor care să sporească gradul de securitate şi de încredere;

15. subliniază faptul că inovarea este un mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor europeni şi nu un scop în sine; consideră, prin urmare, că, deşi concurenţa şi liberalizarea bunurilor şi serviciilor contribuie la atingerea obiectivului amintit prin intermediul inovării, ele trebuie să fie însoţite de dispoziţii de monitorizare şi de protecţie a consumatorilor, în cazurile în care acest lucru este justificat de apărarea interesului public;

16. consideră că este necesară reducerea barierelor care împiedică libera circulaţie a factorilor de producţie şi a produselor pe piaţa internă, având în vedere că s-ar putea astfel facilita accesul la capitalul de risc şi, totodată, s-ar putea asigura mobilitatea cercetătorilor şi a bunurilor şi serviciilor inovatoare din punct de vedere tehnologic, precum şi un flux mai bun al cunoştinţelor, toate acestea contribuind la dezvoltarea unui autentic spaţiu european al inovării;

17.  invită companiile să reinvestească o parte din profiturile lor în cercetare şi în dezvoltare tehnologică;

18. îndeamnă Comisia să-şi continue eforturile de a elimina obstacolele din calea creării şi dezvoltării unor noi pieţe de referinţă favorabile inovării;

19. consideră că ar trebui luate mai mult în considerare soluţiile inovatoare utile, specifice industriei serviciilor, şi consideră că eliminarea în continuare a barierelor din calea liberei circulaţii a produselor, serviciilor şi a capitalurilor, din calea libertăţii de stabilire şi a liberei circulaţii a persoanelor, inclusiv a lucrătorilor, va stimula inovarea.

PROCEDURĂ

Titlu

Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa

Numărul procedurii

2006/2274(INI)

Comisia competentă în fond

ITRE

Aviz emis de către
  Data anunţului în plen

IMCO
29.112006

Raportoare pentru aviz :
  Data numirii

Barbara Weiler
19.12.2006

Examinare în comisie

24.1.2007

28.2.2007

21.3.2007

 

 

Data adoptării

22.3.2007

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

0

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Nedzhmi Ali, Adam Bielan, Godfrey Bloom, Georgi Bliznashki, Charlotte Cederschiöld, Gabriela Creţu, Mia De Vits, Rosa Díez González, Martin Dimitrov, Evelyne Gebhardt, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Anna Hedh, Pierre Jonckheer, Alexander Lambsdorff, Toine Manders, Arlene McCarthy, Bill Newton Dunn, Zita Pleštinská, Karin Riis-Jørgensen, Zuzana Roithová, Heide Rühle, Leopold Józef Rutowicz, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Alexander Stubb, Marianne Thyssen, Jacques Toubon, Bernadette Vergnaud, Barbara Weiler

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Simon Coveney, Jean-Claude Fruteau, Othmar Karas, Manuel Medina Ortega, Joseph Muscat, Søren Bo Søndergaard, Gary Titley

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

 

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

...

AVIZ Al Comisiei pentru dezvoltare regională (22.3.2007)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

privind „Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru UE”

(2006/2274(INI))

Raportoare pentru aviz: Christa Prets

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

1.   salută opinia Comisiei conform căreia regiunile trebuie incluse în elaborarea şi punerea în aplicare a programelor naţionale de reformă; invită statele membre să publice informaţii privind orientările programului naţional de reformă, să asigure participarea din timp, în special prin ajustarea programelor astfel încât acestea să corespundă nevoilor locale, printr-un dialog mai intens între Comisie, statele membre şi regiuni, prin împărţirea responsabilităţilor într-un mod mai clar şi mai descentralizat şi prin îmbunătăţirea interacţiunii între regiuni în sine;

2.   recunoaşte contribuţia unică a politicii de coeziune în implementarea obiectivelor de la Lisabona; în special datorită alocării de Fonduri structurale pentru realizarea acestora; subliniază că nivelurile regional şi local au un rol cheie în promovarea inovării, astfel cum se reflectă şi în cel de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare şi în primul Program-cadru pentru competitivitate şi inovare, deoarece la aceste niveluri strategiile de inovare pot fi puse în aplicare prin interacţiuni între întreprinderi, în special IMM-uri, universităţi şi centre de educaţie şi tehnologie în parteneriat cu societatea civilă;

