Raport - A6-0336/2007Raport
A6-0336/2007

RAPORT privind Cartea Verde „Către o Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare”

19.9.2007 - (2007/2105(INI))

Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară
Raportor: Karl-Heinz Florenz


Procedură : 2007/2105(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A6-0336/2007

PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind Cartea Verde „Către o Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare”

(2007/2105(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Cartea Verde a Comisiei „Către o Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare” (COM(2007)0027),

–   având în vedere Convenţia-cadru a OMS privind controlul tutunului (CCCT),

-    având în vedere strategia europeană pe 2004 a OMS privind politica de renunţare la fumat,

-    având în vedere recomandările politice din 2007 ale OMS privind protecţia împotriva fumatului pasiv,

–   având în vedere declaraţia Comisiei privind aditivii utilizaţi la fabricarea produselor din tutun, în contextul negocierilor cu privire la REACH şi privind amendamentele Parlamentului European referitoare la respectivii aditivi,

–   având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (A6-0336/2007),

A. întrucât fumul de tutun este un amestec toxic complex format din peste 4 000 de substanţe, printre care substanţe toxice precum cianură de hidrogen, amoniac şi monoxid de carbon, cât şi alte 50 de substanţe care s-au dovedit a fi cancerigene;

B.  întrucât, numai în Uniunea Europeană, cel puţin 650 000 de oameni mor în fiecare an din cauza fumatului;

C. întrucât s-a dovedit ştiinţific că fumul de tutun şi produsele din tutun care nu se aprind cauzează probleme grave de sănătate şi moartea prematură;

D. întrucât fumul de tutun dăunează căilor respiratorii, cauzând iritaţii ale mucoasei, tuse, răguşeală, dispnee, funcţionarea deficitară a plămânilor, apariţia şi agravarea astmului, a pneumoniei, bronşitei şi insuficienţei respiratorii cronice şi obstructive şi întrucât vasele de sânge sunt atât de grav deteriorate încât acest lucru poate duce la infarct şi accidente vasculare cerebrale şi dublează riscul de orbire cauzată de degenerescenţa maculară legată de vârstă (DMLV);

E.  întrucât s-a dovedit că riscul de apariţie a cancerului la plămâni creşte considerabil prin expunerea la fumul de tutun în general sau la locul de muncă şi că, de exemplu, pentru angajaţii din unităţile din industria alimentară unde se fumează riscul de a se îmbolnăvi de cancer la plămâni este cu 50% mai mare decât pentru angajaţii care nu sunt expuşi fumului de tutun;

F.  întrucât în Uniunea Europeană, conform estimărilor, 80 000 de oameni mor în fiecare an din cauza fumatului pasiv;

G. întrucât copiii în special sunt sensibili la expunerea la fumul de tutun, de exemplu acasă sau în transportul privat;

H. întrucât expunerea la fumul de tutun în timpul sarcinii poate duce la creşterea riscului de malformaţii, pierderi de sarcină, moarte fetală şi naşteri premature, întârziere a creşterii fetusului, precum şi a riscului ca acesta să aibă o circumferinţă mai redusă a capului sau o greutate mai mică la naştere şi întrucât există o legătură între fumatul pasiv şi infecţii ale urechii medii, funcţionarea deficitară a plămânilor, astm şi sindromul morţii infantile subite;

I.   întrucât Uniunea Europeană şi 25 din cele 27 de state membre au semnat şi ratificat deja Convenţia cadru a OMS privind controlul tutunului (CCCT), în preambulul căreia se prevede că obligaţia de a garanta protecţie împotriva fumului de tutun se bazează pe drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului iar articolul 8 al acesteia stabileşte că protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun este un drept fundamental;

J.   întrucât societatea şi economia vor avea cel mai mult de câştigat când, pe lângă existenţa zonelor în care fumatul este interzis, se vor elabora şi politici eficiente de renunţare la fumat la nivelul UE şi/sau al statelor membre, cum ar fi: a) programe eficiente de promovare a renunţării la fumat în instituţiile de învăţământ, unităţile sanitare, locurile de muncă şi spaţiile destinate practicării sporturilor şi accesul mai larg la terapii pentru renunţarea la fumat (atât comportamentale, cât şi farmacologice) pentru persoanele care doresc să renunţe la acest obicei, b) diagnosticul şi tratamentul dependenţei de tutun în cadrul unor programe naţionale de sănătate şi educaţie şi c) colaborarea pentru a facilita accesul la tratamente cu preţuri convenabile, în conformitate cu articolul 14 al CCCT;

