RAPORT privind probleme specifice în transpunerea şi aplicarea legislaţiei referitoare la achiziţiile publice şi relaţia acesteia cu Agenda de la Lisabona

11.6.2007 - (2006/2084(INI))

Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor
Raportor: Arlene McCarthy

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind probleme specifice în transpunerea şi aplicarea legislaţiei referitoare la achiziţiile publice şi relaţia acesteia cu Agenda de la Lisabona

(2006/2084(INI))

Parlamentul European,

–    având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,

–    având în vedere Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de servicii[1],

–    având în vedere Directiva 93/38/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de achiziţie publică ale entităţilor care operează în sectoarele apă, energie, transport şi telecomunicaţii[2],

–    având în vedere Directiva 93/37/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de adjudecare a contractelor de achiziţii publice de lucrări[3],

–    având în vedere Directiva 93/36/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de adjudecare a contractelor publice de aprovizionare[4],

–    având în vedere Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 97/52/CE din 13 octombrie 1997 de modificare a Directivelor 92/50/CEE, 93/36/CEE şi 93/37/CEE privind coordonarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de servicii, produse şi, respectiv, lucrări[5],

–    având în vedere Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 98/4/CE din 16 februarie 1998 de modificare a Directivei 93/38/CEE privind coordonarea procedurilor de achiziţie publică ale entităţilor care operează în sectoarele apă, energie, transport şi telecomunicaţii[6],

–    având în vedere propunerea de directivă a Comisiei privind coordonarea procedurilor de achiziţie publică ale entităţilor care operează în sectoarele apă, energie şi transport (COM(2000)0276),

–    având în vedere propunerea de directivă a Comisiei privind coordonarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de bunuri, servicii şi lucrări (COM(2000)0275),

–    având în vedere Acordul interinstituţional pentru o legiferare mai bună[7],

–    având în vedere Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii[8],

–    având în vedere Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transportului şi serviciilor poştale[9],

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor şi avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A6‑0226/2007),

A.  întrucât dreptul comunitar privind achiziţiile publice urmăreşte deschiderea pieţelor publice din statele membre către o concurenţă transfrontalieră, creând astfel o situaţie comparabilă pentru furnizori şi sprijinind dezvoltarea pieţei interne,

B.   întrucât transpunerea şi aplicarea oportună şi corectă a legislaţiei privind achiziţiile publice contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor programului UE privind o reglementare mai bună,

C.  întrucât noua directivă (2004/18/CE) privind sectorul public reuneşte trei directive anterioare referitoare la lucrări, servicii şi bunuri, clarificând şi modernizând astfel normele anterioare,

D.  întrucât noile directive introduc noi previziuni şi norme opţionale care oferă o mai mare flexibilitate autorităţilor contractante, putându-se realiza creşteri generale ale eficacităţii în domeniul achiziţiilor publice prin introducerea elementelor opţionale ale noii Directive (2004/18/CE) privind sectorul public, deoarece acestea reduc costurile de tranzacţie,

E.   întrucât noua Directivă (2004/17/CE) privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transportului şi serviciilor poştale introduce un mecanism de scutire pentru activităţile deschise în totalitate concurenţei din întreaga UE,

F.   întrucât termenul limită pentru transpunerea noilor directive în legislaţia naţională a fost 31 ianuarie 2006, iar, până în prezent, doar 20 din cele 27 de state membre le-au transpus; întrucât transpunerea întârziată creează condiţii juridice inegale pe teritoriul UE,

G.  întrucât este posibil, de asemenea, să apară unele bariere în calea comerţului, dacă nu sunt aplicate în mod corespunzător, de către toate statele membre, toate elementele opţionale ale noii directive privind sectorul public,

H.  întrucât Comisia se limitează la a oferi ajutor în mod voluntar statelor membre în ceea ce priveşte procesul de transpunere, care nu este deci asigurat întotdeauna în mod eficient,

I.    întrucât barierele cel mai des amintite în calea transpunerii satisfăcătoare sunt lipsa expertizei juridice naţionale sau a resurselor umane şi lipsa voinţei politice în statele membre,