3    ia act de dificultăţile pe care le întâmpină societăţile noi în ceea ce priveşte accesul la capitalul de risc şi subliniază valoarea impozitului şi a altor facilităţi în acest sens;

4.  solicită actorilor responsabili pe plan regional şi local să creeze condiţii favorabile şi să se asigure că promovarea inovării reprezintă un punct central în programele operaţionale şi că o parte importantă a Fondurilor structurale sunt prevăzute pentru investiţii în cunoaştere, inovare şi cursuri de pregătire suplimentare care, printre altele, vor crea locuri de muncă, vor îmbunătăţi situaţia locurilor de muncă şi vor anticipa migraţia valorilor şi tendinţele de depopulare; de asemenea, invită statele membre să sprijine acest efort prin investiţii publice în instituţiile de învăţământ superior în vederea promovării talentului;

5.   este de acord cu Comisia că „politica grupărilor” este o componentă importantă în politica de inovare a statelor membre şi invită actorii, în special de la nivel regional şi local, să promoveze aceste grupări, precum şi centrele de inovare şi tehnologie, atât în centrele urbane, cât şi în zonele rurale, astfel încât să se creeze un echilibru între diferitele regiuni;

6.   subliniază, în acest context, importanţa creării unor structuri de guvernare pentru a îmbunătăţi cooperarea între diferiţii actori din cadrul unei grupări şi solicită ca grupările să fie orientate, de asemenea, către activităţi transfrontaliere, folosind în special experienţa Euroregiunilor care deţin structuri transfrontaliere şi reţele sociale;

7.   subliniază că zonele rurale şi de la periferie nu trebuie lăsate în urmă şi trebuie încurajate şi ajutate să dezvolte eco-inovarea şi agro-turismul;

8.   atrage atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă regiunile mai puţin dezvoltate în ceea ce priveşte atragerea de capital privat pentru investiţii şi solicită statelor membre şi actorilor de la nivel regional şi local o mai mare utilizare a facilităţilor de împrumut acordate de BEI, precum şi promovarea şi consolidarea parteneriatelor public-privat în domeniul măsurilor pentru inovare, acordând o atenţie specială bunelor practici şi valorizării banilor publici;

9.   consideră că noua iniţiativă privind piaţa pilot, care trebuie să se concentreze în special pe crearea şi comercializarea de noi produse şi servicii inovatoare, trebuie lansată mai ales în domeniile în care există un potenţial ridicat de cerere, garantând totodată că regiunile mai puţin dezvoltate nu sunt lăsate în urmă;

10. constată că statele membre în mod cert nu au folosit încă integral posibilităţile de ajutor în domeniul inovaţiilor ecologice şi subliniază încă o dată faptul că acest gen de tehnologii ecologice inovatoare pot aduce Uniunii Europene un avantaj competitiv semnificativ la nivel global;

11. încurajează actorii responsabili pe plan regional să finanţeze din Fondurile structurale şi măsurile experimentale şi, prin urmare, riscante;

12. consideră că este necesar ca măsurile pentru inovare să fie mai bine promovate prin intermediul campaniilor de informare şi subliniază nevoia de a împărtăşi informaţiile obţinute din proiectele finalizate; în acelaşi timp, recomandă ca procedurile greşite aplicate în proiectele nereuşite să reprezinte lecţii care trebuie învăţate şi să se transmită avertizări în alte regiuni ale Uniunii Europene cu privire la posibilitatea comiterii aceloraşi greşeli;

13. consideră că sprijinirea centrelor de informare europeană şi la nivel regional oferă societăţii civile şi comunităţii de afaceri în ansamblu un acces transparent la informaţie, că informaţiile relevante furnizate rapid reprezintă un factor cheie pentru activităţile inovatoare şi că, prin urmare, aceste centre pot fi un instrument valoros în vederea intensificării cooperării în interiorul graniţelor naţionale şi în contextul cooperării transfrontaliere;