K. întrucât o politică responsabilă constă în obligaţia de a crea un mediu în care fumatul să nu mai fie considerat normal, care să încurajeze fumătorii să reducă consumul de ţigări sau să renunţe la acestea, care să îi sprijine în procesul de renunţare şi care să descurajeze copiii şi tinerii să înceapă să fumeze;

L.  întrucât numai o interdicţie generală a fumatului în toate spaţiile închise de la locul de muncă, inclusiv în unităţile de alimentaţie publică şi de servire a băuturilor, cât şi în toate clădirile publice şi în mijloacele de transport în comun poate proteja sănătatea angajaţilor şi a nefumătorilor şi facilita în mod considerabil renunţarea la fumat a fumătorilor;

M. întrucât industria de alimentaţie publică nu a suferit nici o scădere semnificativă a veniturilor în ţările în care s-a introdus o interdicţie generală a fumatului;

N. întrucât Banca Mondială a demonstrat rentabilitatea măsurilor fiscale pentru scăderea cererii de produse din tutun şi reducerea consumului general de tutun, în raportul său din 1999 „Controlul epidemiei: guvernele şi aspectele economice ale controlului tutunului” iar OMS a subliniat, la rândul ei, că impozitarea are cel mai mare impact;

O. întrucât strategia europeană a OMS privind politica de renunţare la fumat afirmă că intervenţiile referitoare la renunţarea la fumat (atât comportamentale cât şi farmacologice) sunt o componentă importantă şi rentabilă a unei strategii globale de control al tutunului, care va economisi considerabil cheltuielile sistemelor de sănătate în viitor;

P.  întrucât este cunoscut faptul că, din cauza consumului de tutun, economiile europene suportă anual costuri de sute de miliarde;

Q. întrucât costurile pentru sistemele de sănătate, ca urmare a consumului de tutun, sunt suportate de întreaga populaţie şi nu de cei responsabili pentru generarea lor;

R.  întrucât este inacceptabil faptul că unele state membre încurajează achiziţionarea de produse din tutun prin perceperea unor taxe scăzute în ţările respective, în vederea creşterii veniturilor globale din impozite;

S.  întrucât 70% din cetăţenii UE sunt nefumători;

T.  întrucât 86% din cetăţenii UE se pronunţă în favoarea interzicerii fumatului la locul de muncă, 84% în favoarea interzicerii fumatului în alte locuri publice, 77% în restaurante şi 61% în baruri şi localuri;

U. întrucât educaţia specifică pe grupuri ţintă, în special a tinerilor, a femeilor însărcinate şi a părinţilor, contribuie la reducerea consumului de tutun,

1.  salută Cartea Verde a Comisiei care reprezintă un punct de plecare pentru o politică europeană responsabilă privind protecţia cetăţenilor împotriva fumului nociv de tutun;

2.  salută acţiunile întreprinse de acele state membre care au adoptat deja măsuri eficiente pentru garantarea protecţiei împotriva fumatului pasiv;

3.  reînnoieşte solicitarea deja transmisă Comisiei prin Rezoluţia sa din 23 februarie 2005 privind planul european de acţiuni pentru mediul înconjurător şi sănătate 2004-2010[1], de a clasifica fumul de tutun în Directiva privind substanţele periculoase (67/548/CEE) ca substanţă cancerigenă de categoria 1 cât mai rapid, pentru a clasa fumatul pasiv sub incidenţa Directivei privind agenţii cancerigeni sau mutageni (2004/37/EC);

4.  invită Comisia să listeze şi să cuantifice efectele nocive concrete ale fumatului în rândul tinerilor din statele membre, pentru a formula ulterior obiective europene pentru statele membre, care să vizeze reducerea deprinderii fumatului şi a consumului de tutun în rândul tinerilor, statele membre angajându-se să reducă fumatul în rândul tinerilor cu cel puţin 50% până în 2025;

5.  fără a aduce atingere obligaţiilor ce decurg din legislaţia comunitară, subliniază faptul că statele membre au libertatea de a hotărî forma măsurilor care trebuie adoptate la nivel naţional, dar că au obligaţia de a informa Comisia atât la mijlocul, cât şi la sfârşitul perioadei stabilite, cu privire la progresul înregistrat în reducerea efectelor nocive ale fumatului în rândul tinerilor;

