RAPORT privind „i2010: Spre o bibliotecă digitală europeană”

23.7.2007 - (2006/2040(INI))

Comisia pentru cultură şi educaţie
Raportoare: Marie-Hélène Descamps

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind „i2010: Spre o bibliotecă digitală europeană”

(2006/2040(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „i2010: Biblioteci digitale” (COM(2005)0465),

–   având în vedere Recomandarea 2006/585/CE din 24 august 2006 a Comisiei privind digitalizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi conservarea digitală,

–   având în vedere concluziile Consiliului privind digitalizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi conservarea digitală[1],

–   având în vedere Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale drepturilor de autor şi ale drepturilor conexe în societatea informaţională[2],

–   având în vedere raportul grupului de experţi la nivel înalt privind drepturile de autor, conservarea digitală, precum şi operele orfane şi epuizate din 18 aprilie 2007,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „informaţia ştiinţifică în era digitală: acces, diseminare şi păstrare” (COM(2007)0056),

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru cultură şi educaţie (A6 0296/2007),

A  întrucât cultura este un factor de reunire, schimb şi partaj care contribuie la apropierea Uniunii Europene de cetăţenii săi şi la favorizarea consolidării şi exprimării unei veritabile identităţi europene;

B   întrucât este necesar să garantăm promovarea, protejarea şi difuzarea cât mai amplă a bogăţiei şi a diversităţii patrimoniului cultural european;

C  întrucât statele membre şi instituţiile culturale, în special bibliotecile, joacă un rol decisiv în acest domeniu atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional şi local;

D  întrucât este necesar să se ia în considerare dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii şi evoluţia practicilor culturale determinată de acestea;

E   întrucât, într-adevăr, internetul a devenit pentru un număr mare de cetăţeni, în special pentru tineri, unul dintre principalele mijloace de acces la cunoştinţe şi competenţe;

F   întrucât, în acest context digital, este primordial să se garanteze accesul tuturor la patrimoniul cultural european şi să se asigure conservarea acestuia pentru generaţiile viitoare, contribuind astfel la construirea memoriei noastre colective;

G  întrucât digitalizarea la scară largă şi accesibilitatea on-line a patrimoniului cultural european constituie principalele mijloace pentru a realiza acest lucru;

H. întrucât patrimoniul cultural european reflectă diversitatea Europei şi întrucât, prin urmare, accesul la acest patrimoniu trebuie să fie multilingv;

I    întrucât este necesară punerea în aplicare a unor politici coerente în domeniul digitalizării şi conservării operelor digitale pentru a evita pierderea irecuperabilă a conţinuturilor culturale, respectând cu stricteţe drepturile de autor şi drepturile conexe;

J    întrucât, dincolo de calităţile sale culturale intrinseci, digitalizarea patrimoniului cultural european va aduce beneficii şi altor sectoare de activitate, în special educaţiei, ştiinţei, cercetării, turismului şi mass-mediei;

K  întrucât digitalizarea masivă a conţinuturilor culturale nu a urmărit să înlocuiască sau să intre în concurenţă cu materialele culturale tradiţionale, ci să producă, în acelaşi timp cu acestea, materiale digitale fiabile şi de calitate;

L   întrucât tehnologia digitală constituie, printre altele, un instrument remarcabil în slujba persoanelor handicapate, care permite adaptarea conţinuturilor la nevoile acestora;

M  întrucât totuşi numai o infimă parte din patrimoniul cultural european este, în prezent, digitalizată şi întrucât statele membre progresează în ritmuri foarte diferite;

N  întrucât finanţările publice alocate digitalizării în masă sunt insuficiente pentru a răspunde unui proiect de o asemenea anvergură;

O  întrucât iniţiativele privind digitalizarea rămân foarte fragmentare şi întrucât majoritatea experienţelor dobândite deja la nivel comunitar este încă necunoscută şi nu oferă un acces simplu, direct şi multilingv la toate operele care alcătuiesc patrimoniul cultural european;

P   întrucât este necesară introducerea unui instrument pentru „publicul general”, care să garanteze accesul universal şi imediat la patrimoniul cultural european, fără cea mai mică constrângere de deplasare şi să favorizeze accelerarea digitalizării;