J.    întrucât tabloul de bord al pieţei interne din decembrie 2006 observă îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte procentajele de transpunere,

K.  întrucât majoritatea achiziţiilor publice supuse directivelor UE respectă normele, astfel încât afirmaţiile conform cărora piaţa internă din sectorul achiziţiilor publice este sub aşteptări şi ameninţă realizarea obiectivelor Agendei de la Lisabona sunt nefondate,

L.   întrucât, cu toate acestea, există probleme în ceea ce priveşte culegerea de date referitoare la achiziţiile publice, care sunt legate, în special, de numărul mare de autorităţi contractante şi de situaţia incompletă privind aplicările necorespunzătoare ale normelor,

M.  întrucât Comisia este îngrijorată de numărul de atribuiri directe ilegale,

N.  întrucât atribuirile directe ilegale se produc ca urmare a unui număr de factori printre care se numără înţelegerea greşită a normelor privind achiziţiile publice astfel cum sunt prezentate în directive, în principiile tratelor şi în hotărârile pertinente ale Curţii Europene de Justiţie; erorile comise în achiziţiile publice complexe; extinderea cadrelor de lucru dincolo de câmpul de aplicare sau de durata iniţială a acestora; presupusele practici corupte; eludarea perioadelor îndelungate asociate cu publicitatea UE; şi cerinţele inutil de complicate privind licitaţiile naţionale, cum ar fi dispoziţiile complexe de achiziţionare electronică,

O.  întrucât există preocupări referitoare la faptul că criteriile legate de mediu sau cele sociale prezentate în noua directivă privind sectorul public ar putea fi aplicate incorect,

P.   întrucât capacitatea Comisiei de a întreprinde acţiuni juridice prompte în mod sistematic în cazurile de aplicare incorectă a normelor este limitată de o lipsă de resurse umane adecvate,

Q.  întrucât situaţia privind transpunerea şi aplicarea ar putea fi îmbunătăţită prin promovarea profesionalismului şi a celor mai bune practici în politicile de achiziţii publice la nivelul statelor membre,

R.  întrucât, în mai multe state membre, cele mai bune practici au fost codificate în sisteme eficiente de evaluare a achiziţiilor publice,

S.  întrucât achiziţiile publice premergătoare comercializării au fost identificate ca o oportunitate, neexploatată încă în Europa, de a utiliza nevoile publice ca stimulent pentru inovaţie; întrucât aceste achiziţii pot fi organizate în cadrul juridic existent, instituit prin Acordul privind achiziţiile publice al OMC, directivele Comisiei privind achiziţiile publice, Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, legislaţia în domeniul concurenţei, inclusiv legislaţia privind ajutoarele de stat şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie,

Introducere

1.   salută recenta modernizare şi simplificare a normelor UE privind achiziţiile publice, care a sporit în mod semnificativ eficacitatea în cadrul proceselor achiziţiilor publice din UE;

Transpunerea legislaţiei comunitare privind achiziţiile publice

2.   consideră că statele membre ar trebui să profite din plin de ajutorul Comisiei în ceea ce priveşte procesul de transpunere;

3.   consideră că, în vederea supravegherii într-un mod mai eficient a transpunerii târzii şi incorecte, Comisiei ar trebui să i se acorde resurse umane;

4.   subliniază faptul că statele membre ar trebui să facă schimb de cunoştinţe şi bune practici, în mod activ, în ceea ce priveşte transpunerea legislaţiei privind achiziţiile publice şi îmbunătăţirea cooperării cu Comisia în acest domeniu;

5.   consideră că transpunerea inconstantă a elementelor opţionale ale noii directive privind sectorul public ar putea avea un efect advers asupra pieţei interne, în consecinţă, încurajează statele membre să ia în considerare adoptarea tuturor opţiunilor de flexibilitate; subliniază, în special, că aceste opţiuni ar putea reduce riscul practicilor ilegale;

6.   în consecinţă, invită Comisia să efectueze un studiu pentru a evalua impactul transpunerii nearmonizate a elementelor opţionale ale noii directive privind sectorul public asupra licitaţiilor transfrontaliere din cadrul UE;