6.  constantă că, în vederea îndeplinirii obiectivelor europene, Comisia joacă un rol de sprijin, ajutând statele membre să facă schimburi de cunoştinţe şi de bune practici şi să efectueze cercetări la nivel european privind combaterea efectelor nocive ale fumatului în rândul tinerilor;

7.  invită Comisia să prezinte o propunere de modificare a Directivei-cadru (89/391/CEE) privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, care să solicite tuturor angajatorilor să se asigure că locul lor de muncă este o zonă unde fumatul este interzis;

8.  invită statele membre ca, în termen de doi ani, să introducă o interdicţie generală a fumatului în toate spaţiile închise de la locul de muncă, inclusiv în unităţile de alimentaţie publică, precum şi în toate spaţiile publice închise şi în mijloacele de transport în comun din Uniunea Europeană;

9.  invită Comisia să elaboreze un raport privind costurile suportate de sistemele naţionale de sănătate şi de economia Uniunii Europene ca urmare a fumatului şi a efectelor expunerii la fumul de tutun;

10. invită Comisia să prezinte o propunere, dacă este posibil până în 2008, pentru modificarea Directivei 2001/37/CE[2] privind produsele din tutun care să conţină cel puţin următoarele:

· interzicerea imediată a tuturor aditivilor care sporesc dependenţa,

· interzicerea imediată, pe baza datelor toxicologice deja disponibile, a tuturor aditivilor cancerigeni, mutageni sau toxici pentru reproducere ca atare sau în urma pirolizei (ardere la o temperatură între 600 - 950° grade Celsius), introducerea unei proceduri detaliate de înregistrare, evaluare şi aprobare pentru aditivii utilizaţi la fabricarea produselor din tutun şi de menţionare pe eticheta produsului a tuturor aditivilor utilizaţi la fabricarea produselor de tutun,

· interzicerea automată a tuturor aditivilor pentru care producătorii şi importatorii de produse din tutun nu deţin informaţii complete până la sfârşitul anului 2008 (inclusiv liste care conţin toate substanţele componente, grupate după marcă şi tip, împreună cu cantităţile acestora şi cu date toxicologice),

· obligaţia producătorilor de a face publice toate datele toxicologice existente privind aditivii şi substanţele din fumul de tutun, inclusiv produsele de piroliză (date publice şi interne),

· elaborarea unei culegeri cu aditivii utilizaţi la fabricarea produselor din tutun şi cu substanţele din fumul de tutun şi furnizarea de informaţii în acest sens consumatorilor,

· introducerea unui sistem de finanţare care să impună producătorilor de produse din tutun toate costurile pentru înfiinţarea şi menţinerea unor structuri de evaluare şi monitorizare (de exemplu laboratoare independente, personal şi cercetări ştiinţifice),

· aplicarea răspunderii pentru daunele cauzate de produs producătorilor şi introducerea responsabilităţii producătorului pentru finanţarea tuturor costurilor de sănătate ca urmare a consumului de tutun;

11. invită Comisia să examineze şi alte măsuri comunitare pentru o Europă fără fum de tutun şi să sprijine o strategie globală de control al tutunului şi de renunţare la fumat, cum ar fi:

· interzicerea la nivelul UE a utilizării tutunului în prezenţa minorilor în transportul privat,

· interzicerea vânzării de produse din tutun tinerilor sub 18 ani pe întreg teritoriul Uniunii Europene,

· acordarea autorizaţiei de instalare a automatelor de ţigări numai în cazurile în care acestea din urmă sunt astfel amplasate încât să nu fie accesibile tinerilor sub 18 ani,

· îndepărtarea produselor din tutun din magazinele cu autoservire din comerţul cu amănuntul,

· interzicerea vânzărilor la distanţă de produse din tutun către tineri sub 18 ani (de exemplu, pe internet),

· promovarea de măsuri preventive şi campanii anti-fumat în rândul tinerilor,

· interzicerea reclamelor pe internet la produsele din tutun,

· încurajarea statelor membre de a introduce impozitarea în funcţie de rata inflaţiei pentru toate produsele din tutun,