Q. întrucât, în această privinţă, trebuie sprijinite iniţiativele europene existente, care vor contribui la dezvoltarea iniţială a bibliotecii digitale europene, precum TEL (Biblioteca europeană) care oferă deja un acces la documentele din colecţiile bibliotecilor naţionale europene şi care permite, în special, efectuarea unor căutări în resursele digitale sau bibliografice oferite de douăzeci şi trei din cele patruzeci şi şapte de biblioteci naţionale, proiectul TEL-ME-MOR care tinde să favorizeze integrarea celor zece biblioteci naţionale din noile state membre, proiectul EDL care urmăreşte integrarea altor nouă biblioteci naţionale în cadrul UE-AELS, şi proiectul Europeana, care reuneşte bibliotecile naţionale din Franţa, Ungaria şi Portugalia,

Biblioteca digitală europeană, imaginea Europei unite în diversitatea ei

1.  recomandă crearea, pe etape, a unei biblioteci digitale europene, sub forma unui punct de acces unic, direct şi multilingv la patrimoniul cultural european;

2.  subliniază faptul că, dacă obiectivul acesteia este acela de a ajunge, în cele din urmă, să creeze un instrument care să acopere toate categoriile de material cultural, precum materialele audiovizuale, biblioteca digitală europeană trebuie să se concentreze, pentru început, asupra potenţialului oferit de materialul scris scutit de redevenţe;

3.  invită, în acest scop, toate bibliotecile europene să pună la dispoziţia bibliotecii digitale europene operele neprotejate printr-un regim de drept de autor de care acestea dispun sub formă digitală;

4.  invită universităţile europene şi celelalte instituţii de învăţământ superior să permită accesul la teze de doctorat şi alte lucrări ştiinţifice ale căror teme şi discipline sunt legate de patrimoniul cultural european, în condiţii care urmează să fie stabilite şi respectând în totalitate drepturile de autor;

5.  invită celelalte instituţii culturale europene, inclusiv pe cele regionale şi locale, să participe la acest proiect pentru ca acesta să fie reprezentativ pentru bogăţia şi diversitatea culturii europene; îndeamnă, de altfel, muzeele să îşi digitalizeze arhivele pentru ca acestea să poată fi integrate în acest proiect;

6.  subliniază, de altfel, faptul că biblioteca digitală europeană nu urmăreşte difuzarea exclusivă a materialelor, ci coordonarea accesului la operele digitalizate;

7.  încurajează alegerea şi utilizarea unor norme comune, pe baza unor formate existente şi adaptate, pentru a asigura interoperabilitatea materialelor, necesară pentru buna funcţionare a bibliotecii digitale europene prin adoptarea progresivă a unor limbaje de meta-date stabilizate (Dublin Core, etc.);

8.  încurajează statele membre să îşi continue eforturile şi să accelereze ritmul digitalizării materialelor culturale pentru a realiza o cantitate suficientă de materiale;

9.  încurajează, în acest scop, statele membre să elaboreze, în colaborare cu instituţiile culturale, planuri de digitalizare la nivel naţional sau regional, pentru a întocmi un plan european al tuturor activităţilor de digitalizare şi pentru a permite dezvoltarea unor astfel de sinergii, încercându-se în permanenţă să se evite dublarea eforturilor şi a cheltuielilor unor numeroase instituţii publice şi private în procesul de digitalizare a fondurilor lor, fiind de la sine înţeles faptul că este absolut necesar să se inventarieze lucrările deja efectuate pentru fiecare tip de instituţie;

10. încurajează o strânsă cooperare între statele membre şi instituţiile culturale, precum şi un schimb de bune practici privind atât digitalizarea şi accesibilitatea operelor cât şi conservarea lor digitală;

11. subliniază, printre altele, faptul că biblioteca digitală europeană va înlesni cercetarea în domeniul digitalizării, interoperabilităţii şi conservării digitale, în special prin intermediul centrelor de competenţă create de Comisie, din moment ce biblioteca digitală europeană nu poate exista fără o componentă puternică în domeniul cercetării şi dezvoltării;

12. subliniază că este necesar să se sprijine inovaţia şi cercetarea în domeniul multilingvismului;

13. reaminteşte că, dacă programele comunitare nu permit finanţarea procesului de digitalizare ca atare, este necesară dezvoltarea unor noi modalităţi de finanţare, inclusiv în parteneriat cu sectorul privat evitând, pe cât posibil, o digitalizare în mai multe etape între statele membre;

Structura şi conţinutul bibliotecii digitale europene - Un punct de acces multilingv comun la patrimoniul cultural european

14. încurajează crearea unei interfeţe comune care să permită accesul la un conţinut cu o calitate şi fiabilitate garantate prin intermediul unui motor de căutare integrat care să constituie o aplicaţie de căutare în meta-informaţii şi de căutare directă în text în cazul documentelor stocate în format text;