Aplicarea legislaţiei comunitare privind achiziţiile publice

7.   consideră cu fermitate că încălcările normelor ar putea fi reduse în cazul în care statele membre şi Comisia ar introduce practici mai participative; încurajează deci statele membre şi Comisia să promoveze în mod activ schimburile neoficiale încă din faza incipientă;

8.   consideră că datorită numărului de infracţiuni, Comisiei ar trebui să i se pună la dispoziţie suficiente resurse umane pentru a asigura o supraveghere mai eficientă a aplicării legislaţiei privind achiziţiile publice;

9.   solicită statelor membre să furnizeze Comisiei date suficiente referitoare la aplicarea directivelor privind achiziţiile publice; mai mult, îndeamnă statele membre şi Comisia să lucreze împreună în vederea sporirii capacităţii pentru o mai bună culegere a datelor şi pentru o mai bună supraveghere a problemelor privind transpunerea şi aplicarea;

10. solicită introducerea unor agenţii naţionale de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice, care să ajute autorităţile contractante în aplicarea corectă a normelor privind achiziţiile publice şi care să îi ajute pe ofertanţi, în special întreprinderile mici şi mijlocii, să liciteze contracte publice;

11. invită statele membre să îşi concentreze eforturile naţionale asupra detectării şi sancţionării practicilor ilegale şi a asigurării respectării tuturor hotărârilor judecătoreşti naţionale şi a deciziilor CJCE;

12. subliniază faptul că mecanismele neoficiale de soluţionare a litigiilor pot fi complementare remediilor oficiale referitoare la achiziţiile publice şi ar trebui să beneficieze de o vizibilitate mai mare;

13. încurajează puternic statele membre să coordoneze şi să simplifice tehnicile de achiziţionare electronice pentru a facilita accesul la astfel de achiziţii publice;

14. salută broşura Comisiei privind aplicarea criteriilor de mediu;

15. salută studiul continuu al Comisiei privind aplicarea de criterii sociale în vederea asigurării aplicării corecte şi eficiente a unor astfel de criterii; solicită publicarea de orientări privind aplicarea de criterii sociale, la terminarea studiului;

Îmbunătăţirea celor mai bune practici în sectorul achiziţiilor publice

16. consideră că statele membre ar trebui să dedice o capacitate mai mare ridicării nivelului de profesionalism în sectorul achiziţiilor publice şi partajării celor mai bune practici la nivel naţional, pentru a asigura aplicarea consecventă şi echitabilă a normelor privind achiziţiile publice de către toate autorităţile contractante şi în sectoare ale normelor în care există mai puţină claritate, în special în cazul achiziţiilor publice care ies din câmpul de aplicare al directivelor;

17. subliniază faptul că formarea sistematică de profesionişti în domeniul achiziţiilor publice în întreaga UE ar îmbunătăţi transparenţa măsurilor şi procedurilor de aplicare naţionale în sectorul achiziţiilor publice din întreaga UE;

18. subliniază faptul că este necesară o schimbare pentru a înlătura abordarea bazată pe buget în favoarea unei abordări concentrate asupra rezultatelor în sectorul achiziţiilor publice, analizând costurile întregului ciclu de proiecte şi solicitând profesioniştilor contractanţi să îşi dezvolte competenţe economice şi de management solide;

19. încurajează Comisia ca, în parteneriat cu statele membre, să îmbunătăţească răspândirea de cunoştinţe la nivelul UE în domeniul achiziţiilor publice;

20. încurajează dezvoltarea de „conferinţe-model”, la nivel naţional, în sectorul achiziţiilor publice, în care să fie prezentate cele mai bune proiecte de achiziţii publice, precum şi dezvoltarea şi coordonarea activităţii reţelelor europene pentru schimbul celor mai bune practici în sectorul achiziţiilor publice;

21. încurajează statele membre să recurgă la achiziţii publice premergătoare comercializării, bazate pe partajarea riscurilor şi a beneficiilor între cumpărător şi furnizor, în vederea elaborării unor soluţii inovatoare pentru a aborda probleme specifice de interes public şi, respectiv, ca instrument eficient de promovare a inovaţiei în Uniunea Europeană;

Concluzie

22. recomandă Comisiei să propună un plan de acţiune pentru a încuraja statele membre să îşi îndeplinească obligaţia legată de abordarea problemelor persistente şi emergente privind transpunerea şi aplicarea în sectorul achiziţiilor publice, concentrându-se asupra atribuirilor directe ilegale şi a transpunerii târzii sau incorecte;

*

* *

23. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, Ombudsmanului european, precum şi parlamentelor statelor membre.

