RAPORT privind un Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie: strategie pentru dimensiunea externă, Plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Haga

11.6.2007 - (2006/2111(INI))

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
Raportor: Bogdan Klich
Raportor pentru aviz (*):Aloyzas Sakalas, Comisia pentru afaceri externe

(*) Cooperare consolidată între comisii - articolul 47 din Regulamentul de procedură

Procedură : 2006/2111(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A6-0223/2007

Texte depuse :

A6-0223/2007

Dezbateri :

PV 20/06/2007 - 13
CRE 20/06/2007 - 13

Voturi :

PV 21/06/2007 - 8.8
CRE 21/06/2007 - 8.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P6_TA(2007)0284

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
AVIZULCOMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE (*)
PROCEDURĂ

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind un Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie: strategie pentru dimensiunea externă, Plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Haga
(2006/2111 (INI))

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 2 şi 6 şi titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi titlul IV din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (TCE), care se referă la consolidarea Uniunii Europene ca spaţiu de libertate, securitate şi justiţie (SLSJ),

– având în vedere Concluziile Preşedinţiei şi obiectivele referitoare la dimensiunea externă a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie definite de Consiliile europene care s-au succedat începând cu 1999, printre care cel din 14-15 decembrie 2006,

– având în vedere propunerea Comisiei referitoare la Decizia-cadru a Consiliului privind cooperarea judiciară în materie penală: drepturile procedurale în cadrul acţiunilor penale pe întreg teritoriul Uniunii Europene (COM(2004)0328),

– având în vedere propunerea Comisiei referitoare la Decizia-cadru a Consiliului privind protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală (COM(2005)0475),

– având în vedere Comunicarea Comisiei referitoare la strategia privind dimensiunea externă a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie (COM (2005)0491) şi raportul Comisiei privind evoluţia aplicării strategiei (SEC(2006)1498),

– având în vedere Strategia Consiliului privind dimensiunea externă a justiţiei şi afacerilor interne, intitulată „Libertate, securitate şi justiţie în întreaga lume”, denumită în continuare „Strategia”, adoptată la 1 decembrie 2005 şi raportul Consiliului privind aplicarea strategiei în 2006, adoptat la al 2768-lea Consiliu JAI din 4-5 decembrie 2006,

– având în vedere Programul de lucru pluri-prezidenţial în domeniul JAI - relaţii externe (5003/1/7), adoptat la 23 ianuarie 2007, Documentul Consiliului privind acţiunile necesare pentru a îmbunătăţi cooperarea dintre UE şi zona Balcanilor de Vest în lupta împotriva crimei organizate, a imigraţiei ilegale şi a terorismului (9360/06), Documentul privind acţiunile necesare pentru a accentuarea rolului UE în combaterea producţiei şi traficului de droguri din Afganistan, incluzând şi rutele de tranzit (9305/06), ambele adoptate de către Consiliul JAI în 1-2 iunie 2006 şi Documentul privind acţiunile necesare pentru a implementa împreună cu Rusia spaţiul de libertate, securitate şi justiţie (15534/06), adoptat la 11 noiembrie 2006,

– având în vedere dezbaterile sale anuale anterioare pe tema SLSJ şi rezoluţiile având ca obiect dimensiunea sa externă (terorismul, CIA, protecţia datelor, migraţia, traficul, lupta împotriva drogurilor şi a spălării banilor),

– [1]având în vedere recomandările sale anterioare, adresate Consiliului European, privind consolidarea SLSJ (Raportul Bourlanges 2004),

– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne şi avizul Comisiei pentru afaceri externe (A6-0223/2007),

A. întrucât dimensiunea externă a SLSJ câştigă în importanţă pe măsură ce spaţiul intern de libertate, securitate şi justiţie capătă contur, ca răspuns la presiunea exercitată de o lume din ce în ce mai interconectată şi la caracterul intrinsec internaţional al unor ameninţări ca terorismul şi crima organizată şi al unor provocări ca fluxurile migratoare, şi întrucât proiectarea în exterior a valorilor care stau la baza SLSJ este indispensabilă pentru garantarea statului de drept, a drepturilor fundamentale, a securităţii şi stabilităţii în interiorul UE;

B. întrucât prin adoptarea şi aplicarea unei strategii coerente în ceea ce priveşte dimensiunea externă a SLSJ, UE îşi sporeşte credibilitatea şi influenţa pe scena internaţională şi întrucât această strategie nu poate fi realizată decât în strânsă cooperare cu ţări terţe şi cu organizaţiile internaţionale;

C. întrucât această strategie reprezintă un pas important spre înfiinţarea unui spaţiu intern de libertate, securitate şi justiţie, prin crearea unui mediu extern sigur precum şi prin dezvoltarea relaţiilor externe ale UE cu ajutorul promovării statului de drept, a valorilor democratice, a respectării drepturilor omului şi a unor instituţii solide;

D întrucât elaborarea şi punerea în aplicare ale diferitelor politici care au ca obiectiv instaurarea unui spaţiu real şi durabil de libertate, securitate şi justiţie ar trebui să vizeze consolidarea unui echilibru autentic între securitate şi justiţie;

E. întrucât în calea coerenţei politice şi a eficienţei acţiunii externe a UE se ridică în prezent o serie de obstacole:

- complexitatea cadrului instituţional intern, în care acordurile şi programele externe se decid conform unor proceduri aparţinând primului, celui de-al doilea sau de-al treilea pilon,

- implicarea insuficientă a Parlamentului European, în ciuda obligaţiei Consiliului şi Comisiei de a-l consulta şi informa,

- partajarea puterii între instituţiile UE şi cele 27 de state membre;