4.  consideră că este necesar să fie luate măsuri la nivel comunitar, regional şi local pentru creşterea numărului de absolvenţi, în special de sex feminin, în domeniul ştiinţei, ingineriei şi tehnologiei, precum şi în domeniul cercetărilor primare, mai ales prin intermediul Programului „Oameni” inclus în cel de-al şaptelea Program-cadru şi prin acordarea de subvenţii, premii şi alte stimulente, şi să se încurajeze femeile în vederea dezvoltării unor activităţi inovatoare, în special prin intermediul unor proiecte de mentorat şi altor forme de sprijin;

15. consideră necesară crearea unor infrastructuri de cercetare şi dezvoltare, care reprezintă o condiţie esenţială pentru formarea şi reţinerea oamenilor de ştiinţă şi cercetătorilor, în special în regiunile îndepărtate; consideră că o contribuţie financiară din cel de-al şaptelea Program-cadru şi din Fondurile structurale destinate îmbunătăţirii infrastructurii de cercetare în regiunile de coeziune cu potenţial de cercetare bun ar putea constitui un instrument eficient în cazul în care rezultatele activităţilor ştiinţifice şi de cercetare ar conduce la obţinerea de produse şi servicii inovatoare;

16. având în vedere investiţiile financiare semnificative întreprinse de UE, solicită Comisiei să evalueze rezultatele obţinute în urma evaluării calităţii, cantităţii şi aspectelor financiare ale proiectelor şi acţiunilor, astfel încât să se consolideze în timp eficienţa acţiunilor viitoare;

17. consideră că o condiţie prealabilă pentru formarea capacităţii inovatoare în UE este accesul liber sau cu costuri mici printr-o conexiune în bandă largă (broadband), care serveşte la facilitarea întreprinderilor bazate pe cunoaştere;

18. invită Comisia, statele membre, autorităţile locale şi regionale să asigure accesul general la informaţii şi la munca bazată pe tehnologia comunicaţiilor pentru a facilita învăţarea on-line şi telelucrul în general;

19. reaminteşte importanţa finanţării infrastructurii fizice şi tehnologice de înaltă calitate în vederea atragerii de investiţii şi a facilitării mobilităţii forţei de muncă.

PROCEDURĂ

Titlu

„Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru UE”

Numărul procedurii

2006/2274(INI)

Comisia competentă în fond

ITRE

Aviz emis de către
  Data anunţului în plen

REGI
29.11.2006

Cooperare consolidată - data anunţului în plen

-

Raportoare pentru aviz:
  Data numirii

Christa Prets
1.2.2007

Raportorul pentru aviz substituit

 

Examinare în comisie

26.2.2007

 

 

 

 

Data adoptării

20.3.2007

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

0

3

Membri titulari prezenţi la votul final

Stavros Arnaoutakis, Elspeth Attwooll, Tiberiu Bărbuleţiu, Jean Marie Beaupuy, Rolf Berend, Jana Bobošíková, Antonio De Blasio, Vasile Dîncu, Gerardo Galeote, Iratxe García Pérez, Ambroise Guellec, Pedro Guerreiro, Gábor Harangozó, Marian Harkin, Mieczysław Edmund Janowski, Gisela Kallenbach, Tunne Kelam, Evgeni Kirilov, Miguel Angel Martínez Martínez, Yiannakis Matsis, Miroslav Mikolášik, Jan Olbrycht, Maria Petre, Markus Pieper, Wojciech Roszkowski, Elisabeth Schroedter, Stefan Sofianski, Grażyna Staniszewska, Kyriacos Triantaphyllides, Oldřich Vlasák, Vladimír Železný

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Jan Březina, Brigitte Douay, Den Dover, Ljudmila Novak, Mirosław Mariusz Piotrowski, Zita Pleštinská, Christa Prets, Toomas Savi, Richard Seeber, László Surján, Károly Ferenc Szabó, Nikolaos Vakalis