• [1]  OJ L 209, 24.7.1992, p. 1–24 .
• [2]  OJ L 199, 9.8.1993, p. 84–138.
• [3]  OJ L 199, 9.8.1993, p. 54–83.
• [4]  OJ L 199, 9.8.1993, p. 1–53.
• [5]  OJ L 328, 28.11.1997, p. 1–59.
• [6]  OJ L 101, 1.4.1998, p. 1–16.
• [7]  OJ C 321, 31.12.2003, p. 1.
• [8]  OJ L 134, 30.4.2004, p. 114–240 .
• [9]  OJ L 134, 30.4.2004, p. 1–113

EXPUNERE DE MOTIVE

The new 2004 public procurement Directives set out a framework of minimum applicable standards for Member States and also enshrine relevant ECJ developments. In keeping with the drive for better regulation in the EU, the new Directives aim to simplify and modernise the earlier separate Directives on public procurement.

Given that public procurement accounts for in excess of 16% of EU Gross Domestic Product, and in the context of the challenges posed by EU enlargement, favouritism for national champions and other failures to award contracts on a competitive basis, are a continued threat to the health of a now expanded Internal Market.

In keeping with the better regulation programme of reviewing the effectiveness of legislation in force, the Committee on Internal Market and Consumer Protection has chosen to look at the problems arising in the aftermath of the introduction of the new Public Procurement Directives, focussing on the outstanding or new problems and on identifying the most practical and effective solutions to tackling them.

The Community remedy for tackling late transposition is Commission proceedings against Member States in the ECJ (following Article 226 or 228 procedures). The Commission can otherwise only encourage Member States to cooperate more actively with each other and with the Commission when transposing public procurement legislation.

Moreover EU public procurement data is still incomplete. Collecting data is mainly hampered by the large number of contracting authorities and the high proportion of procurement exempt from advertising in the OJEU. Furthermore, it is very difficult to monitor levels of discriminatory procurement practice since firms often choose not to complain for fear of being blacklisted. The cost of conducting useful studies is very high and the findings often inconclusive.

Although many accusations are frivolous, favouritism in awarding contracts tends to occur in politically sensitive cases, and because the levels of professionalism in public procurement are not consistent across the public sector. The lack of consistency in procurement professionalism is still a significant problem as is expertise generally for complex procurements or purchases not covered or fully covered by the Directives. Apart from the improvements tabled in the new remedies Directive, disseminating best practice and sharing positive experiences across the EU should be recommended.

The Commission considers illegal direct awards as the most serious breach of public procurement rules, and has expressed concern at their persistence. In particular, human resource limitations restrict the Commission in its ability to systematically take effective legal action in all cases. Furthermore, the Commission considers that there is a shortfall in effective remedies for illegal direct awards. Some authorities even disregard national court judgments. Sanctions should prioritise cases of contempt of court. Also, a recent report by the World Bank showed persisting if not increasing problems with corruption. Greater capacity within the Commission is one solution but a number of other approaches are proposed in this report.

The optional elements of the new public sector Directive allow purchasing authorities in Member States greater flexibility. These options are mainly: the use of central purchasing bodies; competitive dialogue; framework agreements; dynamic purchasing systems, and; electronic auctions. Non-transposition of certain options affects primarily the Member State concerned who will not benefit from the resulting efficiency and cost savings for buyers and bidders alike. These options can reduce improper procurement practices, but for example, insofar as they lead to aggregation in demand or streamlining, care needs to be taken to ensure SMEs can still bid on a level playing field with larger suppliers. Electronic purchasing techniques and the use of Frameworks should generate cost and efficiency savings but there are also concerns about improper use, for example successful frameworks can be victims of their own success and frameworks can grow illegally beyond their advertised scope and value.