F. întrucât UE dispune de o serie de instrumente politice pentru a pune în practică Strategia privind dimensiunea externă a SLSJ, cum ar fi acordurile bilaterale (acordurile de asociere, de parteneriat şi de cooperare şi cele de stabilizare şi asociere), procesele de extindere şi preaderare, planurile de acţiune în materie de politică de vecinătate, cooperarea regională, acordurile bilaterale (cu SUA, Japonia, China etc.), cooperarea operaţională, politica de dezvoltare şi ajutoarele externe,

Prezintă Consiliului şi Comisiei următoarele recomandări, spre examinare

Îmbunătăţirea responsabilităţii democratice în cadrul dimensiunii externe a SLSJ

1. îndeamnă Consiliul European să urmeze recomandările prezente şi viitoare ale Parlamentului, referitoare la strategia externă a UE privind SLSJ; reaminteşte faptul că Parlamentul are un rol esenţial în consolidarea responsabilităţii acţiunilor externe ale UE;

2. îndeamnă Preşedinţia Consiliului şi Comisia:

- să consulte Parlamentul cu privire la toate acordurile internaţionale avându-şi temeiul în articolele 24 şi 38 din TUE în cazurile în care aceste acorduri pot afecta drepturile fundamentale ale cetăţenilor europeni şi principalele aspecte ale cooperării judiciare şi poliţieneşti cu ţările terţe sau cu organizaţiile internaţionale,

- să informeze regulat Parlamentul cu privire la negocierile acordurilor în care este implicat SLSJ şi să se asigure că punctul de vedere al Parlamentului este luat în considerare în mod corespunzător, în conformitate cu articolele 39 şi 21 din TUE şi cu articolul 300 din TCE;

3. îndeamnă Consiliul să activeze „clauza pasarelă” prevăzută la articolul 42 TUE şi să continue, în acelaşi timp, procesul constituţional, care ar transfera dispoziţiile referitoare la cooperarea judiciară şi poliţienească în materie penală în cadrul Comunităţii, ceea ce ar determina o creştere a eficienţei, transparenţei şi responsabilităţii şi ar ameliora controlul democratic şi judiciar; îndeamnă, în acest sens, Comisia să prezinte Consiliului, înainte de luna octombrie 2007, o propunere oficială de decizie de activare a articolului 42 TUE; consideră că intrarea în vigoare a Tratatului Constituţional ar putea îmbunătăţi coerenţa internă, în special datorită creării funcţiei de Ministru al Afacerilor Externe şi a unui serviciu diplomatic extern;

4. invită Consiliul să urgenteze în special adoptarea deciziilor-cadru privind stocarea, utilizarea şi schimbul de informaţii cu privire la condamnările penale şi la codificarea drepturilor procedurale în cadrul acţiunilor penale pe întreg teritoriul Uniunii Europene, ca de exemplu propunerea Comisiei menţionată anterior (COM(2004)328);

Referitor la principalele obiective ale strategiei

5. salută principiile stabilite în cadrul Strategiei, în special cu privire la necesitatea unui parteneriat cu ţările terţe pentru a face faţă problemelor comune şi pentru a îndeplini obiectivele politice comune, la necesitatea de a coordona gama largă de instrumente de care dispune UE, pentru a avea o reacţie adaptată situaţiei şi coerentă şi la necesitatea de a coordona acţiunea statelor membre şi cea a Comisiei, pentru a asigura complementaritatea şi a evita suprapunerea; consideră, dată fiind importanţa pe care UE şi statele membre o acordă creării SLSJ, că o cooperare strânsă a ţărilor terţe în aceste domenii ar trebui să influenţeze favorabil relaţiile lor cu UE, ceea ce ar stimula această colaborare necesară;

6. subliniază nevoia utilizării de către UE a relaţiilor şi instrumentelor sale convenţionale cu ţări terţe pentru a le stimula să adopte şi să pună în aplicare normele şi obligaţiile internaţionale pertinente privind aspectele referitoare la JAI;

7. reaminteşte necesitatea de a raţionaliza funcţionarea instituţiilor UE şi utilizarea instrumentelor existente, precum şi necesitatea de a coordona acţiunile statelor membre cu cele de la nivel european, pentru ca reacţia UE în relaţiile cu ţările terţe să fie coerentă şi eficientă şi pentru a evita suprapunerea; subliniază necesitatea unei dezvoltări echilibrate a dimensiunii externe şi a celei interne a SLSJ;

8. subliniază necesitatea introducerii de către Parlamentul European a unei coerenţe mai mari în activităţile sale din domeniul relaţiilor externe, care implică o vastă galerie de actori şi solicită, aşadar, o raţionalizare a activităţilor din domeniul drepturilor omului, guvernării democratice şi statului de drept în ţările terţe, precum şi în dimensiunea externă a securităţii;

9. solicită Consiliul să-şi clarifice în continuare politicile referitoare la dimensiunea externă a SLSJ şi să asigure coordonarea între grupurile de lucru organizate pe criterii geografice ale Consiliului şi grupurile care se ocupă de aspecte legate de justiţie, libertate şi securitate;

10. observă faptul că este esenţial să se îmbunătăţească coordonarea între piloni şi să se evite dublarea diverselor instrumente aparţinând SLSJ, politicii europene de securitate şi apărare (PESA), politicii externe şi de securitate comune (PESC) şi Comunităţii; subliniază că eficacitatea acestei coordonări trebuie supusă unei evaluări permanente din partea Parlamentului; salută paşii întreprinşi pentru îmbunătăţirea coerenţei din cadrul cooperării civilo-militare integrate ce aparţine PESA, în special în domeniul gestionării situaţiilor de criză;

11. subliniază că procesul de planificare a operaţiunilor PESA ar trebui să ia în considerare diverse măsuri însoţitoare sau de urmărire furnizate de instrumentele comunitare în domeniile aferente statului de drept, traficului de arme şi droguri, traficului de femei şi copii, prevenirii şi luptei împotriva terorismului şi crimei organizate şi stabilizării post-conflictuale, în special cu privire la Instrumentul de Stabilitate şi Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP);