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Věra Flasarová

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

-

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (11.4.2007)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie

privind „Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie cuprinzătoare a inovării pentru Europa”

(2006/2274(INI))

Raportor pentru aviz: Jaroslav Zvěřina

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

-  având în vedere rezoluţia sa din 12 octombrie 2006 privind viitoarea politică a brevetelor în Europa[1],

A. întrucât pe piaţa unică continuă să existe obstacole în calea mobilităţii bunurilor, a serviciilor şi a forţei de muncă, privând firmele europene de scara de valori necesară pentru a valorifica investiţiile în cercetare şi inovare;

B.  întrucât produsele şi serviciile inovatoare necesită o bază de consumatori matură şi sofisticată, precum şi o piaţă pregătită să le adopte şi întrucât încrederea consumatorilor se bazează pe - şi este stimulată de - existenţa unui puternic sistem de protecţie a consumatorilor;

C. întrucât un cadru robust şi totuşi flexibil de reglementare a drepturilor de proprietate intelectuală este o condiţie premergătoare indispensabilă pentru realizarea şi introducerea pe piaţă a unor produse, servicii şi soluţii noi;

D. întrucât un cadru juridic previzibil pentru recunoaşterea brevetelor, dublat de un sistem eficient de soluţionare a litigiilor, este esenţial pentru garantarea şi protejarea investiţiilor în produse şi servicii noi;

1.  salută iniţiativa de analiză privind piaţa internă, lansată de Comisie, care creează premisele pentru o mai bună evaluare a principalelor deficienţe ale acesteia şi pentru elaborarea unei foi de parcurs cuprinzând măsurile ce trebuie luate în continuare, inclusiv măsuri de îmbunătăţire a cadrului normativ şi de uşurare a poverilor administrative pentru firmele europene; ia act, în special, de efectul perturbator pe piaţa unică al diverselor impozite pe drepturile de autor percepute în statele membre pentru aparatele electronice, şi consideră prioritară deblocarea comunicării Comisiei cu privire la impozitele pe drepturile de autor;

2.  salută şi sprijină iniţiativa Comisiei de a efectua o analiză globală a acquis-ului privind drepturile de autor, pentru a garanta că atât cadrul juridic, cât şi aplicarea sa ţin pasul cu realizarea de noi produse şi servicii, în special în privinţa noilor servicii digitale care necesită o abordare specială a achitării de obligaţia de plată a drepturilor de autor;

3.  încurajează iniţiativele orientate către îmbunătăţirea structurii europene de guvernare în ansamblul ei şi, în special, intenţia Comisiei de a evalua reformele şi politicile statelor membre, prin includerea capitolului privind sistemul de inovaţii în Raportul său anual de monitorizare, şi invită Consiliul să evalueze cu regularitate impactul politicilor naţionale de inovare asupra competitivităţii;

4.  salută propunerea Comisiei privind înfiinţarea Institutului European de Tehnologie (IET), conceput sub forma unui parteneriat integrat în domeniul ştiinţei, al educaţiei şi al afacerilor; subliniază totuşi că este necesară o analiză amănunţită a respectivei propuneri, axată îndeosebi pe statutul juridic al IET şi structura de guvernare a acestuia, precum şi pe modalităţile sale de finanţare şi de gestionare a drepturilor de proprietate intelectuală;

5.  invită Comisia să valorifice rezultatele consultării publice cu privire la noua strategie a brevetelor, lansată în 2006;

6.  salută iniţiativa Comisiei de a elabora în 2007 o strategie mai cuprinzătoare cu privire la drepturile de proprietate intelectuală, având drept scop, printre altele, îmbunătăţirea şi înlesnirea circulaţiei ideilor inovatoare;

7.  susţine obiectivul Comisiei de a elabora un nou cadru de reglementare pentru ajutorul de stat în favoarea cercetării, a dezvoltării şi a inovaţiilor, o dată cu elaborarea unor orientări detaliate pentru conceperea şi evaluarea unor măsuri de stimulare fiscală de largă aplicabilitate, în favoarea cercetării şi a dezvoltării;