There are a number of existing codified good practices in public procurement in certain Member States which can serve as helpful examples to others, for example the continuous peer-review system which is in place for public procurement projects or major programmes in the UK known as the OGC Gateway review process. Also, there is a role for the development of advisory agencies in Member States to assist Contracting Authorities in implementation of the public procurement rules and to assist tenderers, in particular SMEs, in bidding for public contracts.

Finally, the new Directive aims to clarify how to meet environmental and social needs while observing EU rules. Environmental or social criteria are fully compatible with efficient cross-border procurement. However, it is necessary to ensure that purchasing authorities do not apply these criteria in a way that discriminates against firms in other Member States.

In summary, while the problems underlying non-transposition and implementation remain complex, this report focuses on a range of both formal and informal methods to improve performance across the EU in this important field.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice (11.6.2007)

destinat Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor

privind probleme specifice în transpunerea şi aplicarea legislaţiei referitoare la achiziţiile publice şi relaţia acesteia cu Agenda de la Lisabona

(2006/2084(INI))

Raportor pentru aviz: Alain Lipietz

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluţie ce urmează a fi adoptată:

A. întrucât Strategia de la Lisabona propune edificarea unui „stat social activ şi dinamic”[1] în cadrul „urmăririi unor obiective precum ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea regională, protecţia mediului...”[2], întrucât este necesară stabilirea unei coeziuni între aceste obiective şi regulile concurenţei, precum şi securizarea acestora din punct de vedere juridic,

B.  întrucât achiziţiile publice devin din ce în ce mai importante pentru creşterea economică a UE şi pentru piaţa sa internă,

C. întrucât Directivele 2004/18/CE şi 2004/17/CE au fost adoptate cu scopul simplificării cadrului legal, creării securităţii juridice şi adaptării la schimbările mediului tehnologic şi economic,

D. întrucât unele dintre elementele inovatoare introduse de aceste directive nu sunt obligatorii şi, prin urmare, transpunerea lor poate conduce la efecte legislative diferite în statele membre,

E.  întrucât Directivele 2004/18 şi 2004/17 nu oferă o definiţie clară a contractelor „in house”, nici a altor forme de parteneriate public-privat,

F.  întrucât jurisprudenţa Curţii de Justiţie în materie de contracte „in house” se limitează la a semnala în hotărârile acesteia[3] indici care justifică o excepţie de la normele privind achiziţiile publice,

G. întrucât mai multe state membre încurajează colectivităţile locale să stabilească parteneriate instituţionalizate public-public pentru care nu există o jurisprudenţă stabilizată,

H. întrucât Curtea a propus criterii care permit asocierea anumitor parteneriate instituţionalizate public-privat cu contracte „in house”[4],

I.   întrucât, în conformitate cu Strategia de la Lisabona, Curtea a definit maximizarea beneficiului populaţiei teritoriale[5] ca prim criteriu în atribuirea contractelor de achiziţii publice,

J.   având în vedere rezoluţia sa din 26 octombrie 2006 privind parteneriatele public-privat şi dreptul comunitar privind achiziţiile publice şi concesiunile[6],

1.  invită Comisia, având în vedere gradul ridicat de incertitudine juridică în legătură cu aplicarea criteriilor „in house”, să elaboreze criterii bazate pe jurisprudenţa Curţii de Justiţie, prin care să se instituie un cadru de referinţă stabil pentru luarea deciziilor de către autorităţile publice din statele membre;

2.  invită Comisia să facă precizări suplimentare cu privire la conceptul de „autoritate publică”, pentru a determina care forme de parteneriat public-public ţin de subsidiaritate, şi nu de normele privind achiziţiile publice;

3.  îndeamnă statele membre şi autorităţile locale ale acestora să respecte jurisprudenţa stabilită de Curtea de Justiţie la instituirea parteneriatelor public-public instituţionalizate;