12. consideră că a sosit timpul pentru depăşirea obstacolelor politice care împiedică aprofundarea cooperării transatlantice în cadrul dimensiunii mai largi a libertăţii şi securităţii, în baza respectului pentru drepturile fundamentale, de exemplu în domenii precum lupta împotriva traficului de droguri, a crimei organizate şi a terorismului, în special ţinând seama de operaţiunile civile din cadrul PESA ce se vor desfăşura pe viitor în Kosovo şi Afganistan, precum şi în domenii cum ar fi drepturile femeii şi schimbul de date cu caracter personal şi protecţia lor; reaminteşte în legătură cu aceasta solicitările Parlamentului de desfiinţare a închisorii din Guantanamo, subliniind faptul că existenţa acesteia trimite un semnal negativ cu privire la metodele de combatere a terorismului;

13. îndeamnă statele membre să promoveze în mod individual, colectiv şi în toate forurile bilaterale şi internaţionale corespunzătoare soluţionarea diplomatică şi paşnică a conflictelor de pe glob, evitând în acelaşi timp să folosească, sau să creeze impresia că foloseşte standarde duble în aplicarea politicilor externe, de securitate şi a drepturilor omului;

14. solicită îmbunătăţirea cooperării UE cu organizaţiile internaţionale, în special cu Consiliul Europei şi OSCE, şi subliniază necesitatea consolidării dialogului şi cooperării regionale în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii;

15. invită Comisia să îşi consolideze eforturile de sprijinire a cooperării regionale în materie de justiţie, libertate şi securitate, prin intermediul organismelor existente, precum Uniunea Africană, şi prin încurajarea noilor iniţiative în domeniile în care cooperarea regională este redusă, precum Orientul Mijlociu şi Europa de Est;

16. invită Comisia să verifice în permanenţă punerea în aplicare a Strategiei în raport cu obiectivele şi priorităţile fixate de aceasta şi să raporteze asupra acestui aspect o dată la 18 luni; invită Comisia să evalueze regulat eficienţa utilizării fondurilor în domeniile vizate de Strategie; invită Consiliul să evalueze în mod regulat stadiul evoluţiei şi priorităţile, întrucât dimensiunea externă a SLSJ se dezvoltă rapid;

Consolidarea securităţii şi a drepturilor omului;

17. îndeamnă Consiliul, Comisia şi statele membre:

- să transforme promovarea standardelor democratice, drepturilor omului, libertăţilor politice şi instituţiilor stabile într-o dimensiune indispensabilă a relaţiilor dintre UE şi ţările terţe; subliniază faptul că realizarea acestui lucru este de o importanţă capitală pentru atingerea obiectivelor generale ce aparţin dimensiunii externe a SLSJ,

- să menţină Convenţia Europeană pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului ca bază a tuturor negocierilor şi acordurilor UE şi statelor sale membre cu ţările terţe,

- să aducă în discuţie, în cadrul dialogurilor cu ţările terţe pe tema SLSJ, dovezile puse la dispoziţie de organizaţiile internaţionale de apărare a drepturilor omului şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului;

- să integreze aspectul drepturilor fundamentale în toate instrumentele, programele şi măsurile operaţionale legate de lupta împotriva terorismului, crimei organizate, de migraţie, azil şi gestionarea frontierelor,

- să includă în acordurile cu ţările terţe o clauză referitoare la drepturile omului şi să evalueze eficacitatea acestor clauze referitoare la drepturile omului, precum şi a altor clauze din domeniul SLSJ;

- să includă un raport privind respectarea drepturilor omului în toate iniţiativele de politică externă şi documentele legate de SLSJ, care să fie actualizat şi prezentat periodic Parlamentului şi pentru care să se prevadă finanţare specifică pentru protecţia drepturilor omului; recomandă Consiliului, în special, să includă în toate documentele privind acţiunile necesare în privinţa unei ţări terţe o secţiune privind situaţia drepturilor omului în ţara respectivă; consideră că Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale ar trebui să acorde ajutor instituţiilor UE la evaluarea măsurii în care acordurile UE respectă drepturile omului;

18. recomandă Comisiei, statelor membre şi Consiliului să examineze posibilitatea completării activităţilor finanţate din domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei în ţări şi regiuni terţe cu o finanţare specifică pentru proiectele destinate protecţiei şi respectării drepturilor omului;

19. îşi exprimă îngrijorarea faţă de lipsa de angajare în favoarea drepturilor omului, manifestată de unele ţări terţe cu care UE întreţine relaţii strânse, în special ţările beneficiare ale politicii de vecinătate şi Federaţia Rusă, unde se încalcă în special libertatea presei şi libertatea de expresie şi cere intensificarea dialogului cu ţările în cauză pe această temă;

20. este de asemenea îngrijorat şi de modul în care UE însăşi respectă standardele referitoare la drepturile omului, remarcând exemplul recent care a implicat programele de extrădare a prizonierilor, organizate de CIA şi toate practicile aferente cu caracter discutabil ale unor state membre;

21. invită UE şi statele membre să respecte pe deplin principiul neextrădării către ţările unde persoana extrădată ar putea fi supusă la tortură şi/ori la pedeapsa cu moartea; invită Consiliul şi Comisia să îndemne ţările cu care aceste două instituţii au relaţii strânse să elimine aceste practici şi să asigure tuturor persoanelor dreptul la un proces echitabil;

22. îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de caracterul neadecvat al garanţiilor juridice oferite cetăţenilor UE atunci când datele cu caracter personal sunt puse la dispoziţia ţărilor terţe, în special în legătură cu evidenţa călătorilor (PNR), operaţiunile SWIFT şi colectarea de către FBI a înregistrărilor de telecomunicaţii; reiterează solicitarea adresată Comisiei prin care aceasta este rugată să determine ce categorii de date cu caracter personal ale cetăţenilor europeni sunt consultate şi folosite de ţări terţe pe teritoriul lor; subliniază faptul că schimbul de date trebuie să se desfăşoare în baza unui temei juridic corespunzător, conţinând reguli şi criterii clare şi respectând legislaţia europeană privind protecţia adecvată a vieţii private şi a libertăţilor civile; consideră că schimbul de date cu SUA trebuie să se desfăşoare în contextul juridic corespunzător pentru cooperarea transatlantică, precum şi în baza acordurilor dintre UE şi SUA, acordurile bilaterale fiind inacceptabile;

23. regretă faptul că în relaţiile dintre UE şi SUA lipseşte controlul democratic instituit de grupul de contact la nivel înalt, care se compune din reprezentanţii Comisiei, ai Consiliului şi reprezentanţi ai Departamentului Justiţiei şi ai Departamentului de Securitate Internă din cadrul guvernului Statelor Unite, excluzând din acest dialog Parlamentul European, parlamentele naţionale şi Congresul Statelor Unite;

24. recomandă unificarea politicilor de protecţie a datelor, care să cuprindă primul şi al treilea pilon; reaminteşte că divergenţele dintre ele afectează nu numai dreptul cetăţenilor la protecţia datelor cu caracter personal, ci şi eficienţa aplicării legii şi încrederea reciprocă dintre statele membre; prin urmare invită Consiliul să adopte în cel mai scurt timp propunerea de decizie-cadru înaintată de Comisie, privind protecţia datelor cu caracter personal (COM(2005)0475);

Asigurarea unui grad ridicat de securitate pentru cetăţenii UE împotriva terorismului şi a crimei organizate

25. consideră că politica UE în domeniul luptei împotriva terorismului ar trebui să se conformeze pe deplin principiilor legitimităţii democratice, proporţionalităţii, eficienţei şi respectării drepturilor omului, în conformitate cu concluziile rezoluţiei Parlamentului din 14 februarie 2007 privind presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri[2];

26. invită Comisia şi Consiliul să pună în aplicare, în contextul luptei împotriva terorismului internaţional, concluziile Comisiei temporare privind presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri, adoptate de Parlamentul European în 14 februarie 2007; recomandă în special ca toate instituţiile europene să facă dovadă de vigilenţă pentru ca imperativele de securitate ale statelor membre să nu compromită în niciun fel respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane, inclusiv ale persoanelor suspectate de acte de terorism;

27. invită UE şi statele membre să ia toate măsurile pentru a limita colaborarea cu acele ţări terţe care protejează şi/sau finanţează organizaţii teroriste; subliniază faptul că un stat trebuie să renunţe total la terorism pentru a putea întreţine relaţii mai bune cu UE; îndeamnă statele care nu au făcut încă acest lucru să semneze şi/sau să ratifice toate convenţiile ONU privind terorismul;

28. subliniază diversitatea posibilităţilor de intervenţie din partea UE în materie de acţiune externă pentru a combate terorismul şi subliniază necesitatea utilizării coerente a tuturor mijloacelor existente; invită statele membre să-şi continue eforturile de a ajunge la o definiţie comună a ONU privind terorismului;

29. reaminteşte că este necesară o evaluare a eficienţei iniţiativelor internaţionale în domeniul măsurilor de combatere a terorismului (de exemplu, actuala revizuire a Patriot Act din Statele Unite); subliniază importanţa unei reale politici comunitare în materie de terorism, având în vedere că eficacitatea măsurilor antiteroriste va spori considerabil în cazul în care Uniunea Europeană va adopta o atitudine unitară atunci când negociază astfel de măsuri cu state terţe;

30. reaminteşte că este necesară consolidarea cooperării cu principalele ţări din regiune în domeniile luptei împotriva terorismului, recrutării şi finanţării terorismului, precum şi al protejării infrastructurilor critice;

31. solicită Consiliului să aprofundeze dialogul cu alte ţări terţe, să sprijine dezvoltarea instituţională şi consolidarea capacităţilor, să continue elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor naţionale de acţiune pentru combaterea efectivă a corupţiei şi să introducă „clauze antiterorism” în acordurile semnate cu ţări terţe; consideră că sunt necesare creşterea finanţării şi utilizarea noilor instrumente create de UE în acest domeniu;

32. îndeamnă statele care nu au făcut încă acest lucru să semneze şi/sau să ratifice instrumente precum Convenţia ONU împotriva corupţiei, Convenţia ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, cu cele trei protocoale ale acesteia împotriva migraţiei clandestine, a traficului de persoane, precum şi a fabricării ilicite şi traficului de arme de foc şi să respecte interzicerea de către ONU a predării şi reţinerii clandestine de persoane;

33. invită Consiliului să solicite ţărilor terţe partenere ale UE să încheie, dacă nu au făcut deja acest lucru, acorduri standard de extrădare, folosind ca model pe cele negociate cu SUA privind extrădarea şi asistenţa juridică reciprocă în materie penală, pentru extrădarea persoanelor suspectate de terorism sau crimă, în vederea trimiterii lor în judecată;

34. subliniază necesitatea de a ratifica Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea cibernetică, pentru a împiedica folosirea abuzivă a reţelelor de date şi de telecomunicaţii în scopuri teroriste şi criminale, prin intermediul sistemelor informatice din statele terţe partenere;

35. solicită Comisiei şi Consiliului să elaboreze proceduri standardizate pentru monitorizarea producerii, stocării, comerţului, transportului, importului şi exportului de arme şi explozive, pentru a preveni utilizarea lor abuzivă atât în interiorul UE, cât şi în ţări terţe;