8.  invită Comisia să stabilească definiţii uniforme pentru termeni precum „standarde deschise” şi „licenţe corecte, rezonabile şi non-discriminatorii” şi să promoveze utilizarea standardelor într-un mod care să se garanteze un profit rezonabil din investiţii pentru deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală, dar fără să creeze profituri excepţionale din proprietatea intelectuală corespunzătoare standardelor;

9.  invită Comisia să ia măsuri suplimentare pentru promovarea difuzării şi a utilizării manualului privind licitaţiile şi achiziţiile publice orientate către inovarea pre-comercială şi comercială şi sprijină lansarea de noi iniţiative destinate autorităţilor de contractare competente;

10. invită din nou Comisia să realizeze un studiu privind impactul litigiilor în materie de brevete asupra întreprinderilor mici şi mijlocii.

PROCEDURĂ

Titlu

Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa

Numărul procedurii

2006/2274(INI)

Comisia competentă în fond

ITRE

Aviz emis de către              

        Data anunţului în plen

JURI
29.11.2006

Cooperare consolidată - data anunţului în plen

 

Raportor pentru aviz :       

        Data numirii

Jaroslav Zvěřina
29.1.2007

Raportorul pentru aviz substituit

 

Examinare în comisie

27.2.2007

27.2.2007

27.2.2007

27.2.2007

27.2.2007

Data adoptării

11.4.2007

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

2

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Carlo Casini, Marek Aleksander Czarnecki, Bert Doorn, Cristian Dumitrescu, Monica Frassoni, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Piia-Noora Kauppi, Klaus-Heiner Lehne, Katalin Lévai, Antonio López-Istúriz White, Hans-Peter Mayer, Manuel Medina Ortega, Hartmut Nassauer, Aloyzas Sakalas, Francesco Enrico Speroni, Gary Titley, Jaroslav Zvěřina, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Adeline Hazan, Kurt Lechner, Marie Panayotopoulos-Cassiotou, Michel Rocard, József Szájer, Jacques Toubon

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

 

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

...

PROCEDURĂ

Titlu

Punerea în practică a cunoştinţelor: o strategie de inovare extinsă pentru Europa

Numărul procedurii

2006/2274(INI)

Comisia competentă în fond             

        Data anunţării în plen a autorizării

ITRE
29.11.2006

Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare  

        Data anunţului în plen

ECON
29.11.2006

EMPL
29.11.2006

IMCO
29.11.2006

REGI
29.11.2006

CULT
29.11.
2006

Avize care nu au fost emise
  Data deciziei

JURI
29.11.2006

 

 

 

 

Cooperare consolidată
  Data anunţului în plen

EMPL
22.11.2006

CULT
9.10.2006

 

 

 

Raportor(i)           

        Data numirii

 

 

 

 

 

Raportor(i) substituit (substituiţi)

Adam Gierek
4.10.2006

 

Examinare în comisie

 

 

Data adoptării

28.11.2006

19.12.2006

30.1.2007

26.2.2007

12.4.2007

Rezultatul votului final

12.4.2007

Membri titulari prezenţi la votul final

+

-

0

34

0

0

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Jan Březina, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Jorgo Chatzimarkakis, Giles Chichester, Silvia Ciornei, Den Dover, Adam Gierek, Norbert Glante, David Hammerstein Mintz, Rebecca Harms, Mary Honeyball, Ján Hudacký, Romana Jordan Cizelj, Romano Maria La Russa, Pia Elda Locatelli, Angelika Niebler, Reino Paasilinna, Aldo Patriciello, Francisca Pleguezuelos Aguilar, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Andres Tarand, Claude Turmes, Nikolaos Vakalis, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanţi [articolul 178 alineatul (2)] prezenţi la votul final

Etelka Barsi-Pataky, Avril Doyle, Françoise Grossetête, Mieczysław Edmund Janowski, Vittorio Prodi

Data depunerii

Sharon Bowles, Manolis Mavrommatis

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

26.4.2007