· un nivel minim de impozitare a produselor din tutun pentru toată Uniunea,

· controale mai severe împotriva contrabandei cu ţigări;

12. invită Comisia să analizeze măsurile fiscale care ar putea ajuta la reducerea consumului de tutun, în special de către tineri, apoi să facă o recomandare statelor membre pe baza acestei analize;

13. invită toate statele membre să nu mai încurajeze achiziţionarea produselor din tutun prin menţinerea unor rate scăzute de impozitare în ţările respective;

14. salută decizia Italiei de a interzice toate transporturile de ţigări neetichetate ca o modalitate de a combate contrabanda şi de a facilita stabilirea originii;

15. invită Comisia să prezinte propuneri de modificare a Directivei 2001/37/CE pentru a elimina cerinţa referitoare la afişarea conţinutului de gudron, nicotină şi monoxid de carbon de pe pachetele de ţigări, care în prezent oferă fumătorilor comparaţii care îi induc în eroare;

16. invită Comisia să prezinte propuneri de modificare a Directivei 2001/37/CE pentru a include o rezervă nouă, mai mare, de imagini dure de avertisment, care să fie obligatorii pentru toate produsele din tutun comercializate în Uniunea Europeană, iar avertismentele să apară pe amândouă părţile pachetului; consideră că toate avertismentele ar trebui să includă, de asemenea, detalii clare de contact, ca de exemplu numărul de telefon al unei linii gratuite sau un site internet, pentru a ajuta fumătorii să renunţe la fumat;

17. solicită statelor membre să susţină fumătorii care doresc să renunţe la fumat, prin măsuri de sprijin, de exemplu prin intervenţii pentru renunţarea la fumat:

· acces mai larg la terapii pentru renunţarea la fumat - atât farmacologice (de exemplu, terapii de înlocuire a nicotinei), cât şi comportamentale (consiliere) - prin rambursare şi intervenţie a furnizorilor de servicii de îngrijire medicală,

· accesibilitatea mai largă a produselor pentru renunţarea la fumat (de exemplu, produsele de înlocuire a nicotinei), prin aplicarea unei rate scăzute a TVA;

18. subliniază faptul că, în conformitate cu strategia europeană pe 2004 a OMS privind politica de renunţare la fumat, consilierea intensivă, de mai mult de 10 minute, oferită de un doctor, are cea mai ridicată rată de succes pentru atingerea abstinenţei pe termen lung; prin urmare, invită statele membre să includă consilierea, în vederea eliberării de dependenţa de nicotină, în sistemul naţional de îngrijire medicală, prin încurajarea şi formarea personalului de îngrijire medicală primară să intervină, întrebând sistematic pacienţii despre obiceiurile legate de fumat, sfătuind fumătorii să renunţe la acest obicei şi rambursând costurile unei astfel de consilieri intensive;

19. invită statele membre să organizeze campanii de informare şi de educare privind stilurile de viaţă sănătoase concepute pentru toate categoriile de vârstă şi toate grupurile sociale, pentru a permite oamenilor să îşi asume responsabilitatea pentru ei înşişi şi, dacă este cazul, pentru copiii lor;

20. consideră că astfel de măsuri de renunţare la fumat ar trebui să garanteze că fumătorii, în special cei tineri şi mai puţin favorizaţi din punct de vedere economic, au acces la produse şi tratamente accesibile, din punct de vedere financiar, pentru renunţarea la fumat, inclusiv la consiliere, pentru a se asigura că nu există inegalităţi care să descurajeze membrii dezavantajaţi ai societăţii să le folosească;

21. consideră că informaţiile referitoare la modalităţile de renunţare la fumat, inclusiv numere gratuite de telefon şi o adresă a unui site internet, ar trebui să fie vizibile în toate magazinele unde se comercializează produse din tutun;

22. încurajează Comisia să continue punerea în aplicare a măsurilor de sprijin la nivelul UE ca, de exemplu, a măsurilor de sensibilizare a opiniei publice; consideră că formarea profesională a doctorilor şi a personalului de asistenţă medicală ar trebui să fie un domeniu important şi prioritar;

23 solicită Comisiei să propună introducerea unei cerinţe de a ataşa fiecărui produs din tutun un pliant prin care consumatorii să fie informaţi, în termeni neutri, despre efectele dăunătoare ale consumului de tutun, făcând sugestii constructive pentru a încuraja fumătorii să renunţe la fumat şi menţionând o linie telefonică de asistenţă cu acelaşi număr de telefon pe întreg teritoriul Uniunii;