Consolidarea cooperării poliţieneşti şi judiciare şi gestionarea frontierelor

36. solicită o cooperare poliţienească şi judiciară mai eficientă, care presupune o mai bună utilizare în comun a disponibilităţilor naţionale, cum ar fi ofiţerii de legătură; subliniază că, deşi dezvoltarea capacităţilor instituţionale şi a cooperării operaţionale sunt importante în aceste domenii, activităţile UE trebuie desfăşurate în conformitate cu normele universale privind drepturile omului;

37. recomandă să i se confere în viitorul apropiat Europol atribuţiile de a organiza şi a coordona acţiuni operaţionale şi anchete, de a participa la echipele comune de anchetă şi de a trimite propriii ofiţeri de legătură în regiunile prioritare, cum ar fi Balcanii de Vest;

38. recomandă negocierea de către UE, în temeiul articolului 30 TUE, a unor acorduri standard de cooperare poliţienească cu SUA, cu ţările vizate de politica europeană de vecinătate şi cu alţi parteneri; solicită ca Parlamentul, în calitate de reprezentant legitim, ales democratic, al cetăţenilor vizaţi de un astfel de acord, să se implice activ în dialogul cu Congresul american în cadrul negocierilor viitorului acord;

39. sprijină progresele în domeniul schimburilor de informaţii dintre UE şi Rusia, dar reaminteşte că se pot aduce îmbunătăţiri, în special în ceea ce priveşte crima organizată şi terorismul;

40. constată că sunt necesare îmbunătăţiri semnificative în cooperarea dintre Uniunea Europeană şi Rusia, în vederea reducerii surselor de instabilitate din Uniunea Europeană şi din zona vizată de politica europeană de vecinătate, cum ar fi conflictele latente din Moldova şi Georgia sau mişcările extremiste violente în rândul minorităţilor ruse din statele membre ale Uniunii Europene;

41. salută acordurile cu privire la extrădare şi cooperarea judiciară în materie penală dintre UE şi Statele Unite, care pot fi considerate un adevărat succes; constată că Congresul SUA a iniţiat procedura de ratificare a acestor acorduri şi invită statele membre să facă acelaşi lucru; salută, de asemenea, acordul de cooperare dintre Eurojust şi SUA;

42. invită SUA şi toate celelalte ţări care solicită viză de intrare anumitor state membre să renunţe deîndată la această cerinţă şi să trateze toţi cetăţenii UE în mod egal; regretă includerea unei clauze adiţionale privind schimbul de informaţii în modificările propuse pentru programul american de scutire de vize;

43. consideră că Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt aliaţi esenţiali şi loiali în lupta împotriva terorismului şi că un acord internaţional trebuie încheiat pentru ca SWIFT să respecte Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 24 octombrie 1995, privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date[3]; solicită să se prevadă în acest acord internaţional garanţiile necesare prin care să se evite orice utilizarea abuzivă a datelor în scopuri economice şi comerciale; atrage atenţia că SWIFT ar trebui să pună capăt practicii actuale de reproducere a tuturor datelor pe site-ul său oglindă american;

44. insistă asupra faptului că un control eficient al frontierelor este esenţial în lupta împotriva imigraţiei ilegale şi că, în anumite cazuri, se poate dovedi util în lupta împotriva crimei organizate şi a terorismului;

45. recomandă acordarea unui rol operaţional Frontex-ului în gestionarea frontierelor externe, prin mărirea capacităţilor sale operaţionale şi alocarea de fonduri şi resurse umane şi tehnice suficiente, în conformitate cu principiul solidarităţii şi al ajutorului reciproc între statele membre, care ar trebui să suporte împreună costurile generate de gestionarea frontierelor externe ale Uniunii;

46. solicită continuarea sprijinului acordat noilor state membre în eforturile lor continue pentru protejarea noilor frontiere externe din zona răsăriteană a Uniunii Europene;

47. invită Comisia şi Consiliul să depună toate eforturile pentru a se asigura ca autorităţile din ţările de origine şi de tranzit cooperează în mod eficient cu UE şi cu statele membre la prevenirea imigraţiei clandestine şi la combaterea organizaţiilor care se ocupă cu traficul de fiinţe umane; invită, de asemenea, Comisia şi Consiliul să evalueze periodic în ce măsură aceste ţări terţe cooperează în chestiunea imigraţiei clandestine; subliniază, în acest sens, importanţa mecanismului de urmărire şi de evaluare a ţărilor terţe în domeniul luptei împotriva imigraţiei clandestine, mecanism înfiinţat de Consiliul din 2003 la cererea Consiliului European de la Salonic;

48. sprijină rolul tot mai important al Eurojust şi armonizarea competenţelor deţinute de membrii săi naţionali, fapt care ar trebui să ducă la consolidarea capacităţii de a coordona şi de a iniţia anchete şi urmăriri în mod eficient;

Consolidarea solidarităţii internaţionale în cadrul politicilor privind migraţiile, readmisia şi azilul

49. recomandă Consiliului să adopte o politică europeană comună privind migraţia, incluzând măsuri care să permită asigurarea unei reacţii eficiente în faţa provocărilor imigraţiei atât legale, cât şi ilegale; solicită, în acest context, punerea în practică a concluziilor adoptate cu opt ani în urmă, la Consiliul European de la Tampere şi confirmate de Consiliul European informal de la Lahti, a Programului de la Haga şi a concluziilor Consiliului European din decembrie 2006, privind necesitatea punerii în aplicare a strategiei globale în materie de imigraţie, aprobate în 2005;