4.  invită Comisia să adopte criteriile Curţii şi obiectivele fixate în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Lisabona[7], în momentul aprecierii activităţii contractante a statului social activ şi dinamic;

5.  invită Comisia să acorde un sprijin sporit statelor membre în cadrul transpunerii directivelor privind achiziţiile publice, îndeosebi sub aspectul elementelor inovatoare neobligatorii, pe baza criteriilor Curţii de Justiţie;

6.  îndeamnă statele membre să îşi consolideze capacităţile lor de prevenire a practicilor ilegale de acordare a contractelor de achiziţii publice, prin creşterea nivelului profesionalismului în acest domeniu şi difuzarea celor mai bune practici, în special în rândul autorităţilor locale şi regionale.

PROCEDURÃ

Titlu	Probleme specifice în transpunerea şi aplicarea legislaţiei referitoare la achiziţiile publice şi relaţia acesteia cu Agenda de la Lisabona
Numărul procedurii	2006/2084(INI)
Comisia competentă în fond	IMCO
Aviz emis de către                       Data anunţului în plen	JURI 6.4.2006
Cooperare consolidată - data anunţului în plen
Raportor pentru aviz :                Data numirii	Alain Lipietz 30.5.2006
Raportorul pentru aviz substituit
Examinare în comisie	21.12.2006		11.4.2007	11.6.2007
Data adoptării	11.6.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:	18 0 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Carlo Casini, Cristian Dumitrescu, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Klaus-Heiner Lehne, Alain Lipietz, Antonio Masip Hidalgo, Manuel Medina Ortega, Aloyzas Sakalas, Diana Wallis, Rainer Wieland, Jaroslav Zvěřina, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Janelly Fourtou, Luis de Grandes Pascual, Kurt Lechner, Michel Rocard, Gabriele Stauner, József Szájer
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)	...

PROCEDURĂ

Titlu

Probleme specifice în transpunerea şi aplicarea legislaţiei referitoare la achiziţiile publice şi relaţia acesteia cu Agenda de la Lisabona

Numărul procedurii

2006/2084(INI)

Comisia competentă în fond

IMCO

Data anunţării în plen a autorizării

6.4.2006

Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare           Data anunţului în plen

JURI 6.4.2007

Raportor(i)                    Data numirii

Arlene McCarthy 21.2.2006

Examinare în comisie

10.7.2006

12.4.2007

8.5.2007

4.6.2007

Data adoptării

5.6.2007

Rezultatul votului final

+: –: 0:

33 0 0

Membri titulari prezenţi la votul final

Daniela Buruiană-Aprodu, Charlotte Cederschiöld, Gabriela Creţu, Mia De Vits, Rosa Díez González, Evelyne Gebhardt, Małgorzata Handzlik, Malcolm Harbour, Edit Herczog, Pierre Jonckheer, Alexander Lambsdorff, Kurt Lechner, Lasse Lehtinen, Toine Manders, Arlene McCarthy, Béatrice Patrie, Zita Pleštinská, Giovanni Rivera, Heide Rühle, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Alexander Stubb, Eva-Britt Svensson, Marianne Thyssen, Horia-Victor Toma, Jacques Toubon, Barbara Weiler

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Wolfgang Bulfon, André Brie, Manuel Medina Ortega, Diana Wallis

Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final

Cristobal Montoro Romero, Paul Rübig

Data depunerii

11.6.2007

Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)

• [1]  A se vedea § 24
• [2]  A se vedea § 18
• [3]  Cauza C-107/98 Teckal [1999] Culegerea I-08121 alineatul (50); Cauza C-26/03 City of Halle [2005] Culegerea I-1 alineatul (49); Cauza C-458/03 Parking Brixen [2005], Culegerea I-8612 alineatul (49).
• [4]  Majoritatea capitalului, subordonare la autoritatea teritorială, activitate exercitată în principal pe propriul teritoriu
• [5]  Nu minimizarea costului pentru autorităţile locale. Implicit în hotărârea din 17 septembrie 2002 în cauza C-513/99 Concordia [2002] Culegerea I-7213.
• [6]  Texte adoptate, P6_TA(2006)0462.
• [7]  În special în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă locale şi mediul.