15. subliniază importanţa realizării unei interfeţe multilingve care să permită accesul direct la materialele căutate în toate limbile Uniunii Europene, asigurând astfel, pe lângă o căutare obişnuită după autor sau titlu, o căutare după subiect sau cuvinte-cheie, caz în care rezultatele vor trebui să cuprindă datele referitoare la toate bibliotecile partenere şi în toate limbile catalogului;

16. în plus, încurajează crearea unor funcţionalităţi inovatoare, moderne şi adaptate tuturor vizitatorilor;

17. subliniază interesul de a concepe şi organiza biblioteca digitală europeană plecând de la un ansamblu de resurse şi capacităţi tehnice susceptibile să faciliteze crearea, cercetarea şi utilizarea informaţiei şi de a nu se rezuma la un catalog digital al operelor europene;

18. precizează, de altfel, faptul că patrimoniul cultural european nu ar trebui să fie limitat la totalitatea operelor proprii Uniunii Europene, ci să se ia în considerare şi contribuţia culturală a altor ţări europene;

19. precizează, printre altele, că, deşi patrimoniul cultural european este compus în mare parte din opere care aparţin domeniului public, acesta nu se limitează numai la această categorie;

20. reaminteşte, în consecinţă, că este necesar să se facă distincţie între operele care aparţin domeniului public şi cele protejate printr-un regim de drept de autor, inclusiv operele orfane şi operele epuizate, şi să se prevadă modele diferite pentru fiecare dintre ele, adaptate fiecărui sector de activitate;

21. aprobă crearea grupului de experţi la nivel înalt menţionat anterior şi susţine, în special, propunerile acestuia care urmăresc repertorierea operelor orfane şi epuizate şi elaborarea unor mecanisme care să faciliteze căutarea titularilor drepturilor.

22. subliniază faptul că propunerile formulate de către grupul de experţi la nivel înalt în primul său raport privesc, în principal, domeniul editării de cărţi, şi că extinderea acestora la alte sectoare va trebui decisă în colaborare cu reprezentanţii acestora;

23. indică faptul că, într-o a doua etapă, ar trebui ca biblioteca digitală europeană să poată propune, dacă este posibil, pe lângă documentele neprotejate printr-un regim de drept de autor, documente protejate prin dreptul de autor, în strictă conformitate cu legislaţiile naţionale, comunitare şi internaţionale referitoare la proprietatea intelectuală;

24. subliniază faptul că orice decizie în acest sens va trebui luată în colaborare cu toate părţile interesate, în special cu autorii, editorii şi librarii;

25. propune ca, accesând biblioteca digitală europeană, utilizatorul să poată localiza documentele digitalizate, în format imagine şi format text, oricare ar fi tipul de document şi să le consulte în mod liber, fie integral în cazul operelor neprotejate prin dreptul de autor, fie sub formă de scurte fragmente în cazul operelor protejate, cu acordul titularilor drepturilor;

26. propune să se aibă în vedere posibilitatea de a răsfoi virtual operele protejate prin dreptul de autor, prin intermediul unor site-uri specializate care oferă garanţiile de securizate solicitate de către titularii drepturilor;

27. propune, în acest ultim caz, ca biblioteca digitală europeană să funcţioneze ca un simplu vector al informării;

28. indică faptul că orice document protejat ar putea fi accesat integral de pe site-uri specializate cu acordul titularilor drepturilor şi în schimbul unei remuneraţii echitabile.

Gestionare şi monitorizare

29. solicită constituirea unui comitet director, în cadrul căruia instituţiile culturale să joace un rol important şi care să delimiteze priorităţile şi orientările care trebuie acordate bibliotecii digitale europene, asigurând totodată coordonarea, administrarea şi monitorizarea activităţilor acesteia;

30. încurajează coordonarea grupurilor create de Comisia Europeană, în special grupul de experţi ai statelor membre în domeniul digitalizării şi al conservării digitale şi grupul de experţi la nivel înalt menţionat anterior, pentru a realiza o veritabilă sinergie la nivel european;

31. sugerează crearea, la nivel european, a unui organism de coordonare, echivalent Bibliotecii europene (TEL), pentru fondurile muzeelor şi arhivelor naţionale, care să administreze elementele digitale de orice natură legate de patrimoniul cultural european pentru a le integra în sistemul de căutare al bibliotecii digitale europene;

32. subliniază, de altfel, faptul că, dacă va fi integrată în mod coerent în sistemele educative, biblioteca digitală europeană va permite mai uşor sensibilizarea tinerilor europeni şi va putea să îi apropie de patrimoniul lor cultural şi literar, iniţiindu-i în acelaşi timp în domeniul noilor tehnologii şi combătând fractura digitală;

33. consideră că este absolut necesar să se intensifice schimburile de experienţe şi de bune practici cu alte instituţii europene precum Comisia europeană pentru conservare şi acces (ECPA), cu instituţiile din ţările terţe precum biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, cu asociaţiile internaţionale precum Federaţia internaţională a asociaţiilor bibliotecarilor şi a bibliotecilor (IFLA), cu organizaţiile publice sau private precum „Online Computer Library Center (OCLC)” şi altele, încercându-se, pe cât mai mult posibil, să se utilizeze programe şi soluţii care au fost deja testate şi care sunt operaţionale;

34. încurajează promovarea, vizibilitatea şi accesarea bibliotecii digitale europene, printr-o comunicare extinsă la toate nivelurile şi prin crearea unei embleme care să permită identificarea acesteia;

35. recomandă, în acest sens, ca o parte din resursele destinate bibliotecii digitale europene să fie consacrată promovării acesteia în rândul unui public cât mai larg posibil;

ο

ο   ο

36. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei, precum şi guvernelor şi parlamentelor statelor membre.

• [1]  având în vedere concluziile Consiliului privind digitalizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi conservarea digitală,
• [2]  JO L 167, 22.6.2001, p. 10.

EXPUNERE DE MOTIVE

L’idée d'une bibliothèque numérique européenne est née de la volonté de six chefs d'Etat et de gouvernement de l'Union de permettre l'accès de tous au patrimoine culturel européen ainsi que sa préservation.

Elle a été accueillie favorablement par la Commission, qui y contribue à travers son initiative phare « i2010 : bibliothèques numériques ». Premier volet de cette initiative, la communication du 30 septembre 2005 analyse les principaux défis techniques, juridiques, organisationnels et financiers liés à ce projet.

Une consultation publique en ligne sur la numérisation, l'accès et la préservation numérique a été également initiée et un Groupe d'Experts de Haut niveau a été constitué afin de résoudre certaines des problématiques soulevées.

Dans sa recommandation du 24 août 2006, la Commission appelle les Etats membres à coordonner leurs efforts pour parvenir à une synergie au niveau européen. Elle suggère la mise en place d’une bibliothèque numérique européenne, sous la forme d’un point d’accès multilingue commun au patrimoine culturel européen.

Le 13 novembre 2006, le Conseil s'est prononcé, à l'unanimité, en faveur de ces recommandations.

Il appartient désormais au Parlement européen d'envoyer un signal fort pour la réalisation de ce projet.

Ainsi, tout en travaillant à l’organisation conceptuelle et technique de toutes les catégories de matériel culturel, il est nécessaire de procéder par étape et de se concentrer, dans un premier temps, sur le potentiel offert par le matériel textuel libre de droits.

PROCEDURĂ

Titlu	i2010 : Spre o bibliotecă digitală europeană”
Numărul procedurii	2006/2040(INI)
Comisia competentă în fond                      Data anunţării în plen a autorizării	CULT 16.2.2006
Comisia (comisiile) sesizată(e) pentru avizare           Data anunţului în plen
Avize care nu au fost emise   Data deciziei
Cooperare consolidată   Data anunţului în plen
Raportor(i)                    Data numirii	Marie-Hélène Descamps 23.11.2005
Raportor(i) substituit (substituiţi)
Examinare în comisie	20.3.2006	25.4.2006			22.3.2007		7.5.2007		25.6.2007
Data adoptării	16.7.2007
Rezultatul votului final	+: –: 0:		20 1 0
Membri titulari prezenţi la votul final	Guy Bono, Marie-Hélène Descamps, Věra Flasarová, Milan Gaľa, Ovidiu Victor Ganţ, Vasco Graça Moura, Luis Herrero-Tejedor, Ruth Hieronymi, Mikel Irujo Amezaga, Sándor Kónya-Hamar, Manolis Mavrommatis, Doris Pack, Zdzisław Zbigniew Podkański, Christa Prets, Pál Schmitt, Nikolaos Sifunakis, Henri Weber, Thomas Wise, Tomáš Zatloukal
Membri supleanţi prezenţi la votul final	Amalia Sartori, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanţi (articolul 178 alineatul (2)) prezenţi la votul final
Data depunerii	23.7.2007
Observaţii (date disponibile într-o singură limbă)	...