50. reaminteşte că imigraţia poate aduce beneficii considerabile dacă este gestionată corespunzător, în spiritul solidarităţii şi parteneriatului cu ţările terţe, şi că integrarea imigranţilor ar trebui să constituie un element de bază al viitoarei politici europene în materie de migraţie; subliniază faptul că activităţile UE care vizează îmbunătăţirea capacităţii ţărilor terţe de a gestiona fluxurile de migraţie şi frontierele proprii, trebuie desfăşurate în cadrul unei politici de dezvoltare eficiente, luându-se în considerare situaţia specifică pe plan economic şi social şi abordându-se cauzele reale ale migraţiei atât legale, cât şi ilegale, precum sărăcia şi nerespectarea drepturilor omului în ţările respective şi ar trebui să cuprindă asistenţă acordată acestor ţări privind capacitatea acestora de a administra fluxurile de migraţie, precum şi asistenţă pentru dezvoltarea eficientă şi codezvoltare;

51. invită Consiliul să introducă procedura de codecizie şi votul cu majoritate calificată în domeniile migraţiei şi integrării, în scopul ameliorării procesului decizional şi desăvârşirii procesului început în 2005 când metoda comunitară a fost extinsă în domeniile migraţiei ilegale şi al controlului frontierelor;

52. solicită instituirea - fără întârzieri nejustificate - a unui sistem european comun şi eficient de acordare a azilului; cere Consiliului să îndepărteze toate obstacolele din calea instituirii acestui sistem:

53. consideră că încheierea unor acorduri de readmisie reprezintă o prioritate care face parte din strategia mai largă privind combaterea imigraţiei ilegale; reaminteşte necesitatea de a dispune de reguli comune clare, transparente şi echitabile de revenire; îşi manifestă preocuparea în legătură cu faptul că acordurile de readmisie semnate în numele UE nu exclud în mod explicit din dispoziţiile sale solicitanţii de azil, putând implica, în consecinţă, readmiterea solicitanţilor de azil ale căror cereri nu au făcut încă obiectul unei decizii de fond sau ale căror cereri au fost respinse sau considerate neadmisibile în cadrul aplicării conceptului „ţara terţă sigură”; solicită garanţii pentru asigurarea respectării principiului nereturnării;

54. recomandă stabilirea unor directive de negociere privind facilitarea acordării vizelor cu ţările terţe în contextul politicii comunitare de readmisie, atunci când este posibil şi pe bază de reciprocitate, în vederea dezvoltării unui real parteneriat în chestiunile legate de gestionarea migraţiei; solicită Consiliului să reducă preţul vizelor, pentru a încuraja evoluţia democraţiei în ţările vizate de politica europeană de vecinătate şi pentru a evita crearea, în numele securităţii, a unor obstacole suplimentare pentru persoanele obişnuite care călătoresc legal.

55. susţine programele de protecţie regională create de Comisie, în strânsă cooperare cu Înaltul Comisar ONU pentru refugiaţi şi cu ţările terţe implicate şi reaminteşte că este important să se garanteze persoanelor care au nevoie accesul la protecţie în cel mai scurt timp, indiferent de ţara sau regiunea unde se află;

o o

56. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

2006/2111 (INI)

[1] JO C 166, 7.7.2005, p. 24.
[2] P6_TA(2007)0032
[3] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

AVIZULCOMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE (*) (26.4.2007)

destinat Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne

privind un Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie: strategie pentru dimensiunea externă, Plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Haga

(2006/2111(INI))

Raportor pentru aviz (*): Aloyzas Sakalas

(*) Cooperare consolidată între comisii – articolul 47 din Regulamentul de procedură

PA_NonLeg

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în raportul său:

1. susţine cu fermitate obiectivul stabilirii unei strategii coerente privind dimensiunea externă a zonei de libertate, securitate şi justiţie ca parte integrantă a politicii externe a UE, astfel cum se solicită în comunicarea Comisiei şi documentul ulterior al Consiliului intitulat „Strategie privind dimensiunea externă a JAI: libertate, securitate şi justiţie la nivel mondial”; consideră cooperarea ţărilor terţe, în special a celor care se învecinează cu Uniunea Europeană, ca fiind esenţială în procesul construirii spaţiului de libertate, securitate şi justiţie – în special în ceea ce priveşte măsurile de combatere a terorismului, a crimei organizate şi a traficului cu imigranţi ilegali; în consecinţă, consideră că asigurarea cooperării acestora în aceste domenii trebuie să fie un obiectiv prioritar al acţiunii externe a Uniunii Europene; subliniază că trebuie să existe un echilibru veritabil între „libertate, securitate şi justiţie” şi că orice măsură de punere în aplicare care decurge din această strategie trebuie să ia în considerare situaţia specifică a ţărilor terţe interesate sau a regiunilor în cauză, susţinând, în acelaşi timp, cu fermitate principiile pe care se bazează Uniunea Europeană;

2. consideră această strategie ca un pas important spre înfiinţarea unui spaţiu intern de libertate, securitate şi justiţie, prin crearea unui mediu extern sigur, precum şi prin dezvoltarea relaţiilor externe ale UE prin promovarea statului de drept, a valorilor democratice, a respectării drepturilor omului şi a unor instituţii solide;

3. subliniază, totuşi, că, în vederea realizării obiectivelor strategiei, este necesară o mai bună coordonare atât la nivel european, cât şi naţional între domeniile de acţiune pertinente şi actorii implicaţi, precum şi o participare mai activă a societăţii civile şi a ONG-urilor,

4. îşi exprimă convingerea că Parlamentul European trebuie să amelioreze coerenţa activităţilor sale din domeniul relaţiilor externe, activităţi care implică acţiunea unui mare număr de actori în domenii de acţiune care se suprapun; recunoaşte riscul ridicat de fragmentare prin crearea unor noi organisme independente şi consideră că acest fapt ar putea submina credibilitatea întregii instituţii; de aceea, recomandă optimizarea activităţilor legate de drepturile omului, guvernarea democratică şi statul de drept, pe de o parte, şi un concept mai larg de securitate, pe de altă parte, menţinând rolul conducător al principalei comisii competente în materie de relaţii externe; de asemenea, remarcă necesitatea unei mai bune coordonări a activităţilor tuturor actorilor care se ocupă de aspectele legate de politica privind libertatea, securitatea şi justiţia;

5. subliniază faptul că credibilitatea politicii externe a UE cu privire la promovarea valorilor democratice, a drepturilor omului şi a statului de drept în ţările terţe depinde în mare măsură de dezvoltarea echilibrată a dimensiunilor internă şi externă ale politicii europene privind justiţia şi afacerile interne; recomandă clarificarea sferei de aplicare şi a obiectivelor dimensiunii externe a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie;

6. salută acţiunile întreprinse în vederea creşterii coerenţei în cooperarea civilă şi militară integrată în cadrul PESA, în special în domeniul gestionării crizelor; cu toate acestea, recomandă o mai bună coordonare între elementele aparţinând unor piloni diferiţi şi evitarea duplicării diverselor instrumente (PESC/PESA, JAI, Comunitate) în domeniile politice care se suprapun; subliniază faptul că Parlamentul trebuie să verifice în permanenţă eficienţa acestei coordonări;

7. subliniază că procesul de planificare a operaţiunilor PESA ar trebui să ia în considerare diverse măsuri însoţitoare sau de urmărire furnizate de instrumentele comunitare în domeniile statului de drept, traficului de arme şi droguri, prevenirii şi luptei împotriva terorismului şi crimei organizate şi stabilizării post-conflict, în special cu privire la Instrumentul de Stabilitate şi IEVP;

8. subliniază nevoia de dezvoltare a capacităţilor comune ale UE şi ale statelor sale membre în combaterea criminalităţii organizate transnaţionale, a traficului ilegal şi a încălcării drepturilor omului prin adoptarea unei abordări combinate mai eficiente a problemelor transfrontaliere, acordând prioritate domeniilor deosebit de vulnerabile, cum ar fi regiunea Mării Negre, unde existenţa „conflictelor îngheţate” afectează grav aplicarea statului de drept, cooperarea necesară dintre autorităţi, precum şi dezvoltarea democratică şi economică;

9. consideră că, intrarea în vigoare a Tratatului Constituţional ar putea determina o creştere a coerenţei dintre elementele aparţinând unor piloni diferiţi , în special prin înfiinţarea funcţiei de Ministru European al Afacerilor Externe şi crearea unui serviciu diplomatic extern;

10. consideră că ar trebui consolidată cooperarea transatlantică deja accentuată, în contextul extins al libertăţii şi securităţii, de exemplu în domeniul luptei împotriva traficului de droguri, a criminalităţii organizate şi a terorismului, în special din perspectiva viitoarelor operaţiuni civile PESA din Kosovo şi Afganistan;

11. invită Consiliul, Comisia şi statele membre să asigure situarea respectării drepturilor fundamentale ale omului şi a drepturilor juridice fundamentale în centrul politicii externe a UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei; insistă că aceste drepturi ar trebui să fie parte integrantă din orice instrument, program sau măsură operativă legată de lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate, de migraţie, azil şi gestionarea frontierelor;

12. îndeamnă Comisia să integreze în dialogurile sale cu ţări terţe în domeniul cooperării privind libertatea, securitatea şi justiţia elemente justificative provenind din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea drepturilor omului şi astfel să promoveze statul de drept, buna guvernare, democraţia şi respectarea drepturilor omului în cadrul cooperării în curs cu ţări şi regiuni terţe; subliniază nevoia utilizării de către UE a relaţiilor şi instrumentelor sale convenţionale cu ţări terţe pentru a le stimula să adopte şi să pună în aplicare normele şi obligaţiile internaţionale pertinente privind aspectele referitoare la JAI;

13. invită Comisia să îşi consolideze eforturile de sprijinire a cooperării regionale în materie de justiţie, libertate şi securitate, prin intermediul organismelor existente, precum Uniunea Africană, şi prin încurajarea noilor iniţiative în domeniile în care cooperarea regională este redusă, precum Orientul Mijlociu şi Europa de Est;

14. îndeamnă Comisia şi Consiliul să examineze posibilitatea introducerii unei cerinţe ca toate iniţiativele sau documentele de politică externă din domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei să fie însoţite de un raport de conformitate cu drepturile omului, care ar trebui actualizat în mod periodic şi prezentat Parlamentului European; recomandă, în special, Consiliului să includă în fiecare document operativ un capitol privind situaţia drepturilor omului în ţara terţă vizată;

15. recomandă Comisiei, statelor membre şi Consiliului să examineze posibilitatea completării activităţilor finanţate din domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei în ţări şi regiuni terţe cu o finanţare specifică pentru proiectele destinate protecţiei şi respectării drepturilor omului;

16. ia act de faptul că problema imigraţiei ilegale face parte din dezbaterea globală privind implicaţiile migraţiei asupra politicilor demografice şi de ocupare a forţei de muncă; în plus, subliniază că activităţile UE destinate abordării cauzelor structurale ale imigraţiei ilegale şi creşterii capacităţii ţărilor terţe de gestionare a fluxului migrator şi a graniţelor lor trebuie desfăşurate dintr-o perspectivă umanitară, care să favorizeze un echilibru între politica de dezvoltare eficientă şi atenuarea factorilor care determină emigrarea din ţările de origine;

17. îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că solicitanţii de azil nu sunt excluşi în mod explicit de sub incidenţa acordurilor de readmisie semnate în numele UE, ceea ce poate implica readmisia solicitanţilor de azil ale căror cereri nu au fost încă soluţionate pe fond, au fost respinse sau considerate inadmisibile în temeiul aplicării conceptului de „ţară terţă sigură”; recomandă măsuri de siguranţă pentru asigurarea accesului solicitanţilor de azil la o procedură corectă şi eficientă, inter alia pentru respectarea principiului de non-refoulement (principiul nereturnării);

18 subliniază că Uniunea Europeană ar trebui să fie dispusă să iniţieze negocieri cu ţările sale învecinate privind facilitarea readmisiei şi a vizelor, după ce au fost îndeplinite condiţiile prealabile corespunzătoare; consideră că o cooperare eficientă cu ţările candidate, asociate şi învecinate privind imigraţia ilegală, combaterea traficului de persoane şi gestionarea eficientă a graniţelor poate ajuta la susţinerea unor discuţii privind perspectiva pe termen lung a călătoriilor fără viză;

19. subliniază multitudinea răspunsurilor de care UE poate face uz în acţiunile externe de combatere a terorismului şi a cauzelor sale structurale şi subliniază necesitatea utilizării coerente a tuturor mijloacelor disponibile, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite; recomandă redeschiderea, în cadrul ONU, a dezbaterii vizând o definiţie comună a terorismului şi a cauzelor acestuia;

20. îşi reiterează propunerea de a spori coerenţa şi eficienţa politicii anti-terorism a UE în relaţiile cu ţările terţe, în special: prin intensificarea dialogului cu principalii parteneri care recunosc normele universale în materie de drepturile omului; prin consolidarea cooperării cu organizaţiile internaţionale şi regionale cu un rol cheie în menţinerea păcii şi securităţii mondiale; prin căutarea activă de soluţii la conflictele interne şi regionale violente; şi aplicarea corectă a clauzei privind lupta împotriva terorismului în acordurile cu ţările terţe, fără a intra în contradicţie cu spiritul clauzei privind drepturile omului;

21. ia act de multitudinea aspectelor pe care le include cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală cu ţările terţe; subliniază că, având în vedere priorităţile declarate, deşi dezvoltarea capacităţii instituţionale şi cooperarea operaţională sunt importante, activităţile UE din aceste domenii ar trebui desfăşurate în funcţie de normele universale în materie de drepturile omului.

PROCEDURĂ

	Titlu		Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie: strategie pentru dimensiunea externă, Plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Haga
	Numărul procedurii		2006/2111 (INI)
	Comisia competentă în fond		LIBE
	Aviz emis de către Data anunţului în plen		AFET 18.5.2006
	Cooperare consolidată - data anunţului în plen		18.5.2006
	Raportor pentru aviz : Data numirii		Aloyzas Sakalas 3.5.2006
	Raportorul pentru aviz substituit		-
Examinare în comisie		28.8.2006 22.3.2007			21.11.2006 12.4.2007	28.11.2006	23.1.2007
	Data adoptării		12.4.2007
	Rezultatul votului final		+: –: 0:	26 1 0
	Membri titulari prezenţi la votul final		Christopher Beazley, Panagiotis Beglitis, Michael Gahler, Ana Maria Gomes, Alfred Gomolka, Richard Howitt, Bogdan Klich, Eugen Mihăescu, Francisco José Millán Mon, Cem Özdemir, Ioan Mircea Paşcu, Tobias Pflüger, Bernd Posselt, Jacek Saryusz-Wolski, Gitte Seeberg, Marek Siwiec, Konrad Szymański, Antonio Tajani, Jan Marinus Wiersma
	Membri supleanţi prezenţi la votul final		Laima Liucija Andrikienė, Alexandra Dobolyi, Árpád Duka-Zólyomi, Glyn Ford, Tunne Kelam, Aloyzas Sakalas
	Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final		Wiesław Stefan Kuc, Marcin Libicki
	Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)		...

PROCEDURĂ

Titlu

Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie: strategie pentru dimensiunea externă, Plan de acţiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Haga

Numărul procedurii

2006/2111 (INI)

Comisia competentă în fond
Data anunţării în plen a autorizării

LIBE
18.5.2006

Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare
Data anunţului în plen

AFET
18.5.2006

Avize care nu au fost emise
Data deciziei

Cooperare consolidată
Data anunţului în plen

AFET
18.5.2006

Raportor(i)
Data numirii

Bogdan Klich
22.2.2006

Raportor(i) substituit (substituiţi)

Examinare în comisie

12.7.06

24.1.07

21.3.07

11.4.07

21.3.07

5.6.07

Data adoptării

5.6.2007

Rezultatul votului final

Membri titulari prezenţi la votul final

Alexander Alvaro, Philip Bradbourn, Mihael Brejc, Kathalijne Maria Buitenweg, Michael Cashman, Giusto Catania, Carlos Coelho, Fausto Correia, Panayiotis Demetriou, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Bárbara Dührkop Dührkop, Giovanni Claudio Fava, Kinga Gál, Patrick Gaubert, Elly de Groen-Kouwenhoven, Jeanine Hennis-Plasschaert, Ewa Klamt, Magda Kósáné Kovács, Stavros Lambrinidis, Henrik Lax, Dan Mihalache, Claude Moraes, Javier Moreno Sánchez, Martine Roure, Inger Segelström, Károly Ferenc Szabó, Adina-Ioana Vălean, Manfred Weber

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Simon Busuttil, Gérard Deprez, Ignasi Guardans Cambó, Sophia in 't Veld, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Bogdan Klich, Jean Lambert, Marianne Mikko, Hubert Pirker, Rainer Wieland

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Aloyzas Sakalas

Data depunerii

11.6.2007

Observaţii
(date disponibile într-o singură limbă)

Aviz juridic - Politica de confidențialitate