24. solicită, în calitate de componentă a autorităţii bugetare, ca finanţarea acestor măsuri de sensibilizare, care este asigurată în prezent prin Fondul comunitar pentru tutun, să fie garantată şi după ce fondul va fi eliminat;

25. invită Comisia şi statele membre să includă controlul tutunului ca o prioritate cheie în activitatea lor privind sănătatea şi dezvoltarea şi să coopereze cu ţările care au venituri scăzute pentru a asigura întreaga asistenţa financiară şi tehnică necesară, astfel încât partenerii ACP ai UE să fie capabili de a-şi respecta obligaţiile conform CCCT; invită Comisia să îşi respecte întotdeauna prompt toate angajamentele financiare legate de CCCT şi iniţiativele asociate în cadrul sistemului ONU;

26. invită Italia şi Republica Cehă să ratifice CCCT cât mai curând posibil;

27. condamnă nerespectarea de către unii deputaţi şi unii membri ai personalului Parlamentului European a restricţiilor privind fumatul în Parlamentul European, de exemplu fumând pe scări sau în barul deschis al deputaţilor din Strasbourg;

28. solicită Biroului său, având în vedere rolul său de model, să adopte interzicerea fumatului în toate spaţiile Parlamentului European fără excepţie, cu efect imediat; solicită o aplicare riguroasă a acestei interdicţii;

29. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului şi Comisiei.

  • [1]  JO C 304 E, 1.12.2005, p. 264.
  • [2]  Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea actelor cu putere de lege şi actelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare şi vânzare a produselor din tutun (JO L 194, 18.7.2001, p. 26.).

EXPUNERE DE MOTIVE

Tobacco smoke is the most significant and dangerous avoidable indoor pollutant and the main cause of indoor air pollution. It contains thousands of chemicals, including 250 carcinogenic and toxic substances.

Tobacco smoke particles settle on walls, ceilings and objects in a room and continuously emit pollutants, particularly carcinogens, into the air. A room in which smoking takes and has taken place is a long-term source of pollutants, including carcinogens, mutagens and substances harmful to offspring.

For most of the carcinogens in tobacco smoke there is no exposure threshold below which there are no anticipated health risks. Even the slightest exposure to the carcinogens present in tobacco smoke can lead to the development of tumours.

Ventilation devices do not offer adequate protection from tobacco smoke, as even the most modern ventilation systems cannot fully remove the dangerous ingredients from the air.

All leading health organisations, including the World Health Organisation with its International Agency for Research on Cancer (IARC), have issued clear recommendations for a policy of protection from the complex mixture of toxins of which tobacco smoke consists. They lay down the following principles for additional measures: only 100% smoke-free indoor environments are healthy environments; no ventilation system can provide full protection from genotoxic carcinogens, and neither can specific smoking areas.

Everyone should be able to work in a smoke-free environment, indoors and in public buildings. Legislation is needed in this respect as all voluntary arrangements have repeatedly proven to be ineffective.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării

12.9.2007

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

2

3

Membri titulari prezenţi la votul final

Georgs Andrejevs, Margrete Auken, Johannes Blokland, John Bowis, Frieda Brepoels, Hiltrud Breyer, Dorette Corbey, Chris Davies, Anne Ferreira, Karl-Heinz Florenz, Matthias Groote, Satu Hassi, Gyula Hegyi, Jens Holm, Dan Jørgensen, Eija-Riitta Korhola, Holger Krahmer, Peter Liese, Jules Maaten, Linda McAvan, Marios Matsakis, Alexandru-Ioan Morţun, Riitta Myller, Miroslav Ouzký, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Guido Sacconi, Daciana Octavia Sârbu, Karin Scheele, Richard Seeber, Bogusław Sonik, Antonios Trakatellis, Thomas Ulmer, Anja Weisgerber, Anders Wijkman, Glenis Willmott

Membri supleanţi prezenţi la votul final

Iles Braghetto, Kathalijne Maria Buitenweg, Philip Bushill-Matthews, Christofer Fjellner, Rebecca Harms, Jutta Haug, Karsten Friedrich Hoppenstedt, Caroline Lucas, Miroslav Mikolášik, Renate